Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

More documents

Recommendations

Info

FACTOR: Dezorganizare Simptome pozitive Simptome negative Depresie Manie Tangentialitate Voci comentative Saracirea expresiei gestuale Pierderea interesului Presiunea vorbirii Relaxarea asociatiilor de idei Halucinatii auditive Scaderea miscarilor spontane Scaderea energiei Hiperactivitate Gandire iligica Insertia gandirii Expresie faciala neschimbata Disforie Euforie Perseverare Citirea gandurilor Lipsa inflexiunilor vocale Lipsa de valoare Descresterea nevoii de somn Incoerenta Voci conversand Lipsa raspusurilor afective Lentoarea gandirii Cresterea stimei de sine Distractibilitate Raspndirea gandirii Saracirea limbajului Pierderea apetitului Fuga de idei Blocajul gandirii Furtul gandirii Contact vizual scazut Ganduri suicidare recurente Distractibilitate Vorbire dezorganizata Sentimentul de a fi controlat Marirea latentei raspunsurilor Lentoare psihomotorie Tulburari de judecata Comportament bizar Halucinatii vizuale Stupor Hipersomnie Halucinatii olfactive Rigiditate Pierdere in greutate Halucinatii tactile Insomnie Delir de persecutie Idei de referinta Tabelul Nr. 1: Distributia simptomelor in cinci factori de psihoza (dupa Boks si colab. 2007) 16
In finalul acestor cercetari se poate spune ca fenotipul psihotic exista in natura, ca el este raspandit in diferite proportii si grade la specia umana (si nu numai), sub forma unor dimensiuni discrete pe un continuum de severitate, iar expresivitatea <strong>psihozei</strong> este colorata cultural, lucru dovedit de International Study of Psychotic Symptoms, care a studiat fizionomia schizofreniei la 1080 pacienti racoltati din Austria, Polonia, Lituania, Georgia, Pakistan, Nigeria si Ghana. Studiul a demonstrat ca atat halucinatiile si delirul, dar mai ales setul de simptome de prim rang ale schizofrenie sunt sensitive cultural, diferind ca aspect, recunoastere, importanta si validitate de la o cultura la alta. Studiul a concluzionat ca intr-o proportie de 15- 30% simptomatologia psihotica este dependenta cultural (Stompe si colab. 2006). Dupa parerea autorului psihoza este o stare “end-level” la care pot ajunge diferite tulburari psihice sau tulburari somatice, ea nu este o boala de sine statatoare, ea este doar un adjectiv, o stare transzitorie la care se ajunge in anumite conditii si care tradeaza un anume mod de traire a bolii subjacente. Psihoza - entitate clinica sau doar un atribut Parintii nosologiilor moderne au creiat diferite entitati nosologice care sa se prezinte ca si categorii calitativ diferite de “normal”, deci care sa aibe o discontinuitate intre normalitate si patologie si care sa fie diferite calitativ unele de celelalte categorii diagnostice. Cu toate acestea, ei nu au garantat in mod ferm ca fiecare categorie este o entitate discreta (Allardyce si colab. 2007). Mai mult, Kendell si Jablensky (2003) spun ca exista o dispersie naturala a tulburarilor psihice care se separa unele de altele si de populatia generala prin “zone de raritate”, lucru care confera o validitate si utilitate diagnosticelor psihiatrice asa cum sunt ele formulate. In cazul simptomelor pozitive de schizofrenie (delirul si halucinatiile), simptome care dau nota “psihotica” a acestei entitati, s-a constatat ca nu exista o demarcatie neta intre distributia lor in populatia generala si tulburarile psihotice (vezi paragraful anterior). Acest lucru tradeaza o distributie continua intre boala si normalitate a trasaturilor psihotice dar asta nu inseamna ca si schizofrenia se poate aseaza pe acest continuu. 17
Page 1 and 2: s “Experience of Psychosis” pic
Page 3 and 4: mania, dementa si idiotia. La acea
Page 5 and 6: Aparitia lucrarii lui Freud despre
Page 7 and 8: Pentru Berrios (1987) termenul de p
Page 9 and 10: transparenta si obiectivitatea deme
Page 11 and 12: Astfel, DSM-IV disperseaza “psiho
Page 13 and 14: institutionala imediata, lucru care
Page 15: subiecti cu dezorganizare conceptua
Page 19 and 20: pot fi specifice doar psihozei prec
Page 21 and 22: implicata in luarea deciziilor in m
Page 23 and 24: diagnostic un schizofren poate pare
Page 25 and 26: Van Kampen Schizotypyc Syndrome Que
Page 27 and 28: literatura si din experienta practi
Page 29 and 30: Un scor total al pacientului poate
Page 31 and 32: Conform autorilor, trasaturile schi
Page 33 and 34: Inventarul de auto-evaluare a exper
Page 35 and 36: fazele preliminare ale psihozei, ca
Page 37 and 38: Interviul structurat pentru simptom
Page 39 and 40: confidenta intercotatori dupa cum a
Page 41 and 42: Scorurile medii pentru aceaste scal
Page 43 and 44: lor pana la aparitia primelor simpt
Page 45 and 46: Se stie ca una din cele mai mari pr
Page 47 and 48: intrebari si este un instrument de
Page 49 and 50: Scala cuprinde trei subscale: - sub
Page 51 and 52: Pentru a creste confidenta masurari
Page 53 and 54: dezvoltata de Ehmann si colab. (199
Page 55 and 56: putine plangeri, va fi mai mult sau
Page 57 and 58: Andreasen N (1982): Negative sympto
Page 59 and 60: Chmielewski PM, Fernandes LO, Yee C
Page 61 and 62: Heinimaa M (2008): The Grammar of P
Page 63 and 64: 827-838. Miller TJ, McGlashan TH, W
Page 65 and 66: Rado S (1960): Theory and therapy:
Page 67:
Weiser M, Reichenberg A, Rabinowitz
show all

Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?