download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

ISSN 1857-1565BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVALA BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE LA RÈPUBLIQUE DE MOLDOVATHE NATIONAL LIBRARY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVAIMAGINEA REPUBLICII MOLDOVAÎN STRĂINĂTATEL’IMAGE DE LA RÈPUBLIQUE DE MOLDOVA À L’ÉTRANGERTHE ABROAD IMAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVAAlmanah / Almanach / Almanacnr. 4Chişinău, 2007

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateDirector general: Alexe RăuElaborare: Tania LuchianAliona TostoganCoperta: Dragoş PopaLector: Jana BadanImaginea Republicii Moldova în străinătate: Almanah, nr. 4, 2005 / Biblioteca Naţională aRepublicii Moldova; elab. de Tania Luchian, Aliona Tostogan; lector: Jana Badan. − Chişinău: BNRM,2007 (Imprimeria BNRM). – 72 p.; 100 ex.© Biblioteca Naţională 2007

2004-Anul Ştefan cel Mare şi SfântŞtefan cel Mare ctitor deneam şi ţarăLa 2 iulie 1504, Ştefan murea după ce domnise47 de ani, două luni şi trei săptămâni, domn adevărat,viteaz, cuminte şi iubitor de ţară şi de neam din clipaîntâia până în cea din urmă. El fu îngropat la Putna, subpiatra de marmură ce-şi pregătise şi care se vede pânăastăzi.Nicolae IorgaNicio personalitate n-aexercitat o fascinaţie maimare asupra poporului săuca aceea a lui Ştefan celMare şi Sfânt. Pământulacesta al Moldovei, căutându-şiîmplinirea şi dreaptaaşezare în timp, l-a zămislitcu cele mai alese calităţi pecare le poţi afla la un om:subtil strateg şi neînfricatluptător, diplomat neîntrecut,apărător al credinţeicreştine, promotor şi constructoral artei şi culturiiepocii sale, el a lăsat camărturie cetăţile de apărare,bisericile şi mănăstirile cu arhitectura, pictura,broderiile şi podoabele lor ce fac dovada atingeriiultimei culmi a desăvârşirii, fiind o expresie avoinţei de creaţie a unui om de geniu.Şi s-a strămutat la veşnicile lăcaşuri în anul...Data trecerii în eternitate n-a fost scrisă pemarmura ce acoperă mormântul nici până înziua de azi, ca mărturie că duhul aceluia strămutatla veşnicele lăcaşuri la 2 iulie 1504 a rămas, înPutna, îndemn şi temei pentru credinţa din care şipentru care a făcut toate câte le-a făcut.Sanctificarea ilustrului domnitor, la 1992,înscrierea ctitoriilor sale în patrimoniul culturalinternaţional, declararea de către UNESCO aanului 2004 An al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt suntDestinul unui neam este, de obicei, împlinit de mari forţe anonime şi rareoride mari personalităţi care-l întruchipează: una din ele este Ştefan cel Mare,omul din Moldova.P. Panaitescudovezi că Soarele Moldovei, cum era numit, continuăsă-şi reverse văpaia binefăcătoare asuprapoporului său şi a întregii Europe.Un an lipsă pe marmura mormântului acoperăîn mod miraculos o jumătate de mileniu deistorie, fiind şi un mesaj către secolele viitoare...Împlinirea a 500 de ani de la trecerea îneternitate a lui Ştefan cel Mareşi Sfânt constituie un prilej deevocare şi cinstire a celui mai deseamă domn al Moldovei, caretimp de aproape o jumătate desecol a desfăşurat o vastă activitatepolitică, militară, ctitorească,spirituală şi culturală, de niveleuropean.O sinteză a investigaţiiloristorice actuale privind anumiteteme pe care o propunem maijos, sperăm că va contribui laaprofundarea conceperii moşteniriiilustrului înaintaş, în concordanţăcu nivelul actual deconştientizare a identităţii comunitarea urmaşilor eroului trecutîn eternitate acum cinci secole.Deoarece nu avem drept scop de a caracterizadecât succint vasta istoriografie consacratălui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ne mărginim sătrecem în revistă doar apariţiile editoriale din2003-2004, printre care se evidenţiază proiectulrealizat sub auspiciile Sfintei Mănăstiri Putnacu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen,Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Cele cincivolume ale lucrării prezintă o reeditare a informaţiilordespre Ştefan cel Mare cuprinse încronicile medievale din ţările române şi de pestehotare, în corespondenţa diplomatică a timpuluişi în legendele populare. Un volum aparte esteconsacrat bibliografiei complete referitoare laŞtefan cel Mare şi epoca sa.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatePORTRET ÎN LEGENDĂ. ŞTEFAN CEL MAREŞI SFÂNT (1504-2004), SUCEAVA: MUŞATINII,2003, 250 p.Acest volum a adunat mărturii ale reflectăriipopulare a figurii celui despre care, încă în secolulXVII, se spunea că, „după moartea lui, pânăastăzi îi zicu Sveti Ştefan vodă”.Legenda nu este o plăzmuire fantastică avieţii şi faptelor unui om, ci o înfăţişare a uneirealităţi care scapă puterii de înţelegere deplinăa minţii omeneşti. Ştefan cel Mare, viaţa şi faptelesale sunt ca nişte taine care scapă puteriiminţii de a le înţelege pe deplin.Prin subiectul şi originea lor, aceste legendeau o mare însemnătate spirituală. Ele mărturisesccinstirea de care s-a bucurat încă din timpulvieţii sale şi neîncetat după săvârşirea lui, unmare voievod al Moldovei care, pentru înţelepciunea,curajul şi faptele sale, pentru binele făcutsupuşilor săi şi pildele lăsate urmaşilor a fost trecut,după veacuri, de Biserica Ortodoxă Românăîn rândul sfinţilor.Relatăm o secvenţă din legenda despreMănăstirea Putna: „Ştefan Vodă cel Bun multerăzboaie a bătut şi aşa se aude din oameni vechi şibătrâni, că, câte războaie a bătut, atâtea mănăstirişi biserici a făcut.Când s-a apucat să facă mănăstirea Putna, atras cu arcul Ştefan Vodă dintr-un vârf de munte,ce este lângă mănăstire, şi, unde a ajuns săgeata,acolo a făcut pristolul în altar şi este mult loc deunde a tras până la mănăstire. Pus-au şi pe treiboiernaşi de au tras, pe vătaful de copii şi pe doicopii din casă; deci, unde a căzut săgeata vătafuluide copii, a făcut poarta, iar unde a căzut săgeatacopilului din casă, a făcut clopotniţa; iar un copildin casă, zise să fi întrecut pe Ştefan Vodă şi să-i ficăzut săgeata într-un deluşel ce se cheamă Sion,ce este lângă mănăstire şi este semn un stâlp depiatră; şi zic să-i fi tăiat capul copilului acolo; darîntr-adevăr nu se ştie, numai oamenii aşa povestesc...”(p. 151)PORTRET ÎN ISTORIE. ŞTEFAN CEL MAREŞI SFÂNT (1504-2004), SUCEAVA: MUŞATINII,2003, 617 p.Paginile volumului dat a înmănunchiat unnumăr însemnat de studii istorice, roada osteneliijertfelnice a istoricilor noştri consacraţi îndomeniu, călăuziţi permanent de conştiinţa datorieide a înfăţişa cititorilor adevărul adevărat alistoriei, în cazul de faţă a istoriei vieţii şi faptelorslăvitului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.Culegerea dată nu se substituie unei monografii;scopul ei este de a aduna laolaltă cele maiînsemnate contribuţii la înţelegerea şi reconstituireaorizonturilorspirituale, culturaleşi politice ale mareluidomn. Aspectelemilitare, economiceori sociale au rămasîn afara acestei selecţii,nu pentru căimportanţa lor ar fifost socotită minoră,ci pentru că ele nuau o egală relevanţăîn conturarea portretuluidorit.Ştefan Vodă ca monarh creştin, încrezătorîn idealul ecumenic, dar apărător ferm al credinţeiortodoxe, cinstitor al sfintelor moaşte,creator de memorie istorică în raport strict şiunic cu Divinitatea, fondator al unui statut politicde lungă durată pentru ţara sa – acestea au fostdirecţiile principale urmărite în volum.„În figura lui Ştefan e ceva din destinul de totdeaunaal neamului nostru. Destin de apărare: sentinelăînaintată a civilizaţiei spre stepele barbare,la marginea Europei, am apărat această civilizaţieveacuri de-a rândul. Cel mai însemnat apărătorromân al Europei a fost, desigur, Ştefan. Rolul săuistoric trece, astfel, peste importanţa unei personalităţi,el devine un instrument al istoriei, un simbolal destinului, urmat de noi în toate veacurile. N-afost un cuceritor. Lupta lui a fost luptă defensivă, derezistenţă. Apărarea aceasta, adesea anonimă,vitejia românească care stă în menţinere pe loc, înrăbdare înfiptă în solul strămoşesc, e personificatăde Ştefan.” (p. 30)

PORTRET ÎN CRONICĂ. ŞTEFAN CEL MAREŞI SFÂNT (1504-2004), SUCEAVA: MUŞATINII,2004, 375 p.Ce după moartea lui, până astăzi, îi zicu SvetiŞtefan vodă, nu pentru sufletu, ce ieste în mâna luiDumnezeu, că ei încă au fostu om cu păcate, ci pentrulucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nicimai nainte, nici după aceea, l-au ajunsu.Grigore Urecheal Ţării Moldovei, închinăciune adâncă şi dragostecredincioasă şi adevărată de la iubita fiică a Domniei[Voastre] şi domniţa Olena, mare cneaghină aMoscovei. Întru aceasta, scumpe şi iubite domn alnostru şi drag părinte, cerând mila lui Dumnezeu,am fost bucuroşi până acum să auzim despre aDomniei Voastre viaţă şi bună sănătate, pentrucare noi, auzind despre viaţa şi buna sănătatea Domniei Voastre, cu sârguinţă aducem laudămilostivului Dumnezeu şi ne bucurăm din suflet, şiîntru aceea rămânem în mulţumire şi vă ţinem petoţi în cinste şi tot astfel, scumpe domn şi preadulcepărinte al nostru, dau ştire Domniei Voastre că dorescca milostivul Dumnezeu şi Preacinstita Maicăa Domnului să vă aducă Domniei Voastre fericire...”(p. 362)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateVolumul de faţă îl înfăţişează pe Ştefan celMare şi Sfânt în postura de personaj al unor scrieriistorice vechi – cronicile. Sunt surse diverse catip şi ca structură, redactate în spaţii geograficeşi în epoci diferite, dar la fel de importante cavaloare istorică.Partea cea mai mare a volumului a fost destinatăizvoarelor narative româneşti şi străine.Scopul a fost de a strânge un număr cât maimare de izvoare, din care să reiasă figura domnului,cu toate luminile şi umbrele ei.Izvoarelor narative li s-au alăturat şi scrisorile,rapoartele, însemnările de călătorie.Ultima secţiune a fost dedicată cuvintelorlui Ştefan cel Mare, aşa cum se pot reconstrui eledin corespondenţă.Volumul se încheie cu singura piesă decorespondenţă de familie ajunsă la noi: un fragmentdintr-o scrisoare a domniţei Olena, redactatăla Moscova şi adresată părintelui său: „Slăvituluişi prin darul lui Dumnezeu fericitului şi deHristos iubitorului şi de Dumnezeu blagoslovituluicu mare cinste, încununatului şi în toate ţările preamăritului,şi singur stăpânitorului, iar pentru noipreadulcele şi scumpului domn şi dragului părinte,Ioan Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domnBISERICA. O LECŢIE DE ISTORIE. ŞTEFANCEL MARE ŞI SFÂNT (1504-2004), SUCEAVA:MUŞATINII, 2004, 265 p.Omul bun, din vistieria cea bună a inimiisale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieriacea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căcidin prisosul inimii grăieşte gura lui.Evanghelia după Luca 6,45Călăuziţi de aceste învăţături evanghelice,cronicarii şi oamenii condeiului au scris pagininemuritoare despre Slăvitul Voievod Ştefan. Oabordare a faptelor înălţătoare a Slăvitului Domnîn acest studiu au dat distinşii condeieri: VictorBrătulescu cu articolul „Ştefan cel Mare binecredinciosdomn şiapărător al drepteicredinţe”, TeodorManolache cu„Ştefan cel Mareşi viaţa religioasădin vremea sa”,Alexandru Boldurîn „Biserica în timpuldomniei luiŞtefan cel Mare”,Scarlat Porcescuîn lucrarea „LoculMănăstirii Putna înviaţa Bisericii Ortodoxe Române” ş. a.Cele mai importante vetre de cultură şi spiritualitateale poporului român au fost fără îndoialămănăstirile şi bisericile, de unde au pornit celedintâi raze de lumină şi scriere românească.

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateOpera de zidire a sfintelor locaşuri a izvorât dinmarea dragoste a lui Ştefan cel Mare faţă de poporşi din marea lui credinţă în Dumnezeu, care-l făceaude neînvins în faţa oştilor turceşti şi care îl păstraucurat şi dârz în faţa multor încercări papistăşeşti.Toate cele 44 mănăstiri şi biserici presărate pe totcuprinsul Moldovei, au fost înălţate spre laudaDomnului şi pentru pomenirea „drept măritoruluişi iubitorului de Hristos, Io Ştefan Voievod”, aşa cumse intitula el. (p. 30)Aşezămintele religioase prin esenţa lor,mănăstirile moldoveneşti au jucat sub domnialui Ştefan cel Mare un rol multiplu. Prestate peîntreaga suprafaţă a Moldovei, ele au constituitprin însuşi scopul pentru care au fost create, forţamorală a statului şi poporului moldovenesc.Viziunea clară a viteazului voievod n-a scăpatdin vedere rolul important al aşezărilor monahale.Daniile şi ajutoarele sale dovedesc grijace o purta sfintelor mănăstiri. „S-a făcut afirmaţiacă «opera de mare ctitor a lui Ştefan sintetizată detradiţie în cele 44 de mănăstiri, care i se atribuie, s-adesfăşurat în cea mai mare parte în ultima etapăa domniei sale» dar documentele nu confirmăaceastă afirmaţie. După calculul nostru, pe primaperioadă a domniei lui Ştefan cel Mare, 1457-1472,cad 43 de donaţiuni şi confirmări de posesiune, pea doua perioadă 1473-1488, 27, iar pe a treia 1489-1504, abia 22”. (p. 99)Obiceiul de a li se acorda privilegii introdusde Petru Muşat şi aplicat de Alexandru cel Bunşi fii săi, Ilie, Ştefan, Petru şi Bogdan al II-lea, nunumai că a fost respectat de Ştefan cel Mare, dara fost chiar consacrat. Mănăstirile moldoveneştin-au cunoscut o mai mare prosperitate economicăşi nici n-au atins un mai mare grad de puterepolitică şi economică în tot cursul evului mediu,ca în domnia lui Ştefan cel Mare.Dacă se face o retrospectivă asupra mareluidomnitor moldovean, Ştefan cel Mare, se observăcă întreaga sa viaţă s-a desfăşurat sub semnuldragostei faţă de Biserică şi neam, faţă de bineleşi prosperarea poporului. De la urcarea sa pe tron(1457), până în ultima clipă a vieţii sale (1504), astat tot timpul alături de poporul său, s-a avântatîn mijlocul tuturor frământărilor pentru a rezolvacât mai repede problemele naţiunii noastre.BIBLIOGRAFIE: ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT(1504-2004), SUCEAVA: MUŞATINII, 2004, 193 p.Din câte mărturii se pot aduce pentru interesulstârnit în posteritate de vreun personaj istoric,bibliografia scrierilor ce i-au fost consacraterămâne, desigur, cea mai grăitoare. Deopotrivă,ea poate să ilustreze, într-un chip convingător,şi legătura sufletească stabilită – şi păstrată vie– între cei care sunt şi cei care au fost.Când se împlineşte o jumătate de mileniude la trecerea lui Ştefan Vodă la veşnicele lăcaşuri,o bibliografie a scrierilor ce i-au fost închinatevine să dea seamă, în felul ei, despre ce a însemnatşi înseamnă acest principe al Moldovei.Gândul celor care au alcătuit-o, cu multă trudăşi osteneli, cu grijă şi migală, exprimă evlavia şiiubirea pe care obştea de azi a monahilor dinSfânta Mănăstire Putna le păstrează, ca o candelănestinsă, marelui înaintaş.Bibliografia de faţă sistematizează bogatulmaterial bibliografic prin care este scoasă în evidenţăviaţa şi personalitatea lui Ştefan cel Maresub cele mai diverse aspecte.Bibliografia include culegeri de documenteistorice şi cronici, studii monografice, articoleştiinţifice, studii şi cercetări, lucrări literare, materialeiconografice privind originea, familia, activitateape multiple planuri a marelui voievod,publicaţii apărute în Republica Moldova, Româniaşi în alte ţări, în limbile română, engleză, franceză,germană, rusă, poloneză, turcă, maghiară.Materialele bibliografice sunt structurateîn 11 compartimente: Izvoare diplomatice şiinscripţii; Izvoare narative; Lucrări despre biserică;Lucrări despre cultură; Lucrări de istorieeconomică şi socială; Lucrări de istorie politică;Lucrări de literatură şi folclor; Monografii, studiicu caracter general, comemorări; Lucrări despre

organizarea statului; Lucrări despre personalitatealui Ştefan cel Mare şi despre familia sa; Lucrăridespre organizarea militară, războaie şi lupte.Pentru a facilita căutarea informaţiei, carteaeste înzestrată cu „Indice de autori”.Oricâte se vor adăuga, însă, pentru a adânciaceastă cunoaştere şi a o îmbogăţi cu nuanţenoi, imaginea marelui strămoş va rămâne aceeape care o şi avem azi în inimile noastre şi pe careprezenta bibliografie o conturează monumental:un suveran iubit de supuşii săi, un om politiceminent, un mare căpitan, un om foarte curajos,înţelept, modest şi profund religios.DOGARU IOAN. ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNTÎN MEDALISTICA ROMÂNEASCĂ (1871−2004):500 DE ANI DE LA TRECEREA LUI ÎN VEŞNICIE1504−2004, ALEXANDRIA: CARTEA ORTODOXĂ,2004, 128 p.Şi această carte, ca şi multe altele care auapărut anume în acest an, şi, bineînţeles, care autangenţă cu viaţa distinsului domnitor, este închinatăcomemorării a 500 de ani de la trecereasa în nemurire.Volumul este scris în baza documentăriiminuţioase a col. (r) Ioan Dogaru, membru deonoare al Societăţii Numismatice Române şi specialistîn medalistică.Lucrarea este divizată în două părţi, ce suntprefaţate de un Argument, semnat de Galaction,Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, undeaduce un cuvânt de apreciere şi recunoştinţăautorului pentru lucrare.Având o valoare incontestabilă, cartea câştigăşi prin existenţa celui de-al doilea cuvântintroductiv, numit Dincolo de domn, un omsemnat de general-maior (r) Eugen Teodorescu.Acesta este mai extins ca volum şi ne vorbeştedespre Domnul-Om şi Omul-Domn, în prima saparte şi face referinţe la autor şi lucrare, în ceade-a doua. Urmează capitolul Scurt istoric, care,începând cu faima pe care o avea domnitorulnostru, relatează despre organizarea activităţilorcomemorative închinate voievodului şi desfăşurarealor de-a lungul timpului. Capitolul următortrece nemijlocit la descrierea medaliilor, careîl reprezintă pe Ştefan şi lucrurile care au avuttangenţă cu el, mănăstirile ctitorite etc. Deşisuccintă, informaţia descriptivă este exactă şicompletă. În partea întâi a cărţii sunt descrise 54de medalii cu anii de emisie între 1871 – 1987.Partea a doua cuprinde descrierea medaliilor,82 la număr, apărute mai recent, între anii1988-2004. E de remarcat faptul că autorul ainclus în volumul său aproape toate medaliileexistente ce au chipul lui Ştefan. Sunt menţionateaici şi decoraţiile Bisericii Ortodoxe din RepublicaMoldova, instituite în anul 2003: Ordinul„Ştefan cel Mare şi Sfânt”, gradul I şi II şi medaliile„Ştefan cel Mare şi Sfânt”, acordate atât clerului,cât şi mirenilor evlavioşi. Capitolul următor estededicat unei alte categorii de obiecte numismatice– insignele – intitulat „Insigne cu unifaţă şiac de prindere”. Cartea este însoţită de planşecolor, care reprezintă toate medaliile, ordinele,insignele descrise.Această muncă minuţioasă le va fi utilă şispecialiştilor, şi iubitorilor de istorie, şi colecţionarilorşi va contribui la cunoaşterea mai profundăa trecutului nostru glorios.Am spicuit un mic fragment din lucrarea luiIoan Dogaru.„În Bucureşti, Iaşi, Suceava, Botoşani, Putna,Voroneţ, Bacău, Borzeşti, Ploieşti, Craiova şi înalte oraşe şi sate ale ţării s-au organizat conferinţe,spectacole artistice, alaiuri cu uniformeale luptătorilor de pe timpul lui Ştefan cel Mare,serbări şcolare şi câmpeneşti, servicii religioase,întreaga suflare românească omagiind astfelfigura luminoasă a marelui şi viteazului domn alMoldovei. Pentru a se reda cât mai fidel costumelecăpeteniilor epocii şi frumuseţea alaiurilor afost angajat celebrul pictor Costin Petrescu. ÎnBucureşti, în fruntea alaiului trebuia să flutureun steag prapor lucrat într-un atelier particular şistindardul cu Sfântul Gheorghe ostaşul, dăruit deŞtefan cel Mare mănăstirii Zografului din Athos,unde se păstrează şi astăzi. Asemănător alaiuluidin Bucureşti, au fost organizate acţiuni şi înoraşele amintite mai sus, fapt ce a dat o strălucirefără seamăn comemorării a 400 de ani de la moartealui Ştefan cel Mare (1504-1904).” (p. 17)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateŞIMANSCHI, LEON. ŞTEFANIADA SAUCRONICA CELUI MARE ŞI SFÂNT: ÎN 47 DEEPISOADE, BOTOŞANI: AXA, 2004, 288 p.Cartea lui Leon Şimanschi va completacolecţia, alcătuită din alte sute de cărţi apăruteîn 2004, destinate să omagieze 500 de ani dela trecerea la cele veşnice a ilustrului nostrudomnitor Ştefan cel Mare, la care s-a adăugatîncă un calificativ distins – Sfânt. Lucrarea a fostprevăzută pentru două volume, numite părţi, şi47 de episoade. Ne vom referi la volumul I, adicăpartea I, aşa cum a fost numită de autor. Aceastaîntruneşte 28 de episoade, toate evenimentelefiind cuprinse între anii 1457-1486. Volumulîncepe cu o frumoasă poezie, dedicată, bineînţeles,lui Ştefan, plasată aici „în loc de motto” şinumită Neasemuitul. Din versurile autorului amputea rezuma scopul muncii sale, al activităţilorde investigare, care au rezultat în cartea de faţă:„N-am vrut să te înalţ prin osanale,Am vrut să te-nţeleg ca pe-o fiinţă...”Urmează prefaţa, semnată,la fel, de autor, undesunt descrise preocupărileistoriografiei româneşti dea „descifra fenomenul ştefanian”,bibliografia referitoarela epoca marelui domn şi ladomnitorul însuşi, însumândcâteva mii de titluri.Autorul însuşi calificăvolumul de faţă drept unul aparent beletristic,de fapt transpune „într-un imaginar posibil viaţaMarelui Voievod”. În rezultatul studiului vieţii, activităţiidomnitorului, autorul ajunge la o concluzieinovatoare: apărarea libertăţii Ţării Moldoveieste indisolubil legată de apărarea ortodoxiei,implicit a răsăritului european, iar domnul Moldoveia fost „cel dintâi vizionar al unirii pământurilorromâneşti”.Oferim un mic fragment din volumul omagialîn speranţa că cititorul iubitor de neam şiţară va lectura volumul în întregime.„Când amurgul acelei neuitate zile de marţi, 12aprilie 1457, din Săptămâna Patimilor, îi consfinţiseca urmare triumful, el nu s-a mulţumit numai cuuralele învingătorilor. A aşteptat sosirea mitropolituluiTheoctist şi, pe câmpul de la Direptate, dinapropiere, cu voinţa oştenilor ce-şi măsuraseră cuo zi înainte vrednicia, a ţăranilor din împrejurimi, atârgoveţilor ce vor fi însoţit alaiul sucevean, primisă fie uns ca domn al românilor moldoveni şi săpoarte «schiptrul Ţării Moldovei».Obţinerea unei astfel de garanţii din parteaunei adunări ce amintea consultarea de odinioarăa poporului însuşi se va dovedi, de altfel curând,mai mult decât salutară. Căci, urcând în fortulcentral al cetăţii de scaun şi scrutând, de jur împrejur,orizontul strămoşesc, sufletul celui ce aveasă rămână neîntrecut nu putea decât să sângerezeodată cu rănile ţării sale: două dintre cetăţile demargine ale Moldovei înstrăinate; puterea armatăa acesteia lăsată la dispoziţia grupărilor politice alemarii boierimi; o ţărănime asigurând rodul în grâneşi vite al ţării, dar ale cărei interese fundamentalenu erau luate în seamă de nimeni; meşteşugarişi negustori îngroziţi de posibilitatea permanentăa pierderii mărfurilor; în sfârşit, o domnie lipsităde autoritate şi de mijloacele necesare impuneriideciziilor luate, iar rolul internaţional al statuluimoldav, redus la cel al unui simplu pion de sacrificiu.”(p. 16-17)FILIP, VASILE. ŞTEFAN VODĂ AL MOLDO-VEI, IAŞI: PIM, 2004, 204 p.O altă carte din seria celor jubiliare este ŞtefanVodă al Moldovei. Numărul imens al acestorcărţi care îl au pe Ştefan ca protagonist niciodatănu este prea mare, chiar cei care îi studiază viaţaafirmând că ceea ce nu se ştie, depăşeşte ceeace se ştie şi s-a scris până acum. De aici vine şidedicaţia autorului: „Orcice prinos de slăvire aDomnului Moldovei – Ştefan cel Mare şi Sfânt – nue niciodată îndestulător. De aceea dedic aceastăcarte de suflet memoriei Măriei Sale, cu ocazia împliniriia 500 de ani de la trecerea sa în Eternitate”.Ca şi pe mulţi alţi autori, personalitatea ilustruluidomnitor l-a fascinat şi pe Vasile Filip, această

pasiune rezultând într-o carte despre Ştefancel Mare, figură, precum zice autorul, „istorică şilegendară”. Ideea centrală a cărţii a fost zugrăvirea,şi prin text, şi prin imagini, pe care le găsimaproape în fiecare pagină, a unui portret al domnitoruluicare a fost nu numai un războinic, ci şiun abil diplomat, un cunoscător al realităţilorvremii sale, un ctitor de lăcaşe sfinte, om de statşi strateg militar, iubitor de învăţătură şi cultură.Pânza literară a cărţii este întreţesută cu fire aleizvoarelor unor cronicari, istorici, scriitori, alecreaţiilor populare. Lucrarea este dedicată maimult tinerilor.Aducem un mic fragment din carte cu îndemnulspre a lua cunoştinţă de conţinutul integralal ei.„La trup creştea nu creştea feciorul lui Bogdanşi al Oltei, dar mintea i se zburătăcea văzând cuochii. Sub fruntea crudană, de copil, mintea secocea în înţelepciune şi bună judecată. În scurttimp i s-a dus vestea de ogoitor al pricinilor ce seiscau vrând-nevrând printre prietenii lui de joacă.Încă de pe atunci se înfiripau mici istorioare, careîl aveau în miezul lor pe Ştefan al lui Bogdan şi alOltei. Încolţeau chiar legende, care mai târziu auînsoţit faptele adevărate ale celui ce avea să devinăstrălucită personalitate istorică a neamuluiromânesc, legende luate deseori ca adevăruri. Secontura un portret strălucitor al bondocelului cupriviri săgetătoare, cu braţ iute ca săgeata şi greuca buzduganul, cu o minte mai tăioasă decât paloşul.”(p. 85-86)După cum ne vorbeşte şi anul apariţiei cărţii,şi, în mod explicit, subtitlul, este şi această trudăînchinată comemorării a 500 de ani de la trecereaîn eternitate a domnitorului. Volumul faceparte din colecţia Oameni şi fapte, apariţia safiind datorată Societăţii pentru Învăţătura PoporuluiRomân, Editurii Dacpress. Lucrările pentruîntocmirea cărţii şi răspândirea literaturii au fostînsoţite de binecuvântarea Prea Sfinţitului părinteCalinic, episcop al Argeşului şi Muscelului.Volumul este nu doar binecuvântat, ci însoţitşi de trei articole, semnate de PS Calinic. Douădintre acestea: Cuvânt înainte şi Împăratulromânimii şi al Europei! alcătuiesc partea introductivăa cărţii. Cel de-al treilea – Testamentullui Ştefan cel Mare – formează un capitol alcărţii. Conţinutul lucrării este expus în ordineacronologică a faptelor, fiecare articol avându-şiautorul său: persoane laice – profesori, învăţător,general de brigadă, inginer şi oameni ai bisericii– PS Calinic, preoţi, diacon. Autorii vorbesc desprenoi aspecte ale vieţii lui Ştefan şi ale evenimentelorprin care a trecut domnitorul, desprepolitica internă a ţării, calitatea lui de a fi unstrălucit diplomat şi comandant de oşti, desprerelaţiile cu Matei Corvin, cele româno-polone,relaţiile cu Veneţia şi cele din familie etc.Meritul lui Ştefan care a dat imbolduri pentruatâtea şi atâtea cercetări, căutări, descrierieste incontestabil, un motiv fiind enunţat dePS Calinic: „Ştefan Vodă şi-a câştigat un nume şisupranume, prin credinţa sa fermă în Dumnezeu şiprin cuvântul de onoare dat şi respectat cu sfinţenie”.Iată un mic fragment din această carte.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateSFÂNTUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ÎNCETATEA BASARABILOR: 500 DE ANI DE LATRECEREA ÎN ETERNITATE, CURTEA DE ARGEŞ:EDITURA DACPRESS, 2004, 150 p.“Ştefan cel Mare, ca, de altfel, şi ceilalţi voievozi,a avut permanent conştiinţa unităţii etnice a tuturorstatelor feudale româneşti.În scrisoarea din 8 mai 1477 prezentată senatuluiveneţian de solul Moldovei, Ioan Ţamblac,vorbind despre ţara românească de la sud deCarpaţi, o numeşte «cealaltă ţară românească»(«l’altra Vlachia»). Cronica oficială de la curtealui Ştefan cel Mare scrisă din porunca voievoduluifoloseşte pentru statul de la sud de Carpaţi denumireade «Ţara Muntenescă». Refuzul de a o numi«Ţara Românească» se explică prin conştiinţaapartenenţei Moldovei unităţii etnice româneşti,căci denumind o altă ţară ca fiind românească,părea a se exclude din acea unitate etnică”. (Prof.Gherghina Mihăescu, p. 64)

