12.07.2015 Views

S-a inaugurat "casa" inginerilor de la Mârºa - Primaria Avrig

S-a inaugurat "casa" inginerilor de la Mârºa - Primaria Avrig

S-a inaugurat "casa" inginerilor de la Mârºa - Primaria Avrig

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Anul VII, nr. 50Mai2013 4 paginiInfoavrig@gmail.comAceast[ edi\iese distribuiegratuitPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL LOCAL AVRIG `i editat[ cu sprijinul ziarului TRIBUNAS-a <strong>inaugurat</strong> "casa" <strong>inginerilor</strong> <strong>de</strong> <strong>la</strong> MârºaAsociaþia Generalã a Inginerilor din România (AGIR) are, începând din data <strong>de</strong>15 mai, o sucursalã proprie ºi în localitatea Mârºa, oraºul <strong>Avrig</strong>. Sucursa<strong>la</strong>AGIR funcþioneazã <strong>la</strong> parterul din cadrul Corpului C al Liceului TehnologicMârºa (în ace<strong>la</strong>ºi imobil în care funcþioneazã ºi Incubatorul <strong>de</strong> Afaceri Mârºa).Festivitatea inaugurãrii sediului s-a<strong>de</strong>sfãºurat în prezenþa preºedinteluiasociaþiei, dr.ing. dipl. Mihai Mihaiþã, aaltor membri din conducerea organismului,reprezentanþilor administraþieilocale avrigene, a diverºi reprezentanþiai mediului aca<strong>de</strong>mic sibian (ºi nunumai!), a majoritãþii membrilor filialei,precum ºi a numeroºi co<strong>la</strong>boratori ºiinvitaþi.Amfitrionul festivitãþii a fost prof. ing.Maria ªinca, directorul Liceului TehnologicMârºa, cea care s-a ocupat <strong>de</strong>formalitãþile necesare înfiinþãrii acesteifiliale ºi care a primit girul pentru aconduce acest organism.Dupã cuvântul <strong>de</strong> salut, urãrile <strong>de</strong> bunvenit ºi mulþumirile adresate participanþilor,gazda evenimentului a fãcut oscurtã trecere în revistã a <strong>de</strong>mersurilorîntreprinse <strong>de</strong> <strong>la</strong> I<strong>de</strong>ea înfiinþãrii filialeipânã <strong>la</strong> concretizarea acesteia.Apoi, cuvântul a fost acordatpreºedintelui AGIR, dr. ing. dipl. MihaiMihãiþã. Acesta a prezentat, pe scurtlegãturile sale cu <strong>Avrig</strong>ul ºi regiunea, afãcut un scurt istoric al asociaþiei ºi a<strong>de</strong>taliat care sunt principalele obiectiveºi activitãþi în care aceasta se implicã.De asemenea, Mihai Mihãiþã a þinut sã-ºi exprime bucuria ºi satisfacþia pentruprilejul <strong>de</strong> a participa <strong>la</strong> inaugurareaunei noi filiale AGIR, a felicitat gaz<strong>de</strong>leºi autoritatea localã pentru modul în cares-au organizat ºi ºi-a arãtatdisponibilitatea <strong>la</strong> sprijin ºi co<strong>la</strong>borarepentru oamenii <strong>de</strong> aici ºi activitãþile pecare aceºtia vor sã le întreprindã.A mai vorbit celor prezenþi primarul<strong>Avrig</strong>ului, Arnold Gunther Klingeis,acesta urând succes celor ce vor<strong>de</strong>sfãºura diverse activitãþi <strong>la</strong> AGIRMârºa. Primarul ºi-a exprimat totodatãconvingerea cã aceastã filialã poateconstitui un a<strong>de</strong>vãrat nucleu <strong>de</strong> un<strong>de</strong> vaporni <strong>de</strong>zvoltarea ºi implementarea <strong>la</strong>scarã mare a proiectelor actualeiadministraþii locale, în special celereferitoare <strong>la</strong> energia ver<strong>de</strong>.Cu acest prilej, a fost prezentat sediulsucursalei precum ºi prioritãþile ºiprogramul propuse pentru perioadaurmãtoare.Asociaþia Generalã a Inginerilor dinRomânia (AGIR), reapãrutã pe scenasocietãþii civile româneºti în anul 1990,este o organizaþie profesionalãneguvernamentalã, cu personalitatejuridicã, apoliticã, cu activitate non profit,cu autonomie <strong>de</strong>plinã, constituitã peduratã nelimitatã. AGIR este oorganizaþie <strong>de</strong>schisã, cu un numãrnelimitat <strong>de</strong> membri, persoane fizice ºijuridice, care-i recunosc statutul ºidoresc sã contribuie <strong>la</strong> realizareaobiectivelor sale. Organizarea ºifuncþionarea sa sunt stabilite prin statut.Asociaþia Generalã a Inginerilor dinRomânia este continuatoarea <strong>de</strong> drept aorganizaþiilor inginereºti care au purtatsuccesiv <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> "SocietateaPolitehnicã", "Asociaþia Generalã a Inginerilordin România", "Asociaþia ªtiinþificãa Tehnicienilor", "Asociaþia ªtiinþificã aInginerilor ºi Tehnicienilor" ºi "ConsiliulNaþional al Inginerilor ºi Tehnicienilor".În sucursa<strong>la</strong> AGIR Mârºa, printrepuþinele structuri <strong>de</strong> acest fel din þarã(în afara celor formate în capitalele <strong>de</strong>ju<strong>de</strong>þ), sunt <strong>de</strong>ja înscriºi 25 <strong>de</strong> membriactivi.Informaþiile ne-au fost furnizate <strong>de</strong>prof. ing. Maria ªinca, responsabil AGIRMârºa.Trei rei meºteºugari avrigeni <strong>la</strong> "Ziua SatuluiRomânesc" (Cluj Napoca)În semn <strong>de</strong> apreciere pentru eforturile <strong>de</strong>puse zi <strong>de</strong> zi în scopul pãstrãriiºi promovãrii tradiþiilor ºi obiceiurilor popu<strong>la</strong>re, strãmoºeºti, trei artiºtipopu<strong>la</strong>ri din <strong>Avrig</strong> (Rodica Ispas- þesãtoare, Mire<strong>la</strong> Maria Moldor- iconar ºiFloriana Neamþu- pictor pe lemn, linguri <strong>de</strong> lemn ºi ouã) au fost invitaþi <strong>la</strong>"Ziua Satului Românesc", <strong>de</strong>sfãºuratã în Piaþa Unirii din Cluj Napoca, unadintre cele mai importante manifestãri <strong>de</strong> gen organizate în România, pentrua-ºi prezenta produsele ºi mai ales, meºteºugurile din zona Tãrii Oltului,a <strong>Avrig</strong>ului, în special.