Ghidul Autorului $titlul lucrării$ - Facultatea de Matematică şi ...

Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual - 2003 151 

SECŢIUNILE B,C 

Software educaţional 

pentru învăţământul universitar şi preuniversitar 

151

152 Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică 

Nr. 

Crt. 

Titlul lucrării , autorii Pag. 

1 AEL, Learning and Content Management System 

Radu Jugureanu – SC Siveco ROMANIA SA, 

radu.jugureanu@siveco.ro 

155 

2 Metode de testare automată în platforma e-learning C-Learn-E 

Radu RĂDESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, 

rradescu@atm.neuro.pub.ro 

Cristian LĂCRARU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, 

lcristian@buc.agora.ro 

163 

3 Software educaţional pentru informatică 

pe Web site-ul Universităţii din Bucureşti 

Marin Vlada – Universitatea din Bucuresti, 

vlada@fmi.unibuc.ro 

169 

4 ITFORTECH- Platformă de formare în domeniul ingineresc 

Ionuţ Lambrescu – Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti, 

ilambrescu@upg-ploiesti.ro 

Gabriel Irinel Marcu - Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti, 

g_i_marcu@yahoo.com 

177 

5 e-Prelegere: organizarea şi distribuirea resurselor educaţionale 

Emilia Pecheanu - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 

Emilia.Pecheanu@ugal.ro 

Luminiţa Dumitriu – Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 

Luminita.Dumitriu@ugal.ro 

Cristina Segal - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 

Cristina.Segal@ugal.ro 

6 

Soft multimedia pentru pregătirea materialelor de curs 

lect.dr. Ion Florea - Universitatea Transilvania Braşov, 

Facultatea de Matematică-Informatică, i.florea@info.unitbv.ro 

asist. Costel Aldea - Universitatea Transilvania Braşov, 

Facultatea de Matematică-Informatică, costel@info.unitbv.ro 

7 Metode numerice cu Mathcad 

Nicolae Dăneţ 

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti 

Bd-ul Lacul Tei nr. 124, 020396 Bucureşti, Sectorul 2 

E-mail: ndanet@fx.ro 

8 Folosirea tablei electronice în învăţământul asistat de calculator 

Ion Corneliu Udrescu – U.T.C.B., ionut_udrescu@yahoo.com 

Alexandru Lucian Răducanu – U.T.C.B., Al.Raducanu@personal.ro 

152 

183 

189 

197 

205


9 Utilizarea calculatorului în chimie 

Georgeta Mândrescu – Universitatea Ovidius Constanţa, 

mgm130@hotmail.com 

10 LABORATORUL DE STATISTICĂ 

Ionescu Doru, Facultatea de Matematica si Informatica 

Universitatea din Bucuresti 

11 Învăţământul postuniversitar mobil o formă de instruire continuă 

în viitor 

Viorel Marinescu – U.T.C.B., viorel@utcb.ro 

Mariana Marinescu – U.T.C.B., mariana@utcb.ro 

Sorin Dumitrache– U.T.C.B., sorind@utcb.ro 

Elena Dumitrache– U.T.C.B., elenad@utcb.ro 

12 Formarea cadrelor didactice care predau informatica în 

învăţământul preuniversitar prin învăţământ postuniversitar 

folosind tehnologii IT&C 

Viorel MARINESCU - UTCB, viorel@utcb.ro 

Mariana MARINESCU - UTCB, mariana@utcb.ro 

Elena DUMITRACHE – UTCB, elenad@utcb.ro 

Sorin DUMITRACHE – UTCB, sorind@utcb.ro 

Ioan CORCOŢOI – UTCB, ico@rnc.ro 

13 Criterii de evaluare pentru softul educaţional 

Prof. Drd. Ana Maria Lăculeanu – Colegiul Naţional Mircea cel 

Bătrân, Rm. Vâlcea, lmiana@yahoo.com 

14 Paginile WEB- o formulă eficientă în dezvoltarea 

interesului şi aptitudinilor pentru e-learning şi e-activities 

Schileru Ana Ilina – Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza“ Bucureşti – 

ailinasch@yahoo.com 

Schileru Nicolae Fulger – Şcoala Superioară Comercială „N. 

Kretzulescu“ Bucureşti – schinick@yahoo.com 

15 Enciclopedia Multimedia Rocarta 

Lect. Bogdan Pătruţ - Universitatea din Bacău, 

bogdanpatrut@xnet.ro 

16 Grafuri – algoritmi specifici + evaluare 

Iacob Andrei – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni 

Iacobandrei@programmer.net 

17 FiziK 

Blaghi Sebastian – VSB GROUP s.r.l., office@vsb.ro 

18 Softuri educaţionale pentru învăţarea matematicii la clasele 

primare 

Loredana Mihalca – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, 

Univ. "Babeş-Bolyai", loredanamihalca@psychology.ro 

Lucian Moşuţ – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. 

"Babeş-Bolyai", softeducational@psychology.ro 

211 

219 

223 

225 

229 

233 

237 

245 

251 

255 

153


19 Pachet de programe aplicative pentru studiul disciplinei “Vibraţii 

mecanice” 

Andrei CRAIFALEANU - Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, 

ycraif@yahoo.com 

Victor ILIESCU - Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, 

victori@mec.edu.ro 

Iolanda-Gabriela CRAIFALEANU - INCERC Bucureşti, 

154 


20 WebUniv - SISTEM INFORMATIC UNIVERSITAR 

INTEGRAT 

Prof. dr. Virgil Chichernea 

Facultatea de Informatica Manageriala 

Universitatea Romano-Americana 

vchichernea@rau.ro 

21 Manual informatizat - Programare în C++ 

Simona Roşescu – Liceul “E. Lovinescu”, 

e-mail: simona_rosescu@yahoo.com 

263 

269 

275


AEL, Learning and Content Management System 

Radu Jugureanu – SC Siveco ROMANIA SA, radu.jugureanu@siveco.ro 

Abstract 

Platforma software AEL dezvoltată de SIVECO Romania sprijină reforma educaţională 

iniţiată de Ministerul Educaţiei,Cercetării şi Tineretului, privind introducerea 

tehnologiei informaţiei ca instrument didactic în şcoala românească. 

AEL este un sistem integrat de predare/învăţare şi management al conţinutului, menit să 

sprijine profesorii/tutorii, elevii, dezvoltatorii de conţinut, precum şi pe ceilalţi 

participanţi la actul educaţoinal în procesul de învăţare. Deşi conceput iniţial pentru 

universităţi/învăţământ la distanţă, AEL este folosit în prezent pentru nivelul de 

învăţământ preuniversitar, fiind extrem de potrivit pentru diverse limbi de studiu, 

regiuni, diferite nivele de studiu şi tipuri de organizaţii cu potenţial educaţional. 

Introducere 

Creştera gradului de cunoştinţe IT în rândul profesorior şi elevilor – un pas important 

către societatea informaţională 

Platforma software AEL dezvoltată de SIVECO Romania sprijină reforma 

educaţională iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, privind 

introducerea tehnologiei informaţiei ca instrument didactic în şcoala 

românească. 

Premize: 

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – informatizarea învăţământului 

preuniversitar românesc 

155


Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului implementează o adevărată 

reformă a sistemului educaţional. 

Considerând educarea informatică a populaţiei o investiţie pe termen lung, 

MECT a demarat programul SEI, pentru perioada 2001-2004. Toate şcolile 

generale şi liceele româneşti vor primi în cadrul acestui program soluţii 

informatice complete pentru uz educaţional; 1220 de licee au fost dotate cu 

reţele de computere şi programe software; peste 1000 de licee folosesc deja 

sistemul AEL pentru predare/învăţare; 

Programul SEI al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sprijină 

obiectivele reformei educaţionale româneşti în conformitate cu strategia Uniunii 

Europene pentru eLearning. 

Programul SEI este implementat de compania de software SIVECO Romania 

SA, partea de echipamente hard fiind asigurată de Fujitsu-Siemens, HP şi IBM. 

Soluţia software AEL 

AEL este un sistem integrat de predare/învăţare şi management al conţinutului, 

menit să sprijine profesorii/tutorii, elevii, dezvoltatorii de conţinut, precum şi 

ceilalţi participanţi la actul educaţinal în procesul de învăţare. Deşi conceput 

iniţial pentru universităţi/învăţământ la distanţă, AEL este folosit în prezent 

pentru nivelul de învăţământ preuniversitar, fiind extrem de potrivit pentru 

diverse limbi de studiu, regiuni, diferite nivele de studiu şi tipuri de organizaţii. 

156


AEL sprijină educaţia în România la nivel naţional 

Sistemul AEL urmăreşte să: 

• Spijine proceul de predare/învăţare prin mijloace informatice moderne 

• Uşureze procesul de învăţare 

• Stimuleze cretivitatea şi competiţia, dar şi lucrul în echipă 

• Suplimenteze metodele didactice tradiţionale cu tehnologii noi 

• Utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele şi 

instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat. 

AEL este un instrument modern, pe care profesorul îl foloseşte în sala de clasă 

împreună cu tabla şi creta. 

AEL este o soluţie completă de eLearning 

Suport pentru predare/învăţare 

AEL are capabilităţi de administrare şi livrare a diverselor tipuri de conţinut 

educaţional precum materiale interactive tip multimedia, tutoriale, exerciţii, 

simulări, jocuri educaţionale şi multe altele. 

Baza de cunoştinţe 

Sistemul dispune de un centru de cunoştinţe electronic, care joacă rolul unui 

depozitar de conţinut şi soluţii de management, adaptabil, configurabil, 

indexabil. Baza de cunoştinţe oferă utilizatorilor (chiar şi celor neiniţiaţi) 

următoarele posibilităţi: 

-crearea de conţinut 

o Editoare HTML încorporate 

o Editoare de formule matematice încorporate 

o Editoare de teste şi tutoriale 

o Editoare de glosare/dicţionare 

157


-import şi export de texte din: 

o fişiere 

o arhive/directoare de resurse 

o format bazat pe standarde precum SCORM şi IMS 

- adaptarea sau modificarea conţinutului 

- organizarea conţinutului în cursuri 

- crearea propriilor lecţii din componente standard de conţinut 

Orice tip de conţinut care poate rula pe un client poate fi inclus în baza de cunoştinţe. 

AEL oferă editoare HTML, editoare de formule matematice şi tutoriale 

pentru crearea de conţinut on-line. În plus, in centrul de cunoştinţe este embedat 

un dicţionar puternic, integrat cu toate celelalte module. 

Suport pentru agregarea conţinutului 

Conţinutul este structurat şi adaptat în funcţie de nevoile profesorilor. 

Conţinutul poate fi îmbogaţit cu infomaţii suplimentare legate de curicula 

şcolară, cuvinte cheie, nivel de studiu, versiune şi autor. Fluxurile de predare 

sunt definite pentru fiecare curs, integrând testele de autoevaluare sau testele 

on-line ca orice alt tip de conţinut. 

Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fi adaptate şi 

aplicate oricărei porţiuni ale bazei de cunoştinţe. 

Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvinte 

cheie. 

Profesorul controlează fiecare detaliu al lecţiei 

AEL este optimizat pentru învăţare sincron, profesorul controlând în întregime 

lecţia, compunând, coordonând şi monitorizând mediul educaţional. Prin AEL, 

profesorul poate să: 

• controleze transferul conţinutului către elevi; 

158


• transmită individualizat momente de lecţie către elevi, în funcţie de 

nivelul de capacitate sau cunoştinţe ale acestora 

• controleze modul în care studenţii interacţionează cu AEL; 

• administreze şi monitorizeze testele; 

• comunice cu studenţii prin forumuri de discuţii şi e-mail; 

• se adreseze studenţilor; 

• urmărească activitatea studenţilor, monitorizând ecranele de lucru şi 

rapoartele on-line; 

AEL oferă suport şi pentru: 

- învăţământ asincron – studiu personalizat 

- proiecte de colaborare; 

- învăţământ la distanţă; 

AEL oferă posibilitatea de comunicare sincronă şi asincronă: mail intern/extern, 

notificări şi discuţii de grup. 

• Teste electonice şi asistenţă pentru notare. 

• Teste on-line şi off-line 

• Teste cu sau fără limită de timp 

• Teste de auto-evaluare 

Asistenţă în crearea de teste bazate pe modele predefinite, care include: 

• Selectarea uneia/mai multor opţiuni 

• Prioritizare 

• Răspunsuri libere 

• Răspunsuri transmise sub formă de ataşament 

• “completaţi spaţiile libere” 

• răspuns de tip adevărat/fals 

• răspuns de tip adevărat/parţial adevărat/fals 

• evaluarea opţiunilor 

• “potrivirea” întrebărilor 

159


• Algoritmi configurabili de gradare 

• Selecţie randomizată şi ordonarea aleatoare a întrebărilor 

• Teste adaptive 

• Administrarea electronică şi integrarea testelor şi fişelor elevilor 

• Istoricul şcolar al fiecărui elev, evoluţia lui; “harta cunoştinţelor” 

Asistenţă pentru gestiune şi monitorizare cuprinde: 

Gestiunea arhivelor şcolare, incluisiv a fişelor matricole ale elevilor 

Gestiunea structurii organizatorice a şcolii: corpul profesoral, elevii, 

personalul administrativ, clase, cataloage, etc; 

Administrarea curiculei – integrat cu AEL şi cu structura organizaţională; 

Suport pentru crearea şi gestionarea orarelor; 

Administrarea claselor şi descrierea claselor cu ajutorul hărţilor grafice; 

Notificări automate şi personalizate; 

Acces la datele disponibile la nivel naţional 

Suport pentru evaluarea conţinutului şi monitorizarea utilizării şi 

eficienţei sistemului; 

Centralizarea de informaţii –Sistemul Informaţional de Management pentru 

Inspectorate şi minister 

AEL este menit să ofere un suport puternic factorilor responsabili în domeniile: 

decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire şi previziune. 

• Monitorizarea performanţelor şi activităţii la nivel de unitate şcolară şi 

chiar cadru didactic 

• Obţinerea de informaţii coerente, bazate pe sinteza datelor din sistem, 

atât pentru decizii manageriale pe termen scurt şi mediu, cât şi pentru 

stabilirea politicii şi strategiei pe termen lung; 

Trăsături generale 

160


• Interfaţă prietenoasă, adaptabilă, diferenţiată în funcţie de rol, grupul de 

apartenenţă, drepturi de acces; 

• Rolurile, grupurile, utilizatorii şi drepturile de acces asociate sunt uşor 

de administrat 

• Sistem bazat pe standarde: AEL este compatibil cu MathML, SCORM 

şi IMS; 

• Uşor de instalat şi de administrat (peste 1000 de platforme au fost 

instalate în acest an în liceele din România!) 

• Suport multi-lingvistic şi regional: AEL- ul este uşor de transpus într-o 

altă limbă şi uşor de reconfigurat. 

AEL reprezintă tehnologie de vârf 

AEL este o platformă software modernă construită pe baza tehnologiilor 

actuale. Echipa SIVECO Romania a ales portabilitatea şi mentenanţa, 

construind AEL-ul în sistem multi-strat, folosind un client care nu consumă 

resurse, de tip browser web conectat la un server web şi de aplicaţii scris în 

Java. Folosim tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans, jdbc, Java 

servlets, jsp-s, Java applets şi utilizăm intensiv XML. Utilizăm un concept de 

reutilizare a conţinutului care este bazat pe formate de descriere a 

împachetărilor în XML şi am implementat elementele necesare pentru a putea 

161


importa şi exporta elementele necesare conform standardelor MathMl, SCORM 

şi IMS. 

Despre SIVECO Romania 

Fondată la începutul anului 1992, SIVECO Romania SA este una dintre cele 

mai importante companii de software din România, şi unul dintre cei mai mari 

exportatori de produse soft în Uniunea Europeană şi SUA. 

SIVECO Romania este specializată în dezvoltarea proiectelor IT majore, care 

implică soluţii accesibile prin Internet şi Intranet, integrarea în alte sisteme, 

distribuţie geografică a accesului şi a unui număr mare de utilizatori. 

Contact: 

SIVECO Romania SA 

INTERNET SPACE Department 

ael@siveco.ro 

Tel: +40 (21) 224 25 31 

Fax: +40 (21) 224 41 08 

162


Metode de testare automată în platforma e-learning C-Learn-E 

Radu RĂDESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, 

rradescu@atm.neuro.pub.ro 

Cristian LĂCRARU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti, 

lcristian@buc.agora.ro 

Abstract 

Lucrarea de faţă îşi propune o scurtă abordare a facilităţilor de testare care pot fi 

oferite de către o platformă de învăţământ electronic asistat, numită C-Learn-E. Sunt 

atinse în principal aspecte teoretice şi tehnice din cadrul sesiunilor de testare şi de 

evaluare a rezultatelor. Principalele obiective urmărite în realizarea platformei sunt 

reprezentate de modul interactiv şi atractiv de prezentare a cursurilor, de facilităţile 

oferite cursanţilor, dar şi tutorilor, precum şi de conceperea noţiunii de clasă virtuală. 

1. Introducere 

Conceptul de e-learning presupune o îmbinare eficientă a două aspecte: tehnic şi 

psihopedagogic [5]. Punctul de plecare în concepţia unui astfel de sistem îl reprezintă 

cunoaşterea mecanismelor de învăţare. Ţinând seama de particularităţile sistemelor de 

învăţare asistate de calculator, procedeele tehnice de punere în aplicare ale conceptului 

de e-learning trebuie să vină în perfectă concordanţă cu modelul psihopedagogic ales 

[1]-[4]. În această scurtă abordare a platformei C-Learn-E [6] se vor trece în revistă 

câteva dintre facilităţi de testare a cunoştinţelor pe care le oferă acest produs. 

