Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

a fost construita de Bell si colab. (2006) ca un instrument de auto-evaluare cu 32 itemi (Anexa
Nr. 6). Autorii remarca constatarea ca experientele perceptuale “anormale” sunt diferit
raportate si traite de populatia generala si de indivizii “bolnavii”. La acestia din urma
tulburarile perceptive sunt date de fenomenele halucinatorii din diferite modalitati perceptuale
insotite de lipsa insightului, pe cand la populatia generala ele sunt mai vagi, experimentate in
context de distress sau preocupari si convingeri particulare si etichetate ca experiente neuzuale
sau stranii, mai mult sau mai putin legate de o conditie exterioara. Aceste experiente sunt in
curs de validare sau nu, in functie de dezorganizarea conceptuala sau de credintele culturale
particulare care le pot insoti. Ele se pot constitui insa in fenomene para-normale care pot
anunta procesul de constituire a unei trairi franc psihotice. Aceste fenemene premergatoare
instituirii unei experiente psihotice sau care sugereaza psihoza au fost denumite “inclinatii
psihotice” (psychosis proneness) si l-au facut pe Eysenck (1976) sa postuleze “psihoticismul”
ca o dimensiune a personalitatii sau pe Rado (1960) sa inventeze termenul de schizotipie.
Acesta din urma a format acest cuvant prin abrevierea cuvintelor schizofrenie si schizotip.
Acest termen l-a inlocuit pe cel de schizofrenie pseudonevrotica si era caracterizat de Rado ca
o “deficienta a integrarii placerii” ceea ce duce la “tulburari emotionale, suprasenzitivitate,
insecuritatea selfului, o corpului si a ambiantei”. Din acesti indivizi se recrutau schizofrenii de
mai tarziu.
Scala CAPS este construita cu scopul de masura valid si confident din punct de vedere
psihometric experientele perceptive anormale si a inclinatiilor perceptuale psihotice din
populatia generala si nu numai. Ea cuprinde itemi care evalueaza experiente perceptuale pe
toate canalele senzoriale. Subiectul este invitat sa raspunda daca respectiva experienta este
prezenta si daca da, sa o evalueze de-a lungul a trei subscale, respectiv cat de suparatoare
(distress), frecventa si intrusiva este pe o scala Likert cu 5 ancore.
Scala a fost testata pe 336 subiecti extrasi din populatia generala non-clinica si pe 20
subiecti cu tulburari psihotice. Confidenta interna a scale a fost inalta (indice Cronbach=0,87)
iar validitatea de constructie si de criteriu, comparativ cu alte scale, a fost buna. Scala CAPS
furnizeaza un scor total, in functie de raspunsurile Da si Nu si scoruri partiale pentru fiecare
din cele trei subscale. Scala s-a dovedit utila in masurarea experientelor perceptuale anormale
la indivizii indiferent de diagnosticul clinic sau statutul de bolnav.
32