În cele douã zile ale evenimentului (10-12 mai), o a<strong>de</strong>vãratã sãrbãtoarenaþionalã a valorilor perene ale României, cu expoziþii, târguri tematice,conferinþe ºi seminarii pe tema conservãrii, promovãrii ºi <strong>de</strong>zvoltãriistrãbunelor noastre aºezãri rurale, artiºtii popu<strong>la</strong>ri din <strong>Avrig</strong> au fost gãzduiþi<strong>de</strong> standul ju<strong>de</strong>þului Sibiu ºi, pe lângã promovarea obiceiurilor ºi tradiþiilor,au oferit vizitatorilor pliante ºi informaþii <strong>de</strong>spre oferta turisticã din aceastãparte a þãrii.Standul ju<strong>de</strong>þului Sibiu a fost apreciat ºi extrem <strong>de</strong> vizitat <strong>de</strong> participanþii<strong>la</strong> manifestare (prezenþa rãzboiului <strong>de</strong> þesut al Rodicãi Ispas ºi lecþiile <strong>de</strong>þesut, cusut sau împletit au constituit unele dintre cele mai mari atracþii),bi<strong>la</strong>nþul acestei prezenþe fiind apreciat <strong>de</strong> fiecare dintre expozanþi.Cele trei avrigence au putut participa <strong>la</strong> "Ziua Satului Românesc" datoritãinvitaþiei <strong>la</strong>nsate <strong>de</strong> Asociaþi Ju<strong>de</strong>þeanã <strong>de</strong> Turism Sibiu.Anul acesta, manifestarea s-a af<strong>la</strong>t <strong>la</strong> cea <strong>de</strong>-a treia ediþie.De patru ori "Cetãþean <strong>de</strong> Onoare"Patru persoane (trei români ºi un chinez) sunt, începând <strong>de</strong> miercuri, 15 mai, <strong>de</strong>þinãtoare a titlului <strong>de</strong>"Cetãþean <strong>de</strong> Onoare al oraºului <strong>Avrig</strong>", cea mai importantã disticnþie acordatã <strong>de</strong> Primãria ºi Consiliul Local<strong>Avrig</strong>. ªedinþa festivã a Consiliului Local al oraºului <strong>Avrig</strong> în cadrul cãreia s-au <strong>de</strong>cernat cele patru distincþii s-a<strong>de</strong>sfãºurat <strong>la</strong> Sa<strong>la</strong> "Pavilion" a Casei <strong>de</strong> Culturã a oraºului, în prezenþa a numeroºi invitaþi, români ºi strãini.ªedinþa festivã, <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> emoþionantã, a <strong>de</strong>butat cu intonareaImnului <strong>de</strong> Stat al României. Dupã ce a fost ales preºedintele <strong>de</strong> ºedinþã(consilierul Costin Bãdilã), s-a trecut <strong>la</strong> parcurgerea programului.Primul premiat al serii a fost cel dintâi par<strong>la</strong>mentar avrigean dupãRevoluþia <strong>de</strong> <strong>la</strong> 1989, dr. Bujor Septimiu Tatu.Primii "Cetãþeni <strong>de</strong> Onoare" ai <strong>Avrig</strong>uluiDupã citirea documentului, pe scena special amenajatã a urcat fostulsenator al României ºi primar avrigean, Ilie Stoica, ce a dat citire uneiscurte prezentãri a dr. Bujor Septimiu Tatu.La finalul prezentãrii, premiatul a fost invitat pe scenã pentru a intraîn posesia distincþiei ºi pentru a fi felicitat <strong>de</strong> reprezentantul ConsiliuluiLocal <strong>Avrig</strong> ºi <strong>de</strong> cãtre primarul Arnold Gunther Klingeis. Bujor SeptimiuTatu a mulþumit avrigenilor pentru onoarea ce i-a fost fãcutã.(continuare în pagina 4)Satele Sãcãdate,Bradu ºi Glâmboacavor fi reprezentateîn Consiliul Local<strong>Avrig</strong>În scurt timp, satele Glâmboaca, Sãcãdate ºiBradu, vor avea câte un reprezentant legal(<strong>de</strong>legat sãtesc) în Consiliul Local al oraºului<strong>Avrig</strong>. Delegaþii sãteºti din cele trei localitãþiaparþinãtoare <strong>Avrig</strong>ului vor fi <strong>de</strong>semnaþi încadrul unor adunãri sãteºti, <strong>de</strong> cetãþenii cudomiciliul stabil ºi drept <strong>de</strong> vot din satelerespective.Alegerea <strong>de</strong>legaþilor sãteºti pentru ConsiliulLocal a <strong>de</strong>venit necesarã <strong>de</strong>oarece, în urmaalegerilor locale din anul 2012, din localitãþileGlâmboaca, Sãcãdate ºi Bradu nu a fost validatniciun consilier local în Consiliul Local <strong>Avrig</strong>,astfel încât se consi<strong>de</strong>rã cã interesele acestoranu sunt reprezentate cum se cuvine.Posibilitatea alegerii <strong>de</strong>legaþilor sãteºtipentru Consiliul Local este prevãzutã <strong>de</strong> Legeanr. 215/2001 privind administraþia publicã localã,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare.Recent, cu prilejul unei ºedinþe ordinare,Consiliul Local <strong>Avrig</strong> a adoptat o hotãrâre princare consilierii locali Nico<strong>la</strong>e Cernea ºi PetruMuraru au fost <strong>de</strong>semnaþi ca reprezentanþi înve<strong>de</strong>rea participãrii <strong>la</strong> adunãrile sãteºti din celetrei sate, pentru alegerea <strong>de</strong>legatului sãtesc.Alãturi <strong>de</strong> cei doi membri ai legis<strong>la</strong>tivuluilocal avrigean, <strong>la</strong> adunãrile sãteºti vor participaºi primarul ºi/sau viceprimarul oraºului.Convocarea adunãrilor va fi fãcutã cu cei puþin15 zile înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãºurare, <strong>de</strong> cãtre primaruloraºului.Dupã ce va fi ales <strong>de</strong> cetãþeni, <strong>de</strong>legatulsãtesc va avea un mandat egal cu mandatulConsiliului Local, va beneficia <strong>de</strong> aceeaºiin<strong>de</strong>mnizaþie <strong>de</strong> ºedinþã ca orice consilier localºi va putea participa <strong>la</strong> <strong>de</strong>zbaterile din cadrulorganismului, pentru problemele legate <strong>de</strong> satulpe care îl reprezintã. Votul sãu în cadrulConsiliului Local este orientativ.