2. Principiile de concepţie 

Un sistem eficient de tip e-learning presupune existenţa unei platforme de lucru 

puternice şi versatile. Acest instrument este conceput într-un mod interactiv şi atractiv 

(folosind mijloace multimedia), fiind destinat integrării cursurilor şi a modalităţilor de 

feed-back. Caracteristicile acestuia sunt: 

• accesul la platformă prin logare individuală; 

• existenţa unor baze de date centralizate şi/sau distribuite; 

• stabilirea unor sesiuni de teste şi a modului de lucru cu acestea; 

• gruparea pe categorii a cursurilor în format electronic; 

• posibilităţile multiple de navigare în interiorul unui document; 

• structurarea modului de acces la informaţii pentru dinamizarea navigării; 

• conceperea unor opţiuni de punere în evidenţă a conceptelor fundamentale; 

• integrarea lucrărilor practice, a temelor şi a testării on-line; 

• utilizarea imaginii video şi a sunetului ca parametrii dinamici (de exemplu, 

integrarea unor animaţii realizate prin funcţii Flash); 

163


164 

• utilizarea a cel puţin un tip de mesagerie (forum de discuţii moderat şi 

nemoderat şi/sau poştă electronică). 

3. Sesiunile de testare 

În această lucrare accentul se pune pe existenţa în cadrul platformei C-Learn-E a 

sesiunilor de testare, obiecte vitale în componenţa unui proces de învăţământ. Sesiunile 

de testare sunt împărţite în două mari grupe: testele facultative şi testele obligatorii. 

3.1. Testele facultative 

În cadrul primei grupe, a testelor facultative, sunt încadrate câteva metode diferite 

de testare, rolul acestora fiind doar acela de informare, de recapitulare, de întoarcere la 

materia predată. Scopul acestor teste este, deci, de solidificare a cunoştinţelor 

cursantului. În concordanţă cu aceste aspecte, testele facultative pot fi accesate în orice 

moment de timp şi din orice punct în cadrul platformei. Gradul de dificultate al acestui 

tip de teste este redus spre mediu. Pe tot parcursul derulării testelor cursantul are 

posibilitatea de revizuire a materiei parcurse, accesul la celelalte resurse ale platformei 

fiind nelimitat. În plus, nu există restricţii de timp. Pentru moment, în cadrul platformei 

electronice testele facultative sunt realizate cu ajutorul programului gratuit Hot 

Potatoes, oferit pe Internet de către firma Half-Baked Software [7]. 

În cazul testului facultativ, imaginea din Figura 1 prezintă modul de realizare al 

unui test, cu interfaţa grafică sub care lucrează conceptorul/tutorele. 

Figura 1. Modul de realizare a unui test facultativ


În cadrul acestei secţiuni pot fi puse în practică mai multe metode de autoverificare. 

Printre acestea, cele mai utilizate sunt cele de următoarele tipuri: 

• completare de spaţii goale (fill-in-the-blanks); 

• completare de tabele (crosswords); 

• chestionar cu răspuns multiplu (test grilă); 

• întrebări cu răspuns scurt (un număr mic de cuvinte); 

• întrebări cu răspuns amplu (care cer corectarea de către tutore); 

• exerciţii cu combinări de fraze; 

• exerciţii bazate pe conexiuni logice; 

• introducere de formule sau expresii. 

Figura 2 înfăţişează interfaţa grafică a utilizatorului (cursantului) în cazul rezolvării 

aceluiaşi test facultativ care a fost prezentat în Figura 1 din perspectiva conceptorului 

(tutorelui). 

Figura 2. Testul din Figura 1 în varianta prezentată cursantului 

Fiind vorba de o verificare facultativă, la fiecare astfel de test este oferit şi un ajutor 

din partea programului (la completarea unor cuvinte sunt indicate, de exemplu, primele 

litere ale acestora). Cu fiecare utilizare a ajutorului, punctajul final obţinut de cursant 

(sub formă de procent) este ajustat. Se oferă astfel o imagine reală asupra gradului de 

realizare a testului, cursantul putând monitoriza în orice moment punctele în care 

greşeşte. De asemenea, cursantul este stimulat, prin modul de comunicare a punctajului 

şi a răspunsurilor corecte, de a reveni asupra acelei părţi a cursului on-line care conţine 

informaţiile necesare rezolvării întrebărilor respective. 

Un exemplu de evaluare a rezultatelor în cazul răspunsurilor oferite de cursant la 

testul descris în Figura 2 este prezentat în imaginea din Figura 3. 

165


166 

Figura 3. Exemplu de evaluare a rezultatelor unui test facultativ 

3.2. Testele obligatorii 

Spre deosebire de testele facultative, testele obligatorii se bucură de o mai mare 

stricteţe, necesară în vederea evaluării cursantului de către tutore. În acest sens, se 

impun de la început câteva reguli şi limitări de acces. Se dirijează în acest sens atât 

timpul, cât şi spaţiul de lucru al cursantului. Un exemplu de test obligatoriu este 

prezentat în Figura 4. 

Figura 4. Exemplu de sesiune a unui test obligatoriu


Sesiunile de teste obligatorii vor fi activate numai de către tutore. Din acel moment, 

posibilităţile de acces oferite cursanţilor se limitează. Astfel, cursantul nu se mai poate 

întoarce în nici un moment la nici un punct din platformă, singurul lucru afişat pe ecran 

fiind fereastra activă cu întrebările. 

În afară de aceasta, accesul la curs este activ numai pe o perioadă de timp. Pe scurt, 

se poate spune că din momentul în care o sesiune obligatorie de test a fost activată, 

cursantul poate opera doar în cadrul acesteia şi numai într-o durată limitată de timp, 

prestabilită de către tutore. 

La expirarea timpului de lucru acordat, este trimis automat un mesaj care va conţine 

numele staţiei pe care s-a lucrat, numele cursantului logat, textul întrebărilor şi 

răspunsurile date. Aceste date, în urma verificării lor automate, supervizate de către 

tutore, sunt operate în cadrul catalogului on-line. În acest fel, orice cursant înscris în 

clasa virtuală se poate loga în platformă şi îşi poate verifica în catalogul on-line situaţia 

sa în acel moment. 

Catalogul conţine informaţii despre toţi cursanţii existenţi (înscrişi la tipul de curs 

vizat) şi poate fi vizualizat în totalitate, conţinând şi note adiţionale (cum ar fi media pa 

clasă, statistici anuale sau semestriale). 

Un exemplu de gestionare a catalogului on-line este prezentat în Figura 5. 

Figura 5. Exemplu de gestionare a catalogului on-line 

167


4. Concluzii 

Dacă informaţiile culese sunt corect interpretate şi prelucrate, acestea, alături de o 

bună gestionare a cursurilor realizată de către tutore, reprezintă cheia succesului 

învăţământului electronic la distanţă. 

Platforma C-Lean-E îşi propune elaborarea scheletului unui sistem de învăţare la 

distanţă, pentru care principiile de concepţie şi punere în practică se bazează pe 

elementele tehnice şi psihopedagogice. Sunt abordate cu precădere principiile de 

realizare a sesiunilor de testare, fără a intra în detalii privind aspectele legate de modul 

efectiv de realizare a cursurilor, de restricţiile şi modelele particulare impuse. 

Astfel, platforma propusă urmăreşte dezideratele unui instrument de lucru 

universal, care să poată fi adaptat în funcţie de cerinţele specifice fiecărui curs. 

5. Bibliografia 

[1] R. Rădescu, “Sistem integrat de studiu al compresiei fără pierderi a datelor”, Simpozionul 

Tehnologii educaţionale pe platforme electronice în învăţământul ingineresc, Universitatea 

Tehnică de Construcţii Bucureşti, 9-10 mai 2003, p. 415-422, Editura Conspress Bucureşti, 

ISBN 973-8165-44-X. 

[2] R. Rădescu, “Tehnica realizării unui curs interactiv folosind mediul de dezvoltare 

Multimedia Toolbook”, Simpozionul Tehnologii educaţionale pe platforme electronice în 

învăţământul ingineresc, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, 9-10 mai 2003, p. 

423-430, Editura Conspress Bucureşti, ISBN 973-8165-44-X. 

[3] R. Rădescu, J. M. Becker, M. Wigley, “Un synopsis pour la version « e-learning » du cours 

de Probabilités Continues”, Simpozionul Tehnologii educaţionale pe platforme electronice în 



[4] R. Rădescu, J. M. Becker, “Un modèle d’enseignement assisté pour la théorie de 

l’information et du codage”, Simpozionul Tehnologii educaţionale pe platforme electronice în 



[5] R. Rădescu, C. Lăcraru, “Aspecte tehnice şi psihopedagogice în cadrul unei platforme E- 

Learning”, Simpozionul Educaţie şi Internet, CREDIS, Universitatea Bucureşti, 3-5 iulie 2003. 

[6] C. Lăcraru, R. Rădescu, “C-Learn-E, A Competitive E-Learning Platform”, 4-th European 

Conference on E-Business / E-Commerce / E-Learning / E-Work / E-Health / E-Banking / E- 

Democracy / E-Government, BB & On-line Services Applications, New Working 

Environments, Virtual Institutes, and Their Influences on the Economic and Social 

Environment, E-COMM-LINE 2003, September 25-26, 2003, Bucharest, Romania, pp 153-158. 

[7] http://www.halfbakedsoftware.com. 

168


Software educaţional pentru informatică 

pe Web site-ul Universităţii din Bucureşti 

Marin Vlada – Universitatea din Bucuresti, 

vlada@fmi.unibuc.ro 

Abstract 

Ce să predăm cu e-Learning ? Cât să predăm cu calculatorul ? Acestea sunt câteva din 

întrebările care trebuie să capete un răspuns atunci când se concepe şi se elaborează 

un software educaţional destinat elevilor, studenţilor, diverşilor utilizatori ai acestor 

produse. Dezideratele ce ies în evidenţă din cele de mai sus, au stat la baza conceperii 

şi elaborării celor trei produse de software educaţional pentru informatică: 1. Birotică 

şi tehnici mutimedia - curs ce prezintă conceptele şi noţiunile pentru învăţarea şi 

utilizarea sistemului de operare Windows, programului Word, programului Excel, 

mediului Internet; 2. Sisteme de operare - curs pentru învăţarea şi utilizarea sistemelor 

de operare: Windows, Unix, Linux; 2. Rezolvarea problemelor cu Eureka - o abordare 

modernă a conceptului de algoritm, etape în rezolvarea problemelor cu calculatorul, 

utilizarea rezolvitorului Eureka în rezolvarea problemelor de matematică, fizică, 

chimie, economie, etc. 


Construirea unei societăţi informaţionale(ce va reprezenta trecerea la societatea 

cunoaşterii) nu se poate realiza fără cercetare şi proiecte de investiţii, atât în domeniul 

IT&C, cât şi în domeniul educaţiei. Dezideratul final fiind competenţa, nici o 

tehnologie, nici o teorie, nici o abordare nu va elimina sau neglija relaţia profesorelev/student. 

Toate vor fi instrumente comode şi eficiente la îndemâna, atât a 

profesorului, cât şi elevului /studentului. Uneori, aceste instrumente pot fi unice faţă de 

instrumentele tradiţionale din educaţie. Unele reprezentări pot fi reproduse sau 

simulate doar prin intermediul calculatorului care oferă metode şi tehnici privind 

grafica, animaţia, sunetul. De exemplu, reprezentările 3-dimensionale sau evoluţia 

unor fenomene fizice, chimice, biologice, etc. care se desfăşoara dinamic, nu pot fi 

reprezentate sau studiate decât folosind calculatorul. 

Competenţa implică experienţă în rezolvarea problemelor dintr-un anumit domeniu 

de activitate. Competenţa şi experienţa în rezolvarea problemelor se pot obţine doar 

dacă permanent se are în vedere interdependenţa realitatea fizică-realitatea virtuală, şi 

dacă se întreprind eforturi pentru însuşirea de noi cunoştinţe, pentru conoaşterea 

corespunzătoare a tuturor aspectelor privind modelul fizic , respectiv modelul virtual, 

aspecte determinate de particularităţile problemlor de rezolvat dintr-un anumit 

domeniu. 

Tehnologiile de e-learning ce sunt răspândite azi sunt rezultatul evoluţiei, atât a 

metodelor pedagogice şi psihologice din educaţie, cât şi a tehnologiilor IT&C 

169


(tehnologii Web, tehnologii multimedia, tehnologii de comunicaţie). Astfel, utilizarea 

sistemului Internet, a programelor de elaborare a produselor Web, a înregistrărilor 

audio/video, a stocării informaţiilor pe CD-uri, a implementării rezultatelor din 

domeniul graficii pe calculator, au facut posibilă elaborarea de cursuri online, de 

software educaţional pentru diverse discipline, de biblioteci şi campusuri virtuale. 

2. Dezvoltarea şi evoluţia informaticii 

La baza reprezentărilor şi prelucrărilor cu ajutorul calculatorului se află informaţia 

sub diverse forme în funcţie de complexitatea şi diversitatea problemelor. 

Reprezentările şi prelucrările sunt în funcţie de tipul limbajului conceput şi definit în 

concordanţă cu mediul în care se află informaţiile. 

Astăzi, în domeniul informaticii s-au dezvoltat multe discipline fundamentale şi 

aplicative care demonstrează tocmai importanţa tehnologiilor IT&C în toate domeniile 

de activitate. Toate acestea converg către utilizarea calculatorului în mod comod, 

eficient şi oportun. Se poate constata că în ultimii ani a crescut cererea privind 

învăţarea utilizării calculatorului. Din aceste motive, s-au diversificat şi formele de 

instruire sau perfecţionare în acest domeniu, dar acest lucru nu trebuie să conducă la o 

scădere a competenţei privind activităţile de instruire. Autorii produselor de instruire 

trebuie să conceapă asemenea produse care să ţină seama de nivelul cunoaşterii în 

domeniul calculatoarelor, dar şi de nivelul tehnicilor şi metodelor de rezolvare a 

problemelor din diverse domenii de activitate. La baza rezolvării problemelor se află 

demonstraţia care trebuie reprezentată algoritmic şi de la care se pleacă apoi spre 

căutarea soluţiilor folosind eventual calculatorul. 

Complexitatea problemelor care necesită descrierea mai multor procese de calcul 

complexe a determinat folosirea noţiunii de algoritm în activitatea de rezolvare a 

problemelor[5]. Multe procese naturale, multe activităţi umane, pot fi descrise într-o 

formă algoritmică prin definirea unor informaţii şi acţiuni clare şi precise, 

eliminându-se ambiguităţile în interpretare şi în operaţii. 

Algoritmizarea este o cerinţă fundamentală în rezolvarea oricărei probleme cu 

ajutorul calculatorului. Experienţa a demonstrat că nu orice problemă poate fi rezolvată 

prin algoritmizarea rezolvării, adică prin descrierea unui algoritm de rezolvare. Aşa s-a 

delimitat clasa problemelor decidabile (o problemă este decidabilă dacă există un 

algoritm pentru rezolvarea ei) de clasa problemelor nedecidabile (o problemă este 

nedecidabilă dacă nu există un algoritm pentru rezolvarea ei). Un algoritm 

implementează diverse metode şi tehnici de rezolvare care au fost descoperite sau 

definitivate într-un anumit moment în evoluţia ştiinţifică a domeniului respectiv. 

Gândirea algoritmică trebuie să se aibă în vedere în instruire, şi atunci când se 

învaţă algoritmica (metode şi tehnici), şi atunci când se învaţă programarea (limbaje 

de programare). Practica instruirii elevilor şi studenţilor a demonstrat că învăţarea unui 

limbaj de programare este în general “mai uşoară” decât învăţarea elaborării 

algoritmilor (algoritmică). Acest lucru se poate justifica prin faptul că elaborarea unui 

algoritm este echivalentă cu implementarea ( reprezentarea) raţionamentelor (procese 

demonstrative) deduse din metode şi tehnici utilizate în rezolvarea unei probleme. 

170


Rezolvarea problemelor necesită nu numai cunoştinţe clare şi precise, dar şi 

capacitate de sinteză şi control şi mai ales capacitate de creaţie. Dacă vrem să facem o 

analogie, un programator poate fi “compozitorul” ce realizează o “lucrare muzicală”. 

Prin următoarele scheme exemplificăm complexitatea şi diversitatea conceptelor, 

metodelor şi tehnicilor de reprezentare şi procesare. 

Fig. 1 Dezvoltarea Informaticii 

Programare 

structurată 

Programare 

functională 

Concepte/Tehnici 

Programare 

declaratica 

Programare 

pe obiecte 

Limbaje/Medii de programare 

Programare 

concurentă 

3. Cursuri Word on-line pentru informatică 

Excel Internet Explorer 

Ventura Lotus NetScape 

LaTex Outlook 

Programare 

WEB 

procedurale funcţionale logice OOP concurente HTML 

FORTRAN LISP Prolog Simula CPL XML 

Pascal Parlog Smalltalk Parlog Java 

C++ Pascal, C++ Modula PHP, ASP 

Stiinţă 

Tehnică 

Sisteme de programe specializate 

Mathematica AutoCAD SIMULA Foxpro PaintBrush 

Statistica Autodesk Smalltalk Dbase CorelDraw 

MathCad SQL Harvard G. 

