Descarca nr. 1217 - Ziarul Mara

10 Anul VI, nr. 1217 Sâmbătă 11 Iunie 2011Apicultura teleormăneană, la ora marilor incertitudiniApicultura reprezintă, fărăîndoială, una dintre cele mainobile preocupări ale omului,tradiŃia creşterii albinelor înRomânia având o vechime decâteva sute de ani. O meseriecare a adus, şi ar trebui săaducă în continuare, celor ce opractică venituri importante, înurmă cu 15-20 de ani, deexemplu, un stupar caredispunea de 60-70 de familiide albine putând să-şi Ńină, dinveniturile obŃinute, copiii laliceu sau facultate. În aniifoarte buni pentru stupărit, seobŃineau şi 50-60 de kilogramede miere de la fiecare familiede albine, iar stabilitateabanilor, respectiv a leuluiromânesc, făcea ca mierea,care poate fi păstrată ani de-arândul, să fie ca şi valuta forte.Apicultura românească eraconsiderată, pe drept cuvânt,una dintre cele bine dezvoltatepe plan mondial, şi, ca dreptrecunoaştere a meritelorromânilor în dezvoltareaapiculturii, un român a fostmulŃi ani la rând preşedinte alNu mai este mult până vom intra înluna iulie, cunoscută în popor şi subdenumirea de „luna lui Cuptor”, pentrucă este luna cu temperaturi caniculare,când un pahar de băutură rece şi uncolŃ de umbră sunt visul oricărui român.Iar dacă se întâmplă să mai găseşti şiun ştrand cu apă limpede şi răcoroasă,cu copaci umbroşi şi umbreluŃe subcare te poŃi ascunde de arşiŃă, ce Ńi-aimai putea dori?fiecare, asemenea preocupăriexistând şi în cadrul a foartemulte cooperative agricole deproducŃie. Din producŃia demiere obŃinută de la stupariiindividuali şi de la unităŃilecooperatiste şi de statRomânia exporta anual,îndeosebi în Ńările occidentale,cu precădere în Germania,câteva mii de tone de miere decea mai bună calitate,veniturile băneşti în valutăforte fiind deosebit deimportante.Din păcate, în ultimii aniapicultura din România, ca de-APIMONDIA – organizaŃia altfel şi cea mondială, se află încrescătorilor de albine din mare impas, schimbărileîntreaga lume. Mai mult, la climatice, dar şi introducereaBucureşti a fost înfiinŃat în cultură a unor soiuri deInstitutul de Cercetare Apicolă plante melifere – floareaşi Combinatul de Prelucrare a soarelui, rapiŃă - slabMierii de la Băneasa, iar în Ńară producătoare de nectar,e x i s t a u c â t e v a c e n t r e precum şi tăierile necontrolatespecializate pentru creşterea a pădurilor de salcâmmătcilor de prăsilă, de mareproductivitate. Mai mult, întoate ocoalele silvice din Ńarăexistau stupine cu un efectivconducând la obŃinerea decantităŃi din ce în ce mai micide miere de la familiile dealbine.de câteva sute de familii Anul trecut, de exemplu,stuparii cu un număr mic defamilii de albine, lipsiŃi deposibilitatea deplasăriiacestora la culesurile înpastoral, au obŃinut cantităŃi demiere care abia de le-au ajunspentru hrănirile stimulative dinstupină şi pentru consumulpropriei familii, veniturilef i n a n c i a r e l i p s i n d c udesăvârşire. Au obŃinutvenituri semnificative doaracei stupari care dispun de unnumăr mare de stupi şi audeplasat familiile de albine laculesurile în pastoral lasalcâm, tei, dar şi la floareasoarelui şi coriandru – acolounde se irigă - şi în DeltaDunării, unde se găsescîntinse suprafeŃe de teren pecare cresc plante melifereperene.Primăvara