Rosu galben negru albastru2Culturã <strong>la</strong> super<strong>la</strong>tiv cu prilejul "ZilelorÎn zilele <strong>de</strong> 18 ºi 19 mai, în mai multe localitãþiale Þãrii Oltului (teritoriul din partea <strong>de</strong> sud aju<strong>de</strong>þului, <strong>de</strong> <strong>la</strong> Arpaºu <strong>de</strong> Jos, pânã <strong>la</strong> Boiþa) s-a<strong>de</strong>sfãºurat cea <strong>de</strong>-a doua etapã a "Zilelor Culturaleale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu" (ediþia <strong>de</strong> primãvarã). În celedouã zile ale manifestãrii, multitudinea ºidiversitatea evenimentelor, , participarea numeroasãºi valoroasã, au <strong>de</strong>monstrat cã "Sibiu- ju<strong>de</strong>þul caretrãieºte prin culturã" nu e doar un slogan bine ales<strong>de</strong> iniþiatorii ºi organizatorii acþiunii, dar ºi o mareºi indiscutabilã realitate. Conform estimãrilorrealizate <strong>de</strong> cei implicaþi în <strong>de</strong>sfãºurareaevenimentului, sâmbãtã ºi duminicã <strong>la</strong> "ZileleCulturale ale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu" au participat peste10000 <strong>de</strong> persoane, cetãþeni români dar ºi foartemulþi strãini.Festivitate <strong>de</strong><strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>la</strong> "FestivalulCulturii Montane 2535"Capita<strong>la</strong> culturalã neoficialã aju<strong>de</strong>þului Sibiu în aceste zile a fost <strong>Avrig</strong>,centrul zonei Þãrii Oltului, aici <strong>de</strong>sfã-ºurându-se cea mai mare parte a activiþãþilordin programul generos almanifestãrii. Totuºi, din motive organi-tuturor participanþilor. În cuvântul sãu,preºedintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, aþinut sã menþioneze cã "Zilele Culturaleale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu" este o manifestaregânditã ºi realizatã pentru a promovalocurile, oamenii, produsele, obiceiurileºi tradiþiile ju<strong>de</strong>þului.În numele organizatorilor "FestivaluluiCulturii Montane 2535", Alin Chipãilã,preºedintele Asociaþiei Ju<strong>de</strong>þene <strong>de</strong>Turism Sibiu, a oferit câte o cupã aniversarãServiciului Public SALVAMONTzatorice, s-a <strong>de</strong>cis ca inaugurareaoficialã a acestei ediþii sã aibe locsîmbãtã, 18 mai, în zona turisticãRichirie (P<strong>la</strong>toul Mati Tours & Camp,Porumbacu <strong>de</strong> Sus), un<strong>de</strong>, în cadrulsãrbãtorii, s-a <strong>de</strong>sfãºurat prima ediþie aFestivalului Culturii Montane- 2535".Printre cei ce au fost prezenþi <strong>la</strong>festivitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a sãrbãtoriis-au af<strong>la</strong>t preºedinþele ºi vicepre-ºedintele Consiliului Ju<strong>de</strong>þean Sibiu,Ioan Cindrea ºi Ioan Banciu, prefectulju<strong>de</strong>þului Sibiu, Ovidiu Ioan Sitterli,<strong>de</strong>putatul Gheorghe Frãticiu, primariidin Turnu Roºu (Stelian Istrate),Racoviþa (Simion O<strong>la</strong>riu), <strong>Avrig</strong> (ArnoldGunther Klingeis), Porumbacu <strong>de</strong> Jos(Ioan Strava), Arpaºu <strong>de</strong> Jos (ConstantinVãcariu), numeroºi conducãtori <strong>de</strong>instituþii <strong>de</strong>concentrate ale ju<strong>de</strong>þului,directori ai unor instituþii culturaleju<strong>de</strong>þene, alþi invitaþi.Dupã salutul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re ºiprezentarea succintã a evenimentului, oparte dintre invitaþi au dorit sã adresezefelicitãri organizatorilor ºi urãri <strong>de</strong> bineSibiu, SKV- Asociaþia CarpatinãAr<strong>de</strong>leanã a Turiºtilor (SiebenburgischerKarpatenverein) ºi ªcoliiGimanziale Porumbacu <strong>de</strong> Jos, pentrubuna co<strong>la</strong>borare ºi implicarea în diverseproiecte <strong>de</strong> promovare a turismuluimontan, ecologiei etc.Diversitate <strong>de</strong> activitãþiDupã festivitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, ceiprezenþi pe p<strong>la</strong>toul din zona turisticãPorumbacu <strong>de</strong> Sus au putut vizitastandurile amenajate, au gustat dinprodusele tradiþionale oferite <strong>de</strong> reprezentanþiicomunei gazdã sau auparticipat <strong>la</strong> activitãþile incluse înprogram."Festivalul Culturii Montane 2535"a fost organizat <strong>de</strong> ConsiliulJu<strong>de</strong>þean Sibiu, Primãria comuneiPorumbacu <strong>de</strong> Jos, Biblioteca Ju<strong>de</strong>þeanãASTRA Sibiu, AsociaþiaJu<strong>de</strong>þeanã <strong>de</strong> Turism Sibiu ºiServiciul PublicSalvamont Sibiu.În cadrul festivalului,peparcursul celordouã zile au fostorganizate <strong>la</strong>nsãri<strong>de</strong> carte,sesiuni <strong>de</strong> lecturãpublicã, diverseconferinþe ºi prezentãrimultimedia,recitaluri<strong>de</strong> muzicã ºi poezie,("Locuiesc pe unmunte ºi îmi trãiescpoemele", Concert dinrocã ºi rock-CHANGING SKINS,muzicã folk "Spiritul muntelui", rockambiental- BYRON), <strong>de</strong>gustãri <strong>de</strong>produse tradiþionale, petreceri <strong>la</strong> focul<strong>de</strong> tabãrã, drumeþii montane etc.