Eureka Oracle 

Procesare 

Texte/imagini 

CAD 

Proiectare 

Modelare 

Simulare 

Procesare 

Tabele 

Baze de 

date 

Servicii Internet 

Web 

Grafică 

171


Dezvoltarea reţelelor de calculatoare şi a sistemului Internet a făcut posibilă apariţia 

de noi tehologii în domeniul educaţiei. Universitatea din Bucuresti a fost receptivă la 

apariţia tehnologiilor IT&C şi astfel s-au iniţiat diverse programe în acest sens. Ca 

urmare a acestor programe, categoria eBooks de pe serverul Universităţii 

(www.unibuc.ro), din anul 2002, a început să prindă contur. La disciplina Informatică 

sunt postate 4 lucrări în format HTML, 3 dintre acestea sunt ale autorului acestei 

lucrări: 

1. Birotică şi tehnici multimedia[2]; 

2. Sisteme de operare[1]; 

3. Rezolvarea problemelor cu Eureka[1]. 

172 

Fig. 2 http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm[4] 

Pagina principală a celor trei lucrări este constituită din trei frame-uri de bază în 

scopul eficienţei operaţiei de navigare a conţinutului. Codul sursă al documentului este 

prezentat în cele ce urmează. 

 

 

 

 

 

New Page 1 

 

 

 


 

 

 

 

 

This page uses frames, but your browser 

doesn't support them. 

 

 

 

 

� Birotică şi tehnici mutimedia - curs ce prezintă conceptele şi noţiunile 

pentru învăţarea şi utilizarea sistemului de operare Windows, 

programului Word, programului Excel, mediului Internet. 

� Sisteme de operare - curs pentru învăţarea şi utilizarea sistemelor de 

operare: Windows, Unix, Linux. 

� Rezolvarea problemelor cu Eureka - o abordare modernă a 

conceptului de algoritm, etape în rezolvarea problemelor cu 

calculatorul, utilizarea rezolvitorului Eureka în rezolvarea 

problemelor de matematică, fizică, chimie, economie, etc. 

3.1 Birotică şi tehnici mutimedia 

Birotică şi tehnici mutimedia (www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Birotica ) ∗ 

3.2 Sisteme de operare 

∗ 

Premiat la Concursul de Soft Educational CyberEducation , editia I, 2002, Universitatea din 

Bucureşti 

173


Lucrarea este destinată, atât studenţilor de la facultăţile ce au în planul de 

învăţământ curs de Informatică, cât şi studenţilor de la facultăţile de matematicăinformatică. 

De asemenea, lucrarea poate fi un suport real pentru cursul de Birotică şi 

tehnici multimedia. Capitolele sunt o îmbinare între o prezentare pentru un curs şi 

elemente practice pentru lucrările de laborator. Lucrarea se distinge prin aceea că 

oferă cititorilor posibilitatea să studieze, să înveţe şi să utilizeze cele mai 

importante programe din pachetul de aplicaţii Microsoft Office Professional 

2000/XP . 

Sisteme de operare (www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Seiso ) * 

Dezvoltarea metodelor şi tehnicilor oferite de tehnologia informaţiei(IT), oferă 

tehnologii noi şi în domeniul învăţării asistate de calculator în toate domeniile vieţii 

ştiinţifice, economice, etc. “Sistem de calcul - Sistem de operare” este o 

interdependenţă esentială în utilizarea calculatorului în domeniul instruirii cu ajutorul 

calculatorului. La baza acestei interdependenţe trebuie să se afle cunostinţe elementare 

despre sistemele de calcul, dar mai ales cunoştinţe teoretice şi practice privind 

sistemele de operare. NU este suficientă cunoaşterea doar a unui singur sistem de 

operare. Practica utilizării calculatorului a demostrat ca existenţa şi cunoaşterea 

sistemelor de operare instalate pe sistemele de calcul oferă utilizatorului posibilitatea 

unei activităţi utile şi eficiente. Lucrarea este un Curs pentru învăţarea şi utilizarea 

sistemelor de operare: Windows, Unix, Linux. 

174 

3.3 Rezolvarea problemelor cu Eureka


Rezolvarea problemelor cu Eureka 

(www.unibuc.ro/eBooks/informatica/eureka ) 

Lucrarea prezintă formatul electronic al modului de utilizare a unui produs 

software (Eureka -The Solver) destinat rezolvării problemelor din diverse 

domenii: matematică, fizică, chimie, economie, etc. Software educaţional 

corespunzător prezintă diverse probleme şi aplicaţii rezolvate cu Eureka. 

4. Bibliografie 

[1] M. Vlada, Informatică, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 1999. 

[2] M. Vlada, Informatică. Windows, Word, Excel, Internet, Editura Universităţii din Bucureşti, 

Bucureşti, 2001. 

[3] C. Dumitru, “La taifas cu Bill Gates”, PCMAGAZINE, Editura Agora, Cluj, nr.4(52), 2003, 

pp42-45. 

[4] http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, Universitatea din Bucureşti, site-ul oficial 

[5] M. Vlada, „Conceptul de algoritm-abordare modernă”, Gazeta de Informatică, Editura 

Agora, Cluj, nr. 3(13), 2003,pp25-30. 

[6] M. Vlada, „EUREKA - rezolvitor de probleme”, Gazeta de Informatică, Editura Agora, 

Cluj, nr. 7(12), 2002,pp37-38. 

[7] Appel, K. and Haken, W. "Every Planar Map is Four-Colorable, II: Reducibility." Illinois J. 

Math. 21, 91-567, 1977. 

175


[8] Appel, K. and Haken, W. "The Solution of the Four-Color Map Problem." Sci. Amer. 237, 

108-121, 1977. 

[9] Brassard, G. and Bratley, P. Fundamentals of Algorithmics. Englewood Cliffs, NJ: Prentice- 

Hall, 1995. 

[10] Cristea, V., C. Giumale, E, Kalisz, Al. Paunoiu, Limbajul C standard, Ed. Teora, 


[11] Knuth, D. E. The Art of Computer Programming, Vol. 1: Fundamental Algorithms, 3rd ed. 

Reading, MA: Addison-Wesley, 1997. 

[12] Knuth, D. E. The Art of Computer Programming, Vol. 2: Seminumerical Algorithms, 3rd 

ed. Reading, MA: Addison-Wesley, 1998. 

[13] Knuth, D. E. The Art of Computer Programming, Vol. 3: Sorting and Searching, 2nd ed. 

Reading, MA: Addison-Wesley, 1998. 

[14] Chabert, J.-L. (Ed.). A History of Algorithms: From the Pebble to the Microchip. New 

York: Springer-Verlag, 1999. 

[15] Popovici, M. D., Popovici, M. I., C++. Tehnologia orientată spre obiecte. Aplicaţii, Ed. 

Teora, Bucureşti, 2000. 

[16] Vlada, M., Informatică, Universitatea din Bucureşti, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1999. 

[17] Vlada, M., Poligoane stelate. Problema lui Hopf şi Pannwitz, Gazeta de matematică, nr. 

8/1995, pag. 339-348. 

[18] Vlada, M., Rezolvarea problemelor folosind Eureka, software educaţional, 

www.unibuc.ro/eBooks/informatica/, Universitatea din Bucuresti, 2003. 

[19] Vlada, M., Concepul de algoritm-abordare modernă, Gazeta de informatică, vol. 13/2 şi 3, 

pp. 25-30, pp. 35-39, Agora, Cluj Napoca, 2003. 

[20] Zaharia, M. D., Structuri de date şi algoritmi. Exemple în limbajele C şi C++, Ed. Albastră, 

Cluj-Napoca, 2002. 

176 

ITFORTECH- Platformă de formare în domeniul ingineresc


Ionuţ Lambrescu – Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti, 

ilambrescu@upg-ploiesti.ro 

Gabriel Irinel Marcu - Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti, 

g_i_marcu@yahoo.com 

Abstract 

Articolul prezintă experienţa autorilor în proiectarea, realizarea şi utilizarea unui 

produs multimedia dedicat învăţării asistate de calculator. Platforma pe care s-a 

realizat produsul a fost Asymetrix Toolbok 7.0. Colectivul a inclus reprezentanţi ai 

Universităţii Petrol Gaze din Ploieşt 1 i, colegiului Dumfries & Galloway din Scoţia şi 

Tecminho din Portugalia. 

Produsul, intitulat ITFORTECH ( pentru că se adresează formării în domeniul tehnic), 

este format din 5 capitole şi este (parţial) trilingv. 

Produsul este gândit ca o succesiune de diapozitive (ce conţin text, imagini şi 

animaţii), ce pot fi accesate secvenţial, cu posibilităţi de navigare între secţiuni şi cu 

acces la module de autoevaluare. 

Întregul pachet poate fi integrat (în format html) în platforma Plei@d instalată la 

Universitatea Petrol Gaze din Ploieşti, ca suport şi pentru formele de învăţământ la 

distanţă. 


Odată cu dezvoltarea tehnologică au apărut şi îmbunătăţiri ale metodelor şi 

tehnicilor de predare. Apariţia calculatoarelor performante şi a reţelelor de calculatoare 

a dus la utilizarea acestor instrumente atât pentru îmbunătăţirea procesului de 

predare/învăţare prin utilizarea posibilităţilor de mixare a textelor, imaginilor, 

sunetului, a animaţiei în expunerea cursului, cât şi ca mijloc de transmitere a 

informaţiilor de la profesor la studenţi şi de la studenţi la profesor. 

În domeniul educaţional efectul a fost [şi] transformarea radicală a formelor de 

învăţământ la distanţă Formele clasice, dezvoltate în special în spaţiul anglo-saxon şi în 

orientul îndepărtat şi care se bazau pe transmiterea către studenţi a materialelor 

didactice prin poşta [clasică], au cunoscut o transformare radicală. 

Se poate vorbi azi despre platforme soft destinate formării, care includ dincolo de 

accesul la informaţie şi module de evaluare şi autoevaluare şi chiar accesul la 

laboratoare virtuale. 

Fireşte modalităţile de transmitere de cunoştinţe depind în mare măsură şi de 

specificul domeniului [de formare]. 

Din acest punct de vedere autorii prezentului articol au fost implicaţi în dezvoltarea 

de metode moderne de formare la distanţă, cu precădere în domeniul ingineresc. 

1 Prof. dr. ing. Liviu Dumitraşcu, prof. dr. ing. Vlad Ulmanu, conf. dr. ing. Gheorghe Drăghici, 

conf. dr. ing. Ionuţ Lambrescu, şef lucr. dr. ing. Gabriel Marcu, şef lucr. dr. ing. Dorel 

Duşmănescu 

177


În faţa celor ce proiectează astfel de pachete soft, stau o serie de provocări, dintre 

care amintim doar pe cele mai importante: 

- necesitatea de a transmite un tip de cunoştinţe care în mod tradiţional implicau 

un contact direct extins între studenţi şi profesori, precum şi multe activităţi de 

laborator şi proiect; 

- în acest moment, în România (şi credem că tendinţa este aceeaşi şi în alte ţări), 

grupul ţintă este format din persoane care au deja un serviciu, au depăşit pragul 

vârstei de 30-35 de ani şi nu întotdeauna au o experienţă corespunzătoare în 

lucrul cu calculatorul. 

În aceste condiţii, de mare importanţă este evaluarea corectă a raportului între 

studiul individual şi cel desfăşurat în prezenţa unui îndrumător (tutore, cadru didactic). 

Acest raport nu are cum să nu influenţeze şi structura şi conţinutul oricărui material 

destinat formării de la distanţă. 

Soluţia adoptată a fost realizarea unui produs soft intitulat ITFORTECH, rod al 

colaborării între Universitatea Petrol Gaze din Ploieşti, colegiul Dumfries & Galloway 

din Scoţia şi Tecminho din Portugallia, în cadrul proiectului Leonardo da Vinci 

„Development of IT based teaching materials for mechanical technicians and 

engineers”, cu numărul RO/98/1/8352/PI/I.1.1.b. 

Produsul rezultat, trilingv, cuprinde 5 capitole: 

- Proiectare asistată de calculator 

- Procesare de text 

- Calcul tabelar 

- Baze de date 

- Agende electronice 

În paragrafele ce urmează vor fi furnizate detalii despre modul de abordare ca şi despre 

structura produsului. 

2. Proiectarea şi dezvoltarea modulelor de curs 

A proiecta un modul de curs, ce utilizează calculatoarele pentru asistarea procesului 

de predare/învăţare, presupune selectarea conţinutului cursului, a activităţilor şi 

modalităţilor de schimb de informaţii între profesor şi elev, considerate adecvate în 

vederea realizării procesului de învăţare. A proiecta înseamnă a stabili succesiunea 

secvenţelor/capitolelor şi a repartiza pentru fiecare, unităţi de măsură (timp, pagini, 

ecrane, etc.) în funcţie de obiectivele pe care profesorul intenţionează să le realizeze. 

Rolul primordial în utilizarea calculatoarelor în procesul de predare/învăţare este 

proiectarea cursului ce va fi prezentat studenţilor, astfel încât acesta să corespundă 

scopurilor şi obiectivelor instrucţionale. 

În proiectarea cursurilor trebuie avut în vedere că procesul de învăţare este un 

proces ce depinde de fiecare persoană. Studenţii au cunoştinţe, şi experienţe anterioare 

proprii care influenţează procesul de înţelegere a materialului prezentat. De foarte 

multe ori grupele de studenţi au un nivel eterogen al cunoştinţelor, iar unii din ei nu au 

abilităţi de utilizare a calculatoarelor, abilităţi necesare parcurgerii cursurilor. Acest 

lucru influenţează negativ procesul de învăţare. 

178


Cunoştinţele pot fi acumulate prin multiple mijloace, utilizând diferite instrumente, 

resurse, moduri de expunere. Cu cât sunt mai multe mijloace şi modalităţi de predare, 

prezente în curs cu atât mai mult studentul va fi implicat în procesul de învăţare. 

Din acest punct de vedere produsul Asymetrics ToolBook oferă o gamă foarte largă 

de instrumente şi modalităţi de prezentare a materialului cursurilor, atât sub formă de 

text cât şi sub formă grafică (scheme, schiţe, imagini) sau audio/video. 

El dispune biblioteci cu instrumente ce pot fi utilizate în realizarea rapidă a 

paginilor de curs din materialul ce urmează a fi predat. 

Procesul de proiectare şi dezvoltare a modulelor de curs a fost făcut în următoarele 

etape: 

• Analiza cerinţelor de instruire, a eficienţei diverselor programe de 

calculator, identificarea resurselor şi a restricţiilor legate de buget, durata de 

timp avută la dispoziţie; 

• Proiectarea preliminară a cursului, a structurii materialului instrucţional a 

metodelor şi procedeelor utilizate în predare, a gradului de interactivitate; 

• Dezvoltarea materialelor instrucţionale; 

• Implementarea cursului şi depanarea erorilor. 

ITFORTECH a fost realizat pentru a prezenta cursurile pentru studenţii celor trei 

parteneri din proiect şi de aceea modulele de curs au fost realizate în trei limbi 

română, engleză si portugheză. 

El prezintă un sistem de navigare facil, ce permite deplasarea între modulele de curs 

pentru diferitele materii de studiu în cele trei limbi şi în interiorul fiecărui modul de 

curs. Accesul la paginile modulelor de curs se poate realiza atât liniar, secvenţial 

pagină cu pagină cât şi direct la pagina dorită. 

Pentru fiecare modul de curs a fost imaginat şi apoi realizat un scenariu de navigare 

care constă (vezi figura 1) într-o pagina de titlu ce prezintă denumirea modulului de 

curs urmată apoi de o pagină de cuprins general ce cuprinde secţiunile principale 

(capitolele) pentru modulul de curs respectiv. Cuprinsul general, pentru uşurinţa 

navigării, este pe fiecare capitol legat de pagini de cuprins locale ce prezintă lista 

lecţiilor ce urmează a fi parcurse. În interiorul fiecărei lecţii parcurgerea paginilor se 

face secvenţial. 

Fiecare secţiune este prevăzută cu propriul modul de evaluare/auto-evaluare. S-a 

optat pentru sistemul întrebărilor cu mai multe răspunsuri, deşi pe parcursul realizării 

produsului s-au folosit şi alte mecanisme (permise de Asymetrix) pentru evaluare. 

Nu există limită de timp pentru parcurgerea secţiunilor de evaluare, dar răspunsurile 

sunt „blocate”, deci odată dat un răspuns, acesta devine definitiv. 

Evaluarea paginilor de test (pe fiecare pagină – ecran) se găseşte doar o întrebare se 

poate face la nivel local (de pagină), sau la nivel de secţiune (unde se va obţine un scor 

pentru toate întrebările secţiunii). Este posibilă şi „transcrierea” rezultatelor într-un 

fişier text ce poate fi folosit de cadrul didactic în evaluarea cunoştinţelor studenţilor. 

Accesul la secţiunile de evaluare se face fie secvenţial (după ce s-a parcurs capitolul 

de care sunt legate întrebările), fie direct, din orice punct al capitolului. Utilizarea unei 

metode sau alteia depinzând de specificul capitolului. 

În figura 2 se poate vedea o pagină de test. 

179


180 

Figura 1. Arhitectura unui modul de curs. Scenariul de navigare 

De asemenea, tot pentru uşurinţa utilizării produsului, s-a realizat o standardizare a 

conţinutului fiecărei pagini (vezi figura 3), astfel încât utilizatorul să se familiarizeze 

rapid cu aspectul paginilor. 