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateURSU IOAN. ŞTEFAN CEL MARE, BUCUREŞ-TI: FUNDAŢIA CULTURALĂ “GHEORGHE MARINSPETEANU”, 2004, 500 p.“Ştefan cel Mare”, monografia profesorului IoanUrsu, publicată pentru prima dată în 1925 şi apărutăacum în ediţie adăugată şi corectată la FundaţiaCulturală “Gheorghe Marin Speteanu”, îi vizează atâtpe studenţi şi cercetători , cât şi pe toţi cei care vorsă afle mai multe despre faptele glorioase ale strămoşilor, despre “spiritul lor de sacrificiu pentru patrie”. Speranţa autorului era ca acestea să trezeascăsentimente nobile şi patriotismul “care au dispărutastăzi la o bună parte din compatrioţii noştri”.În prefaţa scrisă în 6 martie 1925 Ioan Ursuprecizează că în elaborarea lucrării a folosit “metodainaugurării în cursurile mele”, ceea ce înseamnăcă a refăcut istoria epocii lui Ştefan cel Mare doar pebaza documentelor contemporane – cronicile “nupot servi ca element de construcţie istorică, decâtdacă sunt contemporane şi inspiră încredere absolută”.Orice alte cronici, din alte timpuri, din alte ţări,pot fi luate în considerare doar dacă faptele suntcertificate de documente.După cum observă şi istoricul Sergiu Iosipescuîn postfaţa la prezenta ediţie, pentru a înţelege corectdemersul său ştiinţific − anunţat, de altfel, atâtde clar în prefaţa lucrării − trebuie să ţinem cont destructura intelectual-morală şi mediul cultural-ştiinţificîn care s-a format istoricul Ioan Ursu.Sumarul monografiei respectă secţiunile istoriografieididactice despre epoca lui Ştefan celMare: I. Luptele pentru ocuparea şi consolidareatronului; II. Luptele pentru emanciparea Moldoveide tributul turcesc; III. Luptele cu polonezii; IV. Noiîncercări de emancipare a Moldovei de tributul turcesc;V. Relaţii încordate cu Polonia VI. Colaboratorii;VII. Concepţia de Stat; VIII. Oastea; IX. Ţara; X. Familia;XI. Personalitatea.Chiar simpla parcurgere “în diagonală” a“Tablei de materii” a textului poate recompunetabloul, jalonat , al celor aproape 50 de ani dedomnie a lui Ştefan cel Mare, retrăind astfelsuişurile şi coborâşurile unui ev mediu românescdramatic:ü victoriile de la Chilia (1465) şi Baia (1467),dar mai ales episodul decapitării lui Petru Aronsunt cele mai importante evenimente din domnialui Ştefan, ele au contribuit „la ridicarea prestigiuluilui Ştefan şi la concentrarea energiilor înjurul său” (p. 57), în primii ani de domnie;ü luptele duse de armata lui Ştefan celMare pentru emanciparea Moldovei de tributulturcesc în deceniile 7-9, începând cu atacul Brăilei(1470), care avea drept scop scoaterea Muntenieide sub jugul turcesc, şi terminând cu momentul încare Moldova este nevoită să reia plata tributuluicătre turci (1492), s-au desfăşurat pe fondul lipseide lealitate pe care o dovedesc regii Poloniei şiUngariei; odată cu pierderea Chiliei şi Cetăţii Albe(1484) – cea mai mare lovitură economică şi strategicădată Moldovei − Ştefan rămâne izolat împotrivaturcilor . „Victoria de la Scheia a fost ultima verigădin lungul lanţ al luptelor de neatârnare ale eroiculuiDomn. Ea formează în acelaşi timp punctul de demarcareal unui proces sufletesc al marelui Domn,în sufletul căruia a început să încolţească ideea uneipolitici de înţelegere cu puternicii săi inamici. […] Împrejurărilepolitice şi în special atitudinea polonilor aucontribuit în mod hotărâtor la această schimbare “ (p.179). “Veneţienii, Papa, regele Matiaş, regele Cazimirrând pe rând au depus armele şi au căzut la înţelegerecu teribilii stăpâni ai Mării Negre. Eroul nostru rămăsesecel din urmă cu sabia scoasă, singurul pion alcreştinătăţii”. (p.185)ü istoria în mai multe episoade a luptei cupolonii, care a culminat cu bătălia de la Codrii Cosminului(1497) unde contingentul Cavalerilor Teutonişi floarea nobilimii polone au fost decimate dearmata moldovenească, l-a impus pe Ştefan , “vulpeaşireată” cum îi spuneau polonezii. “Prin bravura,dispreţul de moarte şi abilitatea politică excepţională,Ştefan s-a impus fraţilor Jagelloni în aşa măsură, căaceştia s-au văzut siliţi să-l primească în combinaţiaunei coaliţii cu clauzele cele mai favorabile pentruMoldova.” (p. 234)Ştefan cel Mare moare în 2 iulie 1504. CapitolulXI (Personalitatea) vorbeşte despre talentul militarşi vitejia, puterea de muncă şi sacrificiu, talentuldiplomatic, simţul realităţii, mândria şi demnitatea,iuţeala în acţiune, sentimentul religios, cunoaştereaoamenilor, voinţa de fier care l-au caracterizatpe marele voievod. Ioan Ursu citează mai mulţicronicari şi diplomaţi care au făcut un portret aldomnitorului român. Deşi aflat în tabăra adversă,medicul regelui Albert al Poloniei, rămas celebrupentru spiritul său obiectiv, scria: „O! Bărbat gloriosşi victorios care ai biruit pe toţi regii vecini. O! Om fericit,căruia soarta i-a hărăzit cu multă dărnicie toatedarurile.” (p. 408)Monografia “Ştefan cel Mare” conţine informaţiiimportante despre colaboratorii şi consilieriivoievodului, despre scara ierarhică administrativăşi judecătorească a Moldovei epocii lui Ştefan,despre veniturile şi despre familia Domnului, desprestările sociale, componenţa oastei, strategia10

de luptă şi cetăţile de apărare, despre comerţ şicăile comerciale, bisericile şi mănăstirile ridicatede Ştefan şi despre cărţile pe care le doneazăacestor lăcaşuri de cult.Lucrarea lui Ioan Ursu rămâne, la 80 de anide la apariţie, un reper istoriografic important,ea beneficiind de o bibliografie impresionantă– izvoare diplomatice, epigrafice şi narative polone,italiene, bizantine, izvoare papale şi ale ordinelorcălugăreşti, prusiene, ungare, otomaneş.a. pe lângă lucrările fundamentale ale lui IoanBogdan, Iorga, Hasdeu sau Hurmuzaki.După cum aflăm şi din Nota asupra ediţieiîntocmită de Viorel Gh. Speteanu, editorii au procedatla actualizarea şi la corectarea bibliografieilucrării, adăugând şi un capitol de Adnotări şi întregiri,care reflectă stadiul actual al cercetărilorasupra epocii lui Ştefan cel Mare. Prefaţa intitulată“Ioan Ursu şi opera”, care aduce informaţii importantedespre familia , dar şi despre perioadaformării intelectual-ştiinţifice a istoricului, poartăsemnătura Ioanei Ursu.RÂPĂ-BUICLIU, DAN. ŞTEFAN CEL MARE ŞISFÂNT. 1504-2004. POLIPTIC ISTORIC. GALAŢI:ISTROS, 2004, 276 p.Gândită ca un poliptic istoric, cartea lui DanRâpă-Buicliu despre Ştefan cel Mare face dovadaunei bogate documentări iconografice, în afară decea a izvoarelor diplomatice, epigrafice şi narative.De altfel, primul capitol, intitulat „SocietateaEuropeană şi Moldova” cuprinde exclusiv “documentevizuale”: fotocopii ale unei hărţi aEuropei secolului XV şi ale unor gravuri înfăţişândcâteva dintre cele mai importante oraşe europene,reprezentări plastice ale lui Ştefan cel Mare, aleDoamnelor Sale (Maria Voichiţa, Evdochia de Kiev)şi ale demnitarilor moldoveni etc.Autorul face o sinteză care cuprinde cele maiimportante date despre „Familia” şi Domnia luiŞtefan cel Mare. Ştefan cel Mare a manifestat „întoată perioada domniei sale un adevărat spirit devoievod al unei ţări libere, creştin şi doar cu frică deDumnezeu, nicidecum un «fidel» supus al vreuneiCoroane suzerane [...] şi netemător faţă de «putereamilitară» sau aureola vreunui «Cuceritor»; el a cultivatmistica puterii proprii, considerându-se un creştin«ales al Domnului».” (p. 20). În sprijinul informaţiiloroferite, istoricul Dan Râpă-Buicliu include aicicâteva fotocopii ale unor portrete reprezentându-lpe Ştefan cel Mare, pe doamnele sale sau peBogdan II „cel Orb”, ale Pomelnicului de la Bistriţaal domnilor Ţării Moldovei (1407-1552), precumşi genealogia Muşatinilor (Bogdăneştilor).Tot exclusiv iconografice sunt şi capitolele „Contemporanii”(care alătură portretele lui Iancu de Hunedoara,Vlad Ţepeş, Laiotă Basarab, Cazimir Jagiello, MateiCorvin, Sultanul Mehmed II „Cuceritorul”, SultanulBaiazid, Ivan III, Vasco da Gama sau Cristofor Columb ) ,şi „Oastea” , care oferă fotocopii ce înfăţişează CetateaAlbă, Cetăţile Sucevei, ostaşi occidentali, tipuri de armeşi armament, scene de bătălii, corăbii de luptă occidentaleşi moldoveneşti, steaguri militare, harta ŢărilorRomâne în timpul lui Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeşşi Ştefan cel Mare etc.Politica externă dusă de Ştefan cel Mare cu celetrei mari puteri – Imperiul Otoman, Polonia şi Ungaria– s-a caracterizat printr-o „deosebită abilitatediplomatică”. Capitolul oferă un corpus de acte aleCancelariei Domneşti – tratate şi scrisori diplomatice,acte omagiale, privilegii comerciale, precum şifotocopii ale unor acte omagiale şi de vasalitate, alescrisorilor Papei Sixt al IV-lea către Ştefan cel Mare,ale Tratatului de pace şi de alianţă încheiat cu RegeleIoan Albert etc.Cel mai amplu capitol este cel intitulat „Informaţiiistorice privind domnia şi personalitatealui Ştefan [III] cel Mare şi Sfânt Voievod, fiul luiBogdan Voievod” care redă extrase din croniciistorice româneşti moldoveneşti şi muntene dinsecolele XV-XVIII (“Letopiseţul anonim al Moldovei”;“Letopiseţul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche;„Letopiseţul Ţării Moldovei” de Miron Costin; „Istoriadomniilor Ţării Româneşti” de Radu Popescu;izvoare istorice străine (cronici poloneze, croniciungureşti, cronici turceşti, cronici germane, croniciruseşti, cronici bizantine ş.a.)Capitolul „Moştenirea cultural-istorică aepocii lui Ştefan cel Mare” cuprinde un inventaral stemelor şi sigiliilor de domnie; al steagurilor militare;al bisericilor ctitorite de domnitor în Moldova,Ţara Românească, Transilvania şi Muntele Athos,precum şi al celor ctitorite de mari boieri; al cetăţilorşi curţilor ridicate sau redimensionate, al podurilor,al manuscriselor religioase, iconografiei religioase,argintăriei şi sculpturii, clopotelor, armamentului,broderiilor şi ţesăturilor, manuscriselor istorice,juridice, literare, muzicale din timpul lui Ştefan celMare.Autorul alege să trateze într-un capitol separat– ultimul – problema „Iconografiei voievodale”,în care oferă referinţe bibliografice privindprovenienţa şi împrejurările în care au fost executateportretele, precum şi descrieri minuţioase aleheraldicii acestora.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate11

ReligieImaginea Republicii Moldova în strãinãtateCIOCIOI, GHEORGHIŢĂ. GHIDUL MĂNĂS-TIRILOR DIN BASARABIA, BUCUREŞTI: ARCAÎNVIERII, 2004, 78 p.Ghidul de faţă nu pretinde a fi o analiză ştiinţifică,un studiu istoric privind mănăstirile basarabene,ci este mai curând o invitaţie la o călătorieîn timp şi în spaţiu, pentru a păşi pe urmele celorcare au înălţat adevărate cetăţi ale sufletului, punândpietre de temelie ale culturii naţionale, aledevenirii noastre.Lucrarea ne familiarizează cu atmosfera celor45 de mănăstiri basarabene şi este o chemare ladrumeţie, fie doar cu inima şi cu sufletul (dacă nu aţiavut posibilitatea de a le vizita), pentru a le cunoaşteşi a le admira, pentru a aprecia râvna şi strădaniameşterilor care le-au izvodit, care le-au ridicat şi leauocrotit sau le-au reînălţat din nefiinţă.Deşi închise aproape în totalitate în perioadasovietică – mai puţin mănăstirea Japca, care separe că a avut un regim special – lăcaşurile de cultdin Basarabia au renăscut în ultimii ani, pentrurugăciunile sfinţilor şi nevoitorilor care s-auostenit în ele. Originea unora se pierde în neguraistoriei, precum Ţipova, Saharna ori Japca. Altelesunt întemeiate în epoca de glorie a Moldovei, caVărzăreştii şi Căpriana, iar câteva sunt înfiinţaterecent.În carte este prezentată istoria pe scurt aacestor mănăstiri, locurile pitoreşti în care suntaşezate, locuri mai ferite, în desişul codrilor,odinioară, de nepătruns − cetatea naturală aMoldovei − pe malurile stâncoase ale bătrânuluiNistru şi ale Răutului; odoarele şi sfintele moaştepe care le adăpostesc, spre îndemn şi călăuzăpelerinului doritor să cunoască mai bine acestevetre de viaţă duhovnicească.Ghidul ne dă posibilitatea să poposimla mănăstirile Bocancea, Căpriana, Condriţa,Curchi, Frumoasa, Hâncu, Hârjăuca, Japca, Tabăra,Ţipova ş.a.Poposim la mănăstirea Hârbovăţ (mănăstirede călugări, 20 vieţuitori).“ Hram: Adormirea Maicii DomnuluiStareţ: Serafim GoncearAdresa: sat. Hârboveţ, com. Onişcani, jud.UngheniAşezare: la aprox. 50 km NV de Chişinău sau la18 km de Călăraşi.Mănăstirea datează din secolul al XVIIlea,fiind întemeiată, se pare, de nişte călugăridin părţile Podoliei, aflaţi în bejanie din pricinaUniaţiei. În anul 1730, boierul Constantin Cartuzînnoieşte mănăstirea. Din pricina turcilor şi atătarilor, ea are de suferit până în 1812, fiind detrei ori incendiată. În 1816 monahul Serapion (înlume Ştefan Lupu) construieşte catedrala AdormiriiMaicii Domnului. Biserica cu hramul PogorâreaSfântului Duh a fost ridicată în anul 1870, prineforturile obştii mănăstirii.În anul 1954 lăcaşul avea în jur de 120 decălugări. În 1962, este devastată de miliţie şi armată;cărţile, icoanele şi multe obiecte bisericeşti suntarse pe un câmp din apropiere. Aici se înfiinţeazăo şcoală de copii cu handicap. Biserica PogorâriiSfântului Duh ajunge să fie folosită ca grajd pentruanimale.În 1992 se reînfiinţează mănăstirea.Sfinte moaşte: părticele din moaştele SfinţilorPantelimon, Varvara şi ale altor câţiva sfinţi.Icoane făcătoare de minuni: În bisericaPogorârii Sfântului Duh se afla cea mai cunoscutăicoană făcătoare de minuni din Basarabia,Maica Domnului «Gârbovita», îmbrăcată în aurşi împodobită cu pietre preţioase. Icoana a fostdăruită în anul 1790 de soţia ori mama coloneluluirus Nicolae Albaduiev. Timp de câte o jumătatede an (1 octombrie – 23 aprilie) icoana se află laChişinău, în catedrala Naşterii Maicii Domnului, iarîn celelalte luni revine în mănăstire. Icoana atragemulţi pelerini şi bolnavi, fiind ajutătoare tuturorcelor care se roagă cu credinţă.” (p. 40-42)Mănăstirea Ţipova(mănăstire de călugări, 9 vieţuitori)“Hram: Adormirea Măicii DomnuluiStareţ: ieromonah Policarp BânzarAdresa: sat. Ţipova, com. Horodişte, jud. OrheiAşezare: lângă satul Ţipova, la 75 km de Orheisau la 40 km de Chişinău, pe malul drept al Nistrului12

Este una dintre cele mai frumoase din Basarabia.Este situată deasupra Nistrului şi cuprinde treicomplexe mănăstireşti săpate în stâncă. Primulansamblu este alcătuit din câteva chilii şi obiserică cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci şidatează din perioada secolelor XI-XII. BisericaSfântul Nicolae a fost centrul celui de-al doileacomplex mănăstiresc, întemeiat în veacul al XIVlea.Cea mai mare aglomerare de chilii se află înjurul bisericii Adormirii Maicii Domnului, datatădin secolele XVI-XVIII. La începutul sec. al XIXleaacest ansamblu din urmă încă funcţiona caschit, iar în 1842 se desfiinţează. În anul 1828, pedeal, deasupra complexelor rupestre s-a înălţatbiserica schitului, care redevine în 1919 mănăstire.Până atunci, schitul s-a aflat sub administrareamănăstirii Saharna…” (p. 68-70)CERETEU, IGOR. BISERICI ŞI MĂNĂSTIRIDIN MOLDOVA (SECOLUL AL XIV-LEA ŞIPRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XV-LEA),BRAILA: EDITURA ISTROS, 2004, 168 p.La toate popoarele din evul mediu lăcaşulînchinat divinităţii a reprezentat construcţia cea evidenţiat valenţele supreme ale creativităţiiumane, însumând deopotrivă cunoştinţe tehniceşi disponibilităţi pentru latura estetică,exteriorizate însă potrivit respectului profundfaţă de tradiţii. Aceleaşi caracteristici le regăsimproiectate în chip firesc şi în arhitectura ecleziasticădin spaţiul românesc.În lucrarea de faţă, sub aspect geografic, afost supus cercetărilor întreg teritoriu al Moldoveiistorice.Împărţită în mai multe capitole, succedate deun “palier” concluziv şi o bogată ilustraţie, cartea,într-o secvenţă incipientă a sa evocă izvoarele şiistoriografia problemei, enumerându-se un lungşir de istorici, care au fost atraşi de arhitectura decult a Moldovei medievale.Un capitol al volumului urmăreşte componenteleprincipale ale vieţii bisericeşti moldoveneşti.Partea cea mai extinsă din lucrare estededicată prezentării şi analizei detaliate a tuturorbisericilor – din lemn şi din piatră − cunoscute înspaţiul românesc est-carpatic. Autorul distingemai multe categorii de lăcaşe: în elevaţie, înruine sau numai în fundaţii. În cadrul celei dintâicategorii au fost incluse doar monumentele dela Rădăuţi şi Siret; în cea de-a doua – bisericilevechi de la Moldoviţa şi Humor şi bisericaromano-catolică de la Baia, iar în cea de-a treia– un numar mai mare de lăcaşuri, între carecele de la Cetatea Albă, Căpriana, Orheiul Vechi,Vărzăreşti etc., prezentând nu numai trăsăturilecomune, ci şi particularităţi distincte.Să poposim împreună cu autorul cărţii laMănăstirea Vărzăreşti (judeţul Ungheni), care“este primul lăcaş de cult atestat documentarîn spaţiul pruto-nistrean. Hrisovul în care estemenţionată această mănăstire datează din 25aprilie 1420. Prin acesta Alexandru cel Bun dăruiavornicului Oana un şir de sate din Moldova derăsărit, mănăstirea Vărzăreşti fiind menţionată încalitate de hotar. În prezent, în Moldova de răsăritexistă câteva localităţi purtând acest nume. Maiadecvată pentru hotărnicia din acest documentar fi localitatea Vărzăreşti din actualul raionNisporeni, unde există o mănăstire.Sondajele arheologice întreprinse în varaanului 1993 în perimetrul acestei mănăstiri aupermis dezvelirea fundaţiei unei biserici construiteabia în 1770 de către preotul C. Măcărescu.Monumentul actual a fost zidit în 1864 cu unelerestaurări la 1906. Lipsesc materialele arheologicece ar confirma existenţa unei locuiri anterioaresecolului al XVIII-lea în preajma mănăstirii.Aşadar, nu există decât două posibilităţi: sauacest lăcaş a fost construit din lemn şi urmele lui vorputea fi identificate cu dificultate sau amplasarealui ar fi fost în altă parte, fiind ulterior transferat pelocul unde se află în prezent.” (p. 80)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate13

PoliticãImaginea Republicii Moldova în strãinãtateEUROPEANIZATION AND CONFLICT RE-SOLUTION: CASE STUDIES THE EUROPEAN PE-RIPHERY, GENT: ACADEMIA PRESS, 2004, 258 p.La Gent a apărut o carte privind problemelede natură politică ale ţărilor de la periferiaEuropei. Este vorba despre Cipru, Serbia, Muntenegru,Republica Moldova, Georgia, Abhazia.Informaţiile se referă la istoricul problemelorstringente cu care se confruntă, conflictelemajore, soluţii, impactul europenizării asupraconflictelor ţării respective, acestea formând nucleulproblematicii fiecărei ţări, la care se adaugăprobleme individuale ale ţării.Cartea este structurată în şase capitole.Acestea sunt precedate de o introducere. Capitolulîntâi tratează probleme generale, fără referirila o ţară concretă: este vorba despre UniuneaEuropeană, europenizare, conflicte secesioniste,concepte şi teorii. Capitolul doi este consacratCiprului, vorba fiind despre conflictul istoric dinperioada 1930-1974, evoluţia conflictului din1974, impactul europenizării asupra conflictelorcipriote. Capitolul trei, dedicat Serbiei şi Muntenegrului,se referă la problema creării RepubliciiFederale Iugoslavia, istoricul ei, soluţiile, încadrareaîn europenizare, discuţii finale despreposibilele rezultate. Următorul capitol, patru,este dedicat Republicii Moldova, care a fostprezentată de Marius Vahl şi Michael Emerson.Autorii s-au referit la următoarele aspecte: istoriaMoldovei, istoricul conflictelor recente, tentativede soluţii, noul guvern comunist, propunerea în2002 la Kiev de a crea o federaţie, memorandumulKozak, dezvoltarea relaţiilor UE – Moldova.Conflictul abhaz este analizat în capitolul cinci.Aici sunt expuse aşa teme cum ar fi: conflicteistorice, conflicte recente, soluţii, acţiuni politiceîn vederea soluţionării acestora, venind atât dinţară, cât şi din exterior, rolul UE în politica ţării,în special în rezolvarea conflictelor cu care ea seconfruntă. Ultimul capitol, şase, e conceput cao generalizare pentru întregul volum şi includeelementele asemănătoare în problemele, conflictelecu care se confruntă ţările nominalizate,rolul UE în soluţionarea sau medierea acestora.Cartea va fi utilă pentru toţi cei interesaţi deproblemele politice de stringentă actualitate dinţară şi din exterior. Pentru ilustrare, prezentămun fragment din lucrare.„The Moldovan government had providedTransnistrian authorities with legal customsstamps for Transnistrian exports since 1996. Buton 1 September 2001, the Moldovan governmentintroduced new customs stamps, ostensibly as aconsequence of Moldova’s entry into the WTO inMay. Although Transnistrian companies were tobe given a waiver on paying any fees, they wouldneed to register with the Moldovan customsauthorities. In order to control trade acrossthe Transnistrian-Ukrainian border, Moldovarequested permission to deploy joint customsand border control on Ukrainian territory, whichUkraine subsequently did not agree to. TheTransnistrian leadership complained vehementlyagainst these actions by Chisinau, describingthem as «economic blockade» representing abreach of the 1996 agreement”. (p. 168-169)BON, AGNÈS. MOLDAVIE 2003: A RECULONSVERS LE FÈDÈRALISME // LE COURIER DES PAYSDE L’EST, PARIS, 2004, ian.-febr., nr. 1041.Două dintre revistele cu titlul “Le courier despays de l’Est” ne-au fost oferite foarte amabil dedoamna Natalia Tihon, directoarea bibliotecii dela Alianţa Franceză, fapt pentru care îi mulţumim.Revista pariziană, pe lângă informaţiile referitoarela celelalte ţări din Est, oferă spaţiu şi ţăriinoastre, semn că e remarcată, chiar dacă are sădepăşească multe dificultăţi de tot genul. Autoareaconsemnează realităţile Republicii Moldova făcândun bilanţ al politicii interne a ţării pentru anul 2003.Astfel, abordează teme precum: consolidareaputerii Partidului Comunist, conflictul transnistrean,memorandumul Kozak, situaţia economică. Înpartea a doua a articolului este vorba desprerelaţiile economice dintre Franţa şi Moldova.14

Bon Agnès a pornit de la faptul că în anul 2003viaţa politică şi relaţiile exterioare ale Moldoveiau fost dominate de problema transnistreană.În planul politicii interne, opoziţia a reuşit sămobilizeze o parte a populaţiei contra proiectelorde federalizare. În plan economic, creştereaeconomiei maschează lacunele existente înstructura acesteia, în reforme şi privatizare.Expunem un fragment din ediţia pariziană.„Le 10 février 2003, pour sortir de l’impasse, lePrésident moldave propose d’inverser les étapes:les deux parties devront s’atteler conjointementà la rédaction d’une nouvelle Constitution sur labase d’un modèle federal. Le scenario envisage,qualifié d’initiative Voronine, comprend cinq étapes:designation par le Parlement moldave et le Sovietsupreme de Transnistrie de deux groupes d’expertsqui disposeront de six mois pour élaborer un texte,examen dudit texte par des experts internationauxet débat national, referendum dans les deux entitésterritoriales et, en cas d’approbation du projet,elections présidentielle et legislatives”. (p. 82)LYNCH, DOV. MOLDAVIE: LABORATOIREDE LA NOUVELLE STRATÈGIE EUROPÈENNE //LE COURIER DES PAYS DE L’EST, 2004, mart.-apr.,nr. 1042.Şi în acest număr al ediţiei pariziene, destinatăstudierii situaţiei ţărilor din Est, găsim unarticol despre Republica Moldova.Informaţia oferită, în conformitate cu profilulrevistei, este de ordin politic, fiind vorba despreintegrarea europeană, spre care tinde şi ţara noastră.Articolul este împărţit în câteva paragrafe încare se vorbeşte despre noile strategii europene,succesele Moldovei înregistrate pentru aderareala UE, conceptul de Europă lărgită etc.Autorul vorbeşte despre faptul că Moldovaa avut o perioadă de pseudoindiferenţă. Înultimul timp însă ea este obiectul spre care seconcentrează atenţia. Dintr-o ţară uitată, aflatăla periferia UE, Republica Moldova a devenit subiectuldezbaterilor de la Bruxelles, în vederea stabiliriiunor noi hotare, ea situându-se nu în afaraacestora, ci în cadrul lor. Există o problemă carestopează această perspectivă: retragerea forţelorruse din Moldova. Ţara noastră e primul câmpde experiment al conceptului de Europă lărgită.Deşi preşedintele şi parlamentul sunt comunişticare privesc mai mult prin prisma Moscovei, ţarae văzută din perspectiva integrării în Uniune.Conflictul totuşi nu va putea fi soluţionat atâtatimp cât Moscova îşi va ţine trupele în Transnistria.Pornind de la aceste realităţi, sunt expuseproblemele, faptele, încercările de aplanare aleconflictelor.„En 2003, l’Union s’est également attaquéeau dossier de la frontière entre la Moldavie etl’Ukraine. Question épineuse, car cette frontière,dont la plus grande partie se trouve sous le contrôledes séparatistes, pose des problèmes majeursà Chisinau. En septembre 2001, le gouvernementde Vladimir Voronin décide de faire obstacle aucommerce des séparatistes avec l’Ukraine, qui seservent des timbres fiscaux moldaves depuis 1996,en créant de nouveaux timbres, auxquels n’aurontaccès les compagnies de Transnistrie qu’à la strictecondition d’avoir été enregistrées sur la rive droitedu Dniestr et d’avoir payé leurs impôts. Cependant,l’Ukraine a continué d’accepter les timbres de 1996dans le commerce avec Tiraspol. Véritable poumonpour les séparatistes, la frontière Transnistrie– Ukraine reste donc un lieu de passage continuelde marchandises, de façon le plus souvent illégale,et qui ne procure aucun revenu à Chisinau”. (p. 42)10 ANI DE LA STABILIREA RELAŢIILORDIPLOMATICE ÎNTRE REPUBLICA POPULARĂCHINEZĂ ŞI REPUBLICA MOLDOVA: 1992-2002, s.l., ş. a., 60 p.Cartea dată a fost oferită foarte amabil deambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar alRepublicii Populare Chineze dl Wang Jinqing.La 30 ianuarie 1992 China şi Moldova austabilit relaţii diplomatice, deschizând o paginănouă a relaţiilor de prietenie şi colaboraredintre cele două ţări. În aceşti ani în relaţiilemoldo-chineze s-a înregistrat un progres stabil,fiind atinse înţelegeri importante cu privire lasuveranitatea statului, integritatea teritorială,s-au definit şi s-au trasat direcţiile prioritareîn domeniile politic, economic şi umanitar,fiind creată baza juridică bilaterală, extinsă şiaprofundată colaborarea multilaterală.Cartea este structurată în două părţi. ParteaI – cuprinde mesaje de felicitare cu ocaziacelei de-a 10-a aniversări a stabilirii relaţiilordiplomatice între Republica Populară Chinezăşi Republica Moldova adresate preşedinţilorJiang Zemin şi Vladimir Voronin, preşedinteluiImaginea Republicii Moldova în strãinãtate15

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateParlamentului Eugenia Ostapciuc şi preşedinteluiComitetului Permanent al Adunării Naţionalea Reprezentanţilor Poporului din RP Chinezădl Li Peng; mesaje reciproce de felicitare întreminiştrii afacerilor externe Tang Jiaxuan şiNicolae Dudău.Partea a II-a cuprinde aşa materiale importantecum ar fi:¬ Comunicat comun cu privire la stabilirearelaţiilor diplomatice între Republica PopularăChineză şi Republica Moldova (30.01.1992);¬ Comunicat comun al Republicii PopulareChineze şi Republicii Moldova (07.11.1992);­¬ Declaraţia comună a Republicii PopulareChineze şi Republicii Moldova cu privirela consolidarea în continuare a colaborăriimultilaterale în secolul XXI (07.06.2000);¬ Declaraţia comună a Republicii PopulareChineze şi Republicii Moldova (20.06.2001);¬ Tabelul documentelor semnate întreRepublica Populară Chineză şi Republica Moldovaîn perioada 1992-2002.Prezentăm materialele „Comunicatului comuncu privire la stabilirea relaţiilor diplomaticeîntre Republica Populară Chineză şi RepublicaMoldova”: „În conformitate cu interesele şi aspiraţiilepopoarelor celor două ţări, GuvernulRepublicii Populare Chineze şi Guvernul RepubliciiMoldova, au decis să stabilească relaţii diplomaticela nivel de ambasadori cu începere din 30 ianuarie1992.Guvernele celor două ţări au căzut decomun acord să dezvolte relaţii de prietenie şi decolaborare între ambele state pe baza principiilorrespectării reciproce a suveranităţii şi integrităţiiteritoriale, neagresiunii, neamestecului uneia dinpărţi în problemele interne ale celeilalte părţi,egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, precumşi al coexistenţei paşnice.Guvernul Republicii Moldova recunoaşte căGuvernul Republicii Populare Chineze este singurulguvern legitim al Chinei, că Taiwanul constituie oparte inalienabilă a teritoriului Chinei. GuvernulRepublicii Moldova confirmă că el nu va stabili cuTaiwanul niciun fel de relaţii oficiale.Guvernul Republicii Populare Chineze susţineeforturile Guvernului Republicii Moldova, orien-tatespre apărarea independenţei naţionale, dezvoltareaeconomiei şi statutului de membru cu drepturidepline al comunităţii mondiale.Guvernele ambelor ţări au convenit că pebaza principiilor egalităţii şi avantajului reciprocşi în conformitate cu practica internaţională săacorde concursul lor reprezentanţilor diplomaticiîn realizarea obligaţiilor lor de serviciu.Comunicatul comun a fost întocmit în douăexemplare, fiecare în limba chineză şi în limbaromână, ambele texte având aceeaşi valabilitate.Pentru GuvernulRepublicii Populare ChinezeAmbasadorul Extraordinarşi Plenipotenţiar alRepublicii PopulareChinezeWang Jinqing(semnătura)Pentru GuvernulRepublicii MoldovaPrim-viceprim-ministrualRepublicii Moldova,Reprezentantulpermanent alGuvernului RepubliciiMoldovaIon Ciubuc(semnătura)30.01.1992Moscova„ (p. 1-5)FIGUS, ALESSANDRO. LE SOCIETA POST-SOVIETICHE: MOLDOVA. FIDENZA: L’UNIVE-RSITA DEGLI STUDI DI GENOVA E L’ISTITUTO IN-TERNAZIONALE DI MANAGEMENT DI CHIŞINĂU,2002, 106 p.În cartea apărută la Fidenza prin concursulinstituţiilor de specialitate ale Republicii Moldovaşi Italiei, autorul italian vorbeşte desprerealităţile social-politice din ţara noastră. El faceo analiză minuţioasă a sistemelor politic şi economic,postsovietice, vorbeşte despre reprezentanţapolitică a ţării în perioada postsovietică,alegeri, instituţii politice, alegerile politice şi celeprezidenţiale dintre anii 1994- 2001, ConstituţiaRepublicii Moldova. O parte considerabilă a lucrăriio constituie subiectele politice, numai uncapitol fiind consacrat economiei ţării.Autorul a avut o motivaţie pentru expunereaacestor realităţi din Republica Moldova: maiîntâi, există o tendinţă mondială de globalizare,iar ţările care au făcut parte din sistemul sovieticvor să se integreze cu atât mai rapid, pe cât derepede şi definitiv au vrut să se elibereze de regimulsovietic totalitar. Apoi, procesul de trecere laeconomia de piaţă, lent şi meticulos, aduce problemeinevitabile: ţările Europei de Est, aflate încrize grave social-economice, deşi au potenţialimens, se confruntă cu probleme demografice,în sensul că diversele dificultăţi din viaţa cetă-16

ţenilor i-au impulsionat pe aceştia să migreze înţările din Occident.Iată ce scrie Al. Figus cu privire la ţara noastră:„La storia della Moldova è riconducibile allastoria della Bessarabia, il cui nome deriva da unanobile famiglia della Valacchia. Durante il primomillennio avanti Cristo fu terra di passaggio per iSciiti, prima di essere integrata alla Dacia romana(III – XIII secolo). Verso il 1353, il re d’Ungheria, LuigiI d’Anjou, ne fece una maraca, e successivamentenel 1359 il re Bogdan I ne fece un principato.”(p. 9)„In Moldova i poteri legislativo, esecutivo egiudiziario sono separati e l’organo legislativo dellaRepublica è il Parlamento formato da una solaCamera composta da 101 deputati (alle elezioniparlamentari del 1994 erano 104) eletti a suffragiouniversale, con sistema proporzionale, diretto, segretoed espresso liberamente. Restano in carica peruna sola legislatura della durata di 4 anni.” (p. 13)„Il 27 febbraio 1994 si sono svolte le primeelezioni legislative che hanno visto il successodel Partito Democratico Agrario del Presidentedella Republica Mircea Ion Snegur. Queste elezionihanno segnato il primo passo reale verso lademocratizzazione della Repubblica di Moldova,soprattutto dopo che erano sorti, successivamentealla autoproclamazione di indipendenza del 1991,conflitti interni di carattere inter-etnico (in particolareil problema dell’annessione alla Romania e laquestione della Transnistria, dove si era stanziatala 14 armata russa del generale Lebed).” (p. 16)„Il declino della produzione, le difficoltà interneed esterne hanno influenzato il regime fiscale e labilancia dei pagamenti. Il volume del commercio estero,comprese le esportazioni, sono aumentate mail bilancio commerciale è sempre rimasto negativo,registrando sempre deficit profondi del PIL.” ( p. 57)„Lo Stato nazionale moldavo dovrebbe continuarea svolgere le sue funzioni fondamentalimentre i governi locali potrebbero svolgere funzioniintermedie come la sanità (che potrebbe essereaffidata alle regioni) o altre più marginali o di interesselocale (di competenza municipale). Vedremoin futuro se la strada delle riforme portata avantitalvolta anche in modo poco organico dai varigoverni, si riuscirà a portare a termine, soprattuttoora che la maggioranza assoluta in Parlamento attribuitaal partito comunista di Voronin garantiscea questo governo stabilità e potere di decisionereale.” (p. 68)BELLI, NICOLAE; VALERIU IOAN-FRANC. RO-MÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA: POTENŢIA-LUL COMPETITIV AL ECONOMIILOR NAŢIONA-LE. POSIBILITĂŢI DE VALORIFICARE PE PIAŢAINTERNĂ, EUROPEANĂ ŞI MONDIALĂ: ÎN 2VOLUME. BELLI, , BUCUREŞTI, 2004, vol. I, 612 p.,vol. II, 1310 p.Este o lucrare reprezentativă, de forţă, în 2 volume,de o foarte bună prezentare grafică.Nicolae Belli şi Valeriu Ioan-Franc, cercetători laAcademia Română, Institutul Naţional de CercetăriEconomice şi la Academia de Studii Economice dinRepublica Moldova, au fost coordonatorii acestuiproiect.O abordare a problemelor, chestiunilor dezbătute(explicate) în studiu este de o foarte mareactualitate şi pentru faptul că Republica Moldova,în primul rând, şi România, sunt ţări în devenire economică,mai ales că au de înlăturat mari decalajeeconomice, moştenite din trecut, dar şi adăugateîn perioada de tranziţie. Orientarea spre o direcţiepropice şi dezvoltarea durabilă a economiilor naţionaledepinde, bineînţeles, de modul în care ţărilenoastre vor rezolva probleme de compatibilitate şicompetitivitate economică în plan intern şi internaţional.Cercetarea temei se efectuează în câteva etape.Lucrarea despre care vorbim include rezultateleprimului an de cercetare, cuprinzând comunicatelesimpozionului ştiinţific anual din 23-25 octombrie2003, ce a avut loc la Universitatea „ConstantinBrâncoveanu” din Piteşti.Lucrarea este structurată în şapte capitole, iararia tematică acoperă trei domenii mari:1. teoretico-metodologic,2. al economiei naţionale,3. al economiei internaţionale.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate17

