Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

More documents

Recommendations

Info

Modificarea conceptului de psihoza de-a lungul unui secol si mai bine este rezultatul progreselor in intelegerea etiologiei si patogeniei tulburarilor psihice, a conturarii simptomelor si entitatilor nosologice. In final se poate spune ca de-a lungul a 150 ani termenul de psihoza a fost sinonim cu cel de nebunie si a trecut prin diferite stadii de conceptualizare, toate conturand psihoza in opozitie cu altceva precum dihotomiile nevrotic–psihotic, exogen–endogen, reactivpsihotic sau functional-organic. Acest drum a fost bazat in mare parte pe interpretari fenomenologice care, pe la mijlocul anilor 70 au fost inlocuite de viziunea biologizanta si de cea ateoretica si astfel versiunile succesive ale DSM si ICD reusesc oarecum sa pune ordine intr-un turn Babel in care fiecare vorbea pe limba lui. Dar din pacate aceasta nu a fost un progres in toate planurile de intelegere a psihozei! Hermeneutica psihozei si evolutia psihiatriei moderne Din sectiunea de mai sus s-a vazut destul de limpede ca psihoza s-a aflat in mijlocul dezvoltarii conceptelor de baza ale psihiatriei moderne si mai ales in conturarea modelului de boala mentala; cine incearca sa desluseasca psihoza scotand-o din contexul evolutiei psihiatriei comite o gresala. Reflectand asupa naturii si intelesului psihozei trebuie sa te intorci cu gandul la ceea ce spunea Heidegger: “ceea ce ne face pe noi sa gandim este de fapt ceea ce ne tulbura si ne face confuzi”. Mai mult, Wittgenstain spunea ca problemele care ne tulbura nu se rezolva totdeauna cautand noi informatii, ci mai ales prin rearanjarea a ceea ce este deja cunoscut. Cautarea psihozei a adus tensiunea necesara pentru a impinge psihiatria inainte, atat ca practica cat si ca organizare, prin promovarea unor noi concepte si rearanjarea altora mai vechi si mai ales prin modificarile la nivelul limbajului utilizat in psihiatrie. Daca cineva intreaba ce este psihoza, raspunsul cel mai simplu si poate cel care este dincolo de orice tagada este ca psihoza este un fenomen clinic caracterizat printr-o pierdere a contactului cu realitatea, evidentiata prin halucinatii, delir, tulburari formale ale gandirii, dezorganizare comportamenta si perturbare a functionarii sociale. Pana la aceasta definitie, simpla interpretarea si definitia psihozei au trecut prin mai multe momente, in functie de doctrina dominanta a epocii sau de modele timpului, iar criticii conceptului de psihoza chiar cred ca comportamentul psihotic este “rational”, in sensul ca este dirijat de ratiunea proprie si psihoza nu poate fi construita pe aceasta baza. 6
Pentru Berrios (1987) termenul de psihoza a fost inventat pentru a inlocui in discursul public si cel specializat termeni ca “nebunia”, “alienarea” si “dementa”. In descifrarea psihozei s-au folosit mai multe abordari si cea care a adus contributii esentiale a fost metoda fenomenologica cu radacini in conceptia lui Husserl (Burgy, 2008). Fenomenologia lui Husserl spune ca ceea ce este important este experienta directa a lucrurilor si nu investigarea faptelor exterioare, aparenta acestori lucruri in fluxul intentional al constiintei si nu trivialitatea epic-circumstantiala: “nu ai nevoie sa sti ce este, daca sti ca ai facut-o bine”. Jasper, in editiile succesive ale lucrarii lui fundamentale “Allgemeine Psychopathologie” (1913-1959), pune in conjunctie forma si continutul, explicarea si intelegerea, dezvoltarea si procesul in interpretarea faptelor psihopatologice. Metoda lui Jasper a constituit