Figura 2. Exemplu de pagină de test cu evaluare locală 

Astfel s-a stabilit ca regulă că prezentarea textelor să fie făcută în partea stângă iar 

prezentarea graficelor şi imaginilor să fie făcută în partea dreaptă. Toate paginile sunt 

compuse dintr-un background specific fiecărui modul, capitol, lecţie, prevăzut la partea 

superioară cu un titlu ce conţine numele modulului, numele capitolului şi numele 

lecţiei. În partea dreaptă sus este trecut numărul paginii din lecţia curentă şi numărul 

maxim de pagini din lecţia curentă. Partea de jos din spaţiul de expunere este rezervat


butoanelor de navigare ce sunt prevăzute cu imagini sugestive pentru acţiunea ce 

urmează a fi executată. 

Figura 3. Modelul standardizat al unei pagini de curs 

Structura unei pagini a materialului depinde de secţiunea căreia îi aparţine. În 

general textul nu depăşeşte 30% din dimensiunea paginii, restul fiind ocupat de imagini 

(statice sau animate) şi de zonele destinate navigaţiei prin material. 

În figura 4 se poate vedea structura unei pagini care 

Figura 4. Pagină de curs 

181


3. Concluzii 

Procesul de proiectare şi realizare a unui curs care să îmbine elementele tradiţionale 

de predare/învăţare cu elementele tehnologiei informaţiei este un proces complex care 

necesită participarea unei echipe multidisciplinare care să îmbine elemente de 

creativitate cu elemente ştiinţifice şi tehnice. Cursul realizat trebuie actualizat pentru a 

ţine seama de comentariile şi recomandările celorlalţi profesori sau studenţilor. 

Profesorul rămâne, şi în condiţiile integrării noilor tehnologii, conducătorul 

procesului educaţional, cel care stabileşte structura cursului, obiectivele instrucţionale, 

modalităţile de predare şi evaluare a cunoştinţelor acumulate. Tehnologia îmbogăţeşte 

şi amplifică resursele pe care profesorul le prezintă studentului pentru o mai uşoară 

înţelegere a conceptelor şi ideilor. 

Soluţia adoptată de autori s-a orientat astfel spre un produs care nu îşi propune să 

înlocuiască profesorul, ci să-l ajute în procesul de instruire. Mai mult decât atât, având 

în vedere specificul domeniul (formare inginerească), parcurgerea materialului nu 

poate asigura decât parţial însuşirea cunoştinţelor specifice, ceea ce presupune că 

materialul trebuie completat cu activităţi de laborator şi proiect. 

Produsul ITFORTECH poate fi salvat şi în format html, ceea ce îl face susceptibil 

de a fi transformat în resursă pedagogică în cadrul platformei Plei@d de formare la 

distanţă. Plei@d, realizată de CNAM Nantes şi naturalizat la Universitatea Petrol Gaze 

din Ploieşti, este utilizată de doi ani ca principal suport de formare asistată de 

calculator în cadrul învăţământului la distanţă. Circa o mie de studenţi au deja conturi 

Plei@d. 


[1] ****, Asymetrics ToolBook 8.1. Technical Guide. 

[2] ****, ITFORTECH, Proiect Leonardo da Vinci RO/98/1/8352/PI/I.1.1.b 

[3], Lambrescu, I., Dumitraşcu. L., Computer aided engineering education. Case study, 2nd 

Balkan region Conference on Education Engineering, Romania, 16-19 September 2003 

182


e-Prelegere: organizarea şi distribuirea resurselor educaţionale 

Emilia Pecheanu - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 

Emilia.Pecheanu@ugal.ro 

Luminiţa Dumitriu – Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 

Luminita.Dumitriu@ugal.ro 

Cristina Segal - Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, 

Cristina.Segal@ugal.ro 

Abstract 

Predarea unui curs prin mijloace de e-Learning reduce drastic interacţiunea profesorcursant; 

totuşi, prin modelarea cursantului şi monitorizarea/analiza răspunsurilor 

acestuia prelegerea poate fi mai mult sau mai puţin personalizată în vederea creşterii 

eficienţei acesteia. Posibilitatea personalizării procesului educaţional este principala 

cerinţă în construirea sistemelor de învăţare asistată de calculator pentru orice formă 

de învăţare, incluzând învăţământ continuu şi reconversia profesională. În cazul 

acestor forme de învăţare, cel mai frecvent subiectul studiului constă în grupuri de 

utilizatori; între aceşti utilizatori, pot exista diferenţe semnificative în ceea ce priveşte 

nivelul de învăţare, vârsta sau motive personale (obiective, scopuri) urmărite prin 

studiu. În consecinţa, modul în care este prezentat procesul educaţional – stilul 

cognitiv – poate fi extrem de diferit între utilizatorii care formează grupurile de studiu. 

Când sistemele de învăţare asistata de calculator sunt folosite pentru oricare din 

aceste forme de învăţare, trebuie să fie în stare să se adapteze la necesităţile şi cererile 

cognitive variate ale utilizatorilor, pentru a garanta eficienţa actului educaţional. 


În unanimitate, psihologii şi profesorii consideră că învăţarea este un proces care 

implică toate aspectele personalităţii umane [2]. Oricare ar fi conţinutul învăţării, de la 

cele mai simple ţinte până la cele mai complexe, întregul lanţ de mecanisme este pus în 

mişcare, în ceea ce priveşte primirea, procesarea, interpretarea şi valorificarea 

entităţilor învăţate. Mecanismele psihice interne implicate în atingerea anumitor 

scopuri ale învăţării au diferite nuanţe, în concordanţă cu conţinutul învăţării şi cu 

personalitatea psihică a celui care învaţă. 

Principalul scop al studiului asupra sistemelor inteligente de e-learning este de a 

creşte eficienţa învăţării din punctul de vedere a celui care învaţă (sistem de e-learning 

prietenos, achiziţie de date rapidă) şi din punctul de vedere al 

profesorului/instructorului (reutilizarea materialului existent prin adaptarea la noile 

cereri ale publicului, sisteme de stocare a materialelor de e-learning mai simple, 

programe prietenoase de creare a materialului e-learning, etc.)[1] 

În acest context este evident că eficienţa învăţării este afectata de anumiţi factori; a 

fi apt de a discerne între cei favorabili şi cei mai puţin favorabili înseamnă a avea 

posibilitatea de a acţiona asupra variabilelor procesului de învăţare şi prin urmare, de a- 

183


i creşte eficienţa. Învăţarea eficientă are câteva consecinţe: economia timpului, 

creşterea încrederii în sine, etc. Ca urmare, a putea modela procesul de învăţare pentru 

a-l evalua şi a-i mări eficienţa este o acţiune cheie pentru a face învăţarea o 

componenta constanta în viaţa oamenilor. 

Factorii ce trebuiesc luaţi în considerare la măsurarea procesului de e-learning au 

origini diferite. Ei pot fi dependenţi de student, de domeniu, de mediul de învăţare, etc. 

Persoanele au nevoi, competenţe şi abilităţi diferite de învăţare. Domeniile (subiectele 

învăţării) cer cunoştinţe, abilitaţi, abordări specifice de predare, aptitudini 

vocaţionale, etc. Mediul de învăţare poate fi modificat în multe feluri, depinzând de 

metoda de prezentare a informaţiei, de abordare (studiu individual sau de grup, 

colaborare sau competiţie), etc. Implementarea învăţării eficiente înseamnă găsirea 

celui mai potrivit mod de a învăţa o anumită persoană anumite cunoştinţe [1]. 

Pentru a obţine un scenariu adaptiv pentru o platforma e-learning este necesară 

posibilitatea de a modela conţinutul luând în considerare aspectele pedagogice [2] şi de 

asemenea de a înţelege şi de a modela profilul cognitiv al studentului [4]. Aspectele 

care se iau în considerare sunt: 

• Profilarea studentului luând în considerare stilul său cognitiv. Stilul 

cognitiv al celui care învaţă impune modalităţi diferite de percepţie şi 

structurare a informaţiei (cunoştinţelor) ce vor fi învăţate. Acesta indică 

modurile specifice în care o persoană procesează şi structurează informaţia, 

precum şi modul în care răspunde la stimuli din mediu. Modul individual de 

abordare a conţinutului ce va fi apoi învăţat – stilul cognitiv – este determinat 

de factori interni şi externi. Diferenţele dintre stilurile cognitive individuale ale 

utilizatorilor ar trebui să fie reflectate în modul de structurare a domeniului 

educaţional precum şi în modul de construire a interfeţei cu utilizatorul. 

• Materialul educaţional bazat pe ontologie pentru exprimarea 

arhitecturii conceptuale a cunoştinţelor din domeniu va facilita procesul de 

învăţare pentru o clasa mare de utilizatori, prin această schematizare şi 

structură la nivelul logic şi conceptual. Această concluzie se bazează pe studii 

efectuate pe sisteme de învăţare de tip hypertext care au arătat că pot facilita 

învăţareape baza modelului structural pe care îl includ. Acest model de reţea 

cu noduri de cunoştinţe interconectate reflectă cel mai bun model de învăţare 

bazată pe scheme (structuri). În teoria schemelor se consideră că învăţarea 

rezultă din acumulare şi reorganizare care se produc la nivelul uman al 

structurilor cognitiv – mentale. Această versiune asupra achiziţiei de cunoştinţe 

coroborată cu proprietăţile reprezentaţionale ale structurilor de tip hypertext, 

duce la ideea că secvenţele de material instrucţional încorporate într-un sistem 

educaţional prin Web ar trebui să fie organizate într-o reţea de concepte. 

Nodurile reţelei ar trebui să conţină descrierea conceptelor sau a instanţelor lor 

şi arcele să conţină legături logice între ele. În acest fel, cunoştinţele din 

domeniul instrucţional ar compune o structură arhitecturală de tip reţea 

conceptuală cu noduri interconectate. 

• Diagnoza eficienţei platformei de învăţare, luând în considerare 

profilul stilului cognitiv al studentului şi scenariul propus. Scopul principal 

184


este de a identifica unelte diverse de diagnostic şi metrici eficiente pentru 

analiza stilurilor de învăţare a studentului pentru crearea unui ghid al 

sistemului şi designeri de conţinut pentru a utiliza tehnologia de personalizare 

a diferitelor stiluri de învăţare. 

2. Descrierea elementelor eL 

Acest document descrie o parte a unui sistem mult mai complex care încearcă să 

creeze o unealtă coerentă luând în considerare aspectele puse în evidenţă în paragraful 

anterior. Proiectul a fost numit de autori “INDEVAL“ - Individual-Dependent 

EVerybody at Anytime Learning 

Întreg sistemul este bazat pe paradigma elementelor eL. Un element eL este o 

unitate atomică educaţională cu înţeles şi conţinut ce poate fi creat şi/sau consumat de 

sistem. La nivelul conţinutului poate consta din unul sau mai multe fişiere, formate sau 

tipuri de: documente, video, audio, grafice (componente multimedia în general). La 

nivelul semantic elementul eL este caracterizat de o colecţie de trăsături care îl 

plasează în modelul de domeniu, reflectă categoria de prezentare vizuală şi criteriul 

pedagogic pe care a fost conceput. 

Obiectiv de 

învăţare 

Context 

Cursant 

Domeniu 

Profil 

Platforma 

Figura 1. Organizarea resurselor în vederea distribuirii 

O trăsătura relevantă a elementelor eL este versatilitatea, care va fi interpretată din 

două puncte de vedere: 

1. Adaptarea comportamentului lor la utilizatorii finali, pe baza profilului de 

utilizator, pe cerinţele de pregătire, nivelul de cunoştinţe etc.; 

eL 1 

eL-element 

Depozit 

Scenariu - tip 

Scenariu învăţare 

eL n 

185


2. Adaptarea comportamentului lor în vederea unei mai mari eficienţe de învăţare în 

concordanţă cu modelul cauzal detectat. 

Nivelul semantic va fi reprezentat prin XML. Proiectul INDEVAL în particular 

examinează diferite standarde Learning Object Metadata (LOM) cum ar fi cel definit 

de IEEE LTSC (Learning Technologies Standard Architecture), precum şi lucrul la 

iniţiativa IMS asupra împachetării conţinutului. 

Elementele eL vor fi secvenţiate într-un scenariu educaţional. Acesta este fie una 

din schemele de scenariu de bază, sau una mai complexă, construită în concordanţă cu 

regulile de compunere şi execuţie şi parametrizată în vederea creşterii eficienţei 

învăţării. 

În sistemul propus elementele e-Learning vor fi incluse într-un depozit e-learning 

şi se vor dezvolta module eficiente de managementul a elementelor. 

În figura 1 se vede arhitectura elementelor eL şi de asemenea modul în care 

modulul care generează şi conduce scenariul e-learning comunică cu celelalte module. 

Depozitul de elemente e-learning colectează datele privind profilul studentului şi 

modelul de conţinut potrivit. Cu aceste informaţii este construit scenariul care permite 

utilizatorului să dobândească cunoştinţele necesare într-un mod personalizat. 

3. Descrierea scenariului adaptiv 

După cum se vede în figura 1, un scenariu adaptiv de învăţare va fi o secvenţă a 

elementelor eL. Această secvenţă poate fi exprimată ca un nou set de reguli, condiţii, 

flux de execuţie, checkpoints, întrebări şi teste (acestea din urmă folosind standardul 

QTI din specificaţii IMS). Modelul de scenariu va asigura secvenţe corespunzătoare 

abordării educaţionale adecvate bazată pe principii pedagogice şi comportament 

cognitiv: 

o Ce secvenţă a cărui element eL va fi propusă fiecărui utilizator final 

depinzând de nivelul de competenţă, cunoştinţe, aptitudini etc. Secvenţa 

este adecvată profilului studentului. De fapt în primă fază studentul este 

clasificat ca aparţinând unui anumit profil cognitiv. Peste această 

clasificare rudimentară se adăugă câteva atribute empirice aptitudini, 

nivele de competenţe, hobbiuri etc. Toate aceste atribute plus stilul 

cognitiv individualizează studentul, definesc „profilul studentului” pentru 

a-i construi scenariul educaţional personalizat. Eficienţa procesului 

educaţional pentru profilul unui student depinde de acest scenariu, şi este 

evident că scenariul studentului poate fi modificat cunoscând profilul 

studentului. Este important pentru o platformă e-learning să dezvolte un 

mecanism feedback pentru facilitarea măririi performanţei. 

o Profilul utilizatorului este absolut necesar pentru a descrie scenariul dar nu 

este o condiţie suficientă. Rezultatul scenariului (ceea ce studentul vede şi 

învaţă) depinde de tipul conţinutului (fişiere multimedia) ce va fi arătat [3]. 

Diferenţele de conţinut vin de la stilul HMI şi cunoştinţele extrase din 

conţinut care corespund scenariului selectat. Conţinutul trebuie să fie 

construit pe un model cognitiv al domeniului [3]. Modelul cognitiv este 

186


reprezentat ca o reţea – arhitectură de entităţi semantice, unde conceptele 

domeniului pentru o hartă cognitivă constând din noduri şi legături [3]. 

o Măsurarea eficienţei sistemului educaţional este scopul final al unei 

platforme de e-learning adaptivă deoarece astfel se garantează învăţarea 

corectă şi eficientă. Ideea principală este de a găsi metrici şi metodologii 

care ajută creatorii conţinutului de e-learning, pe baza rezultatelor 

studentului, să îmbunătăţească scenariile educaţionale. 

4. Concluzii şi planuri de dezvoltare 

Aşteptările de la un astfel de sistem de e-learning adaptivă sunt foarte mari. 

Considerând un proces educaţional într-un sistem adaptiv: când utilizatorii finali 

pornesc sistemul, instrumentul de livrare de conţinut va executa mecanismele de 

potrivire, profilare şi, în concordanţă cu obiectivele şi istoria educaţională a 

utilizatorului va propune cel mai bun Scenariu Educaţional, ca o secvenţă a 

elementelor adecvate eL, depinzând de profilul global al utilizatorului. Procesul de 

livrare va fi controlat, în parte, de informaţiile ce caracterizează scenariul, şi, în parte, 

de informaţiile ce caracterizează elementele. În funcţie de condiţiile de execuţie, : 

o vor prezenta unul sau mai multe exemple, statice sau interactive, 

o vor cere execuţia chestionarului şi rezultatele înainte de a propune 

conţinutul următor 

o vor stoca stadiul de completare şi rezultatul studentului necesar pentru 

eficienţa evaluării 

o vor sugera, în funcţie de nivelul de înţelegere, subiectele legate de ţinta 

educaţională curentă. 

Cercetările asupra acestui domeniu sunt foarte active, cu echipe mixte (cercetători 

AI, pedagogi, psihologi). Rezultatele abordării adaptive în e-learning pot fi folosite şi 

la analize de marketing adaptiv (produse care depind de profilul consumatorilor). 

Cercetarea în acest moment se ocupă cu: 

• Definirea conţinutului structurii modelului (folosind hărţi de 

cunoştinţe, reţele cauzale, etc.) [4]. Scopul nu este de a selecta o anumită 

metodologie bazată pe cunoaştere, mai importantă este extragerea unor reguli 

pentru a oferi profesorilor un ghid pentru prezentarea şi reprezentarea 

cunoştinţelor lor; 

• Definirea profilurilor studenţilor nu ca profiluri sau clase fixe, ci mai 

mult ca şi clase care pot fi dezvoltate prin exemple şi excepţii. Diagnoza 

profilului unui anumit student nu este uşor de realizat, deoarece metricile care 

diferenţiază clasele trebuiesc să fie flexibile [5]. Nu există în lume două 

persoane cu acelaşi profil educaţional dar putem clasifica persoanele folosind 

clase imperfecte. 