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateSemnatarii din ţara noastră care au contribuitla apariţia valoroasei lucrări sunt următorii:prof. univ. dr. Grigore Belostecinic, rector ASEM;Sergiu I. Chircă, ASEM; prof. dr. Dumitru Moldovanu,ASEM; conf. dr. Ion Pârţachi, ASEM; LilianBejan, ASEM; Sergiu Bolocan, ASEM; drd. TatianaGnip, UTM; conf. dr. Eugenia Feuraş, ASEM; IlieTimofte, Violeta Evtodienco, Ministerul Energeticii;conf. dr. Dorin Vaculovschi, ASEM; conf.univ. dr. Lilia Grigoroi, ASEM; lect. sup. LilianaLazari, ASEM; Diana Micusha, AŞM; dr. DumitruN. Todoroi, ASEM; prof. dr. Zinaida Todoroi, dr.Diana D. Micuşa; drd. Ionela Roxana Vişan, ASEM;dr. Silvia Ghinculov, ASEM; prof. dr. Ilie Blaj, UTM;drd. Galupa Dumitru, UTM; lector univ. dr. AureliaBrăguţă, ASEM; prof. univ. dr. Ion Sârbu, ASEM;Alexandru Radu, ASEM; conf. univ. dr. Alic Bârcă,ASEM; conf. univ. dr. Alexandru Şcerbanschi,ULIM; conf. univ. dr. Nadejda Botnari, ASEM;prof. univ. dr. Ludmila Cobzari, ASEM; conf. univ.dr. Marina Coban, ASEM; conf. univ. dr. AngelaSecrieru, ASEM; prof. univ. dr. Mihai Patraş, ULIM;prof. dr. hab. A. Caraganciu, ASEM; conf. dr. V. Lopotenco,ASEM; conf. univ. dr. Valentina Fetiniuc,ASEM; dr. Svetlana Ciumac, AŞM.Volumele oferă un excelent material specialiştilorîn domeniu, profesorilor, studenţilor de laprofilul respectiv.Iată câteva gânduri din comunicatul prof.univ. dr. Grigore Belostecinic: „Analiza competitivităţiiţării se referă, în esenţă, la analiza conceptelorde competitivitate a ramurilor care o formeazăatât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Competitivitatearamurii pe piaţa internă poate fi determinatăde obţinerea unor avantaje concurenţialeşi performanţe ale firmelor din această ramurăfaţă de firmele din celelalte ramuri ale economieinaţionale.” (p. 13)Prof. dr. Dumitru Moldovanu, decan ASEM,vine cu următoarele idei: „Unii specialişti considerăcă, în ţările în care PIB-ul a atins nivelul de pânăla reformă (Polonia, Ungaria, Slovacia, Sloveniaşi Cehia), tranziţia s-a terminat deja. E un punctde vedere discutabil, deoarece şi aceste ţări au oeconomie ce nu se prea ţine bine pe picioare, undemai continuă procesul privatizării şi care a revenitla nivelul producţiei de până la tranziţie, în cea maimare parte, datorită unor injecţii financiare masivedin Occident. Asigurarea unei creşteri economicecu ritmuri chiar de 4-7 % nu este încă un criteriusuficient pentru a judeca succesele tranziţiei. Înunele cazuri creşterea economică poate avea locşi ca rezultat al exploatării unor factori izolaţi sauchiar întâmplători, cum ar fi creşterea preţurilormondiale la petrol (Rusia), stabilizarea aprovizionăriicu energie electrică (Republica Moldova) saureducerea ponderii economiei subterane, ceea ceeste valabil pentru ambele ţări, precum şi pentruUcraina.” (p. 97)LES ÉTATS POSTSOVIÉTIQUE: IDENTITÉSEN CONSTRUCTION, TRANSFORMATIONSPOLITIQUES, TRAJECTOIRES ÉCONOMIQUES/COORD. JEAN RADVANYI, PARIS: ARMAND CO-LIN, 2004, 240 p.Coordonatorul lucrării Jean Radvanyi, a întrunitîn această publicaţie articole semnate dediferiţi autori care au documentat statele postsovietice.Volumul apare în ediţia a doua şi pelângă coordonatorul care s-a ocupat de întocmireacărţii apariţia ei s-a datorat şi ObservatoruluiStatelor Postsovietice INALCO. În general, prindescrierea, prezentarea realităţilor se urmăreşteevoluţia, finalităţile, rezultatele la care a ajunsla moment statul respectiv din aria ex-sovieticădin punctul de vedere al identităţii sale, al transformărilorpolitice, economice etc. Toate stateledin acest spaţiu au fost grupate după aşezareageografică în blocuri. S-au analizat în paralel similitudinileşi deosebirile, căile de dezvoltare şitransformare ale acestor ţări. Întreg conţinutula format cinci părţi (capitole), o introducere şiconcluzii, la final fiind ataşate datele cronologicecele mai importante din viaţa social-politică aţărilor spaţiului sovietic şi sursele bibliograficede documentare suplimentară.În mod deosebit pe cititorul nostru îl intereseazătratarea de către autorii străini a datelor,18

evenimentelor ţării noastre, pe care o regăsim înpartea a doua, numită Statele din Sud-Vest, alăturide Ucraina şi Belarus.Republica Moldova a fost documentată deHervé Dupouy. Prezentarea vieţii ţării sub toateaspectele este prefaţată de un tabel, care reflectăîn mod expres informaţiile ce ţin de teritoriu,populaţie, economie, relaţiile externe. Mica incursiuneîn prezentarea ţării autorul o începecu problema identităţii naţionale: între cea moldoveneascăsau cea românească. În continuaresunt prezentate date istorice în scopul identificăriiistoriei naţionale, această ramură a vieţiiţării fiind încă incertă: anii perindaţi fac partedin “Istoria românilor” sau din “Istoria Moldovei”.Pe lângă acestea se ia în discuţie şi integritateateritorială, şi ea fiind în suspensie. Problemelecare urmează ţin de consolidarea statului: statulde drept, regimul autoritar şi centralizat, încercareade a deţine sub control mijloacele media,reformele teritoriale (judeţe – raioane). În cadrulcapitolului i se acordă atenţie şi economiei ţării,întrevăzându-se interferenţa inovaţiei şi a moşteniriidin trecut. Se încearcă să se delimiteze ocale proprie de dezvoltare a Moldovei, autorulvăzând-o oscilând mai mult între România şi Rusia.În cele din urmă Hervé Dupouy trece în revistăchiar şi răcirea relaţiilor cu Bucureştiul odatăcu libera circulaţie a românilor în spaţiul Schengen.“Conştient de permeabilitatea hotarelorsale, consemnează autorul, Chişinăul încearcăîn van să se ataşeze unei politici de echidistanţăîntre Bucureşti şi Moscova. Însă râul Prut ar puteafi linia de demarcare între o Uniune Europeanălărgită şi Est.”În scopul suscitării interesului cititorilor pentrulecturarea cărţii, cel puţin a capitolului despreMoldova, prezentăm crâmpeie din acesta.“Compliquée sur le plan linguistique et culturel,l’identité moldave est aussi contestée sur le planterritorial, la République de Moldavie ne coïncidantavec aucune limite historique antérieure. En 1939,traité Molotov-Ribbentrop à l’appui, Staline avaitredessiné à sa façon les contours de la république,après la ré-annexion de la Bessarabie. D’un côté illui adjoignait la Transnistrie, une bande de 5000km2 sur la rive gauche du Dniestr, don’t il avait faiten 1924 une région autonome moldave, témoin dela revendication russe de cette marge stratégiquesur le Danube. Mais de l’autre il cédait à l’Ukraine laBucovine au nord et trois districts au sud, bordantla mer Noire jusqu’au delta du Danube. La nouvelleRépublique n’avait ainsi aucun débouché sur lamer Noire, tout le trafic devant passer par l’Ukraineet notamment par Odessa.” (p. 57)VEATCHESLAV SAMOCHKIN. UN PLAN QUICHOQUE LES ROUMAINS // COURRIER INTER-NATIONAL, 2004, 17-23 iunie, nr. 711, p. 21.În urma scindării Uniunii Sovietice, ascensiuneabruscă a naţionalismului în unele regiunia ajuns să constituie o ameninţare pentru minorităţi.Populaţia majoritară, luptând să se separe deRusia şi să-şi definească propria identitate naţională,a ţinut cont prea puţin uneori de impactulacestei situaţii asupra minorităţilor.În majoritatea cazurilor, conflictul nu a depăşitcu mult nivelul unor simple tensiuni sau violenţelimitate, statul nefiind afectat. Totuşi au existatţări ca Georgia, Azerbaidjan şi Moldova undeminorităţile şi-au creat propriile entităţi politice– Abhazia, Osetia de Sud , Nagorno-Karabah şiTransnistria. Problemele de ordin teritorial-administrativce s-au creat în aceste teritorii sunt acumfoarte dificil de rezolvat deoarece ele prezintăefortul de a stabili un echilibru între suveranitateanaţională, pe de o parte, şi dreptul la autodeterminare,pe de altă parte.Acesta nu este însă singurul motiv pentru careele nu sunt încă rezolvate. Pe teritoriile condusede regimurile separatiste sunt condiţii favorabilepentru contrabandă şi pentru dezvoltarea unorreţele infracţionale la un nivel care submineazăstatul şi amenintă ţările vecine. Restul lumii seteme că astfel de entităţi pot deveni teroriste. Deaceea, problema transnistreană este discutatăpe plan internaţional. Nu face excepţie şi revistaCourrier International cu articolul „Un planqui choque les Roumains”, autorul căruia esteViatcheslav Samochkine.„Renoncer à réunifier de force la [républiqueautoproclamée de] Transdniestrie et la Républiquemoldavie, donner à cette dernière la possibilité des´unir à la Roumanie et accorder l`autodéterminationà la première, telle est la stupéfiante propositionavancée lors du séminaire international quis`est tenu [le 9 mai] à Bucarest sous l´intitulé: «LaTransdniestrie en échange de la Bessarabie» [lapartie roumanophone de la république de Moldavie].Ce séminaire, organisé par le groupe de presseZiua et la Fondation Roumanie-Russie, comptaitparmi ses invités le directeur de l`Institut stratégiquenational de Moscou [considéré comme le nouveaustratège du Kremlin], Stanislav Belkovski, auteur deImaginea Republicii Moldova în strãinãtate19

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatece plan visant à trouver une issue au problème dela Transdniestrie. Etaient également présents, deuxanciens ninistres roumains des Affaires étrangères,Teodor Melescanu et Adrian Severin, ainsi que despersonalités, des historiens et des politologues roumains,moldaves et transdniestriens.Ce project, qui a fait grand bruit, circulait enfait depui la tablel ronde organisée sur le sujeten avril 2004 à Odessa. Il s´appuie sur la thèsesuivante: l´actuelle république de Moldavie seraitune entité artificielle, non viable en tant qu’Etat. LaMoldavie aurait toujours fait partie d’un autre Etat− Russie, Roumanie ou URSS − et les aspirationsprofondes de ses citoyens seraient tournées versl’étranger. Pour les auteurs du projet, la meilleuresolution pour la Moldavie serait donc de s’unir àla Roumanie, dont elle est proche historiquement,ethniquement et culturellement, en vue d’ une intégrationultérieure à l’Europe. Stanislav Belkovskinous a déclaré que ce plan ne reflépas la positionofficielle de la Russie, mais qu’il avait le soutien deplusieurs «personnalités influentes» à Moscou.Face à la Moldavie, la république moldavede Transdniestrie, qui n’est reconnue par aucunautre Etat et qui ne dispose du soutien d’aucuneinstitution financière internationale, a pour sa partsurmonté les ravages causés par la guerre de 1992;en quatorze ans d’existence indépendante, elle n’afait que se renforcer et son économie s’est structuréede manière satisfaisante. En outre, la Moldavie et laTrasdniestrie n’ont jamais été unies historiquement.Après la Seconde Guerre mondiale, la Transdniestriaa artificiellement été rattachée à la républiquesocialiste soviétique de Moldavie. Toutefois, surune rive du Dniestr prédominait la populationmoldave, tandis que sur l’autre, côté Transdniestrie,la population russophone composée d’Ukrainiens etde Russes est toujours restée majoritaire. La guerrede 1992 n’a fait que creuser le gouffre entre les deux,ce qui, d’après Stanislav Belkovski, explique l’échecdu plan de fédération de la Moldavie récemmentélaboré par Dmitri Kozak, chef de l’appareil dugouvernement russe.L’académicien roumain Belecescu Stolnic avivement au projet du politologue russe: «Craignezles Russes quand ils vous font des cadeaux» Pour lesMoldavie et les Roumains qui ont assisté au séminaire,Moscou tente d’allécher la Roumanie avec laperspective d’une réunification avec la Bessarabieafin de faire de la Transdniestrie un second Kaliningrad,qui deviendrait un poste miliraire avancé de laRussie lui permettant de contrôler toute la région.Les deux anciens ministres roumains estiment,quant à eux , que l’idée d’une réunion avecla Moldavie doit rester à l’ordre du jour, mais qu’ilne faut pas la dissocier du problème de l’intégrationde la Roumanie à l’Union européenne. Pour laRoumanie, c’est la première priorité. Récupérer laMoldavie, encore plus arriérée qu’elle du point devue économique et social, constituerait un handicapsupplémentaire. En ouvre, la Roumanie a déjàvu sa marge de manœuvre se rédiure après son entrédansl’OTAN, et cette marge va diminuer encorelorsqu’elle fera partie de l’UE”.VAUX, TONY. CONFLICTING INTERESTS:MOLDOVA AND THE IMPACT OF TRANSDNIE-STRIA / TONY VAUX, JAN BARETT, TIMBERTOP,CHURCHFIELDES: HUMANITARIAN INITIATIVES,2003, 32 p.Ne face onoare faptul că în străinătate a apăruto carte dedicată Moldovei şi în special conflictuluitransnistrean, deşi ne-am bucura dacănu am fi discutaţi în raport cu un conflict, autoriifiind după părerea noastră destul de documentaţivizavi de problematica pe care o abordează.Structurată în cinci capitole, ce urmează dupăo introducere, lucrarea se încheie cu un raportcomplet despre evaluarea conflictului transnistrean.Evenimentele expuse în ordine cronologicăne dau o informaţie clară cu privire laacest subiect: sursele conflictului (de securitate,economice, politice, sociale), forţe de declanşareşi stopare ale acestuia, replicile curente, alternativestrategice şi oportunităţi. Ultima parte estedestinată concluziilor şi recomandărilor pentrusituaţia politică existentă.Credem că aceastălucrare va fi utilă cunoscătorilorde limbă engleză,în cunoaştereauneia dintre cele maiimportante şi stringenteprobleme politicedin ţara noastră, nesoluţionatăîncă şi tratatădin exterior, şi în altmod.În acest scop plasăm în paginile publicaţieinoastre câteva fragmente.“By comparison with Transdniestria, the currenttension in Gagauzia is much less significant. Theconflict is primarily political in character, largely20

stemming from failure to implement the 1994Special Status agreement. The outlines of theagreement are clear but the details have never beenworked out. The development of the legislativeframework to support full implementation of theagreement is clearly possible but the political willhas been absent”. (p. 7)„There are no major technical obstacles toresolution of the conflict through some form ofregional autonomy. If Russia applied sufficientpressure, Transdniestria could be forced to sign up.There has been a noticeable increase in the level ofattention the issue is receiving. Negotiations haveresumed, statements supporting resolution have beenissued jointly by the US and the Russian Federationand also by the Council of Europe”. (p. 23)McELHINNEY, ANN. LA PLUS GRANDE CAVEÀ VIN DU MONDE: CRICOVA, UNIGUE TRÉSORMOLDAVE // COURRIER INTERNATIONAL, 2003,3-9 apr., nr. 648.În această revistă pariziană este publicat unarticol despre Republica Moldova. În urma viziteinemijlocite în ţară s-au născut aceste rânduri,uneori destul de sumbre. De fapt, autoareaa consemnat doar realitatea: sărăcia, mizeriachiar, miraculoasa posibilitate de a supravieţuicu câteva zeci de dolari pe lună, gradul deiluminare a capitalei. Toate acestea lasă mult dedorit până la o adevărată capitală europeană,totuşi există un lucru de care Moldova poatefi mândră: orăşelul subteran Cricova – oadevărată comoară şi prin modul de aranjare,şi prin calitatea vinurilor. Impresiile autoarei înrezultatul călătoriei au format articolul de faţă şiîn scopul ilustrării acestora reproducem câtevafragmente.„La Moldavie sombre dans la misère, maiss’accroche à un étrange joyau: l’une des plusgrandes collections de vins rares de la planète,vestiges des pillages nazis récupérés ensuitepar l’armée Rouge.Rares sont ceux qui ont entendu parler de laRépublique de Moldavie, ce pays oublié de l’Europe,coincé entre la Roumanie et l’Ukraine, que TheEconomist dépeint comme le pays de nulle part. En1992, la guerre civile sanglante qui l’a déchiré futà peine mentionnée dans la presse internationale,bien que plusieurs centaines de personnes yaient laissé leur vie. Depuis la proclamation del’indépendance, en 1991, à la suite de la chute del’Union soviétique, presque 1 million d’habitantsont pris le chemin de l’émigration. La majorité des4,5 millions de Moldaves essaie de survivre avecenviron 30 dollars par mois. Pays le plus pauvred’Europe, la petite république n’a pas beaucoup àoffrir. À Chisinau, la capitale, seul un boulevard estéclairé. Malgré tout, il existe quelque chose dont laMoldavie peut être fière.À 20 km de Chisinau, dans une carrière decalcaire abandonnée, se trouve le plus grandtrésor du pays: Cricova, la cave à vin de l’ancienempire soviétique, véritable cité souterraine de 60km carrés abritant un réseau de 39 km de cavesagencées comme des rues, avec leurs rayonsempilés jusqu’au plafond et s’étendant à perte devue. L’endroit est si grand que nous avons dû nous ydéplacer en voiture. Les rues portent des noms telsque Strada Sauvignon, Aligoté, Feteasca et Codru.Le long de ces artères reposent 30 millions de litresde vin. Un paysage absolument fantastique.Cricova produit des vins mousseux, desvins fins et des vins de table. Les mousseuxsont élaborés selon la méthode champenoise,c’est-à-dire celle qu’on utilise dans la région deChampagne, en France. Ce champagne moldaveest vendue au prix de 3 euros la bouteille et peutfacilement être confondu avec le produit original.Quand on pénètre dans cette cave, c’est commesi l’on descendait dans un parking souterrain.Comparaison qui ne tarde pas à voler en éclats.Car, si l’air se fait plus rare, il n’est pas pollué pourautant, et le calme règne”.STASIUK, ANDRZEJ. MOLDAVIE, ÉTRANGEPARADIS // COURRIER INTERNATIONAL, 2004,19 mart.Traversând ţara noastră, scriitorul poloneza rămas impresionat, plăcut, sau uneori dimpotrivă,adunând gândurile despre această partea Europei, în lucrarea Tygodnik Powszechny, publicatăla Cracovia, de unde informaţiile respectiveau fost preluate şi de publicaţia de la ParisCourrier international. Aducem la cunoştinţacititorilor că Andrzej Stasiuk e născut în 1960 laVarşovia. Stă în fruntea unei case de ediţii “Czarne”,specializată în literaturile Europei Centrale.Are mai multe consemnări despre ţările Europeide Est, care constituie un vast teren de cercetăripentru Domnia Sa, iar despre Moldova regăsiminformaţii în publicaţiile periodice mondialepentru a doua oară, un articol fiind publicat înImaginea Republicii Moldova în strãinãtate21

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatenumărul trecut al almanahului nostru. Expunemcâteva note ale romancierului despre RepublicaMoldova văzută din exterior.„L’écrivain polonais Andrzej Stasiuk a misle cap sur la Moldavie. Il y a trouvé un accueilchaleureux, des villes au parfum postsoviétique,une campagne riante...Mais guère de monumentsou d’histoire.Ce pays compte environ 350 km en longueuret à peu près 150 km dans sa plus grande largeur.Le poste-frontière de Leuseni, en béton gris, estvide. Une femme en uniforme prend les passeportset disparaît pour une bonne dizaine de minutes.Il n’y a que des Roumains et des Moldaves quitraversent la frontière par ici, et presque personnepour le plaisir. Puis à droite apparaît un villagesitué sur une rive escarpée. Certaines maisons nese tiennent pas droit, comme englouties dans laboue. De certaines autres il ne reste que des ruines.La terre a glissé en emportant des dizaines defermes. Sur un morceau de terrain intact se dresseune église orthodoxe avec ses tours perchées dansles nuages. Les sommets des collines sont longs,plats et verts. Dans les vallées, on aperçoit detemps à autre des villages. De loin, ils rappellentdes campements. Les maisons sont toutes de lamême taille, de la même couleur, couvertes desmêmes toitures en Eternit. Elle sont comme destentes en toile déteinte. Aucune d’entre elles n’estisolée. Elles sont toutes ensemble, à peine séparéesles unes des autres. De la verdure à l’infini, unetache grise de maisons serrées les unes contre lesautres, de la verdure de nouveau, de la verdureencore et encore, puis une poignée de maisonscarrées en ciment tenues en laisse par une ligneinvisible“.BRAN, MIREL. TIGHINA, VILLE INTERDITE //LE MONDE, 2004, 22 sept.Mirel Bran este de mult timp lucrează laredacţia ziarului Le monde din Franţa şi estespecializat în situaţia social-politică a ţărilorest-europene, a Republicii Moldova îndeosebi.Multe fragmente din articolele semnate deDomnia Sa au fost spicuite pentru almanahuriledin anii precedenţi. Nici almanahul din anulcurent nu face excepţie. De data aceasta autorulse referă la partea de peste Nistru. Deplasarea lafaţa locului a fost mai mult dificilă, aşa cum estepentru toţi călătorii care pleacă de aici dincolo şiviceversa. Deşi autoproclamată şi ruptă din stat,aşa-zisa republică nistreană dă multă bătaie decap, motivul cel mai important fiind pentru că e„susţinută de Moscova”. Pe lângă aceasta, „nu-iplac deloc străinii”. De aceea, pentru a pătrundeîn locul fărădelegii, e bine să ţii cont de sfatuljurnalistului: „îţi trebuie puţină rusă şi multărăbdare”.Trecând peste faptul că regiunea separatistăe păzită de soldaţi, controlată de Moscova,e inaccesibilă mai ales pentru jurnaliştii dinstrăinătate pentru care se cere câte o vizătiraspoleană, imposibil de obţinut, pentru că„preşedintele” Igor Smirnov, nu vrea să se audăvorbind despre presa internaţională, care îitorturează republica sovietică, autorul relateazădespre întreaga situaţie social-politică de aici cutoate substraturile pe care le comportă.Prezentăm un mic fragment din articolul luiMirel Bran.„L’entrée dans Tighina se fait aujourd’huiselon les caprices de ses milices indépendantes.Pour y arriver, il faut d’abord payer une «taxe demigration» avant d’affronter les «contrôleursécologique». La voiture est passée au crible et laconclusion est toujours la même: «elle pollue tropl’environnement naturel de la République». Lesfonctionnaires transnistréens ne reconnaissantpas le «ticket écologique» délivré par les autoritésmoldaves, il faut en payer un autre...“VIEILLEDENT-GITTON, MARIE-JO. NOS AMISDE MOLDAVIE: OUVERTURE CULTURELLE ETSOLIDAIRE // INTER CDI, 2004, iul.-aug., nr. 190.Autoarea articolului este profesoară documentalistăla Şcoala “Jean Moulin” din Saint-Armand-Montrond. Această şcoală a stabilit relaţiifoarte bune cu instituţii din ţara noastră, făcănd şiun schimb de experienţă. O echipă din Moldova,formată din câţiva elevi în frunte cu directoareaAlianţei Franceze din Nisporeni, Raisa Andriuţă, afost oaspetele şcolii, a localităţii, în fine a Franţei.De fapt, “Jean Moulin” întreţine legături trainicede colaborare cu România, relaţii materializateîn numeroase donaţii, fapt ce s-a extins şi asupranoastră, vecinii limitrofi. Această colaborarea început încă în 2003 prin corespondenţă,dezvoltându-se apoi în vizite. Scopul ei, aşa cummărturiseşte profesoara franceză, este schimbulcultural, cunoaşterea ţărilor estului cu dificultăţilelor, dar şi cu valorile ce le au. Partea franceză sebucură de ajutorul pe care poate să-l acorde şi deîmbogăţirea culturală. Articolul este axat anume22

pe vizita delegaţiei de la noi în Franţa, sejurulacesteia, impresiile rămase.Prezentăm, ca de obicei, un mic fragmentdespre schimbul cultural dintre cele două părţi.„Après 12 jours en terre berrichonne, les cinqMoldaves sont partis à Paris, incontournablehaut lieu de tourisme, afin de visiter rapidementles passages obligés de notre culture nationale:musées, monuments et shopping ont été lesdernières activités culturelles des amis avant derejoindre leurs pénates – deux jours en bus sanspause prolongée.S’engager à donner, pas uniquement des biensmatériels, faire connaître sa culture, son quotidien,mais prendre aussi de l’autre culture: voilà un belengagement qui remplit pleinement ce mot desens. D’autant que le mot «engagement» ne serapas vain car, par la suite et de façon individuelle,chacun des enfants français se rendra dans lelointain pays moldave“.VERNET, DANIEL. PAS DE „KALININGRAD SURLA MER NOIRE” // LE MONDE, 2004, 28 febr.Ziarul Le monde reflecă o problemă deordin politic importantă pentru noi, problematransnistreană, nesoluţionată de atâta timp nicichiar prin cele mai înalte foruri internaţionale.Un efort mai mare pentru rezolvarea acesteiprobleme se întrezăreşte mai mult înafaraţării decât în interiorul ei. Este vorba despreconferinţa privind securitatea, organizată lainiţiativa Societăţii pentru Europa de Sud-Est, care a avut loc lângă Munich la începutullui februarie. A fost remarcată la conferinţăşi consemnată de Daniel Vernet dorinţaKremlinului de a ţine sub control avanposturilemilitare din „străinătatea apropiată” pentru a faceo contrabalanţă expansiunii Alianţei Atlantice,pe care n-a putut-o opri. Încălcând tratatulCFE, Rusia îşi mai ţine trupele în Transnistria,motivând cu „apărarea minorităţii ruseşti”, darşi a puterii autoproclamatului Igor Smirnov şia clanului politico-mafiotic, care nu ţine seamaşi nu se supune guvernului de la Chişinău. Dareste menţionată şi ezitarea lui Voronin întrevechea casă comună de la Răsărit şi UniuneaEuropeană. Bineînţeles, alegerea unei direcţiio exclude pe cealaltă. Iese în evidenţă poziţiafermă a autorului articolului, care subliniază denenumărate ori ambiguitatea poziţiei oficialedin Moldova, incompatibilă cu o dezvoltaredemocratică şi o integrare vizibilă în structurileeuropene.Reproducem un mic fragment din articol însprijinul celor expuse.„Selon Moscou, il n’y aurait plus que 1280 soldatsrusse en Transnistrie. Les Occidentaux pensent qu’ilsont en réalité 1800 ou 2000, la différence tenantau fait que les soldats russes démobilisés vontgrossir les rangs de l’armée de Transnistrie. Celleciserait maintenant plus importante que l’arméemoldave elle-même. De plus, les Russe insistentpour maintenir une présence militaire en Moldavie,même après un reglement, sous le couvert d’uneforce internationale de maintien de la paix“.COSMA, GHIZELA. FEMEILE ŞI POLITICA ÎNROMÂNIA. EVOLUŢIA DREPTULUI DE VOT ÎNPERIOADA INTERBELICĂ, CLUJ-NAPOCA, 2002,174 p.Ghizela Cosma, autoarea cărţii, varsă luminăasupra perioadei de început a activităţii femeiiîn politică în statul românesc unitar, cuprinzândperioada între 1866 şi sfârşitul anilor 30 ai secoluluiXX. Problema accesului femeii la dreptul devot a fost împărţită în câteva secvenţe cronologicemai relevante: 1866-1914 – atunci când abiaa început să fie dezbătută chestiunea în cercurilepolitice ale ţării, 1914-1929 – când a avut loc accesulunor categorii de femei la dreptul de vot şiultima perioadă – anii 30 – când are loc procesulemancipării politice plenare a femeii. În general,în România femeia a început să aibă un rol înviaţa politică destul de târziu – doar prin 1929,pe când în lumea occidentală acest proces a începutîn 1906, în Finlanda, unde femeia a obţinutdreptul de a alege, iar din 1907 şi de a fi aleasă.A urmat Norvegia (1913), Danemarca (1915),Islanda (1915), apoi Marea Britanie, Irlanda, Canada,Georgia, Olanda, SUA, Germania, Letonia,Polonia etc., state care au acordat rând pe rândfemeilor dreptul de vot între 1917-1921.În volum este explicat întregul proces deemancipare a femeii în reconstituirea sa istoricăîn statul românesc, începând cu originea fenomenuluipână la epuizarea acestuia. Autoareaîncepe cu constituirea primei societăţi sufragisteîn anii dinaintea primului război mondial, urmeazămişcarea pentru dreptul de vot în deceniulpostbelic, apariţia noilor societăţi sufragiste.Pe de altă parte autoarea a expus tratarea acesteiproblematici de către forţele politice, soluţiilecare au fost discutate şi paşii prin care au ajunsImaginea Republicii Moldova în strãinãtate23

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatefemeile să se bucure de sufragiu. Anul 1929 estevăzut ca un moment de vârf în procesul emancipăriipolitice a femeii. Aceasta a presupus oschimbare şi în sistemul politic, deoarece tocmaiacum a apărut preocuparea pentru atragereaelectoratului feminin. Autoarea vorbeşte şi desprecele mai reprezentative personalităţi feminine,animatoare ale mişcărilor pentru drepturilefemeilor, expunându-le succint datele biograficeşi activitatea, toate fiind inserate în capitolulSchiţe biografice. Este vorba despre Elena Alistar,Maria Baiulescu, Calypso Botez, AlexandrinaCantacuzino, Elena Djionat, Elena Meissner, EllaNegruzzi, Eugenia Reuss-Ianculescu. Credemcă va suscita interesul lectorilor subiectul tratatde Ghizela Cosma şi din considerentul participăriipolitice a femeilor în spaţiul ex-comunist,cazurile particulare fiind România şi RepublicaMoldova. În acest scop am inserat informaţia înalmanahul nostru în care expunem fragmentedin lucrare.„În preajma războiului asistăm la extindereainiţiativelor sufragiste. Astfel, Unirea EducatoarelorRomâne, creată la Iaşi în 1905, îşi depăşea înanii 1912-1913 programul, iniţial centrat asupraproblemelor educaţiei femeii şi instruirii în general,revendicând dreptul de vot pentru femei. Opetiţie în parlament în acest sens din 1914, revendicadreptul de vot pentru anumite categoriide femei. Foste membre ale Ligii Femeilor din Iaşişi colaboratoare la revista «Viitorul româncelor»,condusă de Adela Xenopol, adresau şi ele cercurilorlegiuitoare o altă petiţie pentru dreptul de votal femeilor“. (p. 15-16)„Mişcarea feministă basarabeană de după1918 a pornit din jurul Ligii Femeilor Basarabene,fondată în iunie 1917, de un comitet compus dinElena Alistar – preşedinte, E. Djionat – vicepreşedinte,N. Tudor – secretară, O. Ţurcan, E. Isanos, N.Derevici, A. Budacova etc. Scriind despre începuturilemişcării, Elena Alistar afirma că o mişcare afemeilor, nu a existat în Basarabia până la evenimenteledin 1917, care au constituit un imbold îndirecţia organizării sale”. (p. 23)„Cu toate limitele sale, legea din 1929 a încurajato serie de procese care au apropiat femeilede practica politicii. Pe fondul preocupăriipentru atragerea electoratului feminin, partideleau fost stimulate de lege, să-şi constituie secţiilede femei. Procesul de organizare a secţiilor defemei s-a derulat în deceniul al 4-lea, mai ales încadrul marilor partide de guvernământ, dar şi îninteriorul unor partide mici, dizidente, dornice deafirmare”. (p. 141)24

DreptБЫРГЭУ, М. М. ОРГАНИЗАЦИЯ ПРОФИ-ЛАКТИКИ ПРЕСТУПЛЕНИЙ ОРГАНАМИ ВНУ-ТРЕННИХ ДЕЛ: КОНЦЕПТУАЛЬНЫЕ ОСНОВЫ,ПРАКТИКА, ПЕРСПЕКТИВЫ СОВЕРШЕНСТВО-ВАНИЯ (ОПЫТ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА),ХАРЬКОВ: ИЗДАТЕЛЬСТВО НАЦИОНАЛЬНОГОУНИВЕРСИТЕТА ВНУТРЕННИХ ДЕЛ, 2004, 256 с.Peste hotarele ţării, la Harkov, a apărut o cartede specialitate din domeniul dreptului, axatăîn special pe combaterea crimelor. Lucrarea afost concepută în baza materialului faptic dinRepublica Moldova, inserând baze conceptuale,experienţe, perspective de desăvârşire. Volumuleste destinat în primul rând specialiştilor, cunoscătorilorşi celor care studiază, cercetează acestdomeniu, dar şi celor curioşi, materialul prezentândinteres datorită actualităţii şi importanţeitemei. Monografia oferă o analiză sistematicăşi structurată a problemelor contemporane privindprevenirea (combaterea) crimelor de carese ocupă organele afacerilor interne ale RepubliciiMoldova, toate efectuate în baza unui bogatmaterial faptic şi statistic. Este desfăşurată noţiuneade organizaţie a combaterii criminalităţii,bazele ei conceptuale, starea şi particularităţileadministrative; se stabileşte locul ei în sistemulde combatere a criminalităţii; sunt caracterizatedirecţiile de bază, formele şi metodele activităţiide profilaxie ale unor ramuri aparte şi ale serviciilorpoliţieneşti ale Republicii Moldova.Ideea cărţii a luat naştere datorită realităţilorpe care le impune mileniul trei. Procesevertiginoase au loc în toate sferele vieţii sociale,economice şi politice ale societăţii şi statului. Încondiţiile în care ne aflam era clar că fără reformeradicale nu mai era posibil să se înainteze pecalea progresului uman. Deosebit de stringentăa devenit în ultimul timp problema combateriicriminalităţii, profilaxiei crimelor, care împiedicăedificarea tânărului stat independent şi asigurareasecurităţii naţionale.Prezentăm un mic fragment din aceastălucrare „Для того, чтобы искоренить в обществеи государстве преступность или, покрайней мере, снизить ее до социально терпимогоуровня, необходимо воздействоватьна ее продуценты. До сего времени успешныхшагов в этом направлении государственнымиорганами Республики Молдова сделано небыло. Успех перестройки общества и государстваРеспублики Молдова, радикальнаяэкономическая реформа, последовательнаядемократизация органически связаны с укреплениемзаконности и решительным противодействиемлюбым нарушениям правопорядка”.(p. 15)BURUIANA, OLEG. RECHTLICHE MECHA-NISMEN ZUM SCHUTZ DER GLAUBIGER EI-NER ABHANGIGEN AKTIENGESELLSCHAFT,FRANKFURT AM MAIN, 2004, 348 p.Domnul Buruiană Oleg este specialist de forţăîn dreptul societăţilor comerciale, dreptul fiscal,comerţ internaţional şi drepturi reale.Născut în 1975 la Chişinău, a făcut studiile laUniversitatea „Babes-Bolyal” de la Cluj, la Universitateadin Hamburg şi din Bremen (Germania). În urmacercetărilor în domeniu a apărut o prestigioasă monografieeditată la Frankfurt pe Main „Mecanismelejuridice de protecţie a creditorilor unei societăţi peacţiuni dependente: O comparaţie între sistemul dedrept german şi moldovean.”Societăţile comerciale constituie unul dinpilonii principali ai sistemului economic modern.Acestea oferă cadrul juridic necesar acumulării şiutilizării capitalului şi a forţei de muncă. În specialsocietăţile pe acţiuni reprezintă mijlocul optim alconcentrării de capital pentru realizarea unor investiţiide proporţii mai mari, cu efecte beneficepentru dezvoltarea economică şi socială. Totuşisocietăţile pe acţiuni nu constituie limita maximăa concentrării capitalului. Majoritatea societăţiloractive pe piaţă sunt încadrate în grupuri de societăţi.Unele din acestea sunt întreprinderi dominante,Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate25

