01.12.2012 Views

Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

pot fi specifice doar <strong>psihozei</strong> precum reducerea volumului talamusului indiferent de felul<br />

<strong>psihozei</strong> ( McDonald si colab. 2005; McIntosh si colab. 2006).<br />

Nu exista nici un motiv serios de a considera ca psihoza si schizofrenia sunt unul si<br />

acelasi lucru. Mai mult, se aduna din ce in ce mai multe voci care spun ca conceptul de<br />

schizofrenie trebuie reconsiderat ca si conceptia binara Kraepeliniana asupra bolilor<br />

“psihotice”. Chiar Kraepelin spunea in ultimii ani de viata ca “noi nu putem sa distingem in<br />

mod satisfacator cele doua boli si aceasta conduce la suspiciunea ca problema este<br />

incorecta...formele afective si schizofrene nu reprezinta expresia particulara a proceselor<br />

patologice ci mai curand indica ariile personalitatii in care aceste procese se desfasoara”<br />

(citat de Owen si colab. 2007).<br />

Recunoscand ca clasificarile actuale nu fac altceva decat o colectie de sindroame<br />

psihopatologice in loc sa contureze boli definite biologic care exista realmente in natura, un<br />

grup de lucru de 21 psihiatrii eminenti din diferite tari, sub egida American Psychiatric<br />

Association si a catorva alte organizatii, lucreaza de 7 ani la ceea ce se numeste “deconstructia<br />

<strong>psihozei</strong>”, o sarcina care inseamna gasirea de trasaturi relavante pentru adevaratul diagnostic al<br />

schizofreniei si a altor categorii care poarta apelativul “psihotic” (tulburari afective, tulburari<br />

de folosire a substantelor, etc.). Acest proces de deconstructie cuprinde adunarea datelor<br />

genetice, psihopatologice, epidemiologice, de neuroimagistica, psihofarmacologie, anatomopatologice<br />

si culturale si “corelarea lor in relatie cu reprezentarea categoriala si dimensionala<br />

a <strong>psihozei</strong> si cu cu expreisa ei subclinica” (van Os si Tamminga, 2007). Acest grup si-a pus<br />

intrebarea: unde ne aflam? Si a constata ca definitia schizofreniei din DSM-IV si ICD-10 este<br />

suprasimplificata si incompleta, criteriile de includere si excludere sunt arbitrare, informatiile<br />

noi despre etiopatogenia schizofreniei sunt ignorate si nu reuseste sa defineasca genotipul<br />

schizofreniei astfel incat sa poate sa fie folosit in studiile genetice iar distinctia dintre<br />

schizofrenie si tulburarea bipolara nu se adevereste (Gaebel si Zielasek, 2007). Pentru toate<br />

aceste considerente au fost voci in cadrul acestui grup de lucru care au propus ca sa se renunte<br />

la terminologia veche si sa se uneasca schizofrenia si tulburarile afective intr-o singura clasa de<br />

psihoza generala si criteriul longitudinal sa fie scurtat la o singura luna (First, 2006). Aceasta<br />

ideie s-a bazat mai mult pe relatia timpurie intre genotip si fenotip in acest grup de tulburari<br />

psihice, parand sa existe acelasi grup de gene care determina atat fenotipul schizofren cat si cel<br />

afectiv.<br />

19

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!