un cadru in care s-a limpezit mult din expresivitatea psihozei. El a initiat mai multe nivele ale intelegerii fenomenului psihopatologic: intelegerea statica, ca o sectiune in “timp real” a fenomenului psihopatologic; intelegerea experientiala, sau felul in care individul traieste, experimenteaza tulburarea, traieste delirul sau halucinatiile si ce semnificatie le da, respectiv geneza ideilor si perceptiilor delirante ca trairi ale psihozei; intelegerea genetica, care lasa sa se inteleaga cum o stare mentala apare din alta pe continuumul biografic al subiectului si cum psihoza este o rupere a firului vietii acestuia; intelegerea rationala, care presupune intelegerea rational-logica a productiilor pacientului de pe o pozitie exterioara; si incheie cu intelegerea hermeneutica, care incearca sa inchege intelesuri superioare din analiza spuselor pacientului. Aplicand dihotomia intelegere-explicare ca doua fatete ale demersului fenomenologic, Jasper vede “comprehensivitatea” ca si caracteristica a reactiilor psihologice si “incomprehensibilitatea” ca trasatura a psihozelor. In situatia psihozei, intelegerea trebuie inlocuita cu explicarea procesului psihotic. Trasatura esentiala a psihozelor este afectarea fiintei in intregul ei. Pentru Bleuler (1949) psihoza, respective schizofrenia, nu reprezinta o personalitate bolnava ci o persoana bolnava, pentru ca fiecare functie este afectata intr-un fel anume si toate impreuna ( Heinimma, 2000). Vorbind despre deosebirea dintre nevroza si psihoza, Jasper spunea ca in timp ce in nevroza pacientul nu se inteleg pe sine insusi, in psihoza ceilalti nu inteleg pacientul. Ulterior Kurst Schneider introduce conceptul de reactii comprehensive anormale si psihoza o vede ca o entitate aparte care nu poate sa se plaseze pe continuumul comprehensiv dintre boala si 7
Page 1 and 2: s “Experience of Psychosis” pic
Page 3 and 4: mania, dementa si idiotia. La acea
Page 5: Aparitia lucrarii lui Freud despre
Page 9 and 10: transparenta si obiectivitatea deme
Page 11 and 12: Astfel, DSM-IV disperseaza “psiho
Page 13 and 14: institutionala imediata, lucru care
Page 15 and 16: subiecti cu dezorganizare conceptua
Page 17 and 18: In finalul acestor cercetari se poa
Page 19 and 20: pot fi specifice doar psihozei prec
Page 21 and 22: implicata in luarea deciziilor in m
Page 23 and 24: diagnostic un schizofren poate pare
Page 25 and 26: Van Kampen Schizotypyc Syndrome Que
Page 27 and 28: literatura si din experienta practi
Page 29 and 30: Un scor total al pacientului poate
Page 31 and 32: Conform autorilor, trasaturile schi
Page 33 and 34: Inventarul de auto-evaluare a exper
Page 35 and 36: fazele preliminare ale psihozei, ca
Page 37 and 38: Interviul structurat pentru simptom
Page 39 and 40: confidenta intercotatori dupa cum a
Page 41 and 42: Scorurile medii pentru aceaste scal
Page 43 and 44: lor pana la aparitia primelor simpt
Page 45 and 46: Se stie ca una din cele mai mari pr
Page 47 and 48: intrebari si este un instrument de
Page 49 and 50: Scala cuprinde trei subscale: - sub
Page 51 and 52: Pentru a creste confidenta masurari
Page 53 and 54: dezvoltata de Ehmann si colab. (199
Page 55 and 56: putine plangeri, va fi mai mult sau
Page 57 and 58:
Andreasen N (1982): Negative sympto
Page 59 and 60:
Chmielewski PM, Fernandes LO, Yee C
Page 61 and 62:
Heinimaa M (2008): The Grammar of P
Page 63 and 64:
827-838. Miller TJ, McGlashan TH, W
Page 65 and 66:
Rado S (1960): Theory and therapy:
Page 67:
Weiser M, Reichenberg A, Rabinowitz
show all

Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?