• Extragerea scenariului adaptiv. Scenariul este un nou nivel pe o 

platformă educaţională, mai mult un nivel de servicii decât unul de bază. 

Putem presupune că nu sunt scenarii fixe (definite) sau putem presupune că 

187


188 

sunt stocate câteva scenarii pentru diferite profiluri şi cele preexistente vor fi 

adaptate pentru profilul utilizatorului actual. 


[1] Chan, T.W., Lin C.C., S.J., Kuo, H.c.: “OCTR- a Model for Learning Stages”, Proceedings 

of AI-ED’93, Edingurgh, Scotland (1993) 257-264. 

[2] Nicola, I.: “Pedagogie”, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 1998. 

[3] Pecheanu, E., Segal C., Stefanescu D.,: “Content Modeling in Intelligent Instructional 

Environements”, KES2003, Oxford, U.K, in press. 

[4] Vassileva, J.: “A practical architecture for User –Modeling in a Hypermedia based 

Information system”, Hyannis, MA (1994).


Soft multimedia pentru pregătirea materialelor de curs 

lect.dr. Ion Florea - Universitatea Transilvania Braşov, 

Facultatea de Matematică-Informatică, i.florea@info.unitbv.ro 

asist. Costel Aldea - Universitatea Transilvania Braşov, 

Facultatea de Matematică-Informatică, costel@info.unitbv.ro 

Abstract 

Dezvoltarea permanentă a tehnologiilor Internet a adus cu sine noi mijloace şi 

totodată noi posibilităţi de gestionare şi de supraveghere atât a sistemelor cât şi a 

proceselor din toate domeniile ştiinţei. Din multitudinea de probleme pe care le ridică 

procesele de învăţământ, în special cele de învăţământ la distanţă, exprimăm în 

această lucrare cu ajutorul programului ViewletBuilder câteva aspecte moderne ale 

instruirii cu ajutorul calculatorului. Aplicaţia creată pentru exemplificare permite 

celor care doresc să înveţe urmărirea sub formă de film multimedia a paşilor ce 

trebuie făcuţi pentru a executa o anumită operaţie pe calculator. Dacă în mod normal 

paşii ce trebuie făcuţi trebuiau să fie foarte clar descrişi şi exemplificaţi, cu ajutorul 

unei astfel de aplicaţii aceşti paşi sunt urmăriţi audio-vizual, dispunând de asemenea 

la fiecare nouă modificare de comentariile corespunzătoare, cât şi de posibilitatea de a 

întrerupe rularea filmului în vederea testării practice a ceea ce se înţelege din filmul 

respectiv. 


Unul dintre obiectivele principale ale învăţământului modern este continua 

îmbunătăţire a proceselor de predare-învăţăre. Învăţământul electronic atinge acest 

obiectiv prin folosirea tehnologiilor multimedia morderne. Tehnologiile multimedia 

permit o stânsă corelare între efectele audio-vizuale în vederea realizării de prezentări 

complexe, care să fie uşor de urmărit şi mai ales care să fie foarte uşor de înţeles 

[7].Învăţământul electronic este în prezent o formă atractivă de studiu. Această 

popularitate se bazează pe independenţa studentului în a alege: ce să învăţe, unde să 

învăţe, când să învăţe, ordinea particulară a învăţării , metoda de învăţare.Această 

independenţă este accentuată de tendinţa actuală de deplasare de la învăţământul 

centrat pe profesor, la învăţământul centrat pe student. Astfel, se pune accentul pe 

calitatea activităţii de îndrumare a studiului, prin oferirea de situaţii de învăţare în 

materiale specifice.Conform standardelor naţionale în domeniu, Învăţământul la 

distanţă este un proces educaţional, care pune la dispoziţia studenţilor resurse de 

învăţământ cu următoarele caracteristici: 

- separarea în timp şi/sau spaţiu a studenţilor în raport cu instituţia care oferă 

programe de studiu, a studenţilor între ei şi a studenţilor faţă de resursele 

de învăţământ şi cadrele didactice; 

- interacţiunea între studenţi şi instituţia care oferă programe de studiu, cu 

ceilalţi studenţi şi resursele de învăţământ se realizează prin mai multe 

189


medii de comunicare bidirecţionale: poşta terestră, poşta electronică, 

telefon, fax, etc.. 

Această lucrare prezintă preocupările autorilor in folosirea învăţământului 

electronic în cadrul cursului de Reţele de calculatoare, predat studentilor la Facultatea 

de Matematica - Informatica. În cadrul orelor de laborator ale acestei discipline, sunt 

abordate şi teme legate de sisteme de operare în reţea (Windows NT, Linux, Unix). 

Deoarece studenţii nu au drepturi de administrator, o posibilitate este utilizarea unor 

produse care simulează aceste operaţii.Un astfel de produs este Netess([6]), care 

conţine simulări ale unor operaţii sub Windows NT.În cazul nostru este prezentată o 

operaţiune de securizare a unei reţele în general sau a unui calculator în particular - 

redenumirea contului de administrator. Exemplul de aplicaţie a fost generat folosind 

suportul de curs pentru disciplina Reţele de calculatoare, softul ViewletBuilder 

(versiune shareware din Internet) şi sistemul de operare Microsoft Windows Xp. 

2. Material si metodă 

Cursul de reţele de calculatoare susţinut la Universitatea Transilvania din 

Braşov, Facultatea de Matematică şi Informatică conţine multe exemple ce ţin de 

partea practică a reţelelor de calculatoare. Astfel se constată necesitatea de a prezenta 

într-un mod cât mai uşor de înţeles elementele practice ale acestui curs. Pentru această 

prezentare am ales ca şi temă schimbarea numelui contului de administrator pe un 

sistem Windows Xp[1,2,5]. Această opearaţie nu presupune eforturi deosebite, ci doar 

un şir de clicuri în locuri foarte clare, care folosind produsul soft ViewletBuilder al 

firmei Quarbon 2 sunt uşor de urmărit pe calculator. 

Viewlet Builder este o unealtă care ajută la crearea de filme audio vizuale, 

numite Viewlets, care arată cum funcţionează sistemele şi aplicaţiile soft. Printre 

proprietăţile pe care le are acest program de construit aceste filme enumerăm: 

- Este disponibil pentru sistemele de operare Windows, Linux şi Solaris, 

- Este bazat pe Unicode 3 şi este în 13 limbi , 

- Capturi de ecran, 

- Stabilirea dimensiunii ferestrei de înregistrare, 

- Folosirea oricărei taste sau a mausului la capturare, 

- Bară de unelte ce se modifică în funcţie de operaţia activă, 

- Operaţii undo/redo 4 nelimitate, 

- Gestiune pagini de prezentare, 

- Exportare şi importare de text, 

- Gestiunea poziţiei cursorului, 

- Ajustarea vitezei de scriere, 

- Zone de clic interactive, 

- Numărarea răspunsurilor, 

- Importarea de fişiere audio şi imagini, 

2 http://www.quarbon.com 

3 http://www.unicode.org 

4 refacerea nelimitată a paşilor efectuaţi, atât ştergere cât şi redare 

190


- Ca ieşire se poate alege între fişiere Flash 5 sau Flash 6, fişiere executabile, 

arhive zip, fişiere pdf sau imagini. 

Pas cu pas construcţia aplicaţiei arată astfel: 

1. Se porneşte ViewletBuilder şi se alege tipul de prezentare ce se doreşte(figura 

1). 

Figura 1. Alegerea tipului de proiect dorit 

Se poate alege următoarele tipuri de proiecte: 

- proiect format dintr-o serie de capturi de ecran ale unei aplicaţii ce rulează 

(în cazul nostru consola de gestiune a sistemului de operare), 

- proiect format dintr-o serie de imagini, 

- proiect care conţine nu conţine decât o singură pagină goală. 

2. Se alege dimensiunea paginilor prezentării. Ca dimensiune a imaginilor 

filmului rezultat, am folosit rezoluţia curentă de pe calculatorul unde a fost 

făcută prezentarea, dar după cum se poate observa în figura 2, această 

dimesiune poate fi aleasă în funcţie de necesităţi. 

3. Se alege între captarea întregului ecran sau doar a unei părţi a acestuia. 

4. Se stabileşte cu ce taste sunt preluate imaginile.Se poate folosi tasta implicită, 

sau se poare defini altă tastă şi în plus se opetază pentru captarea de imagini la 

apăsarea butoanelor de mouse(figura 3). 

5. Se alege zona de ecran ce trebuie captată. 

6. Se captează toate operaţiile dorite din aplicaţia ce rulează(figura 4).. 

7. Se termină operaţia de captare prin apăsarea pe imaginea produsului 

ViewletBuilder în colţul din dreapta ecranului (Tray Icons). 

191


192 

8. Alegem ce vrem să facem cu imaginile captate. Imaginile captate se pot prelua 

în proiect sau se poate renunţa la ele sau pur şi simplu se poate reveni la 

operaţia de captare în vederea adăugării de noi imagini. 

9. Prelucrarea imaginilor prezentării. După ce imaginile au fost captate, ele 

pot fi şterse, dublate sau prelucrate. Pentru prelucrarea imaginilor 

prezentării se dispune de elemente prezentate in figura 5. 

Figura 2. Alegerea dimensiunii imaginilor filmului rezultat 

Figura 3. Stabilirea tastelor


Figura 4. Operaţiunile ce se pot face cu imaginile captate 

Creare de căsuţe pentru sugestii 

Adăugare de text pe imagine 

Creare de forme geometrice 

Adăugare de imagini 

Creare de zone pe care se poate apăsa butonul de maus 

Creare de zone pentru întrebări 

Inserare de notiţe 

Ascundere cursor 

Adăugare de imagini vectoriale SVG 

Creare zonă de aşteptare 

Adăugare zonă de text 

Creare zonă de apăsare taste sau maus 

193


194 

Compilare proiect 

Figura 5. Elemente folosite pentru prelucrarea imaginilor 

În figura 6 se pot observa căteva din elementele de mai sus folosite în exemplul 

de aplicaţie (formă geometrică colorată roşu transparent, căsuţă pentru sugestii ;si 

cursorul). 

Figura 6. Captură din aplicaţia exemplu 

Mai putem observa în figura 6, că filmul are ataşată o bară de navigare, care 

permite atât derularea mai rapidă cât şi oprirea la momente de timp dorite sau pur şi 

simplu derularea filmului înainte şi înapoi. 

Formatarea acestei bare de navigare, ca de altfel şi alte opţiuni se pot stabili 

pentru proiectul curent din meniul de compilare după cum se poate observa şi în figura 

7. 

Se mai poate observa în figura 6 litera Q pe toate imaginile filmului. Această 

literă provine de la numele firmei producătoare a produsului – Quarbon şi ea dispare 

atunci când se foloseşte o variantă licenţiată a producsului ViewletBuilder.


3. Rezultate si discutii 

Figura 7. Opţiuni generale ale proiectului 

Cu acest produs - ViewletBuilder pot fi create 

- Simulări soft 

o Demonstrarea funcţionării aplicaţiilor soft 

o Prezentarea procesului de vânzare 

- Prezentări de marketing 

o Diferite firme prezintă avantajele produselor lor 

o Prezentarea aplicaţiilor de marketing 

- Suport pentru diferite produse 

o Construirea de FAQs 5 animate 

o Prezentarea aplicaţiilor de marketing 

- Materiale de instruire 

5 Frequently Asked Questions (eng) = Întrebări puse frecvent 

195


196 

o Antrenament SAP 6 

o Antrenament Cisco 7 

Suportul de curs, gestionat în acest mod - folosind tehnicile multimedia de ultimă 

oră - este mai uşor de înţeles şi de asimilat. 

Aceste filme multimedia Flash pot fi vizionate pe orice calculator care are 

instalat un browser Internet şi componenta Flash corespunzătoare. De asemenea aceste 

filme sunt create şi există de asemenea ca fişiere executabile, care pot fi vizionate pe 

orice calculator, pe orice platformă. 

Mai necesar decât în oricare alte domenii în informatică specializarea continuă 

face din eLearning un deziderat şi totodată o realitate. 


[1] Cowart Robert, Knittel Brian, Microsoft Windows XP Professional, Editura Teora, 

2002 

[2]Donald Lisa, Chellis James, Windows XP Professional. Ghid de studiu, Editura All, 

2003 

[3]Documentaţia oficială a produsului ViewletBuilder, www.quarbon.com, 2003 

[4]Florea Ion, Reţele de calculatoare, note de curs, DID, Braşov, 2003. 

[5]Glenn Walter, Microsoft Windows XP in imagini, Editura Teora, 2002 

[6]Networking Essentials(Second Edition), Microsoft Press, 1997 

[7]Sângeorzan L., Aldea C., Tehnologii Internet, Editura Univ. Transilvania Braşov, 

2003. 

6 http://www.sap.com - Aplicaţie client server de intreprindere 

7 http://www.cisco.com - Furnizor de echipamente de reţea


Metode numerice cu Mathcad 

Nicolae Dăneţ 

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti 

Bd-ul Lacul Tei nr. 124, 020396 Bucureşti, Sectorul 2 

E-mail: ndanet@fx.ro 

Abstract 

Lucrarea ilustrează modul în care se poate folosi pachetul de programe Mathcad 

pentru predarea unor metode numerice. Sunt prezentate, ca exemple, metode pentru 

obţinerea polinoamelor Legendre de diferite grade şi calcularea rădăcinilor acestora, 

calculul valorii unei integrale folosind formula lui Gauss, determinarea soluţiei unei 

ecuaţii diferenţiale utilizând metodele Taylor şi Runge-Kutta. 


Scopul acestei lucrări este de a pune în evidenţă posibilităţile oferite de pachetul de 

programe Mathcad 8 în predarea unor metode numerice. Pentru exemplificare au fost 

alese unele metode care fac parte din programa cursului de „Analiză numerică” predat 

viitorilor ingineri în universităţile tehnice. 

Lucrarea are la bază experienţa dobândită de autor începând cu anul 1996 de când 

foloseşte mediul de lucru Mathcad în cadrul orelor de laborator aferente cursului de 

„Analiză numerică” la Facultatea „Căi ferate, Drumuri şi Poduri” din cadrul 

Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Din anul 2002, în urma dotării cu 

aparatură performantă pentru prezentări şi legarea amfiteatrului „Anghel Saligny” la 

reţeaua de calculatoarea a facultăţii 9 , deci implicit la Internet, Mathcad-ul a început să 

fie fost folosit şi la predarea cursului direct în amfiteatru. 

Utilizarea Matcad-lui în predare se bazează pe faptul că într-un document Mathcad 

se pot combina cu mare uşurinţă zonele de calculele numerice sau simbolice cu cele de 

text explicativ sau de reprezentări grafice. Dar cel mai mare avantaj al interfeţei 

Mathcad este faptul că formulele matematice se scriu la fel ca pe tablă sau ca pe foaia 

de hârtie. Acest mod grafic de scriere a formulelor deosebeşte Mathcad-ul în mod 

esenţial de alte pachete de programe matematice cu care poate fi comparat, programe 

în care comenzile de calcul sunt scrise într-o sintaxă specială la nivel de linie de 

comandă. Forma grafică de scriere a formulelor şi uşurinţa cu care acestea se pot 

combina cu reprezentările grafice şi zonele de text explicativ au condus la impunerea 

8 

Mathcad este marcă înregistrată a firmei MathSoft Inc., 101 Main Stret, Cambridge, MA 

021142, USA, http://www.mathcad.com. 

9 

Dotarea s-a făcut în urma contractului de grant 45181/2000, cod CNFIS 68, director de proiect 

Nicolae Dăneţ. 

197


Mathcad-ului nu numai ca un program pentru efectuarea calculelor numerice şi 

simbolice, dar şi ca un mediu de transmitere a informaţiei tehnico-ştiinţifice. 

Predarea metodelor numerice cu Mathcad în cadrul cursului permite prezentarea şi 

comentarea unor exemple semnificative, ilustrări grafice complexe, generarea unor 

forme noi pentru algoritmi, studiul erorilor în calculele efectuate, etc. Mathcad-ul poate 

prelua acele calculele numerice sau simbolice greu de efectuat „cu mâna”, ceea ce 

permite concentrarea expunerii pe etapele importante ale algoritmului. Prezentarea 

făcută în acest fel este mult mai convingătoare decât una în care, din cauza 

complexităţi calculelor, sunt omise toate detaliile şi furnizate formulele finale fără nici 

un fel de justificare. 

În cele ce urmează vom prezenta câteva exemple care vor ilustra doar parţial cele 

afirmate mai sus. Pentru o înţelegere mai profundă a posibilităţilor oferite de Mathcad 

în predarea unor cursuri de matematică se pot consulta materialele recomandate în 

bibliografie [3], [4], [5], [7] şi pagina de Web http://www.mathcad.com/library/ 

Electronic_Books.asp. 

2. Formula de cuadratură a lui Gauss 

198 

Una dintre cele mai utilizate metode pentru a calcula valoarea unei integrale este 

formula lui Gauss 

∫ 

1 

−1 

n 

≅∑ 

i= 1 

n,i n,i 

f(x)dx c f(x ) , unde xn,i sunt rădăcinile polinomului 

Legendre de gradul n, iar cn,i sunt ponderile cu care valorile f(xn,i) apar în formulă. De 

regulă, formula se foloseşte în cazul n = 3 datorită simplităţii sale: 

1 5 ⎛ 3⎞ 8 5 ⎛ 3⎞ 

f(x) ≅ f⎜ f(0) f 

−1 

9 ⎜ 

− ⎟+ + 

5⎟ ⎜ ⎟ 

9 9 ⎜ 5⎟ 

. 