În cadrul standurilororganizate, expozanþiiºi-au prezentat proiectele<strong>de</strong>ru<strong>la</strong>te, aufãcut <strong>de</strong>monstraþiipractice <strong>de</strong> prim ajutor,expoziþii <strong>de</strong> echipament<strong>de</strong> drumeþie ºiagrement, prezentareoferte <strong>de</strong> petrecere atimpului liber, diversesesiuni <strong>de</strong> animaþieturisticã ºi sportivãetc.Chiar dacã locaþiaaleasã pentru acestãprimã ediþie a "FestivaluluiCulturii Montane2535" nu a fost cea mai accesibilãpentru mulþi dintre cei interesaþi, cei ceau <strong>de</strong>cis sã participe au avut parte, cusiguranþã, <strong>de</strong> o experienþã interesantã,extrem <strong>de</strong> utilã, în pridvorul Fãgãraºilor,<strong>la</strong> poalele Negoiului."Târgul Florilor <strong>la</strong>Castel"- ediþia a III-aCu o orã înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>butul festivalului<strong>de</strong> <strong>la</strong> Porumbacu <strong>de</strong> Sus, <strong>la</strong> fostareºedinþã <strong>de</strong> varã a baronului Samuelvon Brukenthal din <strong>Avrig</strong> (Preventoriul)a început cea <strong>de</strong>-a treia ediþie a"Târgului Florilor <strong>la</strong> Castel". Chiar dacãparticiparea expozanþilor nu a fost unafoarte numeroasã, evenimentul,organizat <strong>de</strong> Primãria ºi Consiliul Local<strong>Avrig</strong>, prin Centrul <strong>de</strong> InformareTuristicã <strong>Avrig</strong>, Biblioteca Orãºeneascã<strong>Avrig</strong> ºi Muzeul oraºului <strong>Avrig</strong>, înparteneriat cu Consiliul Ju<strong>de</strong>þean Sibiuºi Fundaþia Samuel von Brukenthal, cusprijinul Asociaþiei "Prietenii <strong>Avrig</strong>ului"ºi Asociaþiei Grupul <strong>de</strong> Acþiune Localã"Þara Oltului", a oferit celor interesaþiposibilitatea <strong>de</strong> a admira ºi achiziþionadiverse sortimente <strong>de</strong> flori, aranjamenteflorale, <strong>de</strong>coraþiuni pentru grãdinã etc.De asemenea, diverºi artiºti locali ºi-auorganizat standuri expoziþionale cuvânzare a produselor handma<strong>de</strong>."Târgul Florilor<strong>la</strong> Castel" acreat ºi cadrulpropice pentruorganizareaunei sesiuni <strong>de</strong>informare <strong>de</strong>spre<strong>de</strong>ru<strong>la</strong>reaproiectului european“CultTour –Cultural (gar<strong>de</strong>n)Heritage asFocal Points forSustainableTourism” (Patrimoniuculturalca punct <strong>de</strong> referinþã pentru un turismdurabil), proiect al cãrui li<strong>de</strong>r este oraºul<strong>Avrig</strong>. Cu acest prilej, responsabilii <strong>de</strong>implementarea proiectului au oferit celorinteresaþi posibilitatea <strong>de</strong> a af<strong>la</strong> <strong>de</strong>taliigenerale <strong>de</strong>spre acest important proiect,etapele <strong>de</strong>ru<strong>la</strong>te pânã în acest moment,precum ºi <strong>de</strong>spre speranþele ºi intenþiile<strong>de</strong> viitor legate <strong>de</strong> acesta.“CultTour” este un proiect culturaleuropean transnaþional INTERREG<strong>de</strong>stinat reabilitãrii ºi punerii în valoarea grãdinilor ºi spaþiilor verzi, ca piloniîn <strong>de</strong>zvoltarea turismului sustenabil.Proiectul este finanþat prin EuropeanTerritorial Cooperation ProgrammeSouth East Europe. Durata <strong>de</strong> <strong>de</strong>ru<strong>la</strong>rea proiectului este <strong>de</strong> trei ani, 2013 fiindultimul an <strong>de</strong> implementare a acestuia.Alãturi <strong>de</strong> oraºul <strong>Avrig</strong>, ju<strong>de</strong>þul Sibiumai este reprezentat înProiectul "CultTour" <strong>de</strong>Complexul MuzealNaþional “Astra” Sibiuºi Fundaþia “Samuelvon Brukenthal”.Partenerii europenidin cadrul proiectuluisunt: Universitatea pentruªtiinte Aplicate dinKrems (Austria),Universitatea Tehnicãdin Berlin (Germania),Universitatea <strong>de</strong> ªtiinteAgricole Viena (Austria)– în calitate <strong>de</strong>observatori, oraºeleAlexandroupolis(Grecia), Apulia (Italia), Veliko Tarnovo(Bulgaria) ºi Ministerul Culturii ºiTurismului din Tirana (Albania).Filme pentru copiii ÞãriiOltuluiTot în dimineaþa zilei <strong>de</strong> sãmbãtã, <strong>la</strong>Sa<strong>la</strong> Oranjerie din cadrul Pa<strong>la</strong>tuluiBrukenthal <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Avrig</strong> s-a <strong>de</strong>sfãºurat oproiecþie <strong>de</strong> filme <strong>de</strong>dicatecopiilor. Astfel, în cadrul Caravanei AstraFilm – Astra Film Junior, copii avrigenidar ºi invitaþi din localitãþile învecinateau putut viziona filmele "Dimineþilelumii. Japonia", "Dimineþile lumii.Maroc" ºi "Esperanto, copiii apei.Stanis<strong>la</strong>s ºi pãdurea <strong>de</strong> mangrove –Senegal".Activitãþi <strong>la</strong> BibliotecaOrãºeneascã <strong>Avrig</strong>Aproape în paralel cu proiecþia <strong>de</strong>filme, <strong>la</strong> Biblioteca Orãºeneascã <strong>Avrig</strong>s-a <strong>de</strong>schis Biblioatelierul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>icreative “Exprimã-te în cuvinte ºi culori”(activitate realizatã în parteneriat cuBiblioteca Ju<strong>de</strong>þeanã Astra Sibiu), încadrul cãreia cei mici au putut sã-ºi punãîn practicã, prin diverse lucrãri- <strong>de</strong>sene,<strong>de</strong>cupaje, co<strong>la</strong>je etc, i<strong>de</strong>ile ºi fanteziile.Sub genericul "Meºteºuguri ºi


