Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

lor pana la aparitia primelor simptome franc schizofrene, in special halucinatiile si delirurile. In
general, perioada prodromala poate tine intre 2 si 5 ani. In conceptia autorului, simptomele
prodromale prezinta o similitudine cu simptomele fundamentale (“Grundsymptome”) a lui
Bleuler si Kraepelin, tradand “o relaxare a unitatii interioare a vietii psihice” manifestata in
special prin 12 simptome: anxietate sociala (SAN), izolare activa (AIS), trairea intr-o lume
fantastica (FTW), aplatizare afectiva (AFF), egocentrism (EGC), ostilitate (HOS), sentimente
de alienare (ALN), tulburari perceptuale (PER), gandire deliranta (DET), suspiciune (SUS),
apatie (APA), deraiere cognitiva (DER). Aceste simptome sunt interdependente si sensul ca se
determina reciproc. Acestor 12 simptome le corespunde 12 subscale ale chestionarului pe care
van Kampen il construieste pentru ca decela stadiul prodromal (van Kampen, 2006).
Forma finala a chestionarul s-a obtinut prin administrarea unui numar mare de intrebari
la trei esantione de 281, 265 si 329 subiecti recrutati din populatia generala. Subscalele au fost
testate privitor la consistenta interna si validitatea concurentiala, confidenta intercotatori iar
modelul intreg cu 12 factori a fost testat prin analiza Lisrel in vederea evidentierii relatiei
dintre factori. Astfel s-au stabilit cateva relatii cauzale precum: ostilitatea este determinata
mai ales de suspiciozitate, izolarea activa si anxietate sociala sau gandirea deliranta este legata
de trairea intr-o lume fantezista, de tulburari perceptuale si alienare. Studiul de confidenta si
validitate a aratat indici in plaja de “bun - foarte bun”.
Chestionarul cuprinde cele 12 subscale si fiecare subscala contine 9 itemi, deci in total
chestionarul cuprinde 108 itemi. Fiecare item este cotat pe o scala cu patru ancore in functie de
cat de mult se aplica continutul itemlui subiectului testat: total DA, partial DA, partial NU si
total NU (Anexa Nr. 15).
Analiza factoriala a chestionarului a dat o solutie cu trei factori: schizotipie negativa,
schizotipie asociala si schizotipie pozitiva.
Chestionarul SSQ, in ciuda lungimii lui, se constituie un instrument valid atat in
cercetare cat si in clinica, precum programele de detectie timpurie a psihozei.
Scorurile normative obtinute pe esantionului testat (N=771 subiecti) sunt prezentate in
Tabelul Nr. 5.
43