∫ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 

Pentru valori mai mari ale lui n există tabele cu valorile rădăcinilor xn,i şi a 

ponderilor cn,i. În cazul prezentării acestui subiect folosind Mathcad nu mai este nevoie 

să utilizăm aceste tabele deoarece putem folosi Mathcad-ul pentru obţinerea 

polinoamelor Legendre, determinarea rădăcinile lor şi reprezentarea grafică a acestora. 

În continuare vom prezenta mai multe metode de obţinere a polinoamelor Legendre 

şi modul cum se calculează rădăcinile acestora folosind Mathcad. 

2.1. Determinarea polinoamelor Legendre pornind de la definiţie 

Polinomul Legendre de gradul n este definit prin formula (scriere Mathcad) 

Ln( x) 

1 

2 n x 

n 

⋅n! 

x 

2 ( − 1) 

n 

n 

d ⎡ ⎤ 

⋅ ⎣ ⎦. 

d 

Vom ilustra această metodă determinând polinomul de gradul cinci şi rădăcinile 

acestuia. 

1 

L5( x) 

2 5 x 

5 

⋅5! 

x 

2 ( − 1) 

5 

5 

d ⎡ ⎤ 

:= ⋅ ⎣ ⎦, 

d 

L5( x) 

simplify 

63 

8 x5 

35 

⋅ 

4 x3 

15 

− ⋅ 

8 x ⋅ + 

→ 

.


Pentru rezolvarea ecuaţiei L5(x) = 0 cu Mathcad scriem coeficienţii polinomului 

sub forma unui vector. 

63 

L5( x) 

8 x5 

35 

⋅ 

4 x3 

15 

− ⋅ 

8 x ⋅ + coeffs x , 

⎛ 0 ⎞ ⎛ 0 ⎞ 

⎜ 

15 

⎜ 

15 

⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 

⎜ 8 ⎟ ⎜ 8 ⎟ 

⎜ 0 ⎟ ⎜ 0 ⎟ 

:= 

→ ⎜ ⎟ 

−35 

v := ⎜ ⎟ 

−35 

⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 

⎜ 4 ⎟ ⎜ 4 ⎟ 

⎜ 0 ⎟ ⎜ 0 ⎟ 

⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 

63 

63 

⎜ 

⎜ 

⎝ 8 ⎠ ⎝ 8 ⎠ 

Rădăcinile polinomului Legendre de gradul cinci se determină apoi cu ajutorul funcţiei 

polyroots(v), unde v este vectorul care conţine coeficienţii polinomului începând cu 

termenul liber. 

⎛ −0.9061798459 

⎞ 

⎜ 

−0.5384693101 

⎜ 

⎟ 

⎜ 

⎟ 

⎜ 

⎟ 

⎜ 

polyroots( v) 

= 0.0000000000 

0.5384693101 

⎝ 0.9061798459 ⎠ 

Reprezentarea grafică a polinomului Legendre L5(x) furnizată de Mathcad este. 

L5() x 

1 

− 1 

1 

1 0 1 

2.2. Determinarea polinoamelor Legendre recursiv 

Polinoamele Legendre se pot determina şi recursiv pe baza formulei de recurenţă 

2n −1n−1 L n(x) = xL n−1(x) − L n(x), 

n ≥1, 

n n 

unde L(x) 0 = 1şi 

L − 1(x) 

= 0. ([1], pag.85). Formula de mai sus se programează în 

Mathcad astfel: 

1 

x


200 

Ln( x , n) 

:= 1 if n 0 

otherwise 

x if n 1 

2n ⋅ − 1 

⋅x⋅Ln( x , n − 1) 

n 

n − 1 

− ⋅Ln( 

x , n − 2) 

otherwise 

n 

Putem obţine acum polinoamele Legendre de orice ordin. De exemplu: 

63 

Ln( x , 5) 

simplify 

8 x5 

35 

⋅ 

4 x3 

15 

− ⋅ 

8 x ⋅ + 

→ , 

231 

Ln( x , 6) 

simplify 

16 x6 

315 

⋅ 

16 x4 

105 

− ⋅ 

16 x2 

5 

→ + ⋅ − . 

16 

După determinarea polinoamelor rădăcinile lor se calculează ca în secţiunea anterioară. 

2.3. Determinarea polinoamelor Legendre folosind procedeul de ortogonalizare 

Gram-Schmidt 

În această secţiune vom construi polinoamele Legendre folosind procedeul de 

ortogonalizare Gram-Schmidt. Pentru aceasta definim produsul scalar conform 

b 

⌠ 

formulei: a := −1, 

b := 1, 

ps( f , g) 

:= ⎮ fg ⋅ dx 

şi ilustrăm metoda cu determinarea 

⌡ 

a 

polinomului Legendre de gradul trei. 

Prin definiţie polinomul Legendre de grad zero este L0( x) 

:= 1. 

Celelalte 

polinoame se obţin pe baza formulelor cunoscute de la procedeul de 

ortogonalizare Gram-Schmidt. Polinomul Legendre de gradul unu: 

ps( x , L0( x) 

) 

a1, 0:= 

− → 0, 

L1( x) 

:= x + a10 , ⋅L0( 

x) 

, L1( x) 

→ x . 

ps( L0( x) 

, L0( x) 

) 

Polinomul Legendre de gradul doi: 

( ) 

( ) 

ps x 

a2, 1 

2 , L1( x) 

:= − 

ps( L1( x) 

, L1( x) 

) 

→ 0, 

ps x 

a2, 2 

2 , L0( x) 

:= − 

ps( L0( x) 

, L0( x) 

) 

−1 

→ , 

3 

L2( x) 

x 2 

:= + a2, 1⋅L1( 

x) 

+ a2, 2⋅L0( 

x) 

, L2( x) 

x 2 1 

→ − . 

3 

Polinomul Legendre de gradul trei: a3, 2 

( ) 

( ) 

ps x 3 , L2( x) 

:= − → 0, 

ps( L2( x) 

, L2( x) 

) 

( ) 

ps x 

a3, 1 

3 , L1( x) 

:= − 

ps( L1( x) 

, L1( x) 

) 

−3 

→ , 

5 

ps x 

a3, 0 

3 , L0( x) 

:= − 

ps( L0( x) 

, L0( x) 

) 

→ 0. 

L3( x) 

x 3 

:= + a3, 2⋅L2( 

x) 

+ a3, 1⋅L1( 

x) 

+ a3, 0⋅L0( 

x) 

, L3( x) 

x 3 3 

5 x ⋅ − → . 

Obţinerea polinoamelor Legendre pe baza unei formule de recurenţă care foloseşte 

produsul scalar de mai sus ([1], pag. 83, formulele 15,16) este prezentată în [5].


2.4. Formula lui Gauss cu cinci noduri 

În această secţiune vom exemplifica cum poate fi calculată valoarea unei integrale 

folosind formula lui Gauss cu cinci noduri. Pentru a putea compara rezultatul obţinut 

1 1 

cu valoarea exactă a integralei vom calcula dx . ∫ 2 

0 1+ x 

Modul în care se poate determina polinomul Legendre de ordinul cinci şi rădăcinile 

sale au fost prezentate în secţiunile anterioare. În continuare se procedează ca mai jos. 

1 

Funcţia de integrat este f( x) 

1 x 2 

:= . Notăm t := polyroots( v) 

. Atunci 

+ 

⎛ −0.9061798459 

⎞ 

⎜ 

−0.5384693101 

⎜ 

⎟ 

t = ⎜ 0.0000000000 ⎟ 

⎜ 0.5384693101 ⎟ 

⎜ 

⎝ 0.9061798459 ⎠ 

Coeficienţii formulei Gauss cu cinci noduri se obţin prin integrarea pe intervalul [-1, 1] 

a polinoamelor Lagrange fundamentale construite cu ajutorul rădăcinilor polinomului 

Legendre de gradul cinci ([6], pag. 225). Avem 

i:= 1.. 5 ci 

1 

⌠ 5 

⎮ ⎛ ⎛ z − tj ⎞ ⎞ 

:= ⎜ 

⎮ if⎜ j ≠ i, 

, 1 dz 

ci = 

⎜ ∏ ⎝ ti − tj 

⎮ 

⎠ 

⎝ j = 1 

⌡ 

⎠ 

0.2369268851 

− 1 

0.4786286705 

0.5688888889 

0.4786286705 

0.2369268851 

Capetele intervalului de integrare sunt: a := 0, 

b := 1. 

Efectuăm schimbarea de 

b + a b − a 

variabilă x := + ⋅t 

. Nodurile din intervalul [a, b] sunt: 

2 2 

xi = 

0.0469100770 

0.2307653449 

0.5000000000 

0.7692346551 

0.9530899230 

Formula lui Gauss pentru n = 5 este: I5( f) 

⎛ 

5 

b − a 

:= ⋅⎜ 

ci⋅f( xi) 

. 

2 ⎜ ∑ 

i = 1 

⎝ 

⎞ 

⎠


Valoarea integralei calculată cu formula de mai sus: I5( f) 

= 0.7853981600 

Valoarea exactă a integralei este: π 

= 0.7853981634 

4 

Valoarea absolută a erorii 

π 

I5( f) 

− 

4 

3.426 10 9 − 

= × . 

3. Compararea metodei Taylor de ordinul cinci cu metoda Runge-Kutta de 

ordinul patru 

Un al doilea exemplu pe care-l prezentăm pentru a pune în evidenţă posibilităţile pe 

care le oferă Mathcad-ul pentru predarea unor metode numerice este din categoria 

integrării ecuaţiilor diferenţiale. 

Una dintre metodele de integrare a ecuaţiei diferenţiale y' = f (x, y) , cu condiţia 

iniţială y(x0) = y0, este metoda Taylor. Dacă presupunem că soluţia ecuaţiei diferenţiale 

y(x) este de clasă C k+1 pe intervalul [a,b], atunci avem 

(k) 

y'(x i) y''(x i) 2 y (x i) 

k 

y(x i+ 1) = y(xi + h) = y(x i) + h + h + ... + h + R k+ 1(x i) 

, 

1! 2! k! 

(k+ 1) 

y ( ξi 

) k+ 1 

unde R k+ 1(x i) = h , ξi∈(x i,x i+ 1) 

. Prin înlăturarea restului în relaţia 

(k + 1)! 

anterioară obţinem o formulă pentru calculul aproximativ al soluţiei y(x) în nodurile xi. 

Notăm cu Yi valorile calculate pe baza acestei formule. Pentru k = 1 obţinem formula 

lui Euler: Yi+1 = Yi+hf(xi,Yi). Pentru celelalte valori ale lui k rezultă formula Taylor de 

diferite ordine. Aplicarea formulei Taylor necesită calcularea derivatelor y (k) (xi), k ≥ 2. 

Derivata de ordinul doi este 

d ∂f ∂f 

y''(x) = f(x,y(x)) = f(x,y(x)) + f(x,y(x))f(x,y(x)) . 

dx ∂x∂y Dacă notăm cu f1(x, y(x)) funcţia din membrul drept al egalităţii de mai sus, atunci 

avem y''(x) = f 1(x,y(x)) 

. Calculul lui y'''(x) se face exact ca mai sus numai că în loc 

de funcţia f(x, y(x)) vom avea f1(x, y(x)). Se notează 

∂f1 ∂f1 

f 2(x,y(x)) = (x,y(x)) + (x,y(x))f 1(x,y(x)) 

∂x ∂y 

şi procedeul continuă. Cu aceste notaţii formula Taylor se scrie sub forma 

2 k 

h h 

Y = Y + hf(x ,Y ) + f (x ,Y ) + ... + f (x ,Y ) , 

202 

i+ 1 i i i 1 i i k−1 i i 

2! k! 

unde i = 0,1,…,n-1, iar Y0 = y0. 

Până la apariţia programelor de calcul capabile de calcul simbolic folosirea metodei 

Taylor era greoaie deoarece pentru fiecare ecuaţie diferenţială integrată trebuiau 

calculate „de mână” funcţiile f1(x, y(x)), f2(x, y(x)), … . În locul acestui procedeu se 

preferă folosirea metodelor Runge-Kutta care utilizează o formulă generală ce 

înlocuieşte calculul derivatelor cu calculul valorilor funcţiei f(x,y) în unele puncte 

„bine alese”. Întrebarea care se poate pune este următoarea: dacă astăzi putem folosi 

Mathcad-ul (sau un alt program similar lui) pentru calculul funcţiilor f1(x, y(x)),


f2(x, y(x)), …, este posibil să utilizăm formule Taylor de ordin superior şi să renunţăm 

la metoda Runge-Kutta? Răspunsul este nu şi rezultă din exemplul prezentat mai jos 

folosind Mathcad. 

Exemplu. În acest exemplu vom determina soluţia din intervalul [0, 1] a ecuaţiei 

xy ⋅ 

diferenţiale y' care satisface condiţia iniţială y(0) = 1 utilizând: a) Metoda lui 

2 

Taylor de ordinul cinci. b) Metoda Runge-Kutta de ordinul patru. 

Pentru aceasta definim funcţia de două variabile din expresia ecuaţiei diferenţiale 

1 

f( x, y) 

2 x ⋅ y ⋅ := . Introducem condiţiile iniţiale x0 := 0, 

T0 := 1, 

capetele intervalului 

a := 0, 

b := 1 şi pasul reţelei h := 0.2. 

Din motive de spaţiu s-a ales aici un pas mare 

b − a 

pentru ca numărul punctelor în care se calculează soluţia să fie mic: n := , n = 5 . 

h 

Nodurile reţelei sunt: i:= 0.. n, 

xi := x0 + i⋅h. Pentru utilizarea metodei Taylor de 

ordinul cinci definim: 

f1( x , y) 

f x y 

x , ( ) f x y 

y , 

⎛ ⎞ 

⎜ ( ) f x y 

⎝ ⎠ , ( ) ⋅ 

+ 

:= 

f2( x , y) 

f1 x y 

x , ( ) f1 x y 

y , 

⎛ ⎞ 

⎜ ( ) f1 x y 

⎝ ⎠ , ( ) ⋅ 

+ 

:= 

f3( x , y) 

f2 x y 

x , ( ) f2 x y 

y , 

⎛ ⎞ 

⎜ ( ) f2 x y 

⎝ ⎠ , ( ) ⋅ 

+ 

:= 

f4( x , y) 

f3 x y 

x , ( ) f3 x y 

y , 

⎛ ⎞ 

⎜ ( ) f3 x y 

⎝ ⎠ , ( ) ⋅ 

+ 

:= 

f5( x , y) 

f4 x y 

x , ( ) f4 x y 

y , 

⎛ ⎞ 

⎜ ( ) f4 x y 

⎝ ⎠ , ( ) ⋅ 

+ 

:= 

Formula metodei Taylor de ordinul cinci este: 

h 

Ti+ 1 Ti + hf ⋅ ( xi, Ti) 

2 

2! f1 xi 

h 

+ ⋅ ( , Ti) 

3 

3! f2 xi 

h 

+ ⋅ ( , Ti) 

4 

4! f3 xi 

h 

+ ⋅ ( , Ti) 

5 

5! f4 xi := 

+ ⋅ ( , Ti) 

. 

Pentru utilizarea metodei Runge-Kutta notăm: 

h h 

K1( x , y) 

:= f( x, y) 

, K2( x , y) 

f x + y K1 x y 

2 2 , ( ) ⋅ + , 

:= 

⎛ 

⎞ 

⎜ 

, 

⎝ 

⎠ 

h h 

K3( x , y) 

f x + y K2 x y 

2 2 , ( ) ⋅ + , 

:= 

⎛ 

⎞ 

⎜ 

, K4( x , y) 

:= f( x + h, 

y + h⋅K3( x, y) 

) 

⎝ 

⎠ 

. 

Formula Runge-Kutta de ordinul patru: Y0 := 1, 

h 

Yi+ 1 Yi 

6 K1 xi := + ⋅( 

( , Yi) 

+ 2K2xi ⋅ ( , Yi) 

+ 2K3xi ⋅ ( , Yi) 

+ K4( xi, Yi) 

) . 

Este de remarcat scrierea formulelor de calcul în Mathcad la fel cum au fost ele scrise 

mai sus în prezentarea teoretică făcută. S-a notat cu Ti soluţia aproximativă calculată cu 

formula Taylor şi cu Yi soluţia aproximativă calculată cu formula Runge-Kutta pentru 

a le putea calcula în acelaşi document Mathcad. 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂ 

∂


Pentru compararea rezultatelor considerăm şi soluţia exactă a acestei ecuaţii 

⎛ 2 

x ⎞ 

s(x) = exp ⎜ ⎟ 

4 ⎟ 

. În nodurile xi soluţia exactă este notată cu si := sxi ( ) 

⎝ ⎠ 

. 