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatealtele sunt dependente, dominând la rândul lor alteîntreprinderi ş.a.m.d. Asemenea grupuri piramidalede societăţi oferă din punct de vedere economicmulte avantaje, creează sub aspect juridic însămulte neclarităţi şi riscuri pentru alţi participanţi lacircuitul economic.Lucrarea prezintă o parte din problemele juridicecreate de asemenea grupuri. Întrucât grupulde societăţi nu constituie un subiect distinct dedrept, fiecare societate răspunde faţă de creditori încontinuare doar cu patrimoniul propriu. Pe de altăparte, deciziile privind activităţile investiţionale şiorientarea strategică a societăţii sunt luate de cătresocietăţile dominante. Cu alte cuvinte, pentru deciziileluate de către societăţile dominante răspundsocietăţile dependente cu patrimoniul propriu.Această situaţie creează riscuri considerabile pentrucreditorii societăţilor dependente, ei fiind supuşiriscului insolvenţei partenerului din motive ce nuţin de activitatea societăţii.Scopul publicaţiei de faţă este analiza graduluide responsabilitate a societăţilor dominanteincadrate în asemenea grupuri şi sistematizareamecanismelor de protecţie a creditorilor societăţilordependente. Autorul, pe de o parte, îşi puneîntrebarea, dacă principiile şi cadrul juridic generalprivind societăţile comerciale (pe acţiuni) oferă mijloacesuficiente pentru canalizarea răspunderii societăţilordominante faţă de societăţile dependenteşi/sau direct faţă de creditorii acestora, iar pe de altăparte caută şi dă răspuns la întrebarea privind necesitateamecanismelor suplimentare de protecţie aintereselor societăţilor dependente şi a creditoriloracestora. Întrucât societăţile comerciale (pe acţiuni)constituie doar unităţi juridice puse la dispoziţia utilizatorilorîn scopul participării la circuitul economic,există posibilitatea adaptării statutului acestora şi laimprejurări noi, în care societăţile nu mai activeazăindependent, ci în cadrul unor grupuri de societăţi.O parte a lucrării de faţă constituie o analiză comparatăa cadrului juridic existent în Republica Moldovaşi a celui existent în Germania. De asemenea, încadrul analizei au fost incluse cercetările şi evoluţiilerecente la nivelul Uniunii Europene.„Republik Moldau gehört nicht zu den Staaten,in denen eine weitgehende rechtliche Erfassung desPhänomens der Unternehmensgruppe gegeben ist,wie es in Deutschland, Portugal, Brasilien, Taiwan undseit kurzem teilweise auch in Slowenien, Kroatien undmit Einschränkungen auch in Ungarn oder anderenLändern der Fall ist. Während in den letzten Jahrzehntendas Recht der verbundenen Unternehmenin anderen Ländern sogar eine bunte Entwicklungerfahren hat, steckt das moldauische Recht noch inder Kinderschuhen. Die Novellierung des Zivil- undGesellschaftsrechts durch das neue Zivilgesetzbuchhätte der Etablierung eines durchsichtigen Rechtsder verbundenen Unternehmen zum Durchbruchverhelfen können. Denn sowohl in der juristischen alsauch der wirtschaftlichen Praxis ist eine klare gesetzlicheKonzeption von großem Belang. Allerdings istwegen der mangelnden Erfahrung des Gesetzgebersbedauerlicherweise kein Durchbruch, sondern nur einunsicherer Schritt gelungen. Ob der Gesetzgeber dieReaktion der moldauischen Wirtschaftspraxis hinsichtlichder Unternehmensgruppen abwarten wollte,um eine möglichst sachliche „Projektion des realenPhänomens auf die juristische Ebene zu ermöglichen,mag dahinstehen. Die unterstehenden Ausführungensollen den rechtlichen Status quo dieser Problematikerläutern”. (p. 103)26

ÎnvãþãmântEUROPE DU SUD-EST, Vol. 2, PARIS: OCDE(ORGANISATION DE COOPÉRATION ET DE DÉVE-LOPPEMENT ÉCONOMIQUES), 2003, 468 p.Europe du Sud-Est este o lucrare ce cuprindemai multe volume, care reflectă starea şi politicanaţională a educaţiei, proprie fiecărei ţărieuropene. Remarcabil pentru noi este volumuldoi din această serie, deoarece aici este inclusăşi ţara noastră pe lângă Muntenegru, România,Serbia. De fapt, sunt nişte raporturi destul de extinse(peste o sută de pagini pentru fiecare ţară)privind întregul sistem educaţional, începând cunivelul de alfabetizare a populaţiei şi terminândcu ciclurile educaţionale. Volumul este publicatde Organizaţia de Cooperare şi DezvoltareEconomică, organizaţie înfiinţată în 1961 ce areca scop promovarea politicilor vizavi de creştereaeconomiei şi a nivelului de trai, stabilitateafinanciară, creşterea comerţului mondial pe obază nondiscriminatorie. Membre ale acesteiorganizaţii sunt aproape toate ţările Europei. Eleîşi promovează politica şi în ţările care nu suntmembre, constituind sprijin şi imbold pentrudezvoltarea lor.În cazul prezentării situaţiei din RepublicaMoldova (pp.109 – 217) vizând sistemul educaţionalse atrage atenţia asupra problemelorcare apar la toate nivelurile sistemului educativ.În scopul depăşirii lor sunt formulate o serie derecomandări.Descrierea ţării noastre începe cu generalităţi:statut, suprafaţă, populaţie, limbă, religie,PIB pe cap de locuitor, nivel de şomaj. Urmeazăo mică incursiune în istorie şi este prezentată situaţiageografică a ţării. Un paragraf este dedicatTransnistriei, în special situaţiei şcolilor de limbăromână de aici, iar în altul este vorba despre Găgăuzia,punându-se accent pe problema şcolilordin această regiune. Un impact negativ asupraeducaţiei şi a învăţământului îl are sărăcia. Europedu Sud-Est susţine că sărăcia „afectează oparte importantă şi crescândă a populaţiei Moldovei”şi că are „efecte asupra frecventării şcolii şia duratei perioadei de şcolarizare”. În volum găsimşi informaţii despre programele şi manualeleşcolare din ţară, despre examene şi evaluare etc.Problemele expuse în publicaţia pariziană suntînsoţite, după cum am menţionat mai sus, de recomandăriîn vederea soluţionării lor. Recomandărilesunt foarte binevenite pentru faptul căsunt oferite din exterior şi pentru că urmându-lemulte ţări au depăşit aceleaşi probleme cu carese confruntă şi ţara noastră.Prezentăm un mic fragment din volum.„En 1999, le Ministère des finances et leMinistère de l’éducation ont cherché à supprimer15 000 postes non-enseignants et, à la fin de 1999,ce but était presque atteint, faisant passer le nombrede ces postes de plus de 90 000 à 76 000, soitune réduction de 14 000 ou 15, 5%. Cependant, lerapport entre les élèves/étudiants et le personnelnon-enseignant n’a guère changé – de 9, 7: 1 à11,2 : 1 dans l’ensamble”. (p. 191-192)QUALITY MANNAGEMENT IN HIGHEREDUCATION: PROCEEDINGS OF THE 3 rd IN-TERNATIONAL SEMINAR ON THE QUALITYMANAGEMENT IN HIGHER EDUCATION, IAŞI:CASA DE EDITURĂ VENUS, 2004, 420 p.La Iaşi a apărut cartea sus-numită, care însumeazălucrările unui seminar internaţional, cea avut loc tot la Iaşi în perioada 14-15 iunie 2004şi este importantă mai ales pentru cei care suntsau vor să devină specialişti în domeniul managementului.Seminarul a întrunit mulţi cercetătoride la diferite universităţi şi institute din toatăţara, dar şi de peste hotarele ei, atât din ţărileînvecinate, cât şi din cele mai depărtate. Astfel,şi-au prezentat materialele cercetători şi colaboratoride la Iaşi, Universitatea Tehnică “GheorgheAsachi”, “A. I. Cuza”, “Petre Andrei”; Târgu-Mureş,Universitatea “Petru Maior”; Bucureşti, UniversitateaPolitehnică; Sibiu, Universitatea “LucianBlaga”; de la Universitatea din Craiova etc. Cercetătoriide peste hotare au fost din Portugalia,Uzbekistan, Bulgaria, Ucraina, Creta, Italia,Australia, Germania, majoritatea specialiştilordin aceste ţări fiind de la instituţii cu profil politehnic,economic, tehnologic. E de menţionatşi faptul că volumul este editat în întregime înlimba engleză.Acest volum include şi lucrările comatrioţilornoştri P. Todos şi A. Toca de la UniversitateaImaginea Republicii Moldova în strãinãtate27

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateTehnică din Chişinău. Materialele scrise în colaborareau fost inserate sub titlul „Standards forinitial professional education of engineers attehnical university” (Standardele pentru formareaprofesională iniţială a inginerilor UniversităţiiTehnice). Întreg articolul este împărţit în câtevaparagrafe, unde sunt tratate subiecte ca: necesităţilestandardelor academice, căile de elaborareale acestor standarde, compartimentele de bazăale standardelor pentru învăţământul universitarîn vederea formării specialiştilor, caracteristicilegenerale ale profilului, necesitatea competenţelorspecialiştilor cu studii universitare, exigenţele(necesităţile) generale ale curriculumului, necesităţileminime referitoare la suporturile didacticeşi metodice ale studiilor la profil.Prezentăm în cele ce urmează un fragmentdin lucrarea dlor P. Todos şi A. Toca şi sperăm căva fi utilă celor ce se ocupă de domeniul dat.„The Standard for Initial Professional UniversityEducation of the Specialist is defined as Statenormative document that ascertains the cognitiveand relevant results for each professional qualificationawarded at graduation concerning thevolume of knowledge and level of its understanding,the cognitive and professional skills, thecapability for professional development andabilities”. (p. 232)FINAL PROGRAMME 26th ANNUAL EAIRFORUM BARCELONA, 5-8 september 2004,BARCELONA: UNIVERSITAT POLITEHNICA DE CA-TALUNYA, 2004, 48 p.UniversitateaTehnică din Catalunya(UPC) a găzduitConferinţa a26-a a EAIR (EuropeanAssociationfor InstitutionalResearch), care aavut loc în perioada5-8 septembrie2004 la Barcelona,cu tema axată înjurul problemelorştiinţei la răscrucede veacuri. La această conferinţă au participat şicompatrioţii noştri Petru Todos, Alexei Toca, IgorLucinschi.Domnul Petru Todos – profesor universitar,doctor în ştiinţe tehnice, specialist în domeniulsistemelor electromecanice, surse regenerabilede energie, managementul învăţământului universitar,membru al EAIR. Activitatea dumnealuiconstă în elaborarea de sisteme electromecanicepentru condiţii specifice mediului şi defuncţionare, evaluarea necesităţilor şi identificareaposibilităţilor de utilizare în condiţiile economice şimeteorologice ale Republicii Moldova a surselor deenergie regenerabilă, modernizarea procesului depregătire a inginerilor în contextul alinierii acestuiala exigenţele europene. Rezultatele sunt reflectateîn cele 82 de lucrări ştiinţifice, 6 brevete deinvenţie şi 12 monografii şi manuale. DomnulTodos Petru este membru al EAIR.Domnul Alexei Toca – conferenţiar, doctorîn ştiinţe tehnice, specialist în domeniul tehnologieiconstrucţiilor de maşini prin prelucrareamecanică şi presiune. Activitatea de cercetarea dlui Toca constă în elaborarea tehnologiiloravansate, modernizarea şi optimizarea proceselorde deformare plastică la prelucrarea prinpresiune în baza modelelor matematice computerizate,sinteza structurii dimensionale aproceselor tehnologice de prelucrare mecanicăîn condiţiile macrooperaţiilor realizate pe maşini-uneltede tip „centru de prelucrare” în bazaanalizei dimensionale cu efecte de compensarea erorilor, realizarea concepţiei de dezvoltare integratăa produselor şi a proceselor de fabricareprin aplicarea conceptelor ingineriei simultane,ingineriei valorii, analizei şi modelării funcţionale.Rezultatele sunt publicate în cca 140 de lucrăriştiinţifice. Dl Toca este posesorul a unui brevetde invenţie şi coautorul unei monografii, a 3manuale şi 2 cicluri de prelegeri.La conferinţă cercetătorii noştri au pus ladiscuţie tema „Standards for initial professionaleducation of engineers at a tehnical university”.Prezentăm rezumatul discursului.„The provision of credible learning, correspondingto the actual labour market, implies the accreditationof study programmes bz the state organs.The accreditation attests the fact that the universityactivities are of quality and that the trainedspecialist is capable to fulfil the necessities of thesociety. An objective approach may be adoptedonly in the case of existence of a document stipulatinga situation (requirements and results) aboutall the elements of the specialist training system.Such a document could be the Standard for InitialProfessional University Education of the Specialist,That defines the cognitive and relevant results foreach professional qualification at graduation rela-28

ted to volume of knowledge and level of its understanding;cognitive and professional skill; capabilityfor professional development; an abilities”. (p. 37)ИСПОЛЬЗОВАНИЕ ВОЗОБНОВЛЯЕМЫХИСТОЧНИКОВ ЭНЕРГИИ В ЧЕРНОМОРСКОМРЕГИОНЕ. СРАТЕГИЯ И ПРОБЛЕМЫ ОБРАЗО-ВАНИЯ: МЕЖДУНАРОДНАЯ ШКОЛА-СЕМИ-НАР ЮНЕСКО, МОСКВА: МГУИЭ, 2002, 196 с.Problema folosirii largi a surselor regenerabilede energie, aşa ca energia solară, cea avântului, a apei, energia geotermică, energiabiomasei, la sfârşitul secolului XX a devenit actualăpentru multe ţări şi regiuni europene, printrecare şi regiunile de pe litoralul Mării Negre.Actualitatea problemei se explică printr-unspectru de cauze, şi anume:a) creşterea rapidă a necesităţilor în energie,în industrie, agricultură etc.b) creşterea preţului la energia, produsădin gaz, cărbune, produse petroliere în urmascumpirii procesului de extragere şi epuizăriiresurselor;c) creşterea preţului la transportarea energieila distanţe mari;d) agravarea situaţiei ecologice în raioanelecu o densitate înaltă a populaţiei;e) dezaprobarea de către majoritatea populaţieia metodei de producere a energiei lastaţiile atomice, stârnită de frica faţă de noile catastrofeecologice, de tipul celei de la Cernobâl.În domeniul utilizării surselor regenerabilede energie în secolul XX s-a realizat un progresştiinţific şi tehnic. Dar astăzi încă nu e cazul de avorbi despre folosirea pe larg a acestor surse dinanumite motive:1) lipsa informaţiei veridice şi exhaustivedespre noua ramură a energeticii;2) nu există un sistem de informatizare apopulaţiei privind facilităţile acestor surse deenergie renovate;3) nu dispunem de un program de instruirea cadrelor în domeniul implimentării acestui tipde energie ş.a.Anume aceste probleme s-au discutat laşcoala-seminar care a avut loc sub egida CatedreiUNESCO a Universităţii de Stat a Ingineriei Ecologicedin Moscova la 11-15 martie 2002 la Soci, cususţinerea financiară şi intelectuală a birouluieuropean pentru ştiinţă al UNESCO (ROSTE).Programul şcolii-seminar e consacrat problemelorînvăţământului şi pregătirii specialiştilorîn domeniul implementării surselor regenerabilede energie în ţările din regiunea litoraluluiMării Negre.Ca rezultat al activităţii acestei şcoli-seminar,a apărut o culegere ce include referateleparticipanţilor, printre care şi materialele reprezentanţilorRepublicii Moldova Petru Todos şiIon Sobor. Cercetătorii noştri au prezentat undiscurs despre experienţa Universităţii Tehniceîn pregătirea specialiştilor în domeniul aplicăriisurselor energiei regenerabile.Prezentăm în continuare un fragment dinacest referat.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate29ТОДОС, ПЕТРУ; СОБОР ИОН. ОПЫТ ТЕХНИЧЕСКОГО УНИ-ВЕРСИТЕТА МОЛДАВИИ В ПОДГОТОВКЕ КУРСОВ ДЛЯ СТУДЕНТОВИ СЛУШАТЕЛЕЙ ШКОЛЫ ПЕРЕПОДГОТОВКИ ИНЖИНЕРНЫХ КА-ДРОВ В ОБЛАСТИ ВИЭ (ВОЗОБНОВЛЯЕМЫЕ ИСТОЧНИКИ ЭНЕР-ГИИ) И ЗАЩИТЫ ОКРУЖАЮЩЕЙ СРЕДЫ (p. 172- 178)Республика Молдова практически не имеетсобственных залежей ископаемого топлива.В энергетическом балансе 2000 года доляимпортируемых топливно-энергетических ресурсовсоставила 95,7 % и только 4,3 % были

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateполучены из собственных ресурсов: 0,7 быловыработано в виду элeктроэнергии на гидроэлектрическихстанциях, 3,6 составили дроваи древесные отходы сельскохозяйственногопроизводства. Другими словами, собственныетопливно-энергетические ресурсы былиполностью обеспечены за счёт двух типоввозобновляемых источников энергии (ВИЭ) –гидравлической и биомассы. Другие виды ВИЭ,такие, как ветрянная и солнечная, находятсяв начальной стадии освоения.Такая ситуация в энергетике заставиларуководство страны и специалистов в областитрадиционной и нетрадиционнойэнергетики пересмотреть энергетическуюполитику с целью большего вовлечения в экономикустраны ВИЭ.* * *В документах принятых в последниегоды, приводится прогноз степени вовлеченияв экономику страны. В течении 10 летпредполагается увеличить долю ВИЭ в энергетическомбалансе страны с 4,3 % до 10 %,,что позволит сэкономить примерно 650000т у.т. При этом доля различных типов источниковв общем объеме производстваэнергии из ВИЭ будет соответствовать слудующимвеличинам :- биомасса 40 % ;- ветрянная 20 % ;- солнечная 18 % ;- биогаз 10 % ;- гидро 10 % ;- солнечная PV 2 % ;Исходя из расnолагаемого энергетическогопотенциала различных типов ВИЭ, а такжеиз специфики национальной экономики, привнедрении ВИЭ будет даваться предпочтениеследующим технологиям и установкам ;а) веттрянная энергия установка мощностью 500 kw и более,работающие паралельно с сетью; механические установки мoщностью 1-5 кw для подъема воды и кормоприготовления; электрические установки мощностью2-10 кw без кондиционирования качестваэнергии для нагрева воды и воздуха в помещениях;б) солнечная энергия плоские солнечные коллекторы для нагреваводы в бытовых целях; солнечные установки для сушки сельскохозяйственногосырья; фотоэлектрические установки длямалого орошения и питания рассредоточенныхпотребителей небольшой мощности,например, постов для противоградовой защиты;в) биомасса модернизация малых котельных сцелью использования твёрдых сельскохозяйственныхотходов; анаэробная ферментация жидких отходовбиомассы с целью защиты окружающейсреды и получения биогаза;г) гидроэнергия восстановление малых гидроэлектростанций; использование гидравлических стоковсуществующих водохранилищ; безплотинные малые гидроагрегаты.Для успешного внедрения ВИЭ требуетсягармоническое сочетание следующих трёхкомпонентов: наличие политической волисо стороны руководства страны; наличиезаконодательной и финансовой поддержки;осознание обществом необходимости использованияВИЭ.Подготовка кадров в области ВИЭОдновременно с появлением новых вузов,в том числе на коммерческой основе, были сделаныпервые попытки готовить инженеров поновой чрезвычайно широкой специальности– возобновляемые источники энергии. Это былосделано университетом ULIM, но результатопыта был отрицательным, так как на объявленнуюспециальность не были поданы заявлениясо стороны абитуриентов.В 1997 году в Государственном университетеМолдовы, на факультете физики началасьподготовка студентов по специальности Нетрадиционнаяэнергетика с госбюджетнымфинансированием. В учебном плане специальностисделан основной упор на изучениедисциплин, связанных с преобразованием солнечнойэнергии в тепловую и электрическую,в меньшем объеме изучается ветрянная энергияи энергия биомассы. В 1998 г. в Техническомуниверситете Молдовы была открыта кафедраUNESCO «Инженерная экология», котораяведет подготовку специалистов в областизащиты окружающей среды. Существенноевнимание уделено изучению методов утилизацииразличных отходов: сельского хозяйства, пе-30

рерабатывающей промышленности, бытовыхи других с целью получения энергии и защитыокружающей среды.В настоящее время курсы по ВИЭ включеныв учебные планы всех специальностейэнергетического и электротехническогопрофиля и для новой специальности «Инженернаяэкология». Эти курсы имеют одинаковуюструктуру и содержат три основныхраздела:- теоретические основы преобразованияразличных видов ВИЭ;- конструктивные решения и методыинжинерных расчетов ;- применение. (р. 175-176)* * *В 2001 году создана общественная организация«PRO En Re», которая объединяетэнтузиастов использования ВИЭ из разныхсекторов экономики. Основными задачамиявляются: оказание консультации физическим июридическим лицам в области ВИЭ; переквалификация инжинерных итехнических кадров; консультации студентов по курсовыми дипломным работам в области ВИЭ; распространение знаний и опыта,составление базы данных об установках с использованиемВИЭ; выполнение НИР по оценке ветровогоэнергетического потенциала РМ; увеличение эффективности использованияВИЭ в сельском хозяйстве; международное сотрудничество сорганизациями и аналогичными центрамиближнего и дальнeго зарубежья.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate31

Etnografie. FolclorImaginea Republicii Moldova în strãinãtateЭТНОПОЭТИКА И ТРАДИЦИЯ, МОСКВА:НАУКА, 2004, 432 р.fiind “Cântece epice moldoveneşti şi româneşti desprehaiduci şi raporturile acestora cu ale slavilor desud”. Din 1962 întreaga activitate a lui V. Gaţac estelegată de Institutul Literaturilor Lumii al Academieide Ştiinţe din Rusia, unde, în cele din urmă, devineşef al Sectorului artă poetică populară. Tot aici aobţinut titlul de doctor habilitat, iar din anul 2000este membru-corespondent al AŞR. Pe tot parcursulactivităţii sale s-a evidenţiat prin multitudineapreocupărilor şi a iniţiativelor ştiinţifice.Acest volum cuprinde şi o serie de articole şistudii ale folcloriştilor noştri: Nicolae Băieşu – MoşCrăciun de-a lungul timpului, A. Graur – Subiecte şimotive în descântece şi rolul lor funcţional, LeonidCuruci – Versificaţia populară română de est în luminasimilitudinilor slave, V. Sârf – Formule stilisticetradiţionale în basmul găgăuz, A. Furtună – SărbătoareaSfântului Gheorghe, L. Hanganu – Mitulşi realitatea istorică în folclorul epic românesc şibulgar.Prezentăm câteva fragmente semnate deautorii din republica noastră în speranţa că vortrezi interesul studenţilor, specialiştilor în domeniu,dar şi tuturor celor care sunt preocupaţi defolclorul neamului.Lucrarea cu titlul generic “Etnopoetică şi tradiţie”este una omagială, dedicată lui Victor Gaţac,membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe dinRusia, care a rotunjit respectabila vârstă de 70 deani. Volumul este de o prezentare grafică excelentăşi conţine articolele colegilor şi ale discipolilor distinsuluisavant. Materialele inserate sunt diverse şicuprind informaţii cu privire la etnopoetică, textologiefolclorică, metodele de menţinere şi transmiterea tradiţiei folclorice, istoria genurilor folclorice, istoriaştiinţelor despre folclor, folclorismul scriitorilor(autorilor).Expunem câteva informaţii despre jubiliar,pentru a-i pune la curent pe cei interesaţi de personalitateaDomniei-Sale. Mai întâi de toate menţionămcă este pământeanul nostru, născut la 2 iunie1933 la Lipcani, judeţul Hotin, devenit mai târziuraionul Briceni al RSSM, într-o familie de muncitori.A început să înveţe într-o şcoală cu predareîn limba ucraineană, apoi în una românească. În1950 absolveşte şcoala medie rusă din Lipcani şie înmatriculat imediat la Universitatea de Stat, Facultateade Istorie şi Filologie, specialitatea limbaşi literatura română. După absolvirea cu succesa universităţii şi obţinerea diplomei, a fost trimisla Moscova, la Institutul Literaturilor Lumii “A. M.Gorki”. După studiile postuniversitare V. Gaţac seîntoarce la Chişinău, lucrează la Sectorul de folcloral Institutului de Limbă şi Literatură al AŞM. În 1961susţine teza de doctor în filologie, tema de cercetareN. BăieşuСлово мош означает «дед», а Крэчун– обозначение праздника Рождества. ОбразМош Крэчуна – древний. Происхождение этогообраза восходит к глубокой древности.В сложном образе Мош Крэчуна мы имеемсовокупность ряда древних элементов: персонификациязимы, зимнего мороза, особенномороза середины зимы, периода основныхзимних праздников, включая «рождение Солнца»,когда бывают самые сильные холода,почитание покойных родоначальников семьи,хранителей дома и др. (p. 104)A.GraurПо народным поверьям, существует множествоспособов распознавания оборотней.Смысл подобных магических действий заключаетсяв воздействии на ведьм, заставляющемих выдать себя. Аналогичным принципамследует и текст заговора: оборотни – те,кто собираются отведать красного сыра(или молока, масла). (p. 132)32

ŞtiinþãTALABĂ, DORU. PRODUCT ENGINEERING:ECO-DESING, TECHNOLOGIES AND GREENENERGY, / DORU TALABĂ, THOMAS ROCHE,DORDRECHT: SPRINGER, 2004, 540 p.Cartea apărută în oraşul Dordrecht din Olandacuprinde prelegerile selectate şi prezentateîn cadrul Institutului Avansat de vară cu tema„Ingineria produsului: eco-desingn, tehnologiişi energii verzi”, organizat în Transilvania deUniversitatea din Braşov în perioada 14-21 iulie2004. La acest institut au participat 70 de reprezentanţiai 12 ţări.Volumul în cauză e remarcabil şi pentrufaptul că, pe lângă materialele numeroşilor specialiştiîn domeniu din străinătate, inserează şicomunicatul „Helical turbine for aeolian systemsand micro-hydrostation” („Turbina elicoidalăpentru agregate eoliene şi microhidrocentrale”)(p. 519-528) al basarabenilor noştri: Ion Bostan,Valeriu Dulgheru şi Rodion Ciupercă, Ion Bostaneste academician al Academiei de Ştiinţe aMoldovei, academician de onoare al AcademieiRomâno-Americane, academician de onoare alAcademiei Tehnice din România, doctor honoriscausa al Universităţii „Petrol-gaze” din Ploieşti,al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi şi alUniversităţii din Bacău, preşedinte al AsociaţieiInginerilor din Republica Moldova, laureat alPremiului de Stat al Republicii Moldova în domeniulştiinţei şi tehnicii (1977, 1998), inventatoremerit al Republicii Moldova, inventator de elităal României. Valeriu Dulgheru – şef al Catedreiteoria mecanismelor şi organe de maşini, membru-corespondental Academiei Româno-Americane,membru al Biroului Asociaţiei Inginerilordin Republica Moldova, laureat al Premiului deStat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţeişi tehnicii (1998), inventator emerit al RepubliciiMoldova şi inventator de elită al României. DomnulRodion Ciupercă activează la Catedra teoriamecanismelor şi organe de maşini a UniversităţiiTehnice din Moldova.În ultimul timp, pe piaţa internaţională acombustibililor fosili s-a stabilit un climat destulde favorabil pentru consumatori. Cererea de pepiaţă este satisfăcută practic în volum deplin, iarpreţurile sunt relativ constante. Odată cu aceasta,nu trebuie de uitat faptul că rezervele decombustibili fosili se micşorează. În ritmul actualde consumare s-a stabilit că petrolul ar trebui săajungă pentru încă 50 de ani, gazul natural – 70de ani, cărbunele – 170 de ani, cărbune brun– 500 de ani.Rezervele de combustibili fosili sunt distribuitefoarte neuniform pe planetă. Ţara noastrăface parte din categoria celor care nu dispunde astfel de rezerve. Găsirea unor surse localede energie ar însemna obţinerea unei securităţienergetice parţiale.Lipsa resurselor energetice în RepublicaMoldova face ca tot mai mult să ne orientăm spreexploatarea surselor regenerabile de energie.Unele dintre aceste surse sunt energia eoliană şienergia cinetică a apei râurilor. În lucrare se prezintăcercetarea şi elaborarea unei noi geometriia construcţiei turbinei elicoidale pentru staţii eolieneşi micro-hidrocentrale. Exploatarea acestorenergii alternative va diminua deficitul tot maimare de energie care persistă în ţara noastră şi,datorită acestui fapt, se va reduce considerabilemisia gazelor poluante.Cunoaşterea caracteristicilor aerodinamiceale organului de lucru eolian este deosebit deimportantă pentru proiectarea profilului-aripăoptim şi pentru stabilirea unor valori ale parametrilorconstructivi ce pot eficientiza funcţionareareceptorului la variaţia regimurilor de funcţionare,cauzate de natura instabilă a intensităţii vântului.„Knowing the aerodynamic characteristicsis highly important for the design of the optimalwing profile of helical rotor and setting someconstructive parameter values which can makeefficient its functioning at usage conditions΄variation and various wind speed. The design ofthe helical turbine includes axis 1 where blades2 are stifflz fixed on the constant pace helical line.The wing profile is characterized by its bluntedforeside and sharp backside. Its central line is thegeometric place of circuit centres inscribed in theprofile”. (p. 519)„The model of the «helical turbine-fluid»system consists of two elements with implicitlinks between them. This system has an essentialparticularity, that is, the impossibility to set strictImaginea Republicii Moldova în strãinãtate33

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateinteraction conditions of the fluid element with therotor on one side, and of the modification laws ofthe upstream, downstream fluid and horiyontallyto it depending on the turbine usage conditionsand of the global status of the undisturbed area. Tosimplify the research methodology and to reducethe measuring points in the inside of the air fluxfield it was agreed upon the concept of combiningthe experimental method with the theoretical one.The computerized model of the helical turbine withfour beginnings is represented in figure”. (p. 527)emerging research into interface between naturaland synthetic systems. He defined bionics as«the analysis of the ways in which living systemsactually work and having discovered nature’stricks, embodying them in hardware». The ConciseColumbia encyclopedias define bionics as follows”.(p. 113)PODBORSCHI, V., VACULENCO, M. NATURALSHAPES – A SOURCE OF INSPIRATION FORECO-DESING // PRODUCT ENGINEERING: ECO-DESING, TECHNOLOGIES AND GREEN ENERGY,2004, OLANDA: SPRINGER, p.111-120.Autorii acestei lucrări au fost şi ei participanţila seminarul Institutului Avansat de vară având cutema sus-indicată: Formele naturale – o sursă deinspiraţie pentru eco-design. Cercetătorii suntde la Universitatea Tehnică din Chişinău. Aşadupă cum o arată şi titlul, acesta este un studiudespre formele, produsele naturale ca sursăde inspiraţie pentru designeri, constructori,tehnicieni, care au activitatea de bază designulspecializat în produse industriale. Savanţii noştriau întrevăzut posibilitatea descoperirii în naturăa unor structuri ce pot servi ca surse de o inepuizabilăcreativitate pentru conceperea formelor şiproduselor materiale.Prezentăm un mic fragment din materialulcercetătorilor noştri.„Bionics is the science of studying the basicprinciples of nature and the application of theseprinciples and processes for finding solutions forthe problems that humanity encounters. MajorJack Steele, of the US Air force, used the term«Bionics» in 1960 to describe what was then anBOSTAN, ION; DULGHERU, VALERIU. AS-PECTE PRIVIND ELABORAREA TEORIEI AN-GRENAJULUI PRECESIONAL MULTIPLU ŞI ATEHNOLOGIEI MODERNE DE FABRICARE //BULETINUL AGIR: IMPACTUL CALITĂŢII ASUPRAINTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN SPAŢIUL ECONOMICEUROPEAN. INDUSTRIE, AGRICULTURĂ, MEDIU,2004, oct.-dec. (nr. 4), an. IX., p. 12-16.Cei doi autori din ţara noastră, Ion Bostan– rector al Universităţii Tehnice din Moldova,academician şi Valeriu Dulgheru – doctor habilitat,conferenţiar universitar, au fost incluşiîn publicaţia de la Bucureşti specializată în inginerie,pe lângă alţi câţiva profesori, cercetătoride la această universitate. Articolul de faţă esterezultatul colaborării dintre cei doi savanţi. Înmare, articolul se referă la roţile dinţate dintr-ogeneraţie nouă, modernă. Existenţa în tehnologiea triadei angrenaj-tehnologie-transmisie apermis elaborarea unei noi noţiuni – transmisia34

precesională cu angrenaj multiplu care solicită,la rândul său o metodă nouă de prelucrare aroţilor dinţate cu profil convex-concav. În articoleste desfăşurat tocmai acest model din punctulde vedere matematic. La fel, a fost elaboratşi programul de calculator pentru cercetareaangrenajului. Imposibilitatea utilizării profilelorevolventice clasice a necesitat elaborarea denoi profile ale dinţilor, adecvate condiţiilor mişcăriisfero-spaţiale a roţii satelit, ceea ce asigurăperformanţe înalte transmisiilor precesionale,fapt inovator pe care l-au promovat cercetătoriinoştri.Pentru exemplificarea celor spuse, reproducemun fragment din lucrarea colaboratorilor dela noi, articolul în întregime fiind foarte util pentruspecialiştii în domeniu.„Metoda de prelucrare a dinţilor cu profil nestandardse bazează pe utilizarea lanţului cinematical unei maşini-unelte de danturat şi a unui dispozitivspecial, având în componenţa sa un număr minimde elemente mobile. Din punct de vedere cinematic,legătura dintre semifabricat şi sculă, în care unadintre ele (scula) efectuează mişcare sfero-spaţială,fiind în acelaşi timp limitată de la rotire în jurul axeiaxului principal al maşinii unelte de danturat, estesimilară legăturii neasurice din transmisia planetarăprecesională tip K-H-V”. (p. 13)BÎRCĂ, ADRIANA; AMARII, VERONICA; CSA-TLOS, CAROL. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRACOMPOZIŢIEI CHIMICE A LEGUMELOR ŞI FRUC-TELOR // BULETINUL AGIR, 2004, oct.-dec. (nr. 4),an. IX., p. 53-55.Primii doi cercetători sunt basarabeni careactivează sau au activat (în cazul Adrianei Bîrcă,acum stabilită la Braşov) la Universitatea Tehnicădin Chişinău. Carol Csatlos este profesor universitardoctor la Universitatea „Transilvania” dinBraşov. Materialul în cauză nu este foarte extins,însă destul de succint. Astfel, cercetătorii expunproblema, se referă apoi la materiale şi metodecu care operează în conformitate cu tema expusă,prezintă rezultatele şi discuţiile, pentru ca săfiniseze cu concluzii-teze, toate acestea însoţitede tabele cu compoziţii ale produselor desprecare este vorba în articol.Autorii se referă la probleme stringente alepăstrării produselor legumicole. Scopul publicăriiacestei lucrări este de a preveni acumulareametalelor grele şi a pesticidelor în produselealimentare de origine vegetală prin contaminaresau poluare. Starea ecologică a solului şia atmosferei nu e tocmai cea corespunzătoarenormelor, fapt ce a dus la revalorificarea unorproduse în scopul salvării altora. Astfel, a fostcercetată compoziţia chimică a tescovinei rezultatela obţinerea vinurilor în scopul determinăriiconţinutului de metale grele, nitraţi, fosfaţi şivitamine. Cercetările au arătat că subproduselerezultate la obţinerea vinurilor pot fi utilizate încalitate de adaosuri la hrana vitelor în anumitescopuri alimentare.Reproducem un mic fragment din articol.„Cercetările au fost efectuate folosind caobiecte de studiu diferite soiuri de mere şi struguri,precum şi produsele şi subprodusele rezultate dinprelucrarea acestora.Cantităţile de celuloză, mono- şi dizaharide,acizi organici şi lipide s-au determinat folosindusemetode standard. Produsele analizate conţinsubstanţe organice, care pot complica efectuareaanalizelor; din acest motiv, mineralizarea lor s-aefectuat în două moduri. După o uscare prealabilăîn aer, probele au fost mineralizate în baloane Kjeldahlcu acid azotic şi peroxid de hidrogen, iar dupămineralizare soluţiile au fost transferate în baloanecotate cu volum de 100 cm ³”. (p. 53)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate35