3Culturale ale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu"Tradiþii", tot "casa cãrþii" din <strong>Avrig</strong> agãzduit în continuare atelierul <strong>de</strong>cojocãrit ºi cercul <strong>de</strong> chitarã prezentate<strong>de</strong> reprezentanþii ªcolii Popu<strong>la</strong>re <strong>de</strong> Arteºi Meserii ”Ilie Micu” Sibiu. În ace<strong>la</strong>ºiloc, sub genericul „Lecturi”, au avut locmai multe prezentãri <strong>de</strong> cãrþi, reviste,recitaluri <strong>de</strong> poezie ºi prozã. Aceastãactivitate a fost organizatã <strong>de</strong> CentrulCultural Interetnic Transilvania (CCIT),cu parteneriatul Uniunii Scriitorilor dinRomânia (filia<strong>la</strong> Sibiu), RevisteiEuphorion ºi al Revistei Zona NouãAmfitrionul manifestãrii a fost DragoºVarga (preºedinte CCIT)Au fost prezentate publicului volumele"Romanul generaþiei" (<strong>de</strong> OscarLemnaru), cele mai recente volume alescriitoarei Rodica Braga, precum ºivolumele editate sub egiida CentruluiCultural Interetnic Transilvania. Deasemenea, au fost prezentate revisteleZona Nouã, Euphorion ºi Transilvania,toate momentele fiind inspirat"pigmentate" cu recitãri sau lecturi <strong>de</strong>prozã susþinute <strong>de</strong> Rodica Braga, IoanRadu Vãcãrescu ºi Krista Szocs.Teatru ºi muzicã <strong>de</strong>calitateÎncepând cu ora 16, <strong>la</strong> Pa<strong>la</strong>tulBrukenthal din <strong>Avrig</strong>, în prezentareastu<strong>de</strong>nþilor <strong>de</strong> <strong>la</strong> Universitatea "LucianB<strong>la</strong>ga" din Sibiu, s-a <strong>de</strong>sfãºurat spectacolulteatral “Sabotaj din iubire”.Momentul a fost imediat urmat <strong>de</strong>Concertul "Ora <strong>de</strong> muzicã c<strong>la</strong>sicã" oferit<strong>de</strong> formaþiile camerale ale Fi<strong>la</strong>rmonicii<strong>de</strong> Stat din Sibiu.În programul serii a urmat concertulextraordinar susþinut <strong>de</strong> Corul Caedonia,condus <strong>de</strong> prof. Florin Soare.Concertul, parte a turneului <strong>de</strong>dicataniversãrii a 45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> <strong>la</strong> înfiinþareacorului, a fost unui <strong>de</strong> o calitate<strong>de</strong>osebitã, spectatorii prezenþii fiindrealmente încântaþi <strong>de</strong> repertoriu<strong>la</strong>bordat, cât ºi <strong>de</strong> calitatea cu a<strong>de</strong>vãratexcepþionalã a înterpretãrii. Ap<strong>la</strong>uzelece au încheiat fiecare piesã a recitalului,precum ºi finalul concertului, au fost pemãsura actului artistic prezentat.Sâmbãtã, "Zilele Culturale aleJu<strong>de</strong>þului Sibiu" au poposit ºi <strong>la</strong> Arpaºu<strong>de</strong> Jos, Cãminul Cultural gãzduind unspectacol <strong>de</strong> joc tradiþional oferit <strong>de</strong>Ansamblul "Comorile Arpaºului".Caravana "NoapteaMuzeelor" a poposit <strong>la</strong><strong>Avrig</strong>, Cârþiºoara, Cârþaºi Nou Român"Noaptea Muzeelor", acþiunebinecunoscutã, a ajuns cu prilejul"Zilelor Culturale ale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu" ºiîn Þara Oltului. Caravana specialorganizatã cu acest prilej (douã autocarecu peste 80 <strong>de</strong> persoane) a plecat <strong>de</strong> <strong>la</strong>Sibiu ºi a poposit, rând pe rând, <strong>la</strong> fostaReºedinþã <strong>de</strong> varã a Baronului Samuelvon Brukenthal (<strong>Avrig</strong>), MuzeulOrãºenesc (<strong>Avrig</strong>), Muzeul Sãtesc"Ba<strong>de</strong>a Cârþan" (Cârþiºoara), CentrulCultural Memorial „Dr. Gheorghe TeleaBologa” (Nou Român) ºi <strong>la</strong> AbaþiaCistercianã (Cârþa). La toate obiectivelePrimarii din sudul ju<strong>de</strong>þului au discutat cu reprezentaþii SunE <strong>de</strong>sprevalorificarea terenurilor marginale prin investiþii în energie "ver<strong>de</strong>"Miercuri, 15 mai, <strong>la</strong> Liceul Tehnologic dinlocalitatea Mârºa s-a <strong>de</strong>sfãºurat atelierul <strong>de</strong>lucru "Suport acordat autoritãþilor locale".Acþiunea a fost organizatã <strong>de</strong> AsociaþiaPatronalã Surse Noi <strong>de</strong> Energie SunE înco<strong>la</strong>borare cu Primãria <strong>Avrig</strong> ºi s-a adresat, înprimul rând, administraþiilor locale din zonã,precum ºi diverºilor investitori, agenþieconomici sau consultanþi a cãror activitate seaxeazã pe domeniul producerii sau exploatãriienergiei cu resurse regenerabile, nepoluante. Laîntâlnire au participat primarii din <strong>Avrig</strong>- ArnoldGunther Klingeis, Porumbacu <strong>de</strong> Jos- IoanStrava, Racoviþa- Simion O<strong>la</strong>riu, Turnu Roºu-Stelian Istrate, Cârþa- Cristin Magheru, Roºia-Valentin Al<strong>de</strong>a ºi Dridu (ju<strong>de</strong>þul Ialomiþa)-Valentin Turiga, angajaþi ai primãriilorreprezentate sau ai unor societãþi comerciale,consultanþi, diverºi invitaþi. SunE România afost reprezentatã <strong>la</strong> întâlnirea <strong>de</strong> <strong>la</strong> liceulmârºean <strong>de</strong> mai multi responsabili, în frunte cupreºedintele acestui organism, Nico<strong>la</strong>e O<strong>la</strong>riu.Scopul acestui atelier a fost <strong>de</strong> a prezentaresponsabililor administraþiilor locale, înspecial, Proiectul M2RES (un proiect cofinanþat<strong>de</strong> Uniunea Europeanã prin Programul Sud EstEuropean 2007-2013), în careSunE România este implicatãalãturi <strong>de</strong> mai mulþi parteneridin câteva þãri ale Europei ºi<strong>de</strong> a încerca sã i<strong>de</strong>ntifice înunitãþile administrativ teritorialeprezente posibiliparteneri pentru <strong>de</strong>sfãºurareaunor proiecte pilot <strong>de</strong> investiþii.Obiectivul M2RES esteace<strong>la</strong> <strong>de</strong> a recupera valoareazonelor marginale aleteritoriului administrativ (<strong>de</strong>pozite<strong>de</strong> <strong>de</strong>ºeuri, cariere, mine<strong>de</strong>schise, foste zone militare,situri contaminate etc.) prinvizitate, participanþii au ascultat poveºtifrumoase, au af<strong>la</strong>t lucruri interesante<strong>de</strong>spre istoria, oamenii ºi tradiþiilelocului, au fost încântaþi cu diversesurprize ale gaz<strong>de</strong>lor. La MuzeulOrãºenesc din <strong>Avrig</strong>, vizitatorii auasistat <strong>la</strong> un scurt recital susþinut <strong>de</strong>reprezentanþi ai Ansamblului Folcloric"Purtata <strong>Avrig</strong>ului" al Casei <strong>de</strong> Culturã<strong>Avrig</strong>, au putut asculta o frumoasãprezentare fãcutã <strong>de</strong> custo<strong>de</strong>le MariaGrancea, s-au putut <strong>de</strong>lecta cu câtevadin produsele tradiþionale sau ºi-autestat abilitãþile <strong>de</strong> þesãtori, ori iconari.Cu a<strong>de</strong>vãrat interesantã a fost ºiprezentarea unui episod din viaþa <strong>de</strong> zicu zi a gospodãriilor avrigeneºti <strong>de</strong>altãdatã.Duminicã "Þara Oltului"a fost "Þara Folclorului"Duminicã a fost ziua folclorului <strong>la</strong>"Zilele Culturale ale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu".La orele amiezii, copii ºi tineri <strong>de</strong> <strong>la</strong>instituþii <strong>de</strong> învãþãmânt ºi cluburi aleelevilor ºi copiilor din întreg ju<strong>de</strong>þul aupoposit <strong>la</strong> <strong>Avrig</strong> pentru a participa <strong>la</strong> cea<strong>de</strong>-a XIX-a ediþie a Festivalului Folcloric"Moºtenire din bãtrâni". Manifestareaartisticã, cea mai importanta ºilongevivã activitate <strong>de</strong> acest gen dinju<strong>de</strong>þ, <strong>de</strong>dicata copiilor ºi tinerilor iubitoriai folclorului, a fost organizata <strong>de</strong> ClubulElevilor ºi Copiilor <strong>Avrig</strong>, Liceul Teoretic„Gheorghe Lazar” <strong>Avrig</strong>, cu sprijinulPrimariei ºi Consiliului Local <strong>Avrig</strong>.Sarbatoarea folclorului a <strong>de</strong>butat cu oparadã a portului, cântecului ºi dansuluipopu<strong>la</strong>r. Pentru aproximativ o ora,ansambluri folclorice din mai multelocalitaþi ale ju<strong>de</strong>þului au parcurs uninvestiþii în diverse unitãþi <strong>de</strong> producþie aenergiei din surse regenerabile (fotovoltaice,eoliene, geotermale, biogaz etc.).Reprezentanþii SunE au expus celor prezenþiprincipalele <strong>de</strong>talii ale proiectului, beneficiile <strong>de</strong>care ar avea parte comunitãþile în cazul în carear putea <strong>de</strong>veni partenere prin proiectele pilot,s-au arãtat interesaþi <strong>de</strong> particu<strong>la</strong>ritãþile fiecãreiunitãþi administrativ- teritoriale, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>reaedililor spre domeniul energiei regenerabile ºiau solicitat informaþii <strong>de</strong>spre proiecteleenergetice <strong>de</strong>ru<strong>la</strong>te, af<strong>la</strong>te în <strong>de</strong>ru<strong>la</strong>re sau înintenþie, din zonele reprezentate <strong>la</strong> întâlnire.La rândul lor, primarii prezenþi au fost foarteîncântaþi <strong>de</strong> prezentarea fãcutã, ºi-au arãtatinteresul pentru acest domeniu ºi au încercat sãafle care ar fi oportunitãþile <strong>de</strong> care ar puteabeneficia în cazul în care terenurile ce ar fidisponibile pentru implementarea acestorproiecte <strong>de</strong> investiþii sunt în suprafeþe mici.Toþi participanþi au consi<strong>de</strong>rat cã atelierul <strong>de</strong>lucru <strong>de</strong> <strong>la</strong> Liceul Tehnologic din Mârºa a fostutil ºi extrem <strong>de</strong> interesant, contactele stabiliteºi informaþiile schimbate cu acest prilej putândconstitui baza unor re<strong>la</strong>þii cu beneficii multipleîn viitor.traseu ce a "unit" Pa<strong>la</strong>tul Brukenthal,ªcoa<strong>la</strong> Gimnazialã, Primãria, BisericaOrtodoxã "Intrarea Domnului înIerusalim" ºi LIceul Teoretic "GheorgheLazãr", pe principalele artere ale ora-ºului, oferind trecãtorilor ºi spectatorilora<strong>de</strong>vãrate spectacole <strong>de</strong> culoare ºianimaþie, precum ºi scurte recitaluri.Imediat dupa parada, <strong>la</strong> Sa<strong>la</strong> <strong>de</strong> sport aliceului a <strong>de</strong>butat spectacolul- concurs,în cadrul cãruia au evoluat ansambluri<strong>de</strong> cântece ºi dansuri popu<strong>la</strong>re, soliºtivocali ºi instrumentiºti dar ºi grupurivocale.În <strong>de</strong>butul festivalului- concurs, s-a<strong>de</strong>sfãºurat ºi festivitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea celei <strong>de</strong>-a doua zi a manifestãrii "ZileCulturale ale Ju<strong>de</strong>þului Sibiu", pe lângãpersonalitãþile ju<strong>de</strong>þene prezente <strong>la</strong>festivitatea simi<strong>la</strong>rã din prima zi,<strong>de</strong>sfãºuratã <strong>la</strong> Porumbacu <strong>de</strong> Sus, aicifiind prezent ºi senatorul sibian Nico<strong>la</strong>eNeagu. Oaspeþii au adresat frumoasecuvinte <strong>de</strong> salut numeroºilor spectatoriTehnoredactare `i Tipar:ºi succes tuturor artiºtilor înscriºi înconcurs. Cu acest prilej, protopopul<strong>Avrig</strong>ului, pr. Vasile Gafton, a rostit orugãgiune <strong>de</strong> binecuvântare.Anul acesta, <strong>la</strong> festivalul <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Avrig</strong>s-au prezentat 27 <strong>de</strong> grupãri artistice,precum ºi soliºti vocali sau instrumentiºti,<strong>de</strong> <strong>la</strong> instituþii <strong>de</strong> învâþãmântsau cluburi ale copiilor ºi elevilor dinmai multe localitãþi ale ju<strong>de</strong>þului. În urmaunui a<strong>de</strong>vãrat maraton folcloric <strong>de</strong>calitate, ce a durat mai bine <strong>de</strong> patru ore,cei mai merituoºi participanþi au fostpremiaþi <strong>de</strong> organizatori.Seara, locuitorii din Turnu Roºu s-auputut bucura <strong>de</strong> folclor <strong>de</strong> calitateexcepþionalã, Cãminul Cultural fiindgazda spectacolului "La Hora Satului"susþinut <strong>de</strong> Ansamblul FolcloricProfesionist "Cindrelul- Junii Sibiului" ºiinvitãþii lor.Ziua folcloricã s-a încheiat <strong>la</strong> Racoviþa,un<strong>de</strong> Spectacolul " La Hora Satului" i-aadus alãturi pe cei <strong>de</strong> <strong>la</strong> AnsamblulFolcloric Profesionist "Cindrelul- JuniiSibiului", Ansamblul Folcloric "Doruleþ",al copiilor din Racoviþa ºi AnsamblulFolcloric "Ar<strong>de</strong>alul" Sibiu.Aºa s-a încheiat manifestarea "ZileleCulturale ale Ju<strong>de</strong>þului", zona ÞaraOltului). Organizatorii ºi-au luat unfoarte scurt timp <strong>de</strong> odihnã iar peste doarcâteva zile (25-26 mai) toate forþeleorganizatorice vor fi concentrate înMãginimea Sibiului, <strong>la</strong> Gura Râului ºi înîmprejurimi.infoavrig@gmail.comEditor: Dan FR}NCUZiar fondat <strong>de</strong> Prim[ria `iConsiliul Local <strong>Avrig</strong>