Rezultate numerice obţinute 

Nodurile Soluţia Taylor Soluţia Runge-Kutta Soluţia 

reţelei (ordinul cinci) (ordinul patru) exactă 

xi = Ti = Yi = si = 

0 

1.0000000000 

1.0000000000 

1.0000000000 

0.2 

1.0103736771 

1.0100501667 

1.0100501671 

0.4 

1.0414253989 

1.0408107698 

1.0408107742 

0.6 

1.0950851421 

1.0941742655 

1.0941742837 

0.8 

1.1747617877 

1.1735108136 

1.1735108710 

1 

1.2857114084 

1.2840252557 

1.2840254167 

204 

Eroarea absolută în Eroarea absolută în metoda 

metoda Taylor (ordinul 5) Runge-Kutta (ordinul 4) 

Ti − si = Yi − si = 

0.000 

0.000 

3.235·10 -4 

4.175·10 -10 

6.146·10 -4 

4.423·10 -9 

9.109·10 -4 

1.823·10 -8 

1.251·10 -3 

5.739·10 -8 

1.686·10 -3 

1.610·10 -7 

Din tabelele de mai sus se observă că, în cazul acestui exemplu, valoarea absolută a 

erorii este de ordinul 10 -3 în cazul metodei Taylor şi de ordinul 10 -7 în cazul metodei 

Runge-Kutta. 

Bibliografie 

[1] Bakhvalov, N., Méthodes numériques, Éditions Mir, Moscou, 1976. 

[2] Burden, R.L., Faires J. D., Numerical analysis, Sixth edition, Brooks/Cole Publishing 

Company, An International Thomson Publishing Company, London, New York, Paris, 

1997. 

[3] Dăneţ, N., Analiză numerică, Cu aplicaţii rezolvate în Mathcad, Editura MatrixRom, 


[4] Dăneţ, N., Analiză numerică, Probleme rezolvate cu Mathcad, Mathcad electronic book, 

Versiunea 1.0 pentru Mathcad 2000, nepublicată. 

[5] Giannessi, L., Elementi di Analisi numerica, Mathcad electronic book, 1999, 

http://www.mathcad.com/ library/Electronic_Books.asp. 

[6] Grander, W., Gruntz, D., „Derivation of Numerical Methods Using Computer Algebra”, 

SIAM REVIEW, Vol.41, No.3, pp. 577-593. 

[7] Mathcad 2001 Help Files.


Folosirea tablei electronice în învăţământul asistat de calculator 

Ion Corneliu Udrescu – U.T.C.B., ionut_udrescu@yahoo.com 

Alexandru Lucian Răducanu – U.T.C.B., Al.Raducanu@personal.ro 

Abstract 

Lucrarea prezintă viziunea cursantului asupra sistemului de educaţie care foloseşte 

tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei. Autorii au asistat la cursul "Grafică pe 

calculator" care a fost susţinut folosindu-se tehnologii hard şi soft specifice 

învăţământului asistat de calculator, inclusiv tabla electronică. 

1. Ce se înţelege prin învăţământ asistat de calculator. 

Conceptul de învăţământ asistat de calculator a apărut în România încă din anii ’80, 

la început ca şi experimente desfăşurate în cadrul universităţilor. De-alungul anilor 

tehnologia a avansat şi acest concept s-a dezvoltat pe mai multe direcţii. Acest tip de 

învăţământ este foarte versatil deschizând drumul spre un învăţământ la distanţă mai 

eficient pe platforme e-learning şi m-learning. 

Acestă lucrare fost concepută în urma participării la cursul de “Grafică pe 

calculator”, sub îndrumarea domnului profesor dr. Viorel Marinescu din cadrul 

Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, facultatea de Hidrotehnică, catedra de 

Construcţii Hidrotehnice, colectivul de informatică, Laboratorul de Cercetare– 

Dezvoltare în Informatică Aplicată, laborator în care se dezvoltă acest concept. 

2. Modulul de prezentare. 

Modul de predare al acestui curs a impus transpunerea acestuia pe suport magnetic 

(disk-ete, CD-uri) urmând a fi accesat şi de pe pagina web a facultăţii. 

Pentru predarea s-a impus folosirea tablei electronice într-un sistem ce cuprinde un 

laborator cu mai multe calculatoare legate în reţea, deservite de un server la care sunt 

legate tabla electronică şi un video-proiector. Conectat la acest sistem se poate folosi o 

cameră video pentru prezentarea documentelor (episcop). 

De asemenea au fost folosite două softuri complementare NetOpSchool, pentru 

desfăşurarea cursului şi al seminarului, şi eX@aminator, pentru necesităţile de 

evaluare şi autoevaluare. 

3. Studiu de caz. 

În continuare vom schematiza o lecţie din cadrul cursului “Grafică pe calculator” în 

care s-au atins următoarele subiecte: “Punctul şi dreapta”, “Poziţiile caracteristice ale


dreptei”, “Adevărata lungime a unui segment”, “Reprezentarea planului”, “Poziţiile 

particulare ale planului”, “Plane paralele”. 

Au fost prezentate desene geometrice sugestive referitoare la subiectul lecţiei, o 

oportunitate de a folosi tabla electronică, în timpul predării cursului. 

Până în momentul de faţă s-au folosit numai imagini statice dar începând cu acest 

an universitar se vor utiliza şi imagini animate mult mai sugestive pentru capitolul 

“Rotaţii”. 

4. Tabla electronică. Generalităţi. 

Tabla electronică este un periferic versatil indispensabil unui curs susţinut în sistem 

de învăţământ asistat de calculator într-o viziune modernă, o modalitate elegantă şi 

206 

Figura 1. Captură de desene pe tabla electronică 

Figura 2. Rotaţia de front şi nivel a conului


eficientă de a evita stilul de predare clasic la disciplinele informatice, înlocuind cu 

succes tabla neagră şi creta. 

Ca majoritatea perifericelor, tabla electronică are o componentă hardware şi una 

software. 

5. Componenta hardware 

5.1. Tabla 

Se bazează pe principiul tabletei grafice dar extins pentru a servi nevoilor de 

predare sau expunere interactivă. Astfel tabla, înainte de folosire trebuie calibrată 

printr-un procedeu manual ce presupune definirea zonei de sensibilitate a suprafeţei 

albe a tablei. După calibrarea tablei aceasta poate fi folosită pentru expunerea unui 

curs. 

Figura 3. Pen Tray 

5.2. Markerele electronice 

Sunt unelte hardware ce intră în componenţa tablei electronice fiind 4 la număr şi 

reuşind să înlocuiască cu succes creta. Ele vin predefinite cu patru culori: negru, 

albastru, roşu şi verde. Dar aceste culori, care sunt evidenţiate pe markere, pot fi 

schimbate ulterior cu orice fel de culoare dorim. Acestea sunt aşezate pe un suport 

denumit generic Pen Tray ce mai conţine buretele electronic şi două butoane, unul ce 

are funcţia de a activa tastatura virtuală şi celălalt care simulează click-ul dreapta al 

unui mouse. În momentul în care utilizatorul doreşte realizarea unei acţiuni de scriere 

sau de desenare pe Pen Tray se aprinde un led aferent markerului cu care se realizează 

aceasta acţiune. Astfel utilizatorul va scrie cu acea culoare, indiferent de modalitatea în


care se atinge zona de sensibilitate predefinita a tablei (deget, pix, etc.). De asemenea 

pot fi folosite doua markere în acelaşi timp chiar şi cu aceeaşi culoare. 

5.3. Buretele electronic 

Principiul de funcţionare este asemănător cu cel al markerelor el fiind folosit pentru 

a şterge eventualele erori ce apar în timpul folosirii markerelor. El poate fi setat pe 

diferite grade de fineţe pentru ştergere. 

6. Componenta software 

Sofware-ul inclus în pachetul tablei include un driver şi un set de utilitare pentru 

folosirea tablei ce pot fi utilizate pe platforme Microsoft Windows sau Mcintosh. 

6.1. SMART Board Service 

Este parte integrantă din driver ce rulează ca un serviciu în Windows traducînd 

contactul cu tabla în comportamentul mouse-lui. Odată instalat porneşte imediat 

controlul prin atingere a aplicaţiei proiectate. În acest moment pot fi de asemenea 

folosite toate funcţiile Pen Tray-ului iar la fiecare pornire a sistemului de operare tabla 

devine automat sensibilă la atingere fiind gata de folosire. 

Prin instalarea acestui driver tabla electronică devine un periferic care combină 

funcţiile de input – output. 

6.2. SMART Board Tools 

După ce tabla electronică a fost recunoscută ca periferic al serverului, se poate 

instala un pachet software bogat ce asigură folosirea tablei la capacitate maximă. 

Aceste software cuprinde unelte care asigură posibilitatea de creare a adnotărilor şi 

posibilitatea de configurare. 

Astfel este inclus SMART Notebook ce permite crearea, organizarea şi salvarea 

notiţelor, fie pe tablă sau la staţia de lucru, şi eventual tipărirea lor. SMART Board 

Control Panel permite accesul facil la funcţiile de configurare. 

Figura 4. SMART Board Control Panel 

208


Spectaculozitatea tablei este dată şi de tastatura virtuală SMART On-Screen 

Keyboard. Utilitatea acesteia este evidenţiată în cazul în care profesorul vrea să 

exemplifice modul de salvare a fişierelor. El poate de asemenea prelua accesul la 

server chiar de pe tabla electronică. Ca şi moştenire de la tabletele grafice şi PDA, 

tabla electronică include tehnologia OCR (optical character recognition) implementată 

în cadrul SMART Notebook şi SMART On-Screen Keyboard. Dar această tehnologie 

este disponibilă doar pentru platforme Microsoft Windows. 

Figura 5. Tastatura virtuală 

De asemenea există o unealtă ce se numeşte SMART Recorder ce permite 

utilizatorului să înregistreze tot ce se întâmplă în timpul cursului pe tablă, indiferent de 

aplicaţiile ce rulează. Acest lucru este folositor în dezvoltarea cursului atât pentru 

învăţământul de zi cât pentru IDD şi e-learning. 

7. Viziunea cursantului. 

În viziunea autorilor cursul de grafică pe calculator a beneficiat foarte mult în urma 

folosirii tablei electronice deoarece orele de seminar sau curs au devenit interactive, 

informaţia s-a transmis mult mai repede şi mai eficient fiind asimilată mai rapid. Astfel 

folosind tabla electronică s-au înlocuit explicaţile greoaie dintr-un sistem de predare 

clasic. Folosind aceste echipamente hardware şi software cursantul a avut posibilitatea 

de a comunica mai repede rezultatele obţinute în urma unor teme propuse la diferite 

seminarii, profesorul fiind permanent în legatură cu evoluţia cunoştinţelor acumulate. 

8. Propuneri de optimizare. 

Teoretic orice curs poate fi susţinut de acest sistem de predare. Pentru disciplinele 

informatice tabla electronică aduce foarte multe avantaje legate de eficienţa predării şi 

ar trebui folosită pe scară largă. 

În primul rând laboaratoarele în care se desfăşoară activitatea de predare şi/sau 

cercetare trebuie să fie relativ dezvoltate, aduse la parametrii tehnologici actuali cu


platforme hardware pe care să se poată rula software de ultimă generaţie, profesorii 

trebuie să prezinte studenţilor ultimile tehnologii pe plan mondial şi aceste cunoştinţe 

să fie transmise cât mai uşor de înţeles şi asimilat, în sensul dezvoltării unei educaţii de 

dezvoltare a gândirii. 

Orele de curs şi de seminar trebuie să conţină teme atractive, spectaculoase pentru 

ca frecvenţa la curs să crească datorită interesului crescut şi nu datorită sistemului de 

notare. 


[1] Marinescu V., Marinescu M., Dumitrache E., Corcoţoi I., Balea R., Udrescu I.C., Răducanu 

Al., “Grafica pe calculator se va preda în Facultatea de Hidrotehncă în sistem I.A.C.”, 

Simpozionul” Tehnologii educaţionale pe platforme electronice în învăţământul ingineresc”, 

Conspress, Bucureşti, 2003, ISBN: 973-8165-44-x 

[2] Marinescu V., Marinescu M., Dumitrache E., Dumitrache S.,”Învăţământ asistat de 

calculator în Facultatea de Hidrotehnică-UTCB”, Simpozionul ”Tehnologii educaţionale pe 

platforme electronice în învăţământul ingineresc”, Conspress, Bucureşti, 2003, ISBN: 973- 

8165-44-x 

[3] SMART Tehnologies Inc., “SMART Board User’s Guide”, Manual de firmă, Canada, 2001. 

[4] Marinescu V., Balea R., Udrescu I.C., Răducanu Al., Notiţe de curs, Cursul “Grafică pe 

calculator”, Specializarea Inginerie Matematică, anul 1, an universitar 2001-2002. 

[5] V. Marinescu, M. Marinescu, S. Dumitrache, E. Dumitrache, “Postgraduate Open and 

Distance Engineering Learning”, Simpozionul „2 nd Balkan Region Conference on Engineering 

Education”, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2003 

[6] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, “Sistem de instruire asistată de calculator”, „A VIII-a 

consfătuire de lucru şi schimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”, 

Editura ICB, Constanţa, 1985. 

[7] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, Viorel Marinescu, “Introducerea sistemului SIAC- 

FIAC în exploatare la Institutul de Construcţii Bucureşti”, „A VIII-a consfătuire de lucru şi 

schimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”, Editura ICB, Constanţa, 

1985. 

210


Utilizarea calculatorului în chimie 

Georgeta Mândrescu – Universitatea Ovidius Constanţa, 

mgm130@hotmail.com 

Abstract 

Numarul produselor software destinate rezolvării problemelor din diverse domenii este 

impresionant. Apariţia acestora a fost posibilă ţinând seama de rezultatele din domeniul 

calculatoarelor şi de metodele şi tehnicile noi obţinute în fiecare domeniu. Tehnologia 

informatiei(IT) ofera rute noi, într-o interdependenta esenţială şi în domeniul învăţării 

asistate de calculator în toate domeniile vieţii ştiinţifice. O inerţie negativă există încă 

fapt ce conduce la utilizarea slabă a tehnologiilor informaţiei şi comunicării în 

formarea profesională a studenţilor. Introducerea ca discplină de studiu cu denumirea 

„Utilizarea calculatorului în chimie” a utilitarului CS ChemDraw Pro se doreşte ca o 

iniţiativă menită să aducă în „stare de normalitate” simbioza clasic-actual, precum şi la 

o abundenţă a resurselor pedagogice-formative. În prezenta lucrare se ilustreaza modul 

în care se poate folosi pachetul de programe CSChemOfficePro pentru redarea 

structurilor chimice, vizualizarea acestora, prelucrarea rezultatelor experimentale. 


Programul CSChemOffice Pro are peste 100000 de utilizatori în lume. 

CSChemOffice Pro include o suită integrată de programe de desenare, modelare şi 

informare pentru profilul chimic. Acestea sunt: ChemDraw Pro, Chem3D Pro, 

ChemFinder Pro. Aceste utilitare satisfac pe deplin cerinţele de zi cu zi ale 

specialiştilor din chimie. Cu ajutorul utilitarului ChemDraw Pro poate fi reprezentată 

orice structură chimică, apoi convertită instantaneu în reprezentare 3D cu Chem3DPro, 

precum şi înregistrată într-o bază de date prin ChemFinder Pro. 

Pentru a instala CS ChemOffice [1] este necesar un computer compatibil IBM, cu 

procesor minim 486. Sistemul de operare trebuie să fie Windows NT(versiunea 3.5 sau 

superioară), Windows(versiunea 3.1 sau ulterioară) sau Windows ’95. Pentru a rula sub 

Windows ’95 este necesar un minim de 8 MB de RAM şi activată memoria virtuală. 

Pentru a rula sub Windows NT3.5(sau o versiune ulterioară) este necesar un minim de 

12 MB de RAM. Este necesar un hard drive cu un minim de 10 MB spaţiu liber. 

Informaţiile necesare pot fi obţinute din ‘Read Me First’ document, care este livrat cu 

acest software. Aceste precizări sunt valabile pentru versiunea CS ChemDraw Pro 

versiunea 4.5 pentru Microsoft Windows 3.1, Windows 95 and Windows NT, din 

1997, CambridgeSoft Corporation. Tot pentru această versiune s-au realizat cursul şi 

aplicaţiile corespunzătoare. Cursul este intitulat “Utilizarea calculatorului în chimie” şi 

are ca referenţi: prof.univ.dr. Elisabeta Chirilă 1 , conf.univ.dr. Elena Popescu 2 , lector 

dr.Raluca Vernic 3 ( 1 Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Fizică, Chimie şi 

Tehnologia Petrolului, 2,3 Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Matematică 

Informatică). 

După ce a fost instalat programul, ‘pornirea’ (lansarea în execuţie) utilitarului 

CSChemDraw Pro se poate realiza în diferite moduri, prezentate în continuare.


Activând shortcut-urile corespunzătoare de pe ecranul Desktop, conform figurii de mai 

jos: 

212 

Figura 1. Pornirea utilitarului CS ChemDraw Pro cu shortcut-uri 

2. Despre acest manual practic Utilizarea calculatorului în chimie 

Acest manual [2] este conceput ca un instrument de lucru pentru studenţii de la 

Facultatea de Fizică, Chimie şi Tehnologia Petrolului furnizând informaţii şi explicaţii 

despre CS ChemDraw Pro, Microsoft Word, Microsoft Excel. 

În manual este descris modul în care se poate realiza o aplicaţie, facilităţile oferite 

de comenzile programelor, fiind evidenţiată totodată utilitatea lor în munca de zi cu zi. 

Fiecare concept specific (crearea, modificarea, editare, vizualizare, reprezentare 

grafică) este abordat detaliat. 

Sunt explicate şi exemplificate comenzile de bază, funcţiile asociate. Primele 

precizări se referă la CS ChemDraw Pro, considerat ca modul de bază, el permiţând 

realizarea oricărei structuri chimice, simplă sau oricât de complicată. 