acestui an adebutat pentru stupari cevamai bine, după cum spuneinginerul Victor Bozeanu,directorul executiv al Fabriciide Prelucrarea Mierii de laBragadiru. Deşi iarna a fostm a i c e v a m a i l u n g ă ,majoritatea familiilor de albineau ieşit în primăvară în bunăstare. Cu toate că miereaobŃinută, cantitativ vorbind, nua fost la nivelul aşteptărilor,Ńinând seama de suprafeŃelefoarte mari cultivate cu rapiŃăîn Teleorman, culesurileprimăvăratice, inclusiv cele dela rapiŃă, au fost mai bunedecât cele din anul trecut. Faptdemonstrat şi de cantităŃileapreciabile de miere pe carestuparii le-au valorificat deja launitatea de la Bragadiru,m a r e a l o r m a j o r i t a t ec o n s t i t u i n d - o m e m b r i icooperatori ai AsociaŃiei Albinadin Alexandria. Şi la culesurilede la salcâm, în deplasările înpastoral făcute în judeŃeleArgeş şi Vâlcea, s-au obŃinutc a n t i t ă Ń i d e m i e r emulŃumitoare, Ńinând seama şide ploile căzute în aceastăperioadă.Interes, totuşi,crescândp e n t r u p r a c t i c a r e astupărituluiDeşi apicultura nu maiaduce venituri atât de mari caodinioară, obŃinându-se, de laan la an, cantităŃi din ce în cemai mici de la fiecare familie dealbine, măsurile de stimulare astupăritului luate de guvern,prin alocarea de sume de banin e r a m b u r s a b i l e p e n t r uprocurarea de roiuri de albine,de medicamente, de stupi şiutilaje apicole au condus laVom intra în… Cuptor fără ştrand?investiŃii pe care municipalitatea afăcut-o în ultimii ani. Pentru că uniidintre cititorii noştri ne-au solicitat unrăspuns în acest sens, în lipsa uneipoziŃii oficiale, ne-am deplasat la faŃalocului pentru a constata cum staulucrurile.Ştrandul propriu zis se prezintă la felca în urmă cu câteva săptămâni, înschimb, un grup de muncitori lucrau dezor pentru amenajarea incintei. Sec r e ş t e r e a i n t e r e s u l u iîndeosebi al tinerilor pentrupracticarea acestei meserii.Câteva sute de teleormăneniau absolvit sau sunt în curs deabsolvire a cursurilor pentruobŃinerea diplomei care leatestă pregătirea de apicultor,iar marea majoritate astuparilor au întocmit proiectepentru accesarea de fondurifinanciare nerambursabile,banii, câte 1500 de euro pean, cinci ani consecutivi, fiindfolosiŃi pentru dezvoltareapropriilor stupine. În prezent,în Teleorman se deruleazăcursuri de pregătire pentrumeseria de apicultor de cătreCamera de ComerŃ, IndustrieşiAgricultură, de către CameraAgricolă Teleorman, aceastadin urmă întocmind pentruapicultori şi proiecte pentrua c c e s a r e a d e f o n d u r ieuropene nerambursabile.Proiecte pe care le întocmeşteşi AsociaŃia Albina dinAlexandria pentru toŃi cei cevor să înveŃe şi să practiceaceastă nobilă meserie.ConstanŃa FAURîn luna lui Cuptor se va putea face obaie în bazin, un duş şi plaja de rigoare,nu va fi cu supărare pentru nimeni.C.O.Alexăndrenii visează de câŃiva anila asta şi după ce autorităŃile locale i-autot ameninŃat cu deschidereaştrandului de lângă stadion, mulŃi audevenit neîncrezători că în varaaceasta vor trece pragul celei mai mariplantau flori şi arbuşti ornamentali şi,după cum se prezentau lucrurile, s-arputea ca totul să fie gata într-osăptămână-două. Pentru că celelalteelemente ambientale n-au nici o şansăsă fie finalizate până la 1 iulie. Dar dacă