NumismaticãImaginea Republicii Moldova în strãinãtateRESÚMENES DE LAS COMUNICACIONES.ABSTRACTS OF PAPERS. RÉSUMÉS DES COM-MUNICATIONS: XIII CONGRESO INTERNACIO-NAL DE NUMISMÁTICA, MADRID: MINISTERIO DEEDUCATIÓN, CULTURA Y DEPORTE, 2003, 312 p.Acesta este titlul cărţii care inserează, aşa cumo arată şi titlurile în trei limbi: spaniolă, engleză şifranceză, rezumatele comunicărilor de la al XIII-leaCongres Internaţional de Numismatică, ce a avutloc la Madrid, în perioada 15-19 septembrie 2003. Încadrul Congresului au fost diverse acţiuni: conferinţeîn şedinţe plenare, mese rotunde, comunicări şipostere, toate într-un număr impozant – 378 şiexpuse în volum într-un mod foarte practic înordinea după cum urmează: Şedinţe plenare, Meserotunde, Antichitate grecească, Antichitate romană,Evul Mediu, Epoca modernă şi contemporană,Numismatică orientală, Medalii şi Postere. Fiecaresecţiune e prezentată în ordinea alfabetică anumelor autorilor ei. Limba în care a fost prezentatrezumatul coincide cu preferinţele autorului,aceasta fiind de obicei limba sa de origine. Astfel,cei interesaţi vor lectura articole în limbile: engleză,franceză, germană, italiană, spaniolă. Întregul volume destul de prezentabil, de o bună calitate graficăşi va genera interesul cunoscătorilor de limbistrăine şi a domeniului numismaticii.Volumul în cauză e remarcabil şi pentrufaptul că, pe lângă toate materialele prezentateale numeroşilor specialişti în domeniu din străinătate,inserează şi rezumatul comunicării AneiBoldureanu de la Muzeul Naţional de Istorie aMoldovei, care a participat la prestigioasa conferinţăcu un discurs pe tema „Les aspres ottomansdu XVI siècle du trésor découvert à Bălăbăneşti”.Este vorba despre descoperirea în 1988 laBălăbăneşti a unui tezaur consistând din 392monede din aur şi argint, obiecte de podoabă:inel, pandantive, ornamente, accesorii vestimentare.Monedele sunt de o vechime considerabilă– din timpul domniilor lui Baiazid al II, Selim I şiSuleiman I. Câteva din ele sunt inedite sau foartepuţin cunoscute. La congres cercetătoarea a prezentatstructura acestui lot de monede găsite,originea mediului, atelierele care le-au emis,traseul circulaţiei lor, în special în Moldova.Propunem în continuare rezumatul comunicăriiconaţionalei noastre.„Le trésor fut découvert fortuitement en 1988par un habitant de Bălăbăneşti, pendant les travauxagricoles. Les pièces étaient enveloppéesdans une toile et déposées dans un recipient enargile. On a récupéré 392 monnaies (une en or et391 en argent) et 82 objets de parrure (une bague,43 appliques et 15 pendentifs) et accessoires vestimentaires.La plupart des monnaies (347 exemplaires)sont des aspres ottomans de Bayezid II (1482-1512),Selim I (1512-1520) et Süleyman I (1520-1566). Onprésente la structure de ce lot selon les groupesd’émissions et les ateliers, avec des considérationsconcernant la circulation des aspres ottomansdans les Pays Roumains et particulièrement enMoldavie. Quelques pièces représentent des émissionsinédites ou moins connues du temps de SelimI et de Süleyman I. Il y a aussi 8 imitations d’aprèsles aspres ottomans de Bayezid II et de Selim I, quipourraient appartenir à une production locale.Quelques pays européens sont réprésentésdans ce trésor: la Moldavie (une émission d’Étiennele Grand), la Transylvanie (une émission de SigismondBáthori), la Russie (2 pièces de Ivan IV), laPologne (40 pièces), l’Empire Romain-Germanique(7 thalers), les Pays-Bas (la pièce d’or, année 1592)et les possessions espagnoles (2 thalers: Brabant,année 1568 et Holland, année 1576)”. (P. 277)SIMPOZION DE NUMISMATICĂ, BUCUREŞTI:EDITURA ENCICLOPEDICĂ, 2003, 288 p.Lucrarea de faţă este recomandată specialiştilorîn domeniu, celorcare îl studiază, dar şituturor amatorilor denumismatică. Volumulreprezintă totalitateacomunicărilor, studiilormai multor specialişti aiacestei ramuri a istoriei,participanţi la Simpozionulde numismatică,dedicat împlinirii a 125de ani de la proclamareaindependenţei României. Contribuţiile laapariţia cărţii au fost bilaterale şi sunt datorate36

Fundaţiei Culturale „Onisifor şi Octavian Ghibu”,Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” dinBucureşti şi Muzeului Naţional de Istorie a Moldoveide la Chişinău, care a găzduit simpozionul.În cadrul acestui eveniment a fost inauguratăSocietatea Numismatică din Republica Moldova.Muzeul de la noi este deţinător al mai multorcolecţii de monede din toate timpurile, prinaceasta contribuind la desfăşurarea lucrărilorsimpozionului. Este de menţionat faptul că volumulinserează materiale ale basarabenilor noştri,materiale care cuprind informaţii din domeniulnumismaticii, dar şi din domenii imediat învecinate:medalistică, sigilografie, heraldică, arhivistică,arheologie. Astfel, dintre autorii basarabeni saucei care au efectuat cercetări numismatice referitoarela Basarabia îi putem menţiona pe: MihaiCiocanu şi Eugen Nicolae cu articolul Un tezaurde monede bizantine descoperit la Alcedar, jud. Orhei;Eugen Nicolae, Monedele de cupru bătute înOraşul Nou (Şehr al-cedid); Vera Paiul, O medaliecu chipul lui Atila descoperită la Ustia, jud. Chişinău;Ana Boldureanu în colaborare cu Ana Niculiţăşi Eugen Nicolae, Tezaurul de la Topala, jud.Lăpuşna (sec. XVI); Silviu Andrieş-Tabac cu douămateriale Sigiliul târgului Peştere şi Noile simboluriheraldice ale oraşului Ialoveni; Vlad Ghimpu, Sigiliişi scrisori din pribegie ale principelui MoldoveiGheorghe Ştefan; regretatul Ion Dron, Denumiriledangalelor diviziunilor tribale nohaice reflectate întoponime din sudul Basarabiei; Sergiu Ciocanu,Sigilii ecleziastice din Basarabia (II); Raisa Tabuică,Medalii ale expoziţiilor agricole din Basarabia; ValerianL. Ciofu, Câteva medalii mai puţin cunoscuteprivind istoria Basarabiei.Expunerea teoretică a cărţii este însoţită demai multe planşe, tabele, note, anexe pentru oînţelegere mai profundă şi o ilustrare mai plastică.Toate articolele sunt postfaţate de rezumateîn limbile franceză sau engleză.Prefaţa cărţii este semnată de Nicolae Răileanu,directorul Muzeului Naţional de Istorie.În speranţa că volumul prezentat îşi va găsilocul meritat în bibliotecile şi referinţele celor carese ocupă de studiul diverselor ramuri ale istorieineamului, prezentăm mici fragmente din acesta.„Putem spune cu siguranţă că pe locul localităţilorComrat, Congaz ori Taraclia au locuitnohai din subdiviziunile tribale (arhaice) comrat,congaz, taraclî. Aceştia au folosit dangalele specificesubdiviziunilor respective şi prin existenţaşi activitatea lor au contribuit la crearea numelortopice în cauză. Totodată, stemele heraldice aleacestor localităţi din sudul Basarabiei sunt azide neconceput fără a ţine cont de denumirile şiimaginea dangalelor triburilor şi subdiviziunilorrespective”. (I. Dron, p. 235)„Lucrările de pregătire a medaliilor au fostîndelungate şi minuţioase. Acest proces poatefi urmărit şi în baza documentelor de arhivă aleUpravei oraşului Chişinău. La şedinţa ComitetuluiExpoziţional Orăşenesc din 29 ianuarie 1889 s-adiscutat despre dimensiunile şi costul lor. Desenulmedaliilor a fost realizat de un profesor de desende la Colegiul Real. S-a aprobat baterea a două categoriide piese: medalii mari de argint şi bronz cudiametrul de 75 mm şi medalii mici de argint şi deaur cu diametrul de 45 mm. Costul medaliilor se estimala: medalia de aur cu greutatea de 16 zolotnici– 80 ruble; medalia mare de argint cu greutateade 20 zolotnici – 7 ruble; medalia mică de argint cugreutatea de 10 zolotnici – 3 ruble; medalia micăde bronz cu greutatea de 20 zolotnici – 25 copeici”.(R. Tabuică, p. 254)„Cupa de aur din stema Ialovenilor, aurul fiindsimbolul heraldic al soarelui, inteligenţei, măririi,prestigiului, virtuţii şi grandorii, pe lângă faptulcă întruchipează produsul finit care a determinattrecerea satului Ialoveni la statutul de oraş şi care i-a adus şi-i aduce faimă – vinul xeres, este în acelaşitimp un vas care conţine elixirul vieţii, nemuririi,cunoaşterii, încrederii în viitor”. (S. Andrieş-Tabac,p. 281)ГОСУДАРСТВЕННЫЙ ИСТОРИЧЕСКИЙМУЗЕЙ. ДВЕНАДЦАТАЯ ВСЕРОССИЙСКАЯНУМИЗМАТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ: ТЕ-ЗИСЫ ДОКЛАДОВ И СООБЩЕНИЙ, МОСКВА,2004, 288 c.Sub egida Muzeului Naţional de Istorie dinRusia a fost editată o lucrare reprezentativă,care include rezumatele referatelor de la ceade-a douăsprezecea conferinţă de numismatică,ce a avut loc la Moscova în perioada 19 – 24aprilie 2004, cu susţinerea Fondului UmanitarImaginea Republicii Moldova în strãinãtate37

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateŞtiinţific din Rusia. Conferinţa a fost organizatăcu prilejul jubileului de o sută de ani din ziuanaşterii lui Ivan G. Spasski (1904 – 1990), savant,excelent specialist în domeniul numismaticiinaţionale, colaborator al secţiei de numismaticăa Ermitajului, unde şi-a desfăşurat activitateaştiinţifică pe parcursul întregii vieţi.Autorii rezumatelor prezentate la conferinţăsunt specialişti în numismatică din: Rusia, Ucraina,Uzbekistan, Kârgâzstan, Estonia, Belarus, Lituania,Letonia, Bulgaria, Polonia, Slovacia, Danemarca,Marea Britanie, Finlanda.Şi-au depus stăruinţa la apariţia acestei lucrăripeste două sute de persoane – autori ai 182de articole. Printe ei se numără şi concetăţeancanoastră, Ana Boldureanu, istoric, specialist înnumismatică de care se ocupă de mai mulţi ani.La această conferinţă cercetătoarea noastră aprezentat un discurs despre asprii turceşti, metodelede pătrundere şi circulaţie ale lor în Moldovasecolelor 15-16. Prezentăm în continuarefragmente din comunicarea dnei Boldureanu.БОЛДУРЯНУ, AННA. АСПЕКТЫ ПРОНИКНОВЕНИЯ ИОБРАЩЕНИЯ ОСМАНСКИХ АСПРОВ В МОЛДОВЕ В XV – XVIВВ.„Анализ распределения монетных находокв зависимости от их происхождениядемонстрирует своеобразную динамику, отражающуюсоотношение периодов чеканкии объема эмисии с военными событиями. ДоМехмеда II (1444 – 1446, 1451 – 1481) большинствоаспров, найденных на территории Молдовыпроисходили с монетных дворов Эдирнеи Сереза. Во время правления Баязида II (1481 –1512) наибольшее количество аспров поставляетмонетный двор Ново Брдо, сохраняявпоследствии лидирующие позиции, наряду сновыми монетными дворами, открытыми втом же северо-западном балканском регионедо начала правления Мурада III (1574 – 1595).За последние два десятилетия достигнутзначительный прогресс в изученииосманских аспров , особенно в области типологиии хронологии. Это позволило специалистам– нумизматам из Румынии и Молдовысконцентрировать внимание на достижениирезультатов в изучении некоторых аспектовпроникновения и обращения аспров всредневековой Молдове, обобщение которыхпедставлено ниже.Аспр, или аспер (тур.аксе), проникший нарынки Молдовы уже в первой половине XIV в.,после оккупации османами Добруджи во времяправления Стефана Великого, особенно послепадения крепостей Четатя Албэ (Белгород-Днестровский) и Килия (1484), становитьсяосновной серебрянной монетой в денежномобращении региона. К концу XVI в., особеннопосле реформы 1584-1586 гг., аспр становитьсяразменной монетой и уступает ведущуюроль европейским эмиссиям.* * *Другие балканские монетные дворы представленыдовольно значительно (в процентномотношении), в некоторых случаях дажепревосходя монетные дворы, расположенныена северо-западе Балканского полуострова.Восточные монетные дворы, а также столичные(Костантание и Эдирне), как правило,незначительно представленные в находках,относящихся ко времени правления Селима II,регистрируют несколько заметных всплесков,совпадающих по времени с периодамикрупных вщенных походов, когда резко возрасталспрос на денежную массу. Большинствоаспров, проникших на территорию Молдовыпосле реформы 1584-1586 гг., во времена правленияМурада III и Мехмеда III , уже имеют восточноепроисхождение.Исследования последнего десятилетиявыявили наличие большого количества фальшивыхосманских аспров из посеребренноймеди, а также их имитаций из серебра в находкахна территории средневековой Молдовы.Существует достаточно доказательствтого,что в конце XV и начале XVI в. Такие монетычеканились в Молдове (предположительнов ее тогдашней столице Сучаве), и вполневозможно, что этот феномен продолжалсяздесь с перерывами до конца XVI в.Результаты изучения находок аспров вМолдове позволяют лучше понять некоторыеаспекты монетного обращения в границахОсманской Империи и особенно в прилегающихкняжествах – Валахии и Трансильвании, нарынках которых прослеживаются аналогичныеявления”. ( p. 97-98)38

Culturã. ArtãACTIVITĂŢILE FUNDAŢIEI PENTRU RELAŢIIMOLDO-JAPONEZE // JA-NET, 2004, 25 oct., (nr.31), p. 5.Ziarul japonez „Ja-Net” de la 25 octombrie2004 ne familiarizează cu activitatea Fundaţieipentru Relaţii Moldo-Japoneze care a fost fondatăîn anul 2002, având scopul promovării relaţiilorde colaborare şi prietenie între RepublicaMoldova şi Japonia, precum şi a asociaţiilor, fundaţiilor,instituţiilor şi organizaţiilor, grupuriloretnice ale Japoniei în diferite ţări ale lumii. FPRMJeste unica instituţie în Republica Moldova cu statutjuridic în vederea implementării programelorde studiere a limbii, culturii, istoriei şi civilizaţieia ţării Soarelui Răsare, realizarea cărora va facilitadiferite ramuri ale economiei naţionale. Prinintermediul programulul de activitate a FPRMJcare constă în: studierea limbii japoneze, programul«Copilărie fără hotare», Origami, Ikebana,cetăţenii moldoveni având astfel posibilitatea dea contacta direct cu cultura japoneză.Alături de ikebana, de diferitele ramuri aleartelor marţiale: kendo, judo, aikido, karate, deceremonia ceaiului, de arta copacilor bonsai,origami constituie o buna exemplificare aspiritualităţii nipone.Origami din traducere înseamnă: „ori”– a îndoi; „gami” – hârtie. Origami, este o artăveche a plierii hârtiei, veche de aproximativ1000 de ani, care vine din Japonia. Aceastăartă a devenit atât de populară, încât de easunt preocupaţi nu numai copiii, ci şi adulţii.Origami este şi o metodă simplă de dezvoltarea capacităţiilor omului: stimulează dezvoltareamemoriei, atenţiei, influenţează pozitiv asuprasistemului nervos şi mobilităţii degetelor. Origamidezvoltă răbdarea, deprinderea de a păstraechilibrul fizic şi psihic, ajută la însuşireanoţiunilor de corectitudine şi dreptate, toateaceste elemente fiind necesare dezvoltăriispiritului. Pentru a se ocupa de această artă estenevoie numai de hârtie şi dorinţa de a vedea,cum dintr-o simplă bucată de hârtie, fără alteajutoare putem obţine adevărate opere de artă.Fragilitatea hârtiei sugerează fără prea multăfilozofie că totu-i trecător, un adevăr atât deevident pentru un popor ameninţat continuu decutremure, taifunuri, valuri nimicitoare, incendiişi alte năpaste. Să ne mai amintim că principalultemplu şintoist, Kotai Jingu din peninsula Ise, aflatla sud de oraşul Nagoya, dedicat zeiţei Amaterasu,este reconstruit cu regularitate din 20 în 20 de ani.Dupa ce a fost terminat noul templu, alcătuitnumai din lemn, fără să se folosească măcar un cuidin metal, vechiul sanctuar este dărâmat. În acesttemplu se păstrează obiectele sacre – oglinda şisabia divină Murakumo no tsuguri – de care seleagă originile mitice ale poporului japonez.O altă activitate inclusă în ProgramulFundaţiei este arta Ikebana. Din toate arteletradiţionale ale Japoniei, cea mai frumoasă şimai practicată în zilele de astăzi este Ikebana– tehnica artistică de aranjare a florilor în vazedupă anumite principii. Ea a evoluat în Japoniaîn ultimii 700 de ani. În esenţă, Ikebana are unaranjament simbolic: un triunghi ce reprezintăcerul, pământul şi omul. Ea îmbină o armoniede culori, linii perfecte, spaţiu şi forme reflectatede frumuseţea naturală a florilor. Reprezentândstarea sufletească a omului, Ikebana pentrujaponezi este un element al modului, contemporande viaţă. De-a lungul vremii, Ikebanaa evoluat în stiluri variate. Cele mai des întâlnitestiluri sunt: rikka sau seika, sau shoka (floareîn poziţie verticală, normală), nageire (flori înpoziţii neobişnuite, ca o «izbucnire») şi moribana(flori grupate, susţinute de un suport). Culorilereproduse în Ikebana sunt reprezentate prinramurile ei: Ko-ryu, Ohara-ryu şi Sogetsu-ryu.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate39

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatePICTORII NATA GURTOVAIA ŞI VLADISLAVCOREACHINAflă că baza artei şi începutul tuturor acestorlucrări făcute cu mâna, sunt desenul, culoarea (…) Aşadupă cum am mai spus, trebuie să încep prin desen …Gennino Gennini, Il libro dell arteUn pictor bun e acela care aduce permanentlucruri noi, semnificative, în creaţia sa, chiar dacăşi-a format deja propria viziune stilistică şi şi-adefinit concepţiile asupra fenomenului cultural-artistic.Stilul este un indice al individualităţiiartistului şi se formează ca rezultat al unei munciasiduie, insistente. Mult mai important este să-şielaboreze o gândire artistică proprie. Doar aşaizbuteşte să evite locurile comune şi să devinăcreator din punct de vedere artistic. Libertateagândului este forţa lui creatoare.Nata Gurtovaia este încă în căutarea stiluluipropriu, anumite repere şi le-a stabilit deja.S-a născut la 21 octombrie 1972 în oraşulChişinău. Din anul 2001 studiază la Academiade Teatru, Muzică şi Arte Plastice, specialitateaGrafică.Prin grafică Nata a descoperit o modalitatede a reda material lumea imaginară, trăirile,dezamăgirile, visele. Grafica e rebelă, plină depasiune, de poezie, seninătate. Urmărind valul ei,în momentul zămislirii unei lucrări, devii un tot întregcu ceea ce gândeşti, ce simţi. Este fascinantînsuşi procesul de miracol şi de sacralitate, altranspunerii ideii pe hârtie, momentul când linia,pata, forma şi factura încep a da viaţă gândului.A participat la expoziţia de grup la DepartamentulRelaţiilor Interetnice în anul 2004. Iar în2005 a avut o expoziţie personală la BibliotecaNaţională a Republicii Moldova.Fiind încă la început de cale, are deja lucrări îndiferite colecţii din România, Suedia, SUA.Iată ce relatează unul din posesorii lucrărilorNatei Gurtovaia, Zvi Wierschubsky din Suedia:„В её взволнованных и серьёзных работахсочетаются благоговение перед традициейи свежесть художественного видения. Мы находимсяв лёгкой тени Алисы, и потому ничтопроисходящее не должно нас удивлять. Вотгрустный клоун и целый мир, обступающийего, оказывается вязанием маленькой девочки,которая скромно пристроилась в уголке, вотгенеалогическое древо муравьев, вот всевозможныеполудомашние-полусказoчные существа счеловеческими глазами, вот идеальные города,чья бесконечность не подавляет. Карты Тарои фантастические создания скифо-сибирскогозвериного стиля теряют свою зазеркальнуюпотусторонность и становятся выразительнымиметафорами нашего внутреннего мира,эмоции и переживания, обезличенные современныммировоззрением, вновь обретают свои забытыенеповторимые лица.”Iar Angela Pihut (Suedia) caracterizeazăcreaţia Natei în felul următor: „Когда мы говоримо почерке художника, мы как бы воссоздаёмсумму его движений, умозрительно воспроизводим«танец рук». Здесь, через наши руки, можетпроизойти встреча наших душ. Ещё здесь,до собственно изобразительного смысла, мысближаемся с художником или дистанцируемсяот него. Я чувствую это певуче-орнаментальноедвижение Наташиной руки, эту бережнуюточность пера, на острие которого чудеснымобразом соседствуют воспоминания идействительность, явь и сон, мудрость инаивность. Её движения складываются в знаки,знаки – в алфавит, который очень легкодаётся постижению, наверное, потому чтоуже изначально присутствует в нас”.Despre compoziţiile „Skazka”, „Sarmatî”,„Jreţ” ne relatează însăşi Natalia Gurtovaia: “Этокомnозиции, в которых я отразила тот детскиймир, которого взрослый человек стесняется.В моих работах, иногда завуалированно, детскостьвсегда присутствует. В композиции с40

нашим генеалогическим древом и корабликомсимволомстранствии я вкладываю размышленияо нашей молодой семье.”* * *Personalitatea multilaterală a lui VladislavCoreachin se dezvăluie concomitent pe douăplanuri: creaţia literară şi arta plastică.În prezent face pictură, grafică şi poezie,deseori fiind dificil să traseze un hotar distinctîntre aceste genuri. În ceea ce creează, încearcă asurprinde clipa irepetabilă, ce nu se supune ordinii,străpunsă de prejudecăţi şi nelinişti.S-a născut la 3 septembrie 1979 în oraşulChişinău.A făcut studii la Şcoala de Arte Plasticepentru Copii “A. Şciusev” (1993-1998), la ColegiulRepublican de Arte Plastice “A.Plămădeală”(1998-2002), din anul 2002 – la Academia deTeatru, Muzică şi Arte Plastice.Din 2003 este lector la Academia de Teatru,Muzică şi Arte Plastice.În 2005 devine membru titular al UAP.A participat la următoarele expoziţii:1997, expoziţie de toamnă, Centrul expoziţional„C. Brâncuşi”;1997, expoziţie personală, DepartamentulRelaţiilor Interetnice;1998, expoziţie-concurs de grafică, DepartamentulRelaţiilor Interetnice; 2000, 2002 Eco-ART, Muzeul Naţional de Istorie;2000, expoziţie de familie, UNDP;2001, expoziţie de familie, ITERA-Moldova;2004, „Tineretul creator”, Centrul expoziţional„C. Brâncuşi”; 2004, expoziţie de primăvară,Centrul expoziţional „C. Brâncuşi”;2005, expoziţie-titularizare la UAP;2005, expoziţie personală, Biblioteca Naţională.Tabere de creaţie:1997 – Suceava, România.Diplome:1997 – expoziţie-concurs al DepartamentuluiRelaţiilor Interetnice2002 – Salonul Internaţional de Carte, Chişinău.Iată cum ne caracterizează creaţia lui VladislavCoreachin posesorii tablourilor lui:Zvi Wierschubsky (Suedia): “Bладислав, каки многие художники сегодня, держит нитиразных традиций. Это проблема Тесея в лабиринтесовременной культуры, где самаАриадна подчас обращается Минотавром.Так, стараясь разобраться с этим запутаннымклубком, перебирая свободные концы: отофортов переходя к линогравюрам, от линогравюрк акварелям, окунаясь в разные временаи темы, в какое-то мгновение он открылдля себя цветы. И превращение произошло…”Natalia Digore (Israel): “Наверное, сегодня нетак просто определить для себя современногохудожника, который бы отвечал движениямдуши и мысли. У Влада гармония аналитически-продуманныхкомпозиционных шагов итончайших чувственных дуновений являетсобой как раз то сочетание устойчивости иподвижности, которое позволяет не терятьпочву под ногами и зовёт за горизонт.”Compoziţiile lui Vladislav ne acordează lagânduri legate de istorie, cultură şi civilizaţie.Iată ce ne relatează tânărul pictor:„Мой интерес к прошлому проглядываетсквозь современные вывески, костюмы, события.В прошлом есть вечные темы, которыеволнуют. Композиция «Теменос» – это место,защищенное от ветра, священный участокдревних храмов. Это тот внутренний мир,который мы в себе несем. Мы действительнонаходим реликты прошлого, и наши чувстватоже вечны. Это защищенный мир, укрытый отвнешних воздействий, мир-крепость. Это мирне где-то в другом времени, а сегодня – в нас.”ANSAMBLUL DE CÂNTECE ŞI DANS POPULAR„FLUIERAŞ”… Cortina se ridică brusc. Arcuşurilemângâie strunele şi în sală se revarsă o luxuriantămelodie plină de viaţă. Ea te cucereşte,te învârteşte şi nu te scapă venit trist, dar dela care neapărat pleci bine dispus.Ala CutâriovaViorile intonează o melodie plină de temperament.Ea creşte, prinde putere, în canavaua eisonoră îşi împletesc glasurile viorile şi clarinetele,violoncelul şi ţambalele, naiul şi fluierul: cântăorchestra de muzică populară „Fluieraş”.Numele formaţiei, după cum e lesne să nedăm seama, provine de la numele hipocoristical unuia dintre cele mai vechi instrumentemuzicale naţionale – fluierul.Apariţia „Fluieraşului” datează de la concertuldin anul 1945, 5 aprilie, sau „cu anul, când izvoareleImaginea Republicii Moldova în strãinãtate41

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateerau încă tinere, când stejarii, apăsându-şivârtos rădăcinile în măduva pământului, căutausă-şi aburce creştetul spre izbeliştea luminiisolare, astfel făcându-şi loc între merliţe, întreprivighetori”. A fost o zi cu adevărat sărbătorească,o zi înălţătoare, care va trăi cât doina, care va doinicât despletirea cascadelor de apă.“Fluieraşul” de astăzi se prezintă ca unvast purtător al frumuseţii, născută de popor,născută sub apăsarea coarnelor plugului ori sublibera licărire a bobului de grâu. Multe dintremelodii au venit în repertoriul formaţiei cuprima generaţie de muzicieni ai orchestrei, alteleau fost culese în timpul turneelor prin sateleMoldovei şi prelucrate în sânul colectivului. Spreexemplu “Sârba”, tânguioasa “Doină”, “Ciocârlia”cu sclipiri de soare, melodii de dor. Printre elesunt cântece în care este oglindită viaţa de azia Moldovei. Bineînţeles, orchestra “Fluieraş” areîn repertoriul ei şi lucrări ale compozitorilormoldoveni: C. Rusnac, V. Goia, S. Ciuhrii,V.Crăciun, D. Gheorghiţă, V. Rotaru , E. Coca ş. a.Primii ani de la înfiinţare, orchestra a fostcondusă de Vladimir Baronciuc, mai târziu deGrigore Târţău. În 1956 la pupitrul orchestreivine David Fiodorov. Din 1958, circa 40 de anila rând formaţia a fost condusă de un foartefin cunoscător al muzicii populare, violonistul şidirijorul Sergiu Lunchevici.În 1960, cu ocazia Decadei artei şi literaturiimoldoveneşti la Moscova, “Fluieraşului” i seacordă titlul de colectiv emerit al RSSM.Din 22 octombrie 1995 Maestrul Sergiu Ciuhrii,unul din cei mai de forţă muzicieni şi dirijori deorchestră populară de la noi, a preluat “cârma”Ansamblului de Cântece şi Dansuri Populare“Fluieraş”.Orchestrei îi revine meritul de a fi educat oîntreagă pleiadă de cântăreţi şi instrumentaliştirenumiţi, adevăraţi maeştri ai artei interpretative,ca: Tamara Ceban, Gheorghe Eşanu, Nicolae Sulac,Eudochia Lica, Zinaida Julea, Petre Zaharia, IuliuPatlajan, S. Brânzilă, D. Casap ş. a.Pe unde concertează “Fluieraşul”, peste totreuşeşte să prezinte spectatorului, care nu cunoaştelimba şi obiceiurile plaiului moldav, irepetabilafrumuseţe iradiantă a folclorului, şi să-i cucereascăsimpatia şi lauda.Ziarul din Helsinki “Kansan Untiset” cu ocaziaturneului întreprins de orchestră în Finlanda,apreciază înalta măiestrie interpretativă a artiştilormoldavi: “Acest ansamblu e un colectiv, al căruifiecare membru luat aparte e un interpret de clasăsuperioară. Dar deosebit de marcantă e fineţeade interpretare în ansamblu”. Alt ziar finlandez“Huvudstadebladet” îşi termină recenzia pemarginea programului orchestrei “Fluieraş ” cucuvintele: “Publicul a fost complect încântat şioaspeţii noştri au fost întâlniţi cu cea mai marecăldură şi profundă simpatie”.Timp de şase decenii colectivul emerit dinRepublica Moldova “Fluieraş” a purtat cânteculacestot pământuri în toată lumea:1958 – Republica Democrată Germană,1959 – Finlanda,1962 – Cehoslovacia,1967 – Montreal (Canada),1968 – Polonia, Mongolia,1969 – America Latină,1971 – Iugoslavia, Franţa, India,1973 – Irak,1978 – Africa (Maroc, Tunisia, Libia),America Latină (Algeria, Peru, Mexic),1980 – Germania,1981 – Finlanda,1983 – Birmania, Nepal, Sri Lanka, InsuleleMaldive,1984 – Cehia, Slovacia,1985 – Brazilia,1986 – Portugalia,1987 – Italia,1989 – Bulgaria,2002 – Turcia,2004 – China.Ansamblul de Cântece şi Dans Popular„Fluieraş” a reprezentat ţara noastră la FestivalulInternaţional de Cântece Folclorice, care a avutloc la 3-7 noiembrie 2004 în oraşul Nanning,capitala regiunii autonome Guangxi Zhuangdin sudul Chinei, la care au participat formaţii şiinterpreţi din cca 40 de ţări ale lumii.42

Organizatorii festivalului susţin că acesteveniment este considerat unul din cele maiimportante activităţi culturale din sudul Chinei.La ceremonia de deschidere ansamblul “Fluieraş”a prezentat “Hora satului”, ce a inclus scene dintradiţiile şi ritualurile populare moldoveneşti.Pentru a bucura publicul din ţara gazdă, ansamblula mai interpretat şi 3 cântece chinezeşti.Iată ce scrie presa chineză despre măiestriaartiştilor moldoveni:Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateDe pe unde s-a întors ansamblul, a adus cusine florile succesului.Care este numărul concertelor prezentatede acest ansamblu? Cine ştie? Nu ştie probabilnici veteranul Alexandru Procopenco, nici IuliuPatlajan. Un lucru însă e ştiut: „Fluieraşul” de fiecedată apare în scenă tot mai stăruitor, tot maiimpetuos. De fiecare dată cei impresionaţi de interpretareasa îl aşteaptă cu mare nerăbdare.43

