Masurarea psihozei - Dr. Radu Vrasti, MD, PhD

subiecti cu dezorganizare conceptuala marcata, precum si simptome evidente negative si mai
putine pozitive, iar simptomele de depresie si manie aproape ca lipsesc; aici se plaseaza in
majoritate subiectii care au fost diagnosticati in prealabil cu schizofrenie forma dezorganizanta
si catatona; clusterul Nr. 4 (14% din subiecti) cuprinde subiectii care au aratat un grad ridicat
de simptome negative si pozitive, oarecare dezorganizare conceptuala si simptome afective,
grup ce corespunde diagnosticului prealabil de schizofrenie catatona si psihoza
schizofreniforma; grupul Nr. 5 (7%) cuprinde pacienti cu o combinatie din toate clasele de
simptome si corespunde mai mult diagnosticului de psihoza depresiva; clusterul Nr. 6 (6% din
subiecti) cuprinde subiecti cu note mari de depresie si putine alte simptome si acopera
majoritatea subiectilor diagnosticati in prealabil cu psihoza depresiva.
Aceaste rezultate sunt oarecum asemanatoare cu cele ale lui Kendler si colab. (1998)
obtinute tot cu “latent class analysis”, metoda care permite gruparea subiectilor in clase
diagnostice. Acestia gasesc ca cei 343 probanti cu psihoze se pot imparti in sase clase:
schizofrenia clasica, depresia majora, tulburarea schizofreniforma, schizo-mania, schizodepresia
si hebefrenia, ceea ce subliniaza ca impartirea traditionala Kraepeliana in doua mari
psihoze nu se verifica. Totusi Kendler nu era de acord ca formele psihotice se aseaza pe un
continuu si ca ele nu sunt calitativ distincte, asa cum sustinea Crow (1998). Acesta din urma
spunea ca “nu exista o granita obiectiva care poate fi trasata intre tulburarile care sunt
predominant afective si cele care sunt predominant schizofrene”.
15