4De patru ori "Cetãþean <strong>de</strong> Onoare"De patru ori "Cetãþean <strong>de</strong> Onoare"(continuare din pagina 1)Apoi, a fost rândul omului <strong>de</strong>culturã Ion Onuc Nemeº sãciteascã Laudaþio pentru cel maiimportant scriitor, critic literar ºieseist avrigean, prof. univ. dr.Mircea Vasile Tomuº.La finalul frumoasei prezentãri,proaspãtul "Cetãþean <strong>de</strong> Onoare aloraºului <strong>Avrig</strong>", Mircea VasileTomuº a apreciat în frumoasecuvinte gestul Consiliului Local ºiPrimãriei <strong>Avrig</strong> ºi a prezentatpublicului o <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> interesantãistorie a locului ºi personalitãþilorlocale, multe din numele rostiteputând constitui propuneri pentruviitoarele distincþii <strong>de</strong> acest fel ce vorfi acordate.Consilierul tehnico- ºtiinþific alAmbasa<strong>de</strong>i Republicii Popu<strong>la</strong>reChineze <strong>la</strong> Bucureºti, Jianzu Wang,a fost cel <strong>de</strong>-al treilea premiat alserii. Înainte <strong>de</strong> a-i fi acordatãdistincþia diplomatului chinez, prof.ing. Maria ªinca, director al LiceuluiTehnologic Mârºa, a fãcut o scurtãprezentare a acestuia. A fostpunctatã importanþa <strong>de</strong>osebitã pecare acesta a avut-o pentrupromovarea proiectelor ºiprogramelor actualei conduceriadministrative a oraºului, în rândulcomunitãþilor ºtiinþifice, tehnice ºieconomice chineze.În semn <strong>de</strong> mulþumire, JianzuWang a adresat câteva cuvintefrumoase celor ce au avut iniþiativaacordãrii acestui premiu ºi celorprezenþi <strong>la</strong> festivitate ºi ºi-aexprimat speranþa cã legãturile<strong>Avrig</strong>ului cu China vor fi din ce înce mai strânse ºi mai prolifice.Nicoleta Sonia Hãuºiu, directorulexecutiv al Direcþiei Ju<strong>de</strong>þenepentru Sport ºi Tineret Sibiu, afãcut prezentarea celui ce aîncheiat lista premiaþilor serii <strong>de</strong>miercuri, sportivul avrigean OvidiuTudor Oprea (Tudi), singurulparticipant român <strong>la</strong> proba <strong>de</strong>mountain bike, <strong>de</strong>sfãºuratã <strong>la</strong>Jocurile Olimpice <strong>de</strong> Varã <strong>de</strong> <strong>la</strong>Atena din anul 2004.La momentul invitãrii sale pescenã pentru a-ºi ridica premiul,primarul Arnold Gunther Klingeis i-a urat concitadinului sãu sãcontinue sã aducã performanþe noiprin care sã facã cinste <strong>Avrig</strong>ului.Tudi a mulþumit celor ce i-auacordat importanta distincþie ºi amãrturisit în faþa tuturor câteva dinp<strong>la</strong>nurile <strong>de</strong> viitor pe care le are ºicare au legãturã directã cupromovarea oraºului natal.Diplome medalii ºiflori pentru<strong>la</strong>ureaþiPe lângã felicitãrile primaruluiArnold Gunther Klingeis ºi alepreºedintelui acestei ºedinþefestive a Consiliului Local <strong>Avrig</strong>,Costin Bãdilã, fiecare premiat alserii a primit din partea organizatorilorcâte o diplomã, medaliaConferinþã internaþionalã <strong>de</strong>spre "energia ver<strong>de</strong>" ºi mediuSa<strong>la</strong> "Pavilion" a Casei <strong>de</strong> Culturã a oraºului <strong>Avrig</strong> a gãzduit în data<strong>de</strong> 16 mai cea <strong>de</strong>-a doua conferinþã internaþionalã <strong>de</strong>dicatã energieiºi mediului "Energia regenerabilã- catalizator al <strong>de</strong>zvoltãrii durabile".Evenimentul a fost organizat <strong>de</strong> Primãria ºi Consiliul Local al oraºului<strong>Avrig</strong>, în co<strong>la</strong>borare cu mai mulþi parteneri ºi co<strong>la</strong>boratori.În cele câteva ore ale manifestãrii, specialiºti în diverse domenii <strong>de</strong>activitate ce au legãturã cu producerea ºi exploatarea energieiregenerabile au discutat cu cei prezenþi (reprezentanþi ai autoritãþiloradministraþiei locale, oameni din mediul <strong>de</strong> afaceri, consultanþi, elevi ºistu<strong>de</strong>nþi <strong>de</strong> <strong>la</strong> instituþii <strong>de</strong> învãþãmânt din <strong>Avrig</strong>, Mârºa ºi Sibiu, diverºialþi invitaþi) <strong>de</strong>spre proiectele, produsele, inovaþiile ºi experienþele cepot constitui un important bagaj <strong>de</strong> cunoºtinþe necesar transformãriii<strong>de</strong>ii <strong>de</strong> energie ver<strong>de</strong> în soluþie practicã, funcþionalã.Interesantele sesiunii <strong>de</strong> comunicãri ºi prezentãri ce s-au <strong>de</strong>sfãºuratîn cadrul conferinþei au avut ºi rolul <strong>de</strong> a arãta participanþilor uneleexemple <strong>de</strong> bunã practicã, proiecte ce <strong>de</strong>ja sunt funcþionale, <strong>de</strong> ainforma <strong>de</strong>spre legis<strong>la</strong>þia în domeniu, <strong>de</strong>spre eforturile <strong>de</strong>puse pentruca domeniul producerii energiei din surse regenerabile, nepoluante,aniversarã "Gheorghe Lazãrîntemeietorulînvãþãmântuluisuperior în limba românã"(realizatã <strong>de</strong> Asociaþia "Prietenii<strong>Avrig</strong>ului") ºi un frumos buchet <strong>de</strong>flori.La festivitate au participatmembri