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateTEATRUL „MIHAI EMINESCU”De mulţi ani activitatea Teatrului Naţional„M. Eminescu” e apreciată nu numai în ţară, ci şipeste hotarele ei. În intenţia de a vorbi despreuna dintre comorile patrimoniului naţional, actualizămdatele importante din istoricul acestuiteatru. În primul rând trebuie să afirmăm că eprimul teatru de expresie română din Basarabia,care a fost întemeiat la 10 octombrie 1920 la îndemnulunui grup de persoane publice. Primulspectacol din repertoriul teatrului a fost “FântânaBlanduziei” de V. Alecsandri. Prima trupă a activatpe parcursul unei stagiuni, jucând peste 25de premiere. Activitatea ulterioară a teatrului s-aaxat pe reprezentarea pieselor din dramaturgiaautohtonă, franceză, italiană, rusă, norvegiană.De o mare rezonanţă s-au bucurat spectacolele„O scrisoare pierdută”, „Ovidiu”, „Tache, Ianche şiCadâr”, „Regele Lear”, „Romeo şi Julieta”, „Revizorul”etc. Numele actual, cel de Naţional „MihaiEminescu”, teatrul îl obţine în 1988.Actorii teatrului s-au bucurat de o marefaimă şi numeroase premii şi menţiuni cum arfi cele de la Festivalul „I. L. Caragiale”, Bucureşti,1993, Festivalul de Comedie, Bucureşti, 1995,Festivalul Divadelna Nitra’98, Slovacia, Festivalulde Comedie din Vaslui, 2000 etc.În stagiunea teatrală 2002 – 2003 trupateatrului s-a bucurat de un succes răsunător cuspectacolul „Ghetou”, ce reprezintă o filă apartedin istoria teatrului. Publicul s-a implicat în discuţii,aprecieri, critici, numeroase şi controversate,pe marginea spectacolului. Scrisă de JoshuaSobol în perioada 1984 – 1989, piesa este, defapt, una şi cea mai celebră din părţile uneitrilogii, celelalte două numite „Adam” şi „Underground”.„Ghetou” s-a făcut cunoscut repede înîntreg Israelul după premiera din 1984 şi apoi înalte ţări. Piesa a fost tradusă în peste 20 de limbişi jucată în întreaga lume, iar autorul, la rândulsău, s-a bucurat de numeroase premii.Timpul şi locul care au dat naştere reprezentărilorau fost reale, inspirate din istoria teatruluidin ghetoul Vilna (Lituania) care a fiinţataici între 1941 – 1943 sub ocupaţia nazistă. Înperioada acelor zile negre şi grele înfiinţarea şifuncţionarea unui teatru, fapt la care s-a gânditJacob Gens, a fost o „imperativă necesitate”, scopulacestuia fiind de „a da ocazia oamenilor dea evada câteva ore din realitatea ghetoului”, căci„spiritul nostru nu va fi înrobit”. Pe data de 18 ianuarie1942 a fost montat primul spectacol.Pliantul spectacolului menţionează că „Ghetou”este „un spectacol dedicat victimelor totalitarismului”pentru că aşa cum a afirmat IlieShats, „să uităm această tragedie ar însemna săfim clemenţi faţă de cei capabili să omoare”.În 2004 teatrul a efectuat un turneu în România,la Botoşani, aflându-se într-o permanentă relaţiede colaborare cu trupa teatrului de aici. Anul2004 a adus lauri actorilor noştri la Botoşani şi laSuceava pentru spectacolele „Visul unei nopţi devară” de Shakespeare şi „Unchiul Vanea” de Cehov,la care au adunat săli arhipline. În aprecierea IrineiNechit actorii Naţionalului „au strălucit prin talent,inventivitate şi profesionalism”. „Visul unei nopţide vară” a deţinut recordul încasărilor în stagiuneaacelui an. Acest spectacol a reprezentat RepublicaMoldova şi la prima ediţie a Festivalului Internaţional“Histria”, desfăşurat între 20-30 iunie, la careau participat teatre naţionale din Turcia, Serbia,Muntenegru, Croaţia, Macedonia, Cipru. (foto cuVisul şi Unchiul). Tot în anul 2004 în luna octombrieteatrul a fost invitat să participe la cea de-atreia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru„Avram Goldfaden” din Iaşi, unde au participattrupe din Israel, Ucraina, Germania, Polonia etc.44

La 8 iunie 1956 publicului din Moldova i-afost prezentat primul spectacol pe propria scenăde operă. Opera „Grozovan” de D. Gherşfeld, carereproduce file din istoria poporului moldovenesc,a devenit un eveniment cu o mare rezonanţăsociala. El a servit drept temei pentru emitereaDecretului guvernamental cu privire la fondareaTeatrului Naţional de Operă şi Balet. Aşa a fostînfiinţat teatrul în iulie 1957.În august 1984 i se conferă titlul onorific deTeatru Academic.Începând cu anul 1998 teatrul se numeşteTeatrul Naţional de Operă şi Balet.Spectacolele prezentate în anii ce s-au scursconstituie un tablou impunător. Teatrul şi-a formatun bogat repertoriu. Caracterul teatral al „Logodneila mănăstire” de Prokofiev şi al „Clopoţelului” deDonizetti, coloritul tragic al „Normei” de Bellini,frenezia pasiunii din „Cavalleria rusticana” deMascagni, intrigile ştrengăreşti din „Nunta lui Figaro”de Mozart – prin diferite ipostaze ale sufleteloromeneşti ajung actorii la întruchiparea veridică acaracterelor umane şi a circumstanţelor vieţii.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateTEATRUL DE OPERĂ ŞI BALETTeatrul de Operă şi Balet din RepublicaMoldova este mândria culturii muzicale naţionale.Din cele mai vechi timpuri acest pamânt s-a făcutvestit prin vocile sale. El este bogat în talente, pecare însăşi natura le-a înzestrat cu misterul vocii.Etapele timpurii ale belcantoului în Moldovasunt marcate de vedetele cu renume mondial.Paris şi Berlin, Viena şi Milano, Bucureşti şi Sidney,Moscova şi St. Petersburg – scenele de operă aleacestor oraşe la începutul secolului nostru augăzduit artişti originari din Basarabia. Lumea aaflat atunci numele cântăreţilor L. Lipkovski, M.Cibotaru, E. Cuza, A. Antonovski.Dinamica zilei de azi dictează noi formeşi realităţi în viaţa şi activitatea Teatrului deOperă. În ultimul timp teatrul a realizat o seriede turnee în străinătate în cadrul cărora au fostincluse spectacolele menţionate mai sus. Înaşa mod teatrul a reuşit să prezinte spectacole„comandate” de impresari pe scenele multorţări: Italia, Franţa, România, Bulgaria, Spania,Portugalia ş. a.La 2 iulie 2004 Teatrul Naţional de Operăşi Balet a participat la Festivalul Beiteddine dinBeirut. Aici a fost prezentată opera „Turandot”de Giacomo Puccini.Revista consacrată Festivalului Beiteddinene face cunoscuţi cu actorii ce au jucat înspectacol: Ludmila Magomedova, Vitalie Cireş,Vladimir Dragoş ş. a., orchestra fiind condusă deAlexandru Samoilă. Câteva pagini sunt dedicate45

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatedescrierii operei sus-numite. Prezentăm un micfragment din această descriere.„Act.2. Scene I: Inside a pavilion.Ping, Pang and Pong are discussing thefuneral obsequies –or perhaps even the victorycelebration- to be prepared for the unknownprince. They give voice to their discontent: Chinahad enjoyed a peaceful life for many thousandsof years before Turandot΄s decree came to disturbher ordered existence. Princes withoutnumberhave been executed! The three officials long for atime when they could at last enjoy the beauties ofnature. They recall a number of the unfortunatesuitors and long for the night when Turandot willat last be vanquished by love, and peace will reignonce again in China. They are brought back toreality by the noise in the palace; with a heavy heartthey obey the summons to officiate once more atthe questioning ceremony”. (p. 17)Teatrul din Moldova s-a făcut remarcatdatorită unui mare număr de montări, care nu odată au fost menţionate de opinia publică prinecouri elogioase în presă. Ultimul timp, Teatrulde Operă şi Balet este găzduit în fiece an deMarea Britanie. Tot aici se editează programelesuvenirale montărilor teatrului.Iată ce se scrie despre baletul “Lacul lebedelor”într-un program de felul acesta: «The ChisinauNational Ballet in production of Swan Lake youwill find everything from gorgeous swan scenes, ahost of highly entertaining characters includinga spring-loaded court jester to opulent silver andgold costumes and live music, performed by theOrchestra of the Chişinău Naţional Ballet & OperaTheatre.As with all the classics of the ballet repertoire.Swan Lake has been the subject of many revisions.Choreographers have been playing with theending of Swan Lake for years. There are two mainversions of the ballet: one with a traditional, tragicending, the other, which is still favoured in Russia, isa happy one. The happier ending was introduced bythe Soviet government, which was keen on the ideaof a revolutionaty heroovercoming his oppressors.Following a letter from a member of the audience, Idecided to reinstate the original sad ending with thelovers drowning in the raging lake, breaking thespell – all coupled of course with Tchaikovsky΄smonumental score.»Despre baletul “Odette” scrie Richard Adamsîn ziarul din Marea Britanie “Western Daily Press”(2003, 16 ian.):«Swan Lake may one of the top 10 mostpopular ballets but it can still fail if it does not havea true partnership at its heart.For the magnificent dual roles of Odette andOdile to reach full fruition Prince Siegfried must beplayed by a self-effacing dancer prepared to placethe presentation of his partner ahead of his owndesire to take centre stage.Andrei Litvinov was just such a dancer,ensuring Nadezhda Schepachiova could dominatethe stage as Odette / Odile. She took full advantageof these opportunities as Odette, moving withelegant control and shy diffidence blossoming intolove, to a strong sexual temptress as Odile.This was a partnership where both dancershad such complete confidence in each other thatthey blended together almost seamlessly.Always a pleasure to look at, this beautifullydressed and expertly staged production washowever a little short on passion. Both the evil Baronvon Rothbart and lovable court Clown were ratherunderplayed characters in spite of the excellentmanner in which they were danced by GhenadiiBadika and Egor Schepachiov.A fine corps de ballet rarely put a foot wrongand the very supportive orchestra under SvetlanaPopova´s baton moved from big, sweeping themesto gentle romantic moods without ever losingcontrol of the all important tempo.»Articolul lui Gerry Parker “Not so light fantastic”din ziarul “Bristol eurling post” de la 17 ianuarie 2003ne relatează despre baletul “Spărgătorul de nuci”(Nutcracker): «Ellen Kant and Ballet Internationalpresent The Chisinau National Ballet in Nutcracker:Bristol Hippodrome.NUTCRACKER with its magnificent Tchaikovskyscore is always a delight on the ear. And with itsmixture of Christmas party spirit and fairytatefantasy it should also be a treat to the eye.Conductor Svetlana Popova ansured thatthe orchestra lived up to theirpart of the bargainbut the unimaginative lighting plot did little toenhance Simon Virsaladze´s designs, allowingthe staging to be seen all too clearty in its ordinarynatural state.Despite this, the dancers managed to createa group of delightful characters who fired ourimaginations.46

Nadezhda Schepachiova moved from starryeyedchild to romantic young woman with an easethat made this tricky task appear deceptively simple.She and Egor Schepachiov as Prince Nutcracker YuriGrigo-rovich´s beautifully interpretive choreography.Good work once again from a high quality corpsde ballet who helped to add gloss to a productionthat overcame staging which did not live up to itsperforming standards.»În internet în categoria comunicărilor TVşi radio din 20 ianuarie 2004 apare articolul“Traditional ballet at its best” care relatează:«Every performance of a ballet is different andThe Nutcracker is one dance that has been adapted inevery possible way in the century since it was written.In the past fewmonths a very successfulproduction of The Nutcrackercarne to theHippodrome, care of theEnglish National Ballet.With designs bycaricaturist Gerald Scarfe,its fresh reworking ofthis most Christmassy ofballets was a delight.And, in a differentway, so is its presentincarnation from theChisinau National Ballet,which took the tale ofthe young girl and thewooden soldier back toits roots.Choreographed byone of the great namesof Russian ballet, Yuri Grigorovich, this was danceperformed in a classic, but elegant way.If it lacked some of the humour and sparkleof the English National Ballet production, it morethan made up for it in its professionalism andfeeling of familiarity.Impeccable dancingDancing by Principals Serghei Ilin as Drosselmeyer,Egor Schepachiov as Prince Nutcracker and NadezhdaSchepachiova as Marie was impeccable.It was also nice to see a female conductorSvetlana Popova take centre stage in what is sooften a male-dominated field.Tschaikovsky΄s wonderful score was as always adelight to hear and she kept a steady hand on the fulland enthausiastic orchestra.The story of the young girl and her toy whichturns into a handsome prince, battles mice and takesher to a land of magic, is always a pleasure to see.TraditionalBykeeping things simple and traditional theChisinau National Ballet avoided a “fashionable”label and in so doing managed to be quite unusual– though it perhaps could have done with a littlemore “oomph”.The choreography may have seemed “grand” in1966 when it was arranged by Grigorovich but it niw hasa cosy feeling of familiarity and a simplicity that allows thetale to stand on its own feet.In whatever incarna-tion it may have The Nutcrackeris seldom less than magical and that can never go out offashion.»FORMAŢIA „O-ZONE”„O-Zone” este o formaţie de muzică pop,care s-a înfiinţat în 1999 la Chişinău în componenţaDan Bălan, Petru Jelihovski, dar consacrareas-a făcut la lansarea în România în formulaDan Bălan, Radu Sârbu şi Arsenie Toderaş.Formaţia cântă muzică dance şi a lansat câtevamelodii care au ajuns pe primul loc în topurileromâneşti şi moldoveneşti. La un an de lalansarea melodiei „Dragostea din tei” în România,melodia a devenit cunoscută în Europa, unde aajuns pe primul loc în topurile din Germania,Italia, Spania şi Olanda.Cel mai de succes grup din Europa în anul2004 s-a despărţit pe 13 ianuarie 2005. DanBălan, Arsenie Toderaş, Radu Sârbu au pornitcariere solo de atunci. Singurul care şi-a continuatapariţia în topurile europene este Arsenie cumelodia „Love Me…, Love Me…” care a intrat pepoziţia 33 în topul MTV din Germania.„O-Zone” a lansat superhitul „Dragostea dintei” în anul 2004 în toată Europa şi a ajuns peprima poziţie în 27 de ţări ale lumii. Formaţia afost 13 săptămâni pe locul I în Eurochante, auvândut 8 milioane de discuri.Presa străină le acordă o mare atenţie.Iată ce ne relatează ziarul francez „Le nouvelobservateur” în articolul „Le pic d`O-Zone”:«Voalà enfin une nouvelle qui réjoura lespartisans de l΄élargissement de l΄ Union européenne!Le tube qui fera danser cet été Italiens, Slovènes,Allemands, Français et Anglais dans une espèce deferveur communautaire partagée ne vient pas del΄empire américain. Mais de… Moldavie, petit payscoincé entre la Roumanie et l΄Ukraine. Pas de „oh,yeah, baby!” dans „Dragostea din tei” („l΄Amoursous les tilleuls”), le bucolique chef-d΄œuvre écritpar le boys band O-Zone, vedette de l΄autre côté duDanube. Non, cet été, il faudra entonner en chœur„numano maiei” en roumain dans le texte (c΄estImaginea Republicii Moldova în strãinãtate47

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatela langue parlée en Moldavie). L΄offensive venuede l΄Est a conquis toute l΄Europe: “Dragostea dintei “est déjà numéro un presque partout. Encorepis! Une deuxième version du tube, chatée cettefois par Haiducii, une blonde ex-Miss Bucarestvivant en Italie, squatte également le Top 50: enAllemagne ou en Autriche, elle est meme numérodeux, juste aprè l΄original.Mais c΄est en France que la situation est le pluscocasse. Outre la version de Haiducii, le marchécompte ainsi trios parodies, toujours sur l΄air de„Dragostea din tei”! Au total, avec ses cinq versions,“l΄Amour sous les tilleuls” a déjà engrangé 10millions d΄euros et pèse désormais 50% de partde marché des ventes de singles. Et à ce rythme-làdevrait atteindre les … 3 millions d΄exemplaires àla fin de l΄été. Du jamais-vu depuis “la Lambada”!Mais comment diable un refrain comme„maihahi! maihaho” a-t-il pu devenir cet hymnetranseuropéen? Le business a ses raisons que laraison ne connait point. L΄histoire improbablede „Dragostea din tei” pourrait rivaliser avec lesrebondissements de “Harry Potter et le prisonierd΄Azkaban”.Tout démarre en Italie à l΄automne dernier.Gráce au chauffeur d΄origine roumaine du patrondu label Universo, un spècialiste de la dancemusic, genre musical particulièrement goûté lesteritoires transalpins. De retour de vacances, notrechauffeur fair passer dans l΄autoradio la cassettede „Dragostea din tei”, qui a fait un carton lors del΄été 2003 en Roumanie. Le patron d΄Universo esthypnotisé par le pouvoir incantatoire du “maihahi!maihaho”. Tout ça sens le tube. Cela tombe bien, ila sous la main une chanteuse roumano-italienne,Haiducii, capable de baragouiner en roumain. Sanss΄embarrasser de la version originale, il decide delui faire enregistrer le titre. Bien vu! Dès sa sortie,“Dragostea din tei” version Haiducii se propulseillico en tète des ventes. Les auteurs de la versionoriginale? Ils n`ont aucun moyen legal de riposter:dans le cas d`une parodie ou d`une reprise fidèle,le copieur n`a pas de comptes à render. “J`étais unpeu énervé de voir le succès en Italie. Parce que aumeme moment on essayait de percer en Europe. Etque personne n`était intéressé”, se rappelled DanBalan, le leader du groupe O-Zone.C`était compter sans l`arrive d`un deuxièmelarron: le label Time Records, italien lui aussi.Sollicité pour réaliser un remix du tube de Haiducii,les professionnels de Time sont persuades dupotential du titre. En février 2004, errant au milieudes stands du Midem, à Cannes, la grand/messeannuelle du disque, ils rencontrent un partenaireroumain qui leur dévoile que “Dragostea din tei”de Haiducii n`est qu`une vulgaire copie! Et que lesoriginaux O-Zone sont encore libres de contrats!L`aubaine inespérée! Tandis qu`Universo preparela cavaleric lourde pour lancer Haiducii dans toutel`Europe et signe des accords avec des labels locauxà tour de bras, Time decide de contrecarrer l`offensiveavec son proper produit. La guerre des tubes estouverte. C`est du Homère! Hector contre Achille! LesAchéens contre les Troyens!Pour l`Italie, il est trop tard pour détrônerHaiducii. Mais pas en France. Chez le labelindependent Happy Muzic, on a reçu les deuxversions de “Dragostea din tei”. “Haiducii étaitnuméro un en Italie, un marché qui donne souventles tendances pour les tubes dance. Mais quandj`ai vu le clip d`O-Zone, avec son côté kitsch,j`ai été tout de suite emballé” dit Pierre Forgas,le patron de Happy Music. Commence alors unefolle course-poursuite entre Haiducii et O-Zonepour savoir qui sortira le premier. O-Zone reussità négocier un accord de partenariat avec M6-Interactions, le department de la chaine specializedans la manufacture de tubes. Haiducii, au mememoment, décroche un accord avec M6 Music, lachaîne de M6 sur le cable, qui, du coup, ne passeraque Haiducii tandis que la maison mere mise surO-Zone! “Cela s`est joué à un jour près”, reconnaitOlivier Gaudry, du label 3i media, promoteur deHaiducii. Eructation de son adversair, Pierre Forgas:”En plus, ils avaiem Carrefour dans leur camp. Et leshypers, c`est 80% du marché!”.Mais O-Zone a un allié de poids dans labataille: Sébastien Cauet, l`animateur radio, idoledes ados, prescripteur de tendances es pour les“cœurs de cible”des maison de disques. C`est luiqui, l`année dernière, a lancé le tube “Chihuahua”dans son emission matinale sur Europe 2. C`estlui encore qui decide de passer tous les matins letube d`O-Zone. Bref, meme si Haiducii réussit inextremis à griller la politesse en sortant le siglejuste avant le week-end de Pâques, c`est O-Zonequi dès la première semaine se retrouve en têtedes ventes… En juin, Haiducii a dégringolé à la 20place. Pour être remplacée…par des parodies de“Dragostea din tei”, encore! Dans les prétendantsvoilà donc Sébastien Cauet, Massimo Gargia, lejet-setteur de “la Ferme Célébrités”, coproduit parEndemol et Sony Music.48

Le vrai gagnant de l`histoire? Dan Balan, leleader d`O-Zone, auteur-compositeur, qui touchédes royalties sur toutes les versions de sa chanson:10% de ventes, soit déjà près de 1 million d`euros,sans compter les droits d`auteur encaissés pour lespassages radiotélé. Le jackpot! „Sans la copie deHaiducii, je n`aurais peut-être jamais pu me faireconnaître en Europe. On préparait des chansonsen anglais, je n`aurais jamais pensé qui le roumainpourrai faire vendre”, dit-il. Ni qu`il serait reçuen grande pompe à Paris par les ambassades deMoldavie et de Roumanie comme „représentantde la culture moldave”. „Dragostea din tei” va êtretraduit en coréen japonais et même en hébreu.„On va se lancer à la rentrée aux Etats-Unis et enAsie. Et on est en train de signer pour l`Amèriquedu Sud. C`est sûr, on tient un tube mondial”,s`enthousiasme Paola, chez Time Records. DanBalan a une „vague idée” du montant des droitsd`auteur qu`il pourrait toucher. Mais reste d`unepudeur de vierge à ce sujet. „Mon inspiration, c`estl`amour. L`amour est vraiment partout”».Doan BuiLe nouvel observateur, 2004, 8 iulieÎn ziarul românesc “Evenimentul zilei” estedat articolul “O-Zone, mândria Rusiei” de AncaNicoleanu, în care se spune: “O-Zone şi Dragosteadin tei au pătruns, aşa cum era de aşteptat, şi înRusia. Dar nu oricum. Ziariştii moscoviţi îi considerăbrusc «mândria naţională a Rusiei», transmiteAgenţia «Rusia la zi». «Grupul poate fi numitmândria noastră naţională pentru că O-Zone sunt ainoştri. Sunt din Republica Moldova, vorbesc fluentruseşte, ceea ce ne face să-i putem numi omologulbărbătesc al grupului t.A.T.u. Ei bine, nu se sărută,dar îşi vând discurile la fel de bine ca şi fetele de lat.A.T.u.», scrie cotidianul «Moskovskii komsomoleţ».O-Zone este cel de-al patrulea grup din RepublicaMoldova care devine popular în Rusia, dupăCuibul, Zdob şi Zdub şi Gândul Mâţei. Manageriidin Rusia ai grupului sunt de părere că e maiavantajos să pătrunzi în Europa prin România,decât prin Moscova. A doua variantă e mult maicomplicată. «t.A.T.u. au reuşit, dar prin scandal,în timp ce la O-Zone nu este altceva decâtmuzica», au afirmat ei, citaţi de agenţia amintită.La Moscova, cu ocazia unui mare concert organizatde postul de radio «Energia», O-Zone au acordatun interviu într-o rusă impecabilă. Cu aceastăocazie, ei au declarat că muzica din Româniaeste plictisitoare, deşi posibilităţi ar exista: „Piaţamoldovenească este mai interesantă. La noi suntamestecate mai multe culturi, inclusiv cea rusă.Avem şi ceva de la România, ceva de la Ucraina şi,în sfârşit, folclorul nostru... În România, situaţia estemult mai plictisitoare, cu excepţia fenomenuluiNatalia Maneli (probabil manele - n.n.). Este unfel de Tarkan, însă în româneşte şi cu rădăcini înfolclorul românesc. Este o muzică plină de viaţă,cântece care ar putea să prindă şi în Rusia. Muzicadance este foarte banală în România, iar rock-ul purşi simplu nu există. Totul e insipid şi prooccidental.Or, posibilităţi totuşi există în România. Studiouri,producători şi posibilitatea ca discurile să se vândăîn mod legal», a declarat Dan Bălan, liderul trupei.Băieţii consideră că în Spania au un publicexcelent, dar cel mai trăsnit este, indiscutabil,cel german. «Am fost şocaţi când am văzut niştebunicuţe ţinând în mâini postere cu noi». Recent,au concertat în Liban, alături de câteva vedeteamericane, şi s-au simţit excelent. Portmoneeleîncă nu li s-au îngrăşat, dar cei trei componenţi aitrupei aşteaptă momentul cu nerăbdare. «Vânzărilepar a fi bune, poate ne alegem şi noi cu ceva»,declară ei. De zece săptămâni, în Franţa, O-Zonesunt number one. Şi aproape în toată Europa la fel.«Oare t.A.T.u. a reuşit aşa ceva?», se întreabă Bălan.”Evenimentul zilei, 2004, 19 iulieElena Schiffer în articolul său „O-Zone îlvrea pe Claudiu Mirica, de la Stigma, în locultrădătorului”, scrie: „În show-bizz-ul românescapar şi se dizolvă peste noapte o serie de trupe,însă puţini s-au aşteptat că una dintre cele maicunoscute şi în vogă trupe româneşti în noulval, „O-Zone”, să facă parte din această categorieefemeră. Se credea că succesul obţinut şimenţinut de celebrul trio, atât în ţară, dar maiales peste hotare, este un bun garant al unităţiicelor trei componenţi ai formaţiei: Dan Bălan,Arsenie Toderaş şi Radu Sârbu. Cu toate acestea,„O-Zone” trece printr-o perioadă de criză. Măruldiscordiei a fost lipsa loialităţii tocmai din partealiderului trupei, Dan Bălan. După cum se ştie,acesta a plecat în Statele Unite, spunând căeste în vacanţă. În schimb, el a concertat pecont propriu, alături de Lucas Prata, trădânduşicolegii. Supăraţi pe minciuna colegului lor,Arsenie si Radu nu vor să mai cânte alăturide Dan, chiar dacă „O-Zone” este legată princontract cu Media Services/Cat Music, casa lorImaginea Republicii Moldova în strãinãtate49

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatede discuri, până în luna mai. Colegii noştri de lasăptămânalul monden „Story” au mers pe firulacestui scandal şi vin cu mai multe amănunte înnumărul lor de astăzi.Casa de discuri ia deciziaCum era şi firesc, Media Services/Cat Musica trebuit să găsească o soluţie de compromiscare să mulţumească pe toată lumea. Dan Popi,patronul casei de discuri în cauză, este perfectconştient că succesul „O-Zone” mai poate fiexploatat înca multă vreme de acum încolo şide aceea, se pare, a ales soluţia cea mai simplă:înlocuirea lui Dan Bălan cu un alt interpret, caresă se potrivească formulei „O-Zone”.Claudiu, liber de contractÎn prima fază, Popi s-a gândit să aleagă celde-al treilea „O-Zone” printr-un show, cum a fostcel „Alege ASIA”, dar la nivel mondial. Asta pentrucă trupa a avut succes cu piesa „Dragostea dintei” în peste 20 de ţări. Această acţiune ar fi fostînsă prea complicată şi ar fi afectat activitateatrupei, ceea ce l-a determinat pe Popi să optezepentru alegerea unui cântăreţ român cunoscut:Claudiu Mirica, actualul solist al trupei „Stigma.Cum Claudiu nu este legat prin contract nici de„Stigma” şi nici cu vreo casă de discuri, drumuleste liber. Rămâne de văzut dacă şi el va dori acestlucru. Variantele de rezervă ar fi: un tânăr tot dinChişinău, prieten de-al băieţilor, sau un francezpropus de cei de afară. Oricum, deocamdată esteprea devreme să se ştie care va fi viitorul trupei„O-Zone”. Ori fiecare va cânta pe cont propriu, orivor merge mai departe într-o nouă formulă. Certeste că, cel puţin până nu se lămureşte situaţia,trupa „O-zone” nu va mai scoate niciun single saualbum pe piaţă.Gardianul, 2005, 17 ianuarie50

LiteraturãDONUMENTA. ARS DANUBIANA: ON THEOCCASION OF DOCUMENTA ART AND CUL-TURE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA / EDITORREGINA HELWIG-SCHMID, REGENSBURG, 2004,288.În anul 2004 a avut loc Festivalul Donumenta,al ţărilor riverane Dunării, desfăşurat între 1octombrie şi 14 noiembrie 2004 la Regensburg,oraş medieval, aşezat pe malurile marelui fluviual Europei. Republica Moldova are cam o sutăde metri de Dunăre, la Giurgiuleşti, “smulşi”Ucrainei, prin obscure inginerii diplomatice,în toiul debandadei ce a însoţit destrămareaURSS, motiv pentru care a fost invitaţia aceluian. Prima ediţie a “Donumentei” s-a desfăşurat în2003 şi a fost consacrat Ucrainei. În 2007 va venirândul României. Ea va fi precedată în 2005 deBulgaria şi în 2006 de Austria, urmând ca în 2008protagonista să se numească Croaţia, în 2009Slovacia, în 2010 Ungaria şi în 2011 Serbia.Iniţiator şi director al proiectului “Donumenta”este dna Regina Hellwig-Schmid, pictoriţă şimanager cultural.Festivalul a avut mai multe secţiuni: teatru,arte plastice, videoinstalaţii, expoziţii de moldavienlife style, spectacole de jazz şi dans contemporan,proiecţii de filme documentare, discuţii cuparticiparea unor politologi basarabeni şi germanidespre actualitatea şi perspectivele de integrareeuropeană ale Republicii Moldova, şi, respectiv,literatură. Aşa cum se obişnuieşte în asemeneaocazii, organizatorii au editat un catalog, carereflectă toate domeniile artei basarabene, angajateîn “Donumenta”.Catalogul, apărut în condiţii grafice deexcepţie, cuprinde eseuri de prezentare şi lucrări aleartiştilor invitaţi la festival. Traducerile din scriitoribasarabeni, incluse în catalogul “Donumenta”au fost realizate de Gerhardt Csejka, directorulrevistei “Neue Literatur”, un excelent cunoscătoral literaturii române. Ambasadorul Germaniei înRepublica Moldova dr. Michael Zickerick scrie: “Diedonumenta hat es sich zum Programm gemacht,in jedem Jahr eines der Donauländer, von derDonaumündung aufwärts, vorzustellen. So stehtnach der Ukraine im vergangenen Jahr in diesemJahr die Republik Moldau im Mittelpunkt. NächstesJahr wird es Bulgarien sein. Seit dem 1 Mai 2004sind uns diese drei Länder durch die Erweiterungder EU nach Osten ein gutes Stück näher gerückt.Das unterstreicht die Aktualität der donumenta,die ja nichts anderes will als auf die seit jeher durchdie Donau bestehende Verbindung zwischen denMenschen und Kulturen dieser Region hinzuweisenund diese zu fördern. Sie ist also gewissermaßenein Stück vorweggenommener Polituk, eineWegbereiterin. Derartige kulturelle Vorarbeit istnotwendig, denn wenn wir die politische Einigungwollen, ware diese ohne gleichzeitige AnnäherungderMenschen und Kulturen inhaltslos. Sie hättekeinen Bestand.” (p. 24)Capitolul „Eseuri” este prezentat de VasileDumbravă cu lucrarea „The Republic Moldova”,Daniel Drascek cu „Moldova – Transformation− Future”, Leontina Vatamanu cu „The MoldovanDocumentary Film”, Vitalie Ciobanu – „TheRomanian literature from Republic of Moldova”Victoria Tcacenco (critic muzical), ConstantinCheianu (critic teatral) cu articolul „The Theatre inthe Republic of Moldova after 1985”, ş. a.Arta este prezentată de Ştefan Rusu, LiliaDragneva, Pavel Brăila, Iurie Cibotaru, VeaceslavDruţă ş.a.Capitolul literatură este susţinut cu texte (îngermană şi engleză) de Vasile Gârneţ cu poeziile„Kupferstich IV” (Stampă IV), „Neume” (Neuma),„Summer in Bessarabia”, „Der BeschädigteMench”( Omul Deteriorat), „Berliner Kupferstich”(Stampă berlineză); Em. Galaicu-Păun cu „Fremdkörper”(„Corp Străin”)„Schlaflos auf Ewig”(„Insomnii de veci”), „Blutsbande” („Legătura desânge”), „Und ich umarmte eine Poetik – als Wär’sder Leprakranke” (Şi am îmbrăţişat o poetică– asemeni leprosului); Irina Nechit cu poeziile„Das Geheimarchiv” (Arhiva secretă), „Die fremdeFrucht” (Fructul străin), „Begen” (Arc), “Das Poemder Resignation” (Poemul resemnării), „Die KlaueI” (Gheara I), „Der Korken” (Pluta),„Weisse Nächte”(Nopţi albe) şi „Ich verwechsle die Linie mitdem Punkt” (Confund linia cu punctul); VitalieCiobanu cu lucrarea „Ilona und das Imperium”.Ne referim la unele poezii de-ale poeţilornoştri basarabeni, Irina Nechit „Die FremdeFrucht” (“Fructul străin”).„Ich glaube, ich werde sie berühren.Ich werde einen Schritt tunich werde eine Hand ausstreckenohne mich vor der Sonne zu schützendie starr zwischen den Steilhä hängt.Ihr Gold vermehrt sich aus heiterem Himmelihr Saft brodelt in Erwartungraubgieriger Zähne.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate51

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateMit einer blinden Handbewegungwehre ich mich vor dem Glanz der fremden Fruchtdie zwischen verschneiten Bergspitzen hängt.Ein anderer Mund wird hineinbeißenund an den Felsen Spuren von Lippenstifthinterlassen”.(p. 114)Vasile Gârneţ vine cu poezia „Der beschädigteMensch” („Omul deteriorat”).„Ich weiß es geht auch so zu leben-alleinund abgehobensehrduldsam sich selbst gegenüberdoch auch mit dem Gefühl geduldet zu seinüberwacht vom Scheinwerfereines strengen unnachgiebigen BlicksIch sage mir, mag schon sein, dass es auch einMechanikDes Leidens gibt,In der man sich als bescheidene Einzelheit fühltals ein verirrtes Wesenan die Hand genommen und ermahnt“Mehr Umkehr ! Mehr Metanoia !”und dass es geradezu Spaß macht, tragisch zuschreibenüber den beschädigten Menschen als den mansich kenntüber den Menschen mit einem Tagesritual desBedauernsIch weiß dass es einen unheilvollen Zauberdes Lebens gibtein verlockendes Barock in dem man sich auflöstmit volkstümlicher Fröhlichkeit zuweilenund nur die (verzweifelte) Würde dessen, der ich binum mit dem alten Thomas zu sprechengibt mir den Mut, den Anblick zu ertragen”.(p. 110)Prezentăm poezia lui Emilian Galaicu-Păun„Schlaflos auf ewig” („Insomnii de veci”).„die schwarzen Tage dicht gespickt mit weißenNächten(von den alpinen Hängen der WeißenNächte herabsteigendverdunkelt sich vor deinen Augen der Tagan dem du stotternd liest: “Hätten mirdie Eltern in meiner Jugenddie Schlaflosigkeit nicht finanziert, dannhätte ich mich sicher umgebracht”)dortist die Luft verdünnt und du wähnst dich imTaucheranzug wenn – Großer Gott! –deine Aura sich enger um dich legt wie einRing um die Augen.Wie sehr entzückte dich einst der erste Schneefall(der ach! nicht lange hielt – so wenig wie die ersteHochzeitsnacht der 1001 Nächte)heute hast du keinen Blick dafür: wie vereiste Steinekullerten deine Augen um die Wettein den Schnee – ob das linke, ob das rechtedie größere Lawine ins Rollen bringt?…du könntest jetztglatt die kleinen Kulturen , diesich da untern alpinenRocksaum der Weißen Nächte ducken vomErdbodenfegen nur um herauszufinden warum bestimmteBergvölken Weiß als Farbe der Trauer wählten!da reißt du – in Verzweiflung – das Kissen auf underwartest den leichten Staub des ewigen Schlafesdaraus rieseln zu sehen um Gesicht und Händein die”. (p. 99)ORIENT EXPRES. THE BEST OF CONTEMPO-RARY WRITING FROM ENLARGEMENT EUROPE.Vol. 3 / EDITED BY FIONA SAMPSON, EASTER, 2003,208 p.Volumul “Orient Express” a adunat pe paginilesale texte ale scriitorilor din 21 ţări dinEuropa: Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina,Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, România,Lituania, Latvia, Turcia, Slovenia, Ucraina ş.a. Însumarul acestei antologii literare este inclus şinumele poetului basarabean Emilian Galaicu-Păun, unde se face o prezentare succintă a biografieiscriitorului postmodernist: „Emilian Galaicu-Paunwas born in 1964 in Unchitesti, Moldovaand received a doctorate from the Maxim GorkyInstitute of Literature in Moscow in 1989.He is Bessarabian Editor of Vatra andEditor-in-chief of the publisher Editura Cartier.He has published six collections of poetry, prose,translations and an essay, The Poetry after Poetry(Editura Cartier, Chisinau, 1999).”Emilian Galaicu-Păun vine cu poemul “ThePoem of the Immaculate Conception”.Expunem un fragment din acest poem.„singularly alone in the night when shespreads open her legs, one52

no more without beginning and end than theother, like two worldwars – transcribed between them thosetwenty-one years of himwhen he entered her, the interwarperiod, cutting the precise measure of her gait,the line of thethigh, the bird in space of air in the emptinessbetweenthe legs, as,with a German das ewig weibliche,his Frenchpronunciationgets polished (chercher la femme ) – a comparisionwill be ofinspiration to him owing to the birthmarkin the form of a tank along the flesh inside herthigh, its barrelpointed straight up, aiming at her sex(a story of gesture: a hand applied to the bellyof the youngmaths teacher exactly at lesson time when,dividing it in two,a column of Soviet tanks had entered thevillage, so as tosafeguard her pregnancythe foetus in the maternal turret twitchingfor the first time at her touch,she who , at the blackboard, a stick of chalkbetween her fingers –herself as if coated with lime – explains: «twoparallel linesnever intersec…»)” (p. 72)LICHTUNGEN: ZEITSCHRIFT FŰR LITERA-TUR, KUNST UND ZEITKRITIK, 2004, 100/XXV.Irina Nechit cu poezia «Confund linia cu punctul»(«Ich verwechsle die linie mit dem punkt»).Count down (Numărătoarea inversă)de Emilian Galaicu-PaunEin Zwerg, wohnhaft in einem drei Tage altenEi, umrundet den EiinnenraumDerweil das Ei zwischen anderen neun (achtsieben) im Kühlschrank ruhtInnen durchhastet – nur weg da! Augen zu unddurch! Und sei`s auf allen Vieren! –Von einem Zwerg, der erschreckt durch dieTodesvermutung dem Tod zu entrinnenversuchtÜber die konkave Kalkbahn des Eies, die ervoranstapfend geradetrittDerweil das Ei ywischen sechs (fünf vier)anderen im Kühlschrank ruhtInnen kreuz und quer und im Kubik ausgemessenVon einem Zwerg, den die Todesvermutung mitGrauen erfüllt und der dem Tod zu entkommenAuf der geraden Linie des Eis balanciert bis ersie plötzlich wie ein Rad zwischen die BeinenimmtDerweil das Ei neben anderen drei (zwei einem) imKühlschrank ruhtUnermesslich und wie das Himmelszelt überden hungrigen Autor dieses Gedichts gewölbtVon einem Zwerg, der um den Verstand gebrachtdurch die TodesvermutungDem Tod zu entkommen trachteto...”(p. 79)Ich verwechsle die linie mit dem punkt(Confund linia cu punctul)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateVolumul “Lichtungen” apare în Austria şieste o revistă de literatură publicată timp de 25de ani.Acest volum cuprinde poeziile a 117 autoridin diferite ţări ale lumii: Islanda, Cipru, Portugalia,Rusia, Thailanda, Malta ş.a. În şirul ţărilor care suntprezentate în volum este şi Republica Moldovacu doi autori talentaţi ca Emilian Galaicu-Păun cupoezia «Numărătoarea inversă» («Count down») şi53„Ich verwechsle den Anfang mit dem EndeDie Stille mit dem SchweigenDie Linie mit dem Punkt.Ich kam nie dahinterWarum der Horizont hell wirdDa er uns umzingelt.Am Rande meines WegesStarben so viele Hoffnungen.In meinem Herzen schluchzen so viele Schatten.Ich verstehe nicht wieso die LiebesgefühleMit den Beinen durcheinander geratenDie Nächte mit den VormittagenDie Winde mit den Sandwehen.Ich ahnte nicht dass das GlückDas Festtagsgewand der Trauer ist.Ich verwechsle was geschiehtMit den Dingen die nie geschehen werden.In mir lebt ein EndeDas ewig nicht beginnen will”. (p. 80)

