Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

Un scor total al pacientului poate fi obtinut din adunarea scorurilor de la cei 7 factori.
Scala poate fi administrata de surori cu experienta clinica si antrenament de evaluare
standardizata a pacientilor (administrare de scale si chestionare).
Scala demonstreaza o rezonabila validitate predictiva (Philip, 1979). Confidenta
intercotatori arata un indice de confidenta de la bun la foarte bun, atunci cand scala este
folosita de un personal foarte bine antrenat (NIMH, 1978: Bech, 1993).
Chestionarul de auto-evaluare a experientelor psihotice (Community Assessment of
Psychotic Experiences – CAPE)
Acest instrument a fost dezvoltat de Stefanis si colab. (2002) din dorinta de a evalua
distributia simptomelor psihotice pozitive, negative si depresive in populatia generala (Anexa
Nr. 4). CAPE este un instrumente de autoraportare si evalueaza separat severitate si frecventa
simptomelor culese de 42 intrebari.
Autorii au pornit de la consideratia ca tabloul clinic de psihoza este determinat de o
combinatie variabila a cel putin cinci categorii de simptome, categorii care coreleaza unele cu
altele, cele mai comune fiind categoriile de simptomele pozitive, negative si de dezorganizare
conceptuala si ignorand celelalte categorii precum mania/excitatia sau depresia. Pe de alta parte
aceste clase de simptome psihotice sunt distribuite pe un continuu pornind din populatia
generala si terminand cu cazurile clinice severe, cu alte cuvinte, se pot vedea in populatia
generala acelasi simptome care sunt gasite si in cazurile de psihoza, diferenta fiind doar
cantitateva, de severitate. Astfel. halucinatiile si delirul nu sunt inevitabil asociate cu
diagnosticul de psihoza si aceasta depinde de factori personali si culturali precum capacitatea
de coping, comportamentul de boala, toleranta sociala sau capacitatea de functionare
individuala.
Acest instrument are la baza cei 21 itemi ai inventarului lui Peters de auto-evaluare a
ideatiei delirante (Peters Delusional Inventory, Peters si colab. 1999) bazati la randul lor pe
modul de descriere a delirului din inventarului diagnostic al Present State Examination (PSE,
Wing si colab. 1974), itemi care insa au fost modificati partial, la care s-au mai adaugat itemi
din Scale for the Assessment of Negative Symptoms - SANS (Andreasen, 1989) in idea de a
cuprinde mai bine simptomele negative. La toti acestia, autorii au mai adaugat opt itemi care
descriu simptomele depresive. In final instrumentul a strans laolalta 42 itemi dintre care 20
29