familiilor sãrbãtoriþilor,ru<strong>de</strong>, prieteni, numeroºi cetãþeniai oraºului, reprezentanþi aimediului <strong>de</strong> afaceri, cadredidactice, diverºi alþi invitaþi.Despre premiaþiVasile Mircea Tomuº (79 <strong>de</strong>ani) este cel mai prolific scriitorstabilit în <strong>Avrig</strong>, opera sacuprinzând 16 volume <strong>de</strong> prozã,poezie, studii sau criticã literarã(<strong>la</strong> acestea se adaugã încã patruvolume af<strong>la</strong>te <strong>la</strong> acest moment,în pregãtire), numeroase articole,co<strong>la</strong>borãri ºi rubrici permanenteîn publicaþii literare prestigioasedin întreaga þarã, prefeþe ºi ediþiiîngrijite.Din activitatea profesionalã adomnului Vasile Mircea Tomuºamintim funcþia <strong>de</strong> redactor <strong>la</strong>revista Steaua (1955-1970),redactor ºef <strong>la</strong> revista Transilvania,Sibiu (1972-1990, 2000-2002), secretar <strong>de</strong> stat înMinisterul Culturii (1993-1995),profesor <strong>la</strong> Universitatea "LucianB<strong>la</strong>ga" Sibiu- ºeful catedrei <strong>de</strong>Artã Teatralã (din 1997). S-apensionat în anul 2004.Vasile Mircea Tomuº a înfiinþatmai multe publicaþii, opera ºiactivitatea sa fiind rãsplãtite cudiverse premii ºi distincþii (PremiulAca<strong>de</strong>miei Române "B.P.Haº<strong>de</strong>u"- 1965, Premiul UniuniiScriitorilor- 1973, Marele premiupentru criticã al FestivaluluiInternaþional <strong>de</strong> Poezie "LucianB<strong>la</strong>ga", Cluj Napoca- 2002,Premiul pentru prozã pe anul2007 al Bibliotecii "OctavianGoga", Cluj Napoca etc.).Ovidiu Tudor Oprea (37 <strong>de</strong>ani) vine din lumea sportului, fiindpracticant al Mountain Bike CrossCountry ºi fost practicant <strong>de</strong>performanþã al ski alpinismului.Este singurul sportiv român <strong>la</strong>disciplina mountain biking ce aparticipat <strong>la</strong> Jocurile Olimpice <strong>de</strong>Varã <strong>de</strong> <strong>la</strong> Atena 2004 (locul 37).Are în palmares 4 titluri <strong>de</strong>campion balcanic, 11 titluri <strong>de</strong>campion naþional ºi un loc 9 înc<strong>la</strong>samentul general al CupeiMondiale <strong>de</strong> Mountain BikeMarathon 2005, precum ºi 3 titluri<strong>de</strong> campion naþional ºi 4 titluri <strong>de</strong>vicecampion naþional (pentru skialpinism).Bujor Septimiu Tatu (76 <strong>de</strong>ani) este medic veterinar ºi fostdoctorand. Domnia sa a fostprimul <strong>de</strong>putat avrigean ales înPar<strong>la</strong>mentul României dupã1989 (1990-1992) ºi a fãcutparte din Adunarea Constituþionalã.A fost iniþiatorul ºiprincipalul susþinãtor al înfiinþãriiJu<strong>de</strong>cãtoriei <strong>Avrig</strong>. De asemenea,a fãcut diverse <strong>de</strong>mersurisã <strong>de</strong>vinã unul cât mai accesibil unei mase cât mai <strong>la</strong>rgi <strong>de</strong> utilizatori ºibeneficiari.Pentru gaz<strong>de</strong>, conferinþa a fost momentul cel mai potrivit <strong>de</strong> a-ºiface cunoscute proiectele ºi programele în domeniu, în care suntimplicate ºi care sunt în implementare, <strong>de</strong> a prezenta realizãrileconcrete fãcute pânã acum în ceea ce priveºte aplicarea Masterp<strong>la</strong>nului energetic al oraºului ºi a Proiectului "Energie Localã". (Prinaceste instrumente, actua<strong>la</strong> conducere administrativã a oraºului îºipropune ca, pânã în anul 2020, oraºul sã <strong>de</strong>vinã un Centru pentruEnergia Regenerabilã, iar pânã în anul 2030, sã ajungã <strong>la</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nþaenergeticã.)Printre cei ce au rãspuns invitaþiei organizatorilor ºi au participat <strong>la</strong>conferinþã, alãturi <strong>de</strong> <strong>de</strong>legaþii ale instituþiilor ºi organismelorreprezentate, s-au af<strong>la</strong>t prof Uuniv. Nico<strong>la</strong>e O<strong>la</strong>riu, preºedinte alAgenþiei Patronale Surse Noi <strong>de</strong> Energie SunE, dr. ing. dipl. MihaiMihãiþã, preºedinte al Asociaþiei Generale a Inginerilor din România,prof. dr. Wilhelm Kappel, director general al Institutului Naþional <strong>de</strong>Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electricã ICPE-CA etc.pentru dotarea Poliþiei oraºului<strong>Avrig</strong>.În prezent este pensionar.Jianzu Wang (60 <strong>de</strong> ani), estecetãþean chinez ºi ocupã funcþia<strong>de</strong> consilier tehnico-ºtiinþific alAmbasa<strong>de</strong>i Republicii Popu<strong>la</strong>reChineze în Bucureºti. S-a remarcatîn ultimii ani printr-o bogatãactivitate <strong>de</strong> co<strong>la</strong>borare cupartenerii implicaþi în activitãþi <strong>de</strong>cercetare ºi prmovare a proiectelorîn domeniul energiei. Asusþinut ºi promovat, prin diversemijloace, programul EnergieLocalã, al administraþiei avrigene.A facilitat schimbul <strong>de</strong> experienþãromâno-chinez.Portivit preve<strong>de</strong>rilor Legii nr.215/2001 a administraþiei publicelocale, republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare,Consiliul Local poate conferipersoanelor fizice, române saustrãine, cu merite <strong>de</strong>osebite, titlul<strong>de</strong> cetãþean <strong>de</strong> onoare al comunei,oraºului sau municipiului, înbaza unui regu<strong>la</strong>ment propriu.Consiliul Local <strong>Avrig</strong> a aprobatregu<strong>la</strong>mentul <strong>de</strong> acordare a titlului<strong>de</strong> "Cetãþean <strong>de</strong> Onoare aloraºului <strong>Avrig</strong>" în ºedinþa ordinarãdin data <strong>de</strong> 31 ianuarie 2013, prinadoptarea Hotãrârii nr. 15/2013.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!