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateCIMPOI, MIHAI. LUMEA CA O CARTE, BU-CUREŞTI: EDITURA FUNDAŢIEI CULTURALE IDEEAEUROPEANĂ, 2004, 222 p.Lumea e o carte, precum cartea e o lume.un lucru sfânt, presupunând formule sacre careascund taina divină. Liber Mundi încifrează însuşimesajul divin. Pornind de la această conotaţieuniversală, putem spune că în cazul ei avem de-aface cu o semnificare, o codificare, o simbolizare.Deschiderea se identifică cu destăinuirea şităinuirea. E, în fond, o acţiune de intrare înlabirint, opera fiind concepută şi de moderni ca oconstrucţie labirintică şi ca o Bibliotecă cu galeriihexagonale infinite. Paracelsus vorbea, bunăoară,despe natură ca o “suma” de cărţi şi despre pământca o bibliotecă. Universul ni se înfăţişează şi astăzica o carte pe care încercăm să o înţelegem în noulcontext al dialogului multicultural, al europenizăriişi mondializării”.Mihai CimpoiVolumul cunoscutului critic şi istoric literarMihai Cimpoi, membru al Academiei Române,preşedinte al Uniunii Scriitorilor din RepublicaMoldova, cuprinde eseuri despre literaturauniversală. Operele lui Tolstoi, Dostoievski, Kafka,Baudelaire, Camus, Rimbaud, Byron, Valéry, Cehov,Gogol, Lorca, Borges, Puşkin, Racine, Faulknersunt abordate din unghiul de vedere al unuicărturar cosmopolit. Titlul sugerează şi modul încare e conceput volumul; “universul ca o carte”(Borges); la babilonieni stelele constituiau „scrisulcerului”, Biblia spune că „cerul s-a dat în lături cao carte”, la Dante descoperim „cartea memoriei”şi sferele cereşti ca „volume”, cosmosul reprezintăo carte în scrisul lui Calderon, metafora „scrieriicifrate” apare la Eminescu în „Epigonii”, la Herder,Novalis. Literatura universală este o singură cartecu semnele incifrate ale Fiinţei.În această carte autorul şi-a propus săvorbească despre valorile culturale universale şicele româneşti dintr-o perspectivă postsincronă.Aici au fost adunate eseuri în forma triadică cesemnifică o grilă identitară („Cicatricea lui Ulysse”),o grilă existenţială („Pasărea Alcione”) şi o grilăontologică („Zeul ascuns”).„În Sfintele Scripturi cerurile se fac ca o carte,Iisus ţine în mână un rulou de hârtie şi scrie cudegetul pe pământ “tâlcuind din toate scripturile”,iar Cartea vieţii este imaginată în centrul universuluiidentificându-se cu Pomul vieţii.Cartea înţeleasă azi – în sens împământenitşi pragmatic-demitizat – ca un instrument delucru, ca un izvor de informaţie intelectuală, eradin antichitate şi până la Shakespeare sau GoetheBUTNARU, LEO. ÎN CAZ DE PERICOL. IAŞI:EDITURA JUNIMEA, 2004, 320 p.„ ... poezia lui Leo Butnaru împlineşte imagineaunui poet care şi-a înţeles destinul, mai curânddrumul pe care şi l-a ales ca pe o împăcare cu sine.Scriind între Prut şi Nistru, pare a fi un răzeş uitatacolo de timp, sau „cavaler al veselei figuri”, cumspune într- un poem... Cântecul lui se aude zilnic,ceas de ceas aici, de partea cealaltă a Prutului.”Gellu Dorian,Convorbiri literare, 2001, nr. 9.Continuând să editeze în colecţia „Dictaturăşi scriitură” substanţiale antologii, amputea spune aproape definitive, Editura „Junimea”pune în circulaţie „În caz de pericol” deLeo Butnaru. Cunoscutul poet îşi alcătuieşte,făcând o selecţie severă, această antologiebazându-se pe poemele publicate de-a lungulvremii în cele 13 cărţi, plus o „Retrospectivăde sine” cu poeme ce n-au fost publicate încă.Un „bilet de trăsură” semnat de directorulediturii, poetul Cezar Ivănescu, pasaje dintextele autorilor care s-au exprimat vizavi depoezia lui Leo Butnaru şi un tabel cronologic,fac din această antologie un instrument extremde util pentru cel ce vrea să cunoască cuadevărat, în profunzime, demersul liric al acestuiautor cu o activitate literară prodigioasă.Descheiat la toţi nasturii de la cămaşa de forţăa poeziei, Leo Butnaru se arată în faţa cititoruluifără complexe inutile, mizând pe talentul cu carea fost înzestrat, cât şi pe inteligenţa de a-şi înălţa„zidăria magică”.54

Leo Butnaru devine un poet atipic dinacea parte de Românie, fiind un bun şi devotatostaş al armatei limbii române, deosebindu-se,prin ironia şi autoironia cu care îşi construieştepoemele, de colegii de generaţie. Poezia luiLeo Butnaru are ceva din zborul liliacului saual porumbelului jucăuş, cu suişuri şi coborâşuriemoţionale bruşte, cu trimiteri la versuri celebre,la vremi deja trăite, la cărţi şi întâmplăricelebre „perorând ironic irodic despre trecerea/…./ fructului ademenitor…/”. Mereu provocator,mereu îmbietor, mereu instigător de nobile sentimente,Leo Butnaru reuşeşte să ţină cititorul înpriză, la cea mai înaltă tensiune a sentimentelorpure, proaspete şi ademenitoare.trecutul prezentului „viitorul”şi dintâiul dor adamic de nemurire.Curios- primul gest reflex al humei tale înzilitefu datul din coate! acest zvâcnet primordialalertând şi sângele-ţi ce – cu dintâia-i picătură-apărupeabia sesizabila zgârietură lăsată de unghiadivină pehuma-ţi măslinie.În vreme ce modela deja altceva − un anghelcare instinctiv repetă şi el primul tău gestDomnul zise:Îngere tinerenu da din coate cidă din aripi din aripi!...”(p. 249)Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateCRĂCIUN, VICTOR. EMINESCU, ŞTEFAN VODĂŞI PUTNA, BUCUREŞTI: SEMNE, 2004, 204 p.Menţionăm o poemă, cu denumirea „Dintâiarană” din capitolul „Retrospectiva de sine”.„Ea nu sângeră. Din oarecare pripeală saulipsă de experienţăCreatorul o lasă pe humă pe cândîncă nu suflase asupra ta şi deci tu încănu erai însufleţitînsă nici însângerat (aicicu sensul de alimentat cu serul vieţii).Încă nu existau copite ce te-ar putea strivifulgere ce te-ar putea lovigheare ce te-ar putea sfâşia sau doarmărindu-ţi enorm uşoara rană lăsată din neatenţiedeunghia dumnezeiascărană abia schiţată pe huma jilăvită de sputalui. Adicăerai pe calea de a fi dus la bun sfârşitde a fi adus pe lume (ca şi cum pustie încă)de a fi dus la capătşi de la acel capăt începeau anumeconcomitent55Volumul lui Victor Crăciun, dedicat celor douămari personalităţi – piloni ai neamului românesc,a văzut lumina zilei datorită contribuţiei Ligii Culturalepentru Unitatea Românilor de Pretutindenişi a Tipografiei “Semne”. Nu este întâmplătoareapariţia sa tocmai în acest an, fiecare cetăţean şipatriot ştiindu-i semnificaţia, menţiunea de pecarte făcând-o şi mai clară: „Volum publicat cuprilejul Serbărilor şi Congresului de la Putna dedicatea cinci secole de la intrarea în nemoarte alui Ştefan cel Mare şi Sfânt”.De fapt, cei doi mari bărbaţi ai neamului,lucru de care ne-au convins secolele ce s-auperindat, sunt învingători ai timpului, eroi naţionali,legaţi de un loc cu totul special – SfântaMănăstire Putna: distinsul domnitor prin zidireaei şi apoi găsirea aici a locului de veci, marelepoet prin organizarea serbărilor, prin evocările

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatedomnitorului (Ştefan cel Mare) în remarcabila saoperă, prin aceasta evidenţiind un model pentrugeneraţiile ce vor veni.Lucrarea este prefaţată de un Cuvânt înainte,semnat de Daniel, Mitropolitul Moldovei şiBucovinei. În mod firesc, voievodul este evocatmai mult ca fiu al Bisericii şi apărător al creştinităţii.„Împlinirea a 500 de ani de la trecerea la viaţaveşnică a Bine-credinciosului Voievod Ştefancel Mare şi Sfânt, consemnează IPS Daniel, esteun moment plin de semnificaţii spirituale şi misionarepentru viaţa Bisericii Ortodoxe Române,care în anul 1992 a trecut pe marele Domnitoral Moldovei în rândul sfinţilor din calendar, cuzi de pomenire la data de 2 iulie a fiecărui an.”.Înalt Preasfinţia Sa vorbeşte despre credinţa dinfamilia Muşatinilor constituită de-a lungul generaţiilor,în familie chiar mama sa fiind foarte credincioasă,devenită ulterior călugăriţă. Datorităei, evlaviei şi rugăciunilor sale Ştefan, aşa cumsugerează şi IPS Daniel, „va rămâne peste timpun simbol al spiritualităţii şi comuniunii întreguluineam românesc, fiind azi admirat, cinstit şiiubit de toţi românii”. De fapt, viaţa Bine-credinciosuluiVoievod e coordonată de două scopurinobile: apărarea credinţei şi a patriei, şi ctitorireade biserici şi mănăstiri. E foarte apreciabil faptulcă domnitorul nostru nu s-a îngrijit ca şi mulţialţii doar de apărarea militară a ţării, ci şi de consolidareacredinţei şi vieţii spirituale a Bisericii.În acest sens au fost înălţate (zidite) un numărimpresionant de lăcaşe sfinte, iar Putna i-a fostsprijin în timpul vieţii, şi loc de aflare veşnică.În paginile cărţii tocmai se aprofundează legăturadintre cele două personalităţi ale neamului carei-a unit în sensul crezurilor creştine şi naţionale.Prezentăm fragmente din carte.„Precum se ştie, aşa cum a fost frunte de vitejieîn domnia cea mai lunga a vreunui principe român,Ştefan cel Mare a clădit numărul cel mai mare deaşezăminte. Unele se păstrează după planurile şizidirile iniţiale. Altele au fost refăcute, din diversepricini, de pravoslavnicii urmaşi. Unora li s-a dusdoar vestea legendară a existenţei. Cert este căniciun alt domnitor nu şi-a depus bogăţia ţării încredinţă cum a făcut-o Ştefan-Vodă. Beneficiind şide meşteri şi artişti desăvârşiţi români dar şi aduşidin alte părţi de Europa, a fost neegalat, neînvins,biruitor şi în această latură a trudei sale.” (p. 42)Mihai Eminescu a fost un om credincios. S-anăscut în credinţă şi a murit împăcat în sinea lui. Aţinut la biserica strămoşilor săi, biserica ortodoxăla care s-a referit cu toate conexiunile istorice specifice,cu argumentele culturii sale atotcuprinzătoare,demonstrându-i rolul covârşitor în păstrareaneamului „de la Nistru pan’la Tisa” şi având în acelaşitimp întregul respect faţă de credinţele lumii.A înălţat totodată cântări psalmice lui DumnezeuTatăl, lui Isus Hristos, Sfintei Fecioare, Bisericii Ortodoxe,Credinţei. (p. 31)Eminescu şi-a pecetluit credinţa în gândireasa clar imprimată în acţiune şi în operă.Dar Ştefan cel Mare?Şi slăvitul voievod şi-a durat credinţa în fapteleşi în construcţiile sale. Gândirea era aceeaşi aneamului românesc creştin. Modul de reprezentareînsă, cu patru secole înaintea Eminescului şi cu posibilităţilevoievodale erau altele. (p. 37)EMINESCU, MIHAI. VERSURI. PROZĂ / TRAD.ÎN L. CHINEZĂ DE FENG ZHICHEN, BEIJING, 2004,332 p.Opera lui Eminescu reprezintă spaţiul astralal limbii române, unde toate energiile noastreating un maximum de potenţare şi creativitate.Fiind român, Eminescu e universal. Universalitateapoetului începe din patria sa şi se termină pepartea cealaltă a globului, de unde iarăşi revineacasă. Nu poţi fi universal neavând casa ta. Instalatîn casa sufletului românesc, el i-a deschis largferestrele .S-au făcut multe încercări de a traduce operapoetului, unele chiar reuşite, dar Eminescu nueste el decât în româneşte, deoarece la traducereapoeziei este nevoie de un bine dezvoltat simţal limbii şi de trăirea acelor sentimente pe carele-a trăit autorul.Ediţia de faţă prezintă o culegere din versurileşi proza lui Eminescu în limba chineză.Această încercare serioasă a făcut-o traducătorulchinez Feng Zhichen, profesor la specialitatealimba română la Universitatea de Limbi Străinedin Beijing. Născut în luna mai 1937, a absolvitUniversitatea în 1961. În 1965 face masteratul laFacultatea de Limbă Română, făcând cercetări îndomeniul literaturii şi limbii române.56

Pe lângă traducerea făcută a operei luiEminescu, dumnealui este autorul unui „Tratatde literatură română”, şi a unui dicţionar chinezromân/român-chinez.În culegere au fost adunate poeziile „La mormântullui Aron Pumnul”, „Junii corupţi”, „Înger şidemon”, „Împărat şi proletar”, „Făt-Frumos din tei”,„Scrisorile”, „Luceafărul”, „Somnoroase păsărele”,„O, mamă ...” ş. a.; proza: „Făt-Frumos din lacrimă”,„Sărmanul Dionis”, „Geniu pustiu”, „La aniversară”.Iată câteva poezii ale lui M.Eminescu, traduseîn limba chineză: „O, mamă” (p. 79), „Somnoroasepăsărele” (p. 144), „De-or trece anii...” (p. 45).Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate57

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateLUMINĂ LINĂ: REVISTĂ DE SPIRITUALITA-TE ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ = GRACIOUSLIGHT: REVIEW OF ROMANIAN SPIRITUALITYAND CULTURE, 2004, an. IX. ian.-mart., (nr. 1).Deşi are mai mulţi ani de când apare şi estecunoscută de către toţi românii, reactualizămcele mai importante date din istoricul revistei.Apare la New York de zece ani, cu concursul Capelei„Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi InstitutuluiRomân de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă.Revista este editată trimestrial şi inserează articolede teologie şi spiritualitate, istorie, literatură,cultură, poezie, proză în limbile română şi engleză.Este solicitată de toţi românii aflaţi departede ţară şi e răspândită pe continente diferite.Astfel, o regăsim în SUA, Ucraina, Rusia, Canada,Austria, Germania, Cipru, Vietnam, Australia etc.Cum e şi firesc în aceste condiţii, publicaţia a fostînfiinţată pentru diaspora românească stabilităîn oraşul american.Pr. dr. Theodor Damian, paroh al bisericii româneştidin New York şi director al colegiului deredacţie al revistei, publică materialele autorilorromâni de pretutindeni, inclusiv ale basarabenilornoştri în rubricile: Biserica, Eseu, Studii, Proză,Poezie, Istorie etc.Numărul prezent al revistei i-a găzduit pecâţiva dintre concetăţenii noştri: Anatol Ciocanucu poemul (poezia) Maica Fecioară, Maica lui Iisus,Andrei Vartic cu eseul Megieşul şi... Globalizarea,George Alexe la secţiunea „Zilele Basarabiei”,cu discursul Inima României mari bate puternic înBasarabia şi Transnistria, care este de fapt un discursrostit în cadrul Sfintei Liturghii, precedândal 11-lea Simpozion Ecumenic Teologic, MihaelaAlbu cu articolul Un scriitor român basarabean şidurerile sale, „scriitorul” despre care e vorba fiindLucreţia Bârlădeanu. În rubrica „Apariţii editoriale”a fost prezentată cartea Prot. Ioan CiuntuMărturisiri în alb şi negru.Reproducem în continuare fragmente dinmaterialele autorilor noştri.Anatol Ciocanu58

(p. 17)Maica Fecioară, Maica lui IisusMaica Fecioară, Maica lui IisusE de-aici de lângă noi, buna vecină-a noastră,Părul ei atât de mătăsosFace lumina nopţilor mai casă.De-a pururi respirat-a lângă noi –Mai blânzi eram cu-a ei vecinătate,Purtând pe umeri grelele nevoi,Iertându-ne din multele păcate...Andrei Vartic (p. 22)În opinia noastră, termenul megie citit ca megie (comparat cu „il te a nesk” – „el te-a născut” depe inelul de la Ezerovo care justifică sufixul –escu dinonomastica românească, Iliescu însemnând născutde Ilie) demonstrează existenţa unui puternic substratprotolatin (graiul pelasgic al Vechii Europe) învorbirea populaţiilor sedentare, matriarhale balcaniceşi carpato-dunărene încă din neoliticul cel maitimpuriu. Urmele viguroase ale acestei zeiţe primordiales-au păstrat în tot arealul balcano-dunărean şicarpato-nistrean, la români ele devenind arhetipurisedentare de bază.Cum a demonstrat genial şi J. Joyce în Ulise,oraşul (şi mondializarea) reprezintă noua patrie anomazilor, loc excelent pentru un necontenit nomadism(prin schimbarea necontenită a locuinţeişi locului de muncă, impuse şi de economia depiaţă).Mihaela Albu (p.71)În prezenţa unui public cald, extrem de interesatde a cunoaşte cât mai multe opinii despreceea ce se întâmplă în Basarabia (şi să nu uitămcă anul acesta la Cenaclu s-a discutat nu maipuţin decât de patru ori despre aceasta!), firesc afost ca Lucreţia Bârlădeanu să fie cea care s-a prezentatpe sine mai ales în contextul atributelorsale de scriitor basarabean, trăitor dintotdeaunacu inimă şi suflet românesc. Deşi educată înşcolile comuniste, ca orice copil basarabean înizolare faţă de România şi în aproape totală lipsăde cunoaştere a vieţii culturale din ţară („tot ceeace ţinea de România era un tabu de care nu aveaivoie să te apropii!” ne mărturisea), totuşi frumoasalimbă română în care ne-a povestit despresine şi, cum am spus, mai ales despre Basarabiane-a dovedit că scriitorul român de oriunde araparţine pe drept literaturii române.HAWKS, TONY. TENIS CU MOLDOVENI / TONYHAWKS; TRAD. DIN ENGLEZĂ, CHIŞINĂU: CARTIER,2003, 276 p.Nu ştiam nimic despre Moldova, despreposibilităţile de a juca tenis acolo, despre situaţiaei politică, despre cerinţele legate de obţinereavizei, despre monedă, limbă, componenţă etnicăsau dacă locuitorii săi se vor purta frumos cuun burghez decadent venit din Vest, agitând orachetă de tenis în faţa fotbaliştilor săi.Tot ce ştiam despre Moldova erau doarnumele celor unsprezece bărbaţi, scrise pe spateleunui ziar. Niciunul nu-mi suna ca şi cum ar fi bunde tenis.Tony Hawks“Un pariu excentric îl leagă pe Tony Hawks,un bărbat care iubeşte provocările neobişnuite,de Moldova, micul stat puţin cunoscut dinEuropa de Est. Misiunea sa: să găsească membriiechipei naţionale de fotbal a ţării şi să-i convingăsă joace tenis cu el.Căutarea bizară devine, în final, puţin legatăde tenis sau de fotbal. Este, în schimb, descriereaunei călătorii extraordinare. Vorbeşte despre lumeainterlopă a Moldovei, despre ţigani, despre penetragice de curent electric, o posibilă răpire şi o relaţieexcepţională şi tandră cu familia la care a stat.Urmăreşte întâmplările lui Tony din aceastăaventură hilară şi uneori mişcătoare, aşa cum îlpoartă ea din Moldova, prin Irlanda de Nord, printrundeznodământ palpitant în Nazareth, până laadevărul gol goluţ de la finalul pariului…Nemaipomenit de amuzantă… are o profunzimepe cât de captivantă, pe atât de amuzantă”.Glasqow HeraldImaginea Republicii Moldova în strãinãtate59

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateHAWKS TONY. PLAYING THE MOLDAVANSAT TENNIS, LONDON: EBURY PRESS, 2001, 258 p.„Tony Hawks is a writer and comedian makingregular contributions on TV (Have I Got News ForYou, If I Ruled the World) and on radio (Just A Minute,I’m Sorry I Haven’t A Clue and The Newsquiz).This is his second book. If you have not alreadydone so, he strongly urges you to purchase his first– Round Ireland With a Fridge – a surreal adventureprompted by a £100 bet.Unlike most authors, Tony has singularly failedto settle down and live in the country with a wifeand four children. This, however, is his ambition.I knew nothing about Moldova, its tennis facilities,its political situation, its visa requirements,its currency, its language, its ethnic make-up orwhether its people would take kindly to a decadentbourgeois Westerner swanning around waving atennis racket in front of its footballers. All I knewabout Moldova were the names of eleven menwhich were printed on the inside back page of mynewspaper. None of them sounded to me like theywere any good at tennis.An eccentric wager finds Tony Hwks, a manwho loves an unusual challenge, bound for thelittle − known Eastern European state of Moldova.His mission − to track down members of thecountry’s football team and persuade them to playhim at tennis.The bizarre quest ultimately has little to dowith tennis and football, but instead turns intoan extraordinary journey involving the Moldovanunderworld, gypsies, chronic power shortages,near kidnap, and an exceptional and surprisinglytender relationship with his host family. Followthe fortunes of Tony in this hilarious and oftenmowing adventure as it takes him from Moldova,onwards to Northern Ireland, leading to an excitingdenouement in Nazareth – and the naked truth ofthe bet’s final outcome…Wonderfully funny… it has a depth that is asenthralling as it is unexpected.Glasgow HeraldMURGEANU, ION. O SAGA BASARABEANĂ //LUCEAFĂRUL, 2004, 29 sept. (nr. 35), p. 6.Revista Luceafărul de la Iaşi l-a găzduit în paginilesale pe scriitorul şi poetul Ion Lazu, “scriitorocolit de superficialitatea clipei” şi “durabil”,calificativele fiind oferite de autorul articoluluiI. Murgeanu. În cazul lui Ion Lazu ar fi valabilăafirmaţia că este locuitorul întregului întins românesc,în sensul că e în măsură să vorbeascădespre realităţile teritoriilor de pe ambele maluriale Prutului. De fapt, este basarabean: originardin judeţul Tighina, satul Cioburciu, deşi pestepatru ani de la naştere familia se refugiază înOltenia. Evenimentele ulterioare din viaţa viitoruluiscriitor se desfăşoară peste Prut, în aceastăprivinţă asemănându-se cu viaţa multora care auluat calea pribegiei.Evident, toată formaţia morală, spirituală,intelectuală este influenţată de viaţa şi de şcolilepe care le-a urmat din această parte a spaţiuluiromânesc. Totuşi, stilul narativ al scriitorului,declară autorul articolului, e în “literă sadovenistă”,“cum îi stă bine unui bun moldovean”. În articoluldocumentat, Ion Murgeanu se referă în specialla romanul Veneticii, alegerea fiind justificată deapariţia relativ recentă a acestuia, calificat drept“cartea vieţii sale” şi, aşa cum o anunţă chiar titlul, osaga basarabeană. Nu e neglijabilă afirmaţia lui IonMurgeanu: “…scriitorul îşi pune în cartea aceastacultura şi sufletul”. Formal, scrierea lui Ion Lazu arîncăpea într-o caracterizare pe cât se poate delaconică: roman de 534 pagini, aparut în 2002 laBucureşti, Editura Vinea. De fapt, titlul romanuluieste ambiguu, în sensul că nu anunţă tematicaacestuia. Este vorba, exprimându-ne în termeniiautorului, despe un “mare epos al basarabenilor”,care capătă o interpretare artistică, eseistică, farăo istoriografie de date şi evenimente. În mare,este tratată istoria Basarabiei, în cadrul acesteia,evenimentul ce nu i-a făcut faţă deloc − cedarea ei.Acest roman, scris într-o manieră specifică,e structurat în două volume, care constituiechiar “două registre”: Ordinul de evacuare şiScribul familiei, în care autorul lor “nu uită … săsublinieze detaliul semnificativ, dar mai ales săapese pe semnificant”. Subiectul pe care seaxează scriitorul e drama Basarabiei invadate.Este menţionat şi faptul că basarabenii, mutaţide la vetrele lor, vor rămâne mereu venetici,frustraţi şi nostalgici, tocmai de aici veninddezlegarea titlului romanului. Ion Murgeanu aremarcat lecţia de viaţă şi de supravieţuire şiconsemnează felul în care autorul redă “sufletulacelei Basarabii aristocratice într-o familie unică”.Impresia generală a criticului e transpusă înafirmaţia: “Cartea se citeşte cu simpatie pentruumanitatea şi umanioarele ei”.În concluzie îl lăsăm pe autor să-şi expunăpropriile gânduri vizavi de creaţia sa:60

„Veneticii este cea mai autobiografică lucrare amea…un cititor inocent nu ar avea motive să facăidentificarea autor-povestitor-personaj, iar…formade jurnal din partea a doua ar putea fi ea însăşiînşelătoare, un simplu artificiu scriitoricesc – câtecărţi din toate timpurile nu “mimează” jurnalul?! Pede altă parte, în mod inevitabil, este şi roman istoric,faptul acesta, la fel, fiind confirmat de scriitor: “Mi-amdorit să aduc la rampă drama refugiaţilor, acestafiind lucrul pe care îl cunoşteam cel mai bine; şi sărup blestemata, ruşinoasa tăcere privind Basarabia şifrontul de est – cele două subiecte tabu ale literaturiinoastre, timp de 50 de ani”.În speranţa că am suscitat interesul cititoruluipentru opera pământeanului nostru, îl invitămsă lectureze atât romanul, actual şi acum, câtşi articolul domnului Ion Murgeanu din presaperiodică, un mic comentariu al romanului,foarte bine-venit în aprecierea scrierilor autorilorromâni de pretutindeni.CIMPOI, MIHAI. DRUMURILE (ÎNTRERUPTE)SPRE CENTRU // LUCEAFĂRUL, 2004, 23 iun. (nr.24), p. 13.În perioada 10 – 14 iunie, 2004 la Constanţa,Neptun, a avut loc o întrunire a scriitorilor românidin întreaga lume. Organizatorii şi cei care ausprijinit desfăşurarea acestei conferinţe au fostInstitutul Cultural Român, Departamentul Românilorde pretutindeni din cadrul Cancelarieiprimului ministru, gazdă fiind Uniunea Scriitorilordin România. Colocviul s-a axat pe tema propusăde Uniunea Scriitorilor „Literatura română– unde ne aflăm”. La acest colocviu au participatşi 17 basarabeni, printre care Leo Butnaru, MihaiCimpoi, Vladimir Beşleagă, Vasile Vasilache, ArcadieSuceveanu, Emilian Galaicu-Păun etc.Evenimentul a fost consemnat de revista Luceafărul,care a publicat articolul lui Mihai CimpoiDrumurile (întrerupte) spre Centru. Este o replică latematica propusă de organizatorii colocviului, eseulfiind axat în jurul întrebărilor Unde suntem? şi Dacăsuntem împreună?, autorul subliniind că acesteasunt chestiuni de o semnificaţie actuală deosebităpentru scriitorii care aparţin unei literaturi indivizibile.Ideea centrală pe care se sprijină autorul estefenomenul care s-a produs după 1989: restabilireaîntregului literaturii române. Important este că toatevalorile literare româneşti au fost aduse acasă şitocmai aceste valori sunt cei „uitaţi, marginalizaţi,cenzuraţi, înstrăinaţi, exilaţi”, în conformitate cuviziunea redutabilului critic şi filozof literar. În mare,colocviul a avut intenţia să actualizeze conştiinţaunităţii neamului românesc. Ceea ce se întreabăautorul încercând să obţină şi să ofere un răspunseste ce se face pentru această unitate şi cum suntpromovate în lume valorile noastre culturale. „Păcatulcel mare, după părerea mea, este că pierdemsimţul valorii şi credinţa în valori care este mântuitoare”,afirmă autorul.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate61

IstorieImaginea Republicii Moldova în strãinãtateNOUZILLE, JEAN. LA MOLDAVIE, HISTOIRETRAGIQUE D΄UNE REGION EUROPÉENNE /COMITÉ EUROPÉEN D΄HISTOIRE ET DESTRATÉGIE BALKANIQUES, s. l.: ed. Bieler,2004, 440 p.Nouzille, Jean. Moldova, istoria tragică aunei regiuni europene / Comitetul Europeande Istorie şi Strategie Balcanice, Chişinău: PrutInternaţional, 2005, 371 p.“Am vrut să povestesc francezilor despretrecutul Moldovei, despre problemele actualeale regiunii, care-şi trag rădăcinile din trecut. Amfost interesat de istoria acestui stat şi am scris ocarte despre trecutul Moldovei Orientale pentrucă, în ultimul timp, despre ea se vorbeşte tot maifrecvent în Adunarea Parlamentară a ConsiliuluiEuropei, la Strasbourg, de unde vin eu.”Jean NouzilleIstoricul francez Jean Nouzille, specialist notoriuîn istoria Europei Centrale şi de Sud-Est, seînfăţişează pentru prima dată cititorului dintrePrut şi Nistru.Noul volum despre Moldova, reuşeşte săprezinte şi să evoce ce a însemnat şi înseamnăMoldova azi, în context naţional românesc, dar şiinternaţional, în pragul unificării largi europene.Pentru a realiza un asemenea studiu a fostnecesară o documentare amplă nu numai înspaţiul românesc, dar şi cel ucrainean, rus, austro-ungar,turcesc, tătar, în aria largă sud-esteuropeană, pentru a putea surprinde toate articulaţiilepolitice, economice, culturale petrecutede-a lungul secolelor, în România şi în statelelimitrofe, dovadă fiind bibliografia largă arhivisticăca şi sutele de volume pe care autorul le citează,apărute în ţările din zona menţionată etc.„În lucrarea de faţă, Jean Nouzille, în bazaunui număr impresionant de surse istoriografice,expune succint istoria constituirii Ţării Moldovei,afirmării politice a acesteia în sud-estul european.Autorul demonstrează rolul important aldrumurilor comerciale ce traversau acest spaţiuîn Evul Mediu, arată specificul oraşelor medievaleromâneşti. O atenţie aparte acordă problemelorconfesionale, în mod special – eforturilordepuse de misionarii catolici în vederea convertiriiromânilor la Biserica Catolică, promovăriiReformei şi Contrareformei în Moldova etc. JeanNouzille expune activitatea celor mai importanţidomni ai Moldovei (Alexandru cel Bun, Ştefan celMare, Petru Rareş ş.a.). Autorul urmăreşte raporturileŢării Moldovei cu statele vecine: Polonia,Ungaria, Imperiul Otoman, demonstrând creştereadependenţei politice şi economice a ŢăriiMoldovei faţă de Poarta Otomană. Jean Nouzillenu trece cu vederea nici activitatea lăcaşurilor decult, instituţiilor de învăţământ religios şi laic ces-au constituit în Evul Mediu în Moldova.Istoricul francez acordă o atenţie deosebităîn capitolul II «Les guerres dans le sud-est Europeenet la Moldavie» (Războiele din sud-estulEuropei şi Moldova) relaţiilor Principatului Moldovacu Rusia, evenimentelor derulate în spaţiulde la est de Carpaţi în secolul al XVIII-lea, politiciiexpansioniste a Rusiei în sud-estul Europei,războaiele Rusiei împotriva Imperiului Otomandin a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – începutulsecolului al XIX-lea. În urma războiuluiruso-turc din 1806-1812 Imperiul ţarist a răpitteritoriul Moldovei dintre Prut şi Nistru, numindu-limpropriu Basarabia.Valoroase sunt aprecierile făcute de JeanNouzille în capitolul III «L΄annexion de la Bessarabiea la Russie» (Anexarea Basarabiei la Rusia)evenimentelor derulate în Basarabia în anii1917-1918 – constituirea Sfatului Ţării, deciziaistorică a legislativului de la Chişinău de unire aBasarabiei cu România.Subiecte deosebit de importante pentrucunoaşterea trecutului nostru au fost examinatede autor în capitolul al IV-lea al monografiei,intitulat «La reintegration de la Bessarabie et laMoldavie Sovietique» (Reintegrarea Basarabiei şiMoldova Sovietică).În următorul capitol «Le temps des epreuves»(Timpul încercărilor) autorul analizeazădetaliat condiţiile Pactului Molotov-Ribbentrop,consecinţele acestuia pentru România, dar maiales pentru românii din Basarabia şi din nordul62

