Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

iar totalizarea scorurilor itemilor da un scor total pentru fiecare domeniu si pentru scala
intreaga.
Se recomanda ca aplicarea acestui interviu semi-structurat sa fie facut numai dupa ce
intre pacient si clinician se stabileste o relatie confidenta si de aceea autorii recomanda ca
examinarea subiectului sa inceapa cu un interviu psihosocial si doar dupa aceea sa se continue
cu administrarea acestui inventar. Intervievatorul incepe cu formularea unei intrebari specifice
itemului de evaluat la care subiectul furnizeaza prima versiune a raspusului lui. Apoi
interevievatorul reformuleaza raspunsul subiectului propunand exemple sau metafore la care
subiectul va furniza exemplele lui sau metaforele proprii si astfel se incearca capturarea cu
adevarat a trairii respective. Fiecare item este prevazut cu o descriere a ceea ce intentioneaza sa
evalueze si este prevazut cu diferite “probe”, respectiv sugestii de intrebari sau exemple. In
general autorii recomanda ca perioada de timp la care sa se refere interviul sa fie ultimele doua
saptamani din viata subiectului.
Intereviul prezinta o buna confidenta intra-cotatori dar aceasta este slaba cand e vorba
de cotatori diferiti; prin analiza factoriala autorii nu reusesc sa deceleze structura factoriala a
scalei. Din cauza dificultatilor administrarii si cu scopul marii confidentei inter-cotatori, deci a
uniformizarii modalitatii de culegere a datelor, autorii organizeaza cursuri de formare pentru
aplicarea acestei scale, cursuri care dureaza trei zile si cu un cost de 300 Euro. Doritorii se pot
adresa la Directorul cursului Dr. Peter Handest, Psychiatric Center Hvidovre, Brondbyostervej
160, 2605 Brondby, Denmark.
Scala Bonn pentru evaluarea simptomelor de baza (The Bonn Scale for the
Assessment of Basic Symptoms - BSABS ) si Instrumentul de evaluare a inclinatiei spre
schizofrenie (Schizophrenia Proneness Instrument-adult version - SPI-A)
Aceasta scala a fost dezvoltata de Gross si colab. (1987) bazati pe teoria simptomelor
bazale a lui Huber si Gross (Huber si Gross, 1989). Dupa acesti autori, simptomele bazale sunt
acele simptome subtile, experimentate subclinic la nivelul gandirii, afectivitatii, perceptiei,
vorbirii, activitatii motorii, impulsurilor, activitatii vegetative si a tolerantei la stress, simptome
care apar in fazele prodromale ale episodului psihotic, indiferent ca este vorba de primul episod
de psihoza, de o recadere psihotica sau de stari reziduale si pot fi culese chiar in timpul
episodului franc psihotic (Gross si Huber, 2005). Ele exprima perturbarile subiective din
34