Figura 2. Document în ChemDraw Pro 

Aceasta poate fi imediat convertită cu CS Chem3D Pro, în structură spaţială 3D.


Figura 3. Document în Chem3DPro 

Informaţiile aferente pot fi stocate cu CS ChemFinder Pro, într-o bază de date, uşor 

accesibilă, cu specific chimic pentru larga utilizare personală, de grup, de companie. 

Figura 4. Document în ChemFider Pro 

ChemDraw Pro este conceput să ajute studenţii în scopul reprezentării structurilor 

chimice care intervin la finalizarea unui referat de laborator, a unei lucrări ştiinţifice, a 

lucrării de licenţă. ChemDraw Pro asigură o interfaţă grafică simplă şi prietenoasă. 

Deoarece ChemDraw Pro este conceput cu predilecţie pentru reprezentări ale 

structurilor chimice, ChemDraw Pro utilizează în mod automat convenţii, simboluri 

care sunt înţelese intuitiv de persoanele obişnuite să folosească structuri chimice. 

ChemDraw Pro a fost realizat pe baza unei experienţe apreciabile în domeniu, 

constituind o soluţie integrată pentru proiectarea în domeniu. Chiar dacă este complex, 

el se dovedeşte uşor de utilizat, asigurând întocmirea unor scheme şi structuri chimice 

specifice de calitate superioară. Microsoft Word şi Microsoft Excel sunt prezentate în 

Anexa cursului. 

3. Diferite exemple 

3.1. Exemplul 1-Crearea unui Template 

→ se selectează o celulă din tabelul şablon. 

Figura 5.Selecţia unei celule din tabelul şablonului


→ se desenează structura în Drawing area (spaţiul/aria pentru desen) din fereastra 

Template. 

214 

Figura 6.Structura desenată în Drawing Area 

Structura astfel desenată apare în tabloul Template. Instrumentele din Tools palette 

sunt folosite la desenarea structurii în Drawing area a ferestrei Template. Instrumentele 

din Tools palette se folosesc în acelaşi mod în care se desenează structurile în Drawing 

area a ferestrei unui document. 

Figura 7. Structura desenată în Drawing Area apare şi în tabloul Template 

3.2. Exemplul 2- Trasarea curbei de etalonare a etanolului 

La stabilirea curbei de etalonare pentru determinarea refractometrică a etanolului sau 

obţinut următoarele rezultate experimentale, la lucrările practice de laborator 

chimie, prezentate în tabelul 1. 

Concentraţia Indice de refracţie 

c% 

n 

1 8,6 1,33732 

2 16,84 1,34918 

3 25,76 1,34795 

4 35,06 1,35335 

5 44,75 1,33615 

6 54,85 1,35917


7 65,39 1,36219 

8 76,41 1,36319 

Tabelul 1-Înregistrări pentru etanol 

S-au introdus datele din tabelul 1 pe coloanele A1-A8 (concentraţia c%), respectiv B1- 

B8 (indicele de refracţie n). 

Din Tools menu selectez Data Analysis. 

Figura 8.- Introducerea datelor din tabelul 1 

Figura 9. Activarea comenzii Data Analysis 

Se deschide o cutie de dialog Data Analysis, din care se selectează ‘unealta pentru 

analiză’ Regression şi se apasă OK. 

Figura 10. Cutia de dialog Data Analysis Apare o altă cutie de dialog Regression.


216 

Figura 11. Cutia de dialog Regression 

Se completează casetele: 

Se setează caseta Line Fit Plots (indicată cu săgeată pe figura 11). 

Se apasă butonul OK. Se obţine curba de etalonare a etanolului. 

1,37000 

1,36500 

1,36000 

1,35500 

1,35000 

1,34500 

1,34000 

1,33500 

y = 0,0332x + 1,3398 

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00% 

Figura 12. Curba de etalonare a etanolului 

Y 

Predicted Y 

Linear (Predicted Y) 

Se citeşte din grafic ecuaţia liniară corespunzătoare seriilor de valori introduse şi 

anume: y = 0,0332x+1,3398.


3.2. Exemplul 3 – Rotirea unui inel triunghiular cu 30°. 

Paşii care se parcurg sunt următorii: 

→ se selectează structura. 

→ se alege din Object comanda Rotate. 

O cutie de dialog este activată conform figurii 12, în care este precizat unghiul de 

30° cu care se va roti structura. 

În final se obţine structura rotită cu 30°. 

Figura 13. Cutia de dialog Rotate 

Rotirea se face în sensul acelor de ceasornic (sens orar) deoarece valoarea 

unghiului, introdusă în caseta cutiei de dialog, este pozitivă. Dacă introduc 

aceeaşi valoare, dar cu semnul ‘minus’, atunci structura se va roti în sens 

trigonometric. 

Figura 14. Unghiul negativ introdus în caseta cutiei de dialog Rotate 

Rezultă structura rotită cu 30°, în sens trigonometric. 

4. Concluzii


Ca disciplină, Utilizarea calculatorului în chimie, a fost introdusă în planul de 

învăţământ la anul I Chimie în anul universitar 2001-2002, fiind prevăzute 2 ore de 

curs şi 2 ore de laborator pe săptămână. După un an de predare şi colaborare cu cadrele 

didactice de la catedra de chimie, în mod special cu doamna profesor universitar doctor 

Elisabeta Chirilă, s-a reuşit editarea cursului şi a volumului de aplicaţii aferente. Ca în 

orice început s-au întâmpinat o serie de dificultăţi, iar în ceea ce priveşte conţinutul 

cursului şi al aplicaţiilor, evident că poate fi îmbunătăţit. De aceea aştept orice 

observaţii pe adresa e-mail: mgm130@hotmail.com, fiind deschisă oricărei colaborări. 

Fiind o disciplină nouă, au fost adepţi şi combatanţi. Trecând peste patimi, trebuie 

să arătăm avantajele de necontestat pe care această disciplină le aduce studenţilor: 

1. stăpânirea unui utilitar pe specialitate care astăzi este considerat cel mai 

răspândit. CS ChemDraw Pro permite nu numai simpla desenare a structurilor 

chimice ci şi posibilitatea analzării acestora, identificând eventualele erori în 

reprezentarea structurii. CS ChemDraw Pro poate adăuga notaţii pentru 

polimeri, permite numărarea automată a atomilor, aprecia stereochimia 

structurii. 

2. pot fi create tabele de calcul cu ChemDraw pentru Excel; 

3. orele de laborator permit realizarea temelor de casă de la alte discipline (Chimie 

analitică cantitativă, calitativă, Chimie organică, etc.), calitatea acestora 

crescând, iar timpul studentului este mai eficient consumat. 

5. Obiective 

După satisfacţia firească la apariţia cursului şi culegerii de aplicaţii aferente 

disciplinei Utilizarea calculatorului în chimie, am realizat că abia din acest moment 

responsabilitatea a crescut, iar volumul de muncă care va fi implicat este foarte mare. 

Acestea deoarece câteva obiective majore s-au conturat: 

1. actualizarea programului la ultima versiune CS ChemDraw Pro 8 şi reeditarea 

cursului pentru a include noile facilităţi; 

2. dotarea laboratorului cu calculatoare perfomante corespunzătoare noii versiuni. 

3. realizarea unui al doilea volum al cursului în care să fie prezentate facilităţile 

oferite de CS Chem3D şi CS ChemFinder. 

5.Bibliografie 

[1] *** Ghidul utilizatorului CS ChemDraw Pro. 

[2] Georgeta Mândrescu, Utilizarea calculatorului în chimie, Ovidius University Press, 

Constanţa, 2003. 

[3] Georgeta Mândrescu, Utilizarea calculatorului în chimie-Aplicaţii, Ovidius University 

Press, Constanţa, 2003. 

[4] Chirilă, E., Dobrinaş, S. - Chimie analitică cantitativă, Aplicaţii, Ovidius University Press, 

1999. 

[5] Chirilă, E. – Protecţia mediului, Ovidius University Press, 2000. 

218


LABORATORUL DE STATISTICĂ 

Ionescu Doru, Facultatea de Matematica si Informatica 

Universitatea din Bucuresti 

Softul educaţional “LABORATORUL DE STATISTICĂ” (premiul I la 

concursul de soft educaţional CyberEducation , organizat de Universitatea din 

Bucureşti, ediţia 2002)este o simplă aplicaţie interactivă utilă înţelegerii şi 

aprofundării celor mai importante concepte ale statisticii. Îmbunătăţeşte, dar nu 

înlocuieşte un curs de statistică, în consecinţă, pentru utilizare sunt necesare noţiuni 

elementare de statistică desprinse din orice curs teoretic de profil. Spre deosebire de 

alte materii, în studiul statisticii este absolut necesar un soft educaţional. Desenarea 

histogramelor, graficelor densităţilor de probabilitate, generarea variabilelor aleatoare, 

calculul anumitor valori nu pot fi făcute decât cu ajutorul calculatorului. Conceptele 

foarte abstracte de selecţie,estimaţie,intervale de încredere, teste statistice, regresie 

devin foarte clare prin simulare. Din majoritatea cursurilor şi cărţilor de statistică 

lipsesc rezultatele cu aplicaţie practică ce se pot obţine cu ajutorul acestui soft 

educaţional. 

Softul se adresează elevilor, studenţilor, dar mai ales profesorilor ce doresc săşi 

îmbunătăţească metoda de predare a statisticii. Este, de asemenea, necesar celor ce 

învaţă utilizarea softurilor gen SPSS, STATISTICA, S-PLUS, SASS. Aceste programe 

se utilizează pentru prelucrarea unor date statistice şi nu cu un scop educaţional. Ele se 

adresează unor utilizatori ce deja au cunoştinţe de statistică . LABORATORUL DE 

STATISTICĂ face legătura între practică şi teorie, este pasul intermediar între curs şi 

SPSS. Softul educaţional este foarte accesibil, datorita caracterului sau interactiv si 

datorita faptului ca nu necesita o documentaţie specifică. 

Următoarele capturi din program împreună cu câteva descrieri demonstrează 

simplitatea utilizării acestui soft. 

MODELUL STATISTIC


Prin vizualizarea celor mai frumoase histograme, grafice şi generarea de variabile 

aleatoare pentru diverse valori ale parametrilor, utilizatorul se familiarizează cu cinci 

din cele mai cunoscute repartiţii. 

La apăsarea butonului GENERARE se generează n variabile aleatoare independente şi 

se construieşte histograma repartiţiei. Valoarea maximă admisă pentru parametrul m 

este 5000, iar pentru n , 1 000 000 .La apăsarea butoanelor '=' se afişează probabilitatea 

ca variabila să ia anumite valori. Pentru valori n mari, durata generării poate fi foarte 

mare. În cazul în care utilizatorul nu doreşte să aştepte finalizarea generării, aceasta se 

poate opri prin apăsarea butonului STOP . 

Butonului MAXIMIZARE HISTOGRAMA deschide o fereastră ce permite 

utilizatorului să observe histograma mărită. 

Astfel se pot observa valorile m şi p pentru care repartiţia binomială poate fi 

aproximată cu repartiţia normală : 

220


ESTIMATORI. 

În această secţiune se generează selecţii de volum n , se calculează şi afişează valoarea 

estimatorilor parametrilor pentru selecţia generată. Utilizatorul poate observa influenţa 

volumului de selecţie precum şi a parametrilor repartiţiilor asupra preciziei 

estimatorului. 

INTERVALE DE ÎNCREDERE 

Vizualizarea intervalelor de încredere, construite pe baza selecţilor generate 

pentru diverse valori ale parametrilor şi nivelului de încredere, pune în evidenţă cele 

mai importante proprietăţi ale acestora. 

TESTE PARAMETRICE


Această secţiune prezintă evoluţia testelor parametrice cu două ipoteze simple de tipul: 

H: {θ = θ0} cu HA: {θ =θ1}. 

La apăsarea butonului GENERARE se generează selecţia, se calculează valoarea 

estimatorului şi se verifică valoarea de adevăr a testului. Pentru aceleaşi selecţie 

generată schimbând valorile din H şi HA la apăsarea butonului Valoarea de adevăr a 

testului se construieşte noua regiune critică şi se afişează rezultatul testului. 

TESTE NEPARAMETRICE 

Această secţiune prezintă evoluţia testului neparametric Kolmogorov 

.Vizualizarea histogramei repartiţiei în paralel cu histograma selecţiei pune în evidenţă 

valorile volumului de selecţie pentru care cele două histograme seamănă. 

REGRESIE. Ultima secţiune prezintă unul din cele mai simple modele de regresie 

lineară. Se generează variabilele independente X şi Σ , iar valorile (xi,yi) cu yi=axi 

+b+εi se afişează în tabel şi se reprezintă grafic. 

222


Învăţământul postuniversitar mobil o formă de instruire 

continuă în viitor 

Viorel Marinescu – U.T.C.B., viorel@utcb.ro 

Mariana Marinescu – U.T.C.B., mariana@utcb.ro 

Sorin Dumitrache– U.T.C.B., sorind@utcb.ro 

Elena Dumitrache– U.T.C.B., elenad@utcb.ro 

Abstract 

Lucrarea prezintă experienţa laboratorului de cercetare-dezvoltare în informatica 

aplicată - LIA, din cadrul Centrului de cercetare al catedrei de Construcţii 

hidrotehnice - Facultatea de hidrotehnică - UTCB în domeniul învăţământului asistat 

de calculator - IAC, învăţământului deschis la distanţă - IDD (deci e-learning) şi 

micile experienţe făcute pentru învăţământul mobil (deci m-learning). Se prezintă 

necesităţile soft şi hard, concepte şi principii pentru realizarea unui astfel de 

învăţământ. 

1. Mic istoric al IAC. 

Învăţământul asistat de calculator a apărut în America la începutul anilor ’60, acest 

concept fiind principalul subiect de discuţie în cadrul Conferinţei mondiale cu tema 

IAC la Amsterdam în anul 1970. 

În cadrul acestei conferinţe au fost comparate şi evaluate experienţele de până 

atunci, încercându-se în acelaşi timp transformarea acestora în sisteme viabile atât în 

cadrul sistemului de învăţământ clasic (şcoli, universităţi) şi mai târziu implementarea 

acestui concept pentru IDD. 

Creşterea exponenţială a tehnicii de calcul care a evoluat din ce în ce mai mult în 

ultimii ani a dus la dezvoltarea şi ramificarea conceptului IAC, concept ce a fost 

dezvoltat şi îmbunătăţit, transformându-se treptat în IDD. 

2. Componente necesare ale IAC. 

Pentru dezvoltarea conceptului IAC s-a impus abordarea unor modalităţi noi de a 

pune la îndemâna celor ce prezintă interes pentru anumite subiecte, cursurile 

universităţilor. Astfel se pot obţine informaţii de pe suportul magnetic, internet, acest 

lucru ducând la diseminarea rapidă şi într-un mod elegant a informaţiei. 

Cu o bună structurare a materie de însuşit, se pot aborda lecţii din orice domeniu 

acestea având caracter repetitiv oferind cursantului şi opţiunea de a relua materia în 

funcţie de nevoile si gradul de cunoaştere al acestuia.


224 

Continutul cursului 

Sistem de 

autoevaluare 

Sistem de 

examinare 

3. Trecerea de la e-learning la m-learning. 

Audio-Video 

Dată fiind tendinţa actuală de trecerea în cadrul IDD de la comunicaţia fixă la cea 

mobilă şi cunoscând programele de cercetare ale Comunităţii Europene („Leonardo da 

Vinci”) privind conceptul de m-learning s-au făcut mici experienţe în cadrul 

laboratorului care nu pot fi continuate din cauza costurilor foarte mari. 

WEB 

Conexiune Tarife aproximative 

WAP (Dial-up) 0,09 $/minut 

WAP (GPRS) 0,02$/10KB – 1$/1MB 

Sperăm ca in viitor, până la finalizarea proiectului “Leonardo da Vinci”, terminalele 

mobile de a treia generaţie vor deveni accesibile pentru majoritatea celor care doresc sa 

participe la cursuri la distanţă prin sistemul m-learning. 


Figura 1. Cerinţe IAC 

Tabelul 1. Costuri relative 

[1] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, “Sistem de instruire asistată de calculator”, „A VIII-a 

consfătuire de lucru şi schimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”, 

Editura ICB, Constanţa, 1985. 

[2] Valerie Marinescu, Virgil Chichernea, Viorel Marinescu, “Introducerea sistemului SIAC- 

FIAC în exploatare la Institutul de Construcţii Bucureşti”, „A VIII-a consfătuire de lucru şi 

schimb de experienţă a lucrătorilor din unităţile de informatică”, Editura ICB, Constanţa, 

1985. 

[3] http://learning.ericsson.net


Formarea cadrelor didactice care predau informatica în 

învăţământul preuniversitar prin învăţământ postuniversitar 

folosind tehnologii IT&C 

Viorel MARINESCU - UTCB, viorel@utcb.ro 

Mariana MARINESCU - UTCB, mariana@utcb.ro 

Elena DUMITRACHE – UTCB, elenad@utcb.ro 

Sorin DUMITRACHE – UTCB, sorind@utcb.ro 

Ioan CORCOŢOI – UTCB, ico@rnc.ro 

Abstract 

Lucrarea prezinta experienta interesanta in pregatirea profesorilor de informatica din 

invatamantul preuniversitar si altor specialisti in informatica prin sistemul de 

invatamant postuniversitar. Instruirea s-a facut prin