Bucovinei, pentru cei din Ţinutul Herţa, trecuţicu forţa armelor în componenţa U.R.S.S., în iunie1940. Urmează o profundă analiză a politicii desovietizare a teritoriilor răpite, a suferinţelor suportatede băştinaşi în anii 1940-1941.În capitolele următoare, autorul examineazăpolitica promovată de regimul totalitar comunistde ocupaţie în teritoriile româneşti reanexate în1944.Edificatoare este analiza făcută de Jean Nouzilleanilor de independenţă a Republicii Moldova(capitolul VII, «La République de Moldova depuis1990»). Autorul expune date interesante şi propunesugestii pertinente referitoare la politicaFederaţiei Ruse faţă de Republica Moldova.,aducând noi dovezi de raţionamente ruseşti dea crea regiuni separatiste (Transnistria şi Gagauzia)pe teritoriul Republicii Moldova. O atenţiedeosebită este acordată problemei federalizăriiRepublicii Moldova, iar concluziile la care a ajunsautorul sunt demne de reţinut: «L΄initiative deVladimir Voronine a pour but, sous les apparencesde la fédéralisation, de liquider la Républiquee Moldova et de la transformer en un protectoratrusse antioccidental. Elle ne prend pas commepoint de départ la nécessité de promouvoir lesintérêts fondamentaux de la République de Moldova,intérêts qui réclament l΄intégration de la Moldovadans l΄Union européenne, mais la nécessitéde promouvoir les intérêts de la Russie dans la Républiquede Moldova et dans région, et de l΄attirerdans les structures euroasiatiques sous le contrôlede Moscou.» (p. 310) (Sub aparenţa federalizării,iniţiativa lui Vladimir Voronin are drept scoplichidarea Republicii Moldova şi transformareaacesteia într-un protectorat rusantioccidental.Ea nu ia drept punct de plecare necesitatea promovăriiintereselor fundamentale ale RepubliciiMoldova, interese care reclamă integrarea Moldoveiîn Uniunea Europeană, ci necesitatea promovăriiintereselor Rusiei în Republica Moldovaşi în regiune şi atragerea structurilor euroasiaticesub controlul Moscovei.) (p. 248)Interesante sunt aprecierile pe care le faceJean Nouzille raporturilor Chişinăului cu lideriide la Tiraspol. Autorul analizează factorii care-iuneşte şi care-i dezbină pe lideri de pe cele douămaluri ale Nistrului.Lucrarea are un bogat aparat ştiinţific: aufost utilizate 1109 lucrări şi articole, pe care,bineînţeles, nu le-a putut să le includă în bibliografie,limitându-se la cele mai importante”.Anatol Petrencu, profesor universitar,doctor habilitatPARMENTIER, FLORENT. LA MOLDAVIE À LACROISÉE DES CHEMINS, PARIS: EDITOO. COM,2003, 180 p.În ultimii ani în Franţa au apărut câteva cărţidespre Republica Moldova. Una dintre acestea estecartea cu titlul La Moldavie à la croisée des chemains,pe care o prezentăm în cele ce urmează. Autorulcărţii Florent Parmentier, este licenţiat în ştiinţepolitice, absolvent al Institutului de Studii Politicedin Paris. În urma vizitelor şi a investigaţiilor, a scrisnumeroase articole despre Europa de Est, care aucompletat cercetările asupra acestei regiuni.Ca punct de plecare pentru concepereacărţii a fost faptul că în anul 2007, împreună cuBielorusia şi Ucraina, ţara noastră va constituihotarul Uniunii Europene. De fapt, acest colţde lume mai este un mister pentru tot restullumii, autorul numindu-l “rezumat viu al EuropeiCentrale şi Orientale” prin istorie, diversitateetnică, dar şi prin evoluţiile accelerate pe carele-a trăit în ultimii ani. Din aceste considerentestudierea ţării de care se ocupă este pasionantă,consemnează autorul. Titlul cărţii exprimă exactsubiectul şi este justificat de faptul că Moldovaa cunoscut o perioadă dificilă de tranziţie, careo plasează într-o situaţie de incertitudine, la oîncrucişare de drumuri. Cartea face o sintezăistorică şi politică inedită, îmbogăţită de dateeconomice, sociale, culturale ce permit ca problemeleactuale cu care se confruntă Moldovasă fie percepute altfel, acestea vizându-i pe toţieuropenii. Lucrarea propune, conform viziuniiautorului, mai întâi de toate o reflecţie asupra relaţiilorîntre naţiune şi Stat, dealtfel ca şi asuprafrontierelor Europei.Evenimentele descrise în carte încep de lacrearea statului, cucerirea lui de către Rusia, unireacu Ţara, perioada când Moldova era în cadrulUniunii Sovietice, apoi construirea unui stat democratic(începând cu 1991), vorbindu-se la acestcapitol despre Frontul Popular, relaţiile moldo-româneşti,partidele politice, victoria comuniştiloretc., în continuare trecând la politica minorităţilor,problema găgăuză, cea a federalizării Moldovei,la perioada de tranziţie, terminând cu integrareaMoldovei în structurile Europene.Expunem un mic fragment din lucrare.„Le Front Populaire de Moldavie commencependant la Perestroïka, afin de mobiliser la sociétépour réformer le système soviétique. Tout commeles différents Fronts populaires qui naissent à cetépoque, il évolue ensuite; devenant un embryonImaginea Republicii Moldova în strãinãtate63

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtatede parti politique. La Moldavie, qui faisait figurede république modèle pour le pouvoir sovietique,voit ainsi grandir dès 1988 un mouvement démocratiquesurgi des profondeurs de la société, quil’apparente soudain à l’evolution des Baltes et larange pour ainsi dire à l’avantgarde”. (p. 34)ISTORIA BASARABIEI DE LA ÎNCEPUTURIPÂNĂ ÎN 2003, BUCUREŞTI: EDITURA INSTITU-TULUI CULTURAL ROMÂN, 2003, 606 p.La Editura Institutului Cultural Român a apăruto excepţională lucrare „Istoria Basarabiei de laînceputuri până în 2003”, carte scrisă de 11 istoricidin România şi din Republica Moldova sub coordonareaprofesorului Ioan Scurtu. În prezentareaacestei cărţi, profesorul Ioan Scurtu a amintit căaceastă lucrare distruge tezele istorice sovietice,potrivit cărora Basarabia ar fi fost „anexată” decătre România şi ulterior „eliberată” de către Rusia.„După decenii de falsificare a istoriei Basarabiei, seimpune restabilirea adevărului, cunoaşterea realităţiiprivind trecutul acestui străvechi teritoriu românesc”,explică profesorul Ioan Scurtu în prefaţalucrării. (p. 6)Istoria Basarabiei este analizată în conexiunecu evenimentele din întreg spaţiu românesccăruia îi aparţine în mod firesc. Lucrarea analizeazăsuccesiv evoluţia istorică a teritoriuluidintre Prut şi Nistru până în 1812, Basarabiasub ocupaţia ţaristă, mişcarea de eliberare naţională,Unirea Basarabiei cu România în 1918,activitatea Sfatului Ţării. „Cea mai mare întindereîi este acordată perioadei de după 1918, care estepuţin cunoscută, datorită falsificărilor dintre celemai grosolane din partea istoriografiei sovietice”,notează Ioan Scurtu. (p. 6)Dezvăluirea dimensiunilor rusificării Basarabieide către sovietici şi de către „marionetele” lorocupă un rol important în această carte: „RusificareaBasarabiei, desfăşurarea în conformitate cuun program bine articulat şi aplicat cu consecvenţăde Guvernul de la Moscova, părea că şi-a atinsobiectivul după 50 de ani de măsuri draconiceluate împotriva populaţiei româneşti majoritare.După acţiunile de o rară violenţă promovate de I.V.Stalin, au urmat altele mai rafinate, vizând lichidareaspiritului naţional şi deplina integrare a RSSMoldoveneşti în «marea familie» a URSS. Regimulautocratic al lui Brejnev, Andropov sau Cernenko,descoperirea şi promovarea, pe plan local, a unorlideri dispuşi să aplice cu obedienţă poruncile venitede la centru – Ivan Bodiul, Semion Grossu, aucontribuit la izolarea românilor din stânga Prutului,la accentuarea tăcerii lor. Cu toate acestea,liniştea era numai aparentă, moartea spiritualăa poporului român doar o prelungită letargie.”(p. 396)Se întreprinde o primă analiză de mai mariproporţii asupra istoriei zilelor noastre, caracterizatăprin renaşterea românismului în Basarabia,obţinerea autonomiei şi independenţei RepubliciiMoldova, evoluţia noului stat în perioada1991-2003 şi de asemenea, este prezentată, prindate şi fapte concrete, situaţia tuturor româniloraflaţi dincolo de actualele hotare ale ţării.„Evoluţia noului stat românesc a fost însămarcată de mari probleme generale mai ales de:atitudinea guvernului de la Moscova; acţiuneaconservatorilor din fosta Uniune Sovietică; prezenţaArmatei a 14-a ruse pe teritoriul Republicii Moldova;manevrele foştilor bolşevici de dincolo de Prut şi maiales de pe malurile Nistrului; efectele propagandeide la Kremlin asupra populaţiei, inclusiv aceleiromâneşti; greutăţile constituirii noilor structuri administrative,politice, economice, militare; evoluţiaevenimentelor din România; poziţia statelor vecineşi a marilor puteri.” (p. 548)Pentru elaborarea acestei cărţi, autorii aucercetat surse de arhivă, colecţii de documentepublicate, presă, memorii ale contemporanilorşi, evident, s-au străduit să valorifice tot ce aurealizat predecesorii în plan istoriografic.64

CASSO, LEON. RUSIA ŞI BAZINUL DUNĂ-REAN, BUCUREŞTI, EDITURA SAECULUM VIZUAL,2003, 238 p.Reeditată acum, cartea intelectualului basarabeanLeon Casso „Rusia şi bazinul dunărean”,rămâne un instrument de lucru extrem de utilatât pentru istoriografie, cât şi pentru publicullarg contemporan, datorită complexei documentaţiipe care autorul a folosit-o (documenteruseşti, corespondenţa diplomatică, convorbiriîntre diplomaţii epocii etc.) şi abordării tematicedintr-o largă perspectivă militară, politică şidiplomatică.Secolul al XIX-lea începe într-un mod durerospentru Ţările Române, teritoriul cărora a fostpentru mult timp câmp de bătălie între armateleunor imperii dornice de a-şi menţine sau de a-şiextinde controlul asupra acestei părţi a Europei.Anexarea Basarabiei în anul 1812, în urmarăzboiului ruso-turc (1806-1812), dezvăluieaşa-numita politică de „salvare” a creştinilor dinImperiul Otoman.În pofida politicii duplicitare şi a încercăriide a manevra între ţarul Alexandru I, momit cuanexarea Moldovei şi Munteniei, şi otomani, carestăpâneau cele două state autonome, războiullui Napoleon împotriva Rusiei din 1812 este oacţiune de contrapondere faţă de politica ruseascăla gurile Dunării. Utilizând o vastă documentaţie,autorul facilitează înţelegerea faptuluică invazia franceză în Rusia a salvat PrincipateleRomâne, cu excepţia Basarabiei, de la încorporareaîn Imperiul ţarist. Tratatul de la Bucureşti din1812 a hotărât soarta Basarabiei. În manifestulţarului rus din 6.08.1812 dat cu prilejul încheieriipăcii, în capitolul consacrat Moldovei se spune:„Această pace dăruită de dumnezeu nouă, adus-aimperiului rus foloase de aur, cuprinzând în hotareleei o populată şi roditoare întindere de pământ, alcăreia înconjur de la Cetatea Albă şi până la gurilerâului Prut, care curge la nouă verste de la Iaşi şi dela gurile acestuia până la graniţa împărăteascăşi de acolo în jos pe Nistru se întinde pe o mie deverste, îmbrăţişând vestitele cetăţi: Hotin, Tighina,Ismail, Cetatea Albă şi alte multe oraşe comerciale.”(p. 162)După anexiune, Basarabia, cum susţine LeonCasso, este supusă unui sistematic proces de destructurareetno-administrativă, moment resimţitdureros în rândul populaţiei ce avea o puternicăconştiinţă identitară. În acest sens este semnificativun memoriu adresat ţarului de boierii basarabeni,în care se afirma categoric: „Dăruieşte-neun obladuitor civil şi pentru provincia aceasta dintreromânii de baştină, care ar cunoaşte familiileboiereşti de aici, obiceiurile şi legile noastre, ca şi peale ţărilor vecine cu noi, căci dacă nu vom avea unasemenea obladuitor, ne vom instrăina din zi în zide obiceiurile şi legile noastre”. Era o afirmare clarăa caracterului românesc al acestei provincii.Identitatea distinctă a populaţiei Basarabieiîl decepţiona pe diplomatul rus E.P. Fonton, în„Amintirile de la Marele cartier general al armateide Dunăre” unde sublinia dificultateaprocesului anexionist, deoarece în calea lui seinterpunea un „popor român” care „are trăsăturibine distincte şi nu pot să ascund, că privindharta, mă apucă o dovadă, că aceste opt milioanede oameni străini de naţia slavă s-au aşezataici pe fermecătoarele povârnişuri ale munţilorCarpaţi, formând parcă o săgeată înfiptă întrenaţiunile slave, împiedicându-le unirea lor”. Maideparte exclamă: „Dacă în locul acestor româniar trăi sârbi sau bulgari, cât de uşor s-ar dezlegaatunci problema orientală sau slavă.” (p. 230) Adicădominarea de către Rusia a întregii PeninsuleBalcanice, sub masca ortodoxiei şi a slavofiliei.„Cartea lui Leon Casso constituie astfel o cercetarede mare anvergură şi profunzime asupra roluluiRusiei la Dunărea de Jos, într-un moment derăscruce pentru naţiunea română, când din trupulei a fost smulsă Basarabia, una dintre ramurile saleviguroase, supusă decenii în şir unui proces de rusificare,continuat şi accentuat sub regimul totalitarcomunist ...” (p. 8)Apostol StanImaginea Republicii Moldova în strãinãtate65

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateIONESCU DAN. FROM SSMR TO THEREPUBLIC OF MOLDOVA ± PMR, CHIŞINĂU,2002, 200 p.Această carte neobişnuită a parvenitîntr-un chip mai puţin obişnuit: de la Praga,datorită conaţionalului nostru Teodor Buzu, unpictor cu vocaţie europeană, dar şi cu un destineuropean.În aşa mod, colecţia de donaţii şi cărţi cu dedicaţiia BM „B.P. Hasdeu” s-a îmbogăţit cu încă o achiziţiede valoare. Titlul volumului spune multe deja;tradus din engleză, el ar suna cam aşa: De la RSSMla Republica Moldova plus/ minus „rmn”. Numeleautorului – Dan Ionescu, la sigur că spune şi elmulte. Director al redacţiei române a postuluide radio Europa Liberă, Dan Ionescu a asigurattransmisiunilor de la München, apoi de la Praga,profesionalism şi profunzime, discernământ şirafinament, orizont larg şi spirit obiectiv.Volumul la care ne referim trebuie asimilatunei cronici a Basarabiei, de la 1989 până în2002, cu fireşti incursiuni în istoria noastrăromânească, dar şi cu analize de ordin istoricşi geopolitic vizând statele cu care soarta ne-aîmpreunat, împotriva voinţei şi a firii lucrurilor:Rusia şi Ucraina. Deschizând cartea lui DanIonescu, descoperi că istoria cea mai recentăa Basarabiei sovietizate începe de la alfabetullatin şi limba română, mai exact, de la luptapentru ele. Urmează Independenţa RepubliciiMoldova, războiul provocat de Kremlin înTransnistria, reculul entuziasmului de la 1989-1991, o nouă tentativă de revenire la democraţieşi românism… Se pare că nimic, mai mult saupuţin semnificativ, nu rămâne în afara câmpuluide observare al cronicarului de la Europa Liberă:nici manifestaţiile studenţilor de la Chişinăupentru menţinerea în învăţământ a limbii, literaturiişi istoriei române, nici tragicomedia cu autonomiagăgăuză, nici înălţările şi prăbuşirile partidelorde opoziţie, nici martiriul patrioţilor sechestraţide regimul criminal de la Tiraspol…Factorul,mai bine zis focarul de tensiuni transnistreane mereu în vizorul lui Dan Ionescu: primejdiape care unii politicieni şi analişti din Vest aveaus-o perceapă abia nu demult, acest pericoldevastator nu numai pentru noi, dar şi pentruîntreaga Europă, a fost prezentat ca atare, decătre conaţionalul nostru de la Europa Liberă,încă de la cristalizarea lui, în 1991-1992.* * *“Obiectiv şi vizionar, Dan Ionescu prezintă încartea sa o panoramă pe cât de cuprinzătoare,pe atât de clară a situaţiei geopolitice aRepublicii Moldova. La baza materialelor incluseîn volum stau comentariile şi analizele făcutede autor de la microfonul Europei Libere. Înversiunea engleză, unele din aceste analize şicomentarii au fost tipărite în reviste de genulfaimoasei Transition, în diverse rapoarte privindstarea de lucruri în Balcani, în Europa Centralăşi de Sud-Est sau în spaţiul ex-sovietic. O partedin articole au fost inserate în anuarele celebreiEnciclopedii Britanice. Astfel, Dan Ionescu a furnizatOccidentului de-a lungul unui deceniu şi maibine informaţii complete, exhaustive şi maximposibil de corecte, obiective despre noi. Totastfel, Dan Ionescu şi-a onorat cu brio o datoriepe care, în fond, nu o avea ca angajat şi ca şef laEuropa Liberă, dar în suflet cu certitudine o avea:de a spune adevărul despre românii de la estde Prut acolo unde acest adevăr parcă e dorit,dar parcă nu se doreşte să fie chiar gol-goluţ, cicumva fardat cu sulemeneli de sorginte dacă nurusă, apoi la sigur cosmopolită.”Vlad PohilăIată câteva crâmpeie din această lucrare:The Bessarabian Question„In historical terms, the Bessarabian questionis relatively new. Bessarabia was the eastern part ofthe principality of Moldavia, and it was only in 1812that it was incorporated into the Russian Empire. It isimportant for bolstering Russian (later Soviet) claimson this territory that the Moldaviants be treated bySoviet histotians as a separate ethnic group, speakinga language different from Romanian”. (p. 10)„Moldova΄s deepest political and identitycrisis since it declared independence rocked the66

epublic in March and April 1995. College andsecondary-school students staged a series ofstrikes and demonstrations to protest the currentadministration΄s cultural policies. They were joinedby large segments of the local intelligentsia andeven groups of workers disgruntled by the hardchipof the transition to a market economy. The mostemotional issue raised by protesters was that ofthe official language, which the country΄s 1994Constitution defines as «Moldovan» rather thanRomanian. Linguists almost unanimously share theopinion that «Moldovan» is not a distinct language,but merely a dialect of Romanian”. (p. 37)„One may be tempted to place next on the fictionlist the Transdniester state itself, more preciselythe «Pridniestrovskaya moldavskaya respublika»which separated from the Moldovan Soviet SocialistRepublic in September 1990 and proclaimed its fullindependence a year later. However, despite its almostsurrealistic nature and attributes, this state entitydoes exist. Its bureaucratic structures, army, police,security service, and so forth offer the best proof of itsexistence. On the other hand, most of its inhabitants,and especially its leadership, make no secret of the factthat they would gladly exchange their local statehoodfor the status of a (de jure) exclave of the RussianFederation. A microscopic one, of course, separatedfrom the Russian Motherland by huge Ukraine, butnevertheless a piece of «true Russian land» as theylike to call it. In addition, many Transdniester citizensalready have Russian citizenship as well, which allowsthem to travel to other countries with a Russianpassport in the pocket. All these deytails could helpa Westerner to better understand why the favoriteslogan of many Transdniester inhabitants is «WithRussia, for ever!»”. (p. 115)RÖSKAU-RYDEL, ISABEL. DEUTSCHE GES-CHICHTE IM OSTEN EUROPAS: GALIZIEN.BUKOWNA. MOLDAU, BERLIN: SIEDLER VERLAG,2001, 890 p.O prestigioasă monografie din seria IstoriaEuropei de Est a apărut la Editura “Siedler Verlag”din Berlin. Lucrarea este structurată pe capitole.Acestea sunt precedate de o introducere. CapitolulII este integral consacrat istoriei Moldovei.Reproducem în continuare un fragment dinvaloroasa monografie.„Das Kapitel über die Moldau schlieβlichzeichnet die Geschichte des mittelalterlichen undfrühneuzeitlichen Deutschtums im rumänischenFürstentum Moldau nach, dessen nördlichsterTeil bis zur Inbesitznahme durh Österreich dieBukowina war. Hier liegt die kulturelle Leistungder deutschen Zuwanderer vor allem im Aufbauweitverzweigter Handelsbeziehungen.Nicht von ungefähr enthält dieser Band eineigenes Literaturkapitel, das den einst in Galizienund der Bukovina lebenden deutschsprachigenSchriftstellern, Christen und Juden, gewidmet ist,die hier seit dem 19. Jahrhundert eine einzigartigeLiteraturlandschaft schufen. Dieser multiethnischenund multikonfessionellen Region haben Schriftstellerwie Leopold von Sacher-Masoch junior, Karl EmilFranzos, Joseph Roth, Rose Ausländer, um nureinige zu nennen, durch ihr literarisches Werkein bleibendes Denkmal gesetzt. Neben den indeutscher Sprache abgefaβten Reiseberichten überGalizien und die Bukowina entwickelte sich zunächsteine spezifische deutsche Heimatliteratur, seit derzweiten Hälfte des 19. Jahrhunderts dann aucheine literarisch anspruchsvolle Literatur, an der diedeutsch assimilierte jüdische Intelligenz einen groβenAnteil hatte. Zugleich wurde hier, an der Peripheriedes Habsburgerreiches, die deutsche Literatur in soungewöhnlichem Maβe rezipiert, daβ Fontane einmalzustimmend einen Professor zitierte, der behauptete,ein wirkliches Interesse für die deutsche Literatur hatnur die Karl Emil Franzos-Gegend”.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate67

BibliografieImaginea Republicii Moldova în strãinãtateActivităţile Fundaţiei pentru Relaţii Moldo-Japoneze // Ja-Net. − 2004. − 25 oct., (nr.31). −P. 5.Belli, Nicolae. România şi Republica Moldova:Potenţialul competitiv al economiilor naţionale.Posibilităţi de valorificare pe piaţa internă,europeană şi mondială. În 2 vol. / Nicolae Belli,Ioan-Franc, Valeriu. − Bucureşti, 2004; vol. I – 612p., vol. II – 1310 p.Bibliografie: Ştefan cel Mare şi Sfânt (1504-2004). – Suceava: Muşatinii, 2004. – 193 p.Biserica. O lecţie de istorie. Ştefan cel Mareşi Sfânt (1504-2004). – Suceava: Muşatinii, 2004.– 265 p.Bîrcă, Adriana; Amarii, Veronica; Csatlos, Carol.Influenţa mediului asupra compoziţiei chimice a legumelorşi fructelor // Buletinul AGIR. – 2004. – An.IX. – Oct.-dec., (nr. 4).Bon, Agnès. Moldavie 2003: a réculons versle fédéralisme // Le courier des pays de l΄Est.– Paris, 2004.Bostan, Ion; Dulgheru, Valeriu. Aspecte privindelaborarea teoriei angrenajului precesionalmultiplu şi a tehnologiei moderne de fabricare //Buletinul AGIR: impactul calităţii asupra integrăriiRomâniei în spaţiul economic european. Industrie,agricultură, mediu. – 2004. – An. IX. – Oct.-dec. (nr. 4).Bran, Mirel. Tighina, ville interdite // Le monde.– 2004. – 22 sept.Bui, Doan. Le pic d΄O-Zone // Le nouvel observateur.– 2004. – 8 iul.Bulat, Vlad. Dumitru Verdianu: tribulaţiileunui sculptor „rătăcitor”// Dumitru Verdianu.– Chişinău: ARC, 2004. – P. 5.Buruiana, Oleg. Rechtliche Mechanismenzum Schutz der Gläubiger einer abhängigenAktiengesellschaft. – Frankfurt am Main, 2004.– 348 p.Butnaru, Leo. În caz de pericol. – Iaşi: Junimea,2004. – 318 p.Casso, Leon. Rusia şi bazinul dunărean. – Bucureşti:Editura Saeculum Vizual, 2003. – 238 p.Cântecul şi dansul moldovenesc // NanningWanbao. – 2004. – Noiembrie.Cereteu, Igor. Biserici şi mănăstiri din Moldova(secolul al XIV-lea şi prima jumătate asecolului al XV-lea). – Brăila: Editura Istros, 2004.– 168 p.Cimpoi, Mihai. Drumurile (întrerupte) spreCentru // Luceafărul. – 2004. – 23 iun. (nr. 24).– P. 13.Cimpoi, Mihai. Lumea ca o carte. – Bucureşti:Editura Fundaţiei Culturale „Ideea Europeană”,2004.Ciocioi, Gheorghiţă. Ghidul mănăstirilor dinBasarabia. – Bucureşti: Arca învierii, 2004. – 78 p.Cosma, Ghizela. Femeile şi politica în România.Evoluţia dreptului de vot în perioada interbelică.– Cluj-Napoca, 2002.Crăciun, Victor. Eminescu, Ştefan Vodă şiPutna. – Bucureşti: Semne, 2004. –204 p.Dogaru Ioan. Ştefan cel Mare şi Sfânt în medalisticaromânească (1871-2004): 500 de ani dela trecerea lui în veşnicie 1504 – 2004. – Alexandria:Cartea Ortodoxă, 2004. – 128 p.Donumenta. Ars danubiana: on the occasionof donumenta art and culture of the Republic ofMoldova / editor Regina Helwig-Schmid. – Regensburg,2004. − 288 p.Eminescu, Mihai. Versuri. Proză / trad. în l.chineză de Feng Zhichen. – Beijing, 2004. – 332 p.Europe du Sud-Est: Vol. 2. − Paris: OCDE(Organisation de coopération et de développementéconomiques), 2003. − 468 p.Europeanization and conflict resolution: CaseStudies the European Periphery. − Gent: AcademiaPress, 2004. – 258 p.Figus, Alessandro. Le società post-sovietiche:Moldova. − Fidenza: l’Università degli studidi Genova e l’Istituto Internazionale di Managementdi Chişinău, 2002. – 106 p.Filip, Vasile. Ştefan Vodă al Moldovei. − Iaşi:Pim, 2004. − 204 p.Final Programe 26th Annual EAIR Forum Barcelona,5-8 september 2004. – Barcelona: UniversitatPolitecnica de Catalunya, 2004. – 48 p.Gheţu, Emilia. Dumitru Verdianu: Interviu //Atelier. − 2002. − Nr. 1-2. − p. 7.68

Hawks Tony. Playing the moldavans attennis. – London: Ebury Press, 2001. – 258 p.Hawks Tony. Tenis cu moldoveni / Tony Hawks;trad. din engleză. – Chişinău: Cartier, 2003. – 276 p.Ionescu Dan. From SSMR to the Republic ofMoldova ± pmr. – Chişinău, 2002. – 200 p.Istoria Basarabiei de la începuturi până în2003. – Bucureşti: Editura Institutului CulturalRomân, 2003. – 606 p.Les États Postsoviétique: Identités en construction,transformations politiques, trajectoireséconomiques / coord. Jean Radvanyi. – Paris: ArmandColin. – 2004. – 240 p.Lichtungen: Zeitschrift für literatur, kunstund zeitkritik. – 2004. – 100/XXV.Lumină lină: Revistă de spiritualitate şi culturăromânească = Gracious Light: Review ofRomanian Spirituality and Culture. – 2004. – An.IX. – Ian.-mart. (nr. 1).Lynch, Dov. Moldavie: Laboratoire de la nouvellestratégie européene // Le courrier des paysde l΄Est. – 2004. – Mart.-apr. (nr. 1042).McElhinney, Ann. La plus grande cave à vin dumonde: Cricova, unique trésor moldave // Courrierinternational. – 2003. – 3-9 aprilie. – Nr. 648.Murgeanu, Ion. O saga basarabeană //Luceafărul. – 2004. – 29 sept.Nicoleanu, Anca. O-Zone, mândria Rusiei //Evenimentul zilei. – 2004. – 19 iul.Noi suntem pionieri în stabilirea contactelorîn domeniul culturii: interviu cu dl Suruceanu //Nanning Wanbao. – 2004. – Noiemb.Nouzille, Jean. La Moldavie, histoire tragiqued΄une region européenne / Comité européend΄histoire et de stratégie balkaniques. – S.l.: Ed.Bieler, 2004. – 440 p.Nouzille, Jean. Moldova, istoria tragică aunei regiuni europene / Comitetul European deistorie şi Strategie Balcanice. – Chişinău: PrutInternaţional, 2005.Orient Expres. The Best of ContemporaryWriting from Enlargement Europe. Vol. 3 / Editedby Fiona Sampson. – Easter, 2003. – 208 p.Parmentier, Florent. La Moldavie à la croiséedes chemins. – Paris: editoo.com, 2003. – 180 p.Podborschi, V., Vaculenco, M. Natural shapes– a source of inspiration for eco-design // Productengineering: Eco-design, technologies and greenenergy. – Olanda: Springer, 2004. – P. 111-120.Portret în cronică. Ştefan cel Mare şi Sfânt(1504-2004). – Suceava: Muşatinii, 2004. – 375 p.Portret în istorie. Ştefan cel Mare şi Sfânt(1504-2004). – Suceava: Muşatinii, 2003. – 617 p.Portret în legendă. Ştefan cel Mare şi Sfânt(1504-2004). – Suceava: Muşatinii, 2003. – 250 p.Quality management in higher education:Proceedings of the 3 rd International Seminar on theQuality Management in Higher Education. – Iaşi:Casa de Editură Venus, 2004. – 420 p.Râpă-Buicliu, Dan. Ştefan cel Mare şi Sfânt.1504-2004. Poliptic istoric. – Galaţi: Istros, 2004.–276 p.Resúmenes de las comunicaciones. Abstractsof papers. Résumés des communications: XIIICongreso Internacional de Numismática. – Madrid:Ministerio de Educación, Cultura y Deporte,2003. – 312 p.Rőskau-Rydel, Isabel. Deutsche Geschichteim Osten Europas: Galizien. Bukowna. Moldau.– Berlin: Siedler Verlag, 2001. – 890 p.Samochkine, Veatcheslav. Un plan quichoque les Roumaine // Courrier international.– 2004. – 17-23 iunie. – Nr. 711. – P. 21.Schiffer, Elena. O-Zone îl vrea pe ClaudiuMirica, de la Stigma, în locul trădătorului // Gardianul.– 2005. – 17 ian.Seara Republicii Moldova // Doushi bao.– 2004. – 6 noiemb.Seara Republicii Moldova // Shenghuo bao.– 2004. – Noiembrie.Sfântul Voievod Ştefan cel Mare în CetateaBasarabilor: 500 de ani de la trecerea în eternitate.– Curtea de Argeş: Editura Dacpress, 2004.– 150 p.Simpozion de numismatică. – Bucureşti: Edituraenciclopedică, 2003. – 288 p.Stasiuk, Andrzej. Moldavie, étrange paradis //Courrier international. –2004. – 19 mart.Şimanschi, Leon. Ştefaniada sau cronica celuiMare şi Sfânt: în 47 de episoade. – Botoşani: Axa,2004. – 288 p.Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate69

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateTalabă, Doru. Product Engineering: Eco-Design,Technologies and Green Energy / Doru Talabă,Thomas Roche. – Dordrecht: Springer, 2004.– 540 p.Ursu Ioan. Ştefan cel Mare. – Bucureşti: FundaţiaCulturală Gheorghe Marin Speteanu, 2004.– 500 p.Val, Marius. Unghenii, sculptură în piatră şilemn //Atelier. – 2003. – Nr.1. – P. 18-19.Vaux, Tony; Barrett, Jan. Conflicting Interests:Moldova and the impact of Transdniestria / TonyVaux, Jan Barrett. – Timbertop, Churchfields: HumanitarianInitiatives, 2003. – 32 p.Vernet, Daniel. Pas de „Kaliningrad sur la merNoire” // Le monde. –2004. – 28 febr.Vieilledent-Gitton, Marie-Jo. Nos amis deMoldavie: ouverture culturelle et solidaire //Inter CDI. – 2004. – Iul.-aug. (nr. 190).Быргэу, М. М. Организация профилактикипреступлений органами внутренних дел: концептуальныеосновы, практика, перспективы совершенствования(опыт Республики Молдова). – Харьков:Издательство Национального университетавнутренних дел, 2004. – 256 с.Государственный исторический музей.Двенадцатая всероссийская нумизматическаяконференция: Тезисы докладов и сообщений.– Москва, 2004. – 288 c. (Boldureanu – p. 97-98).Использование возобновляемых источниковэнергии в Черноморском регионе.Стратегия и проблемы образования: Международнаяшкола-семинар ЮНЕСКО. – Москва:МГУИЭ, 2002. – 196 с.Этнопоэтика и традиция. − Москва: Наука,2004. – 432 р.10 ani de la stabilirea relaţiilor diplomaticeîntre Republica Populară Chineză şi RepublicaMoldova: 1992-2002. – S. l., s.a. – 60 p.70

SUMARŞTEFAN CEL MARE CTITOR DE NEAM ŞI ŢARĂ ...............................................................................................................3RELIGIE..................................................................................................................................................................12POLITICĂ..............................................................................................................................................................14DREPT.........................................................................................................................................................25ÎNVĂŢĂMÂNT...............................................................................................................................................27ETNOGRAFIE. FOLCLOR....................................................................................................................................................32ŞTIINŢĂ................................................................................................................................................................33NUMISMATICĂ...................................................................................................................................................................36CULTURĂ. ARTĂ...................................................................................................................................................................39LITERATURĂ.........................................................................................................................................................51ISTORIE...............................................................................................................................................62BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................68Imaginea Republicii Moldova în strãinãtate71

Imaginea Republicii Moldova în strãinãtateProcesare computerizată: Maria GriniucBun de tipar: 27. 04. 07Apărut: 2007Coli de tipar: 9Tiraj: 100Tiparul sub comanda nr. 5,executat la Imprimeria BNRM,str. 31 August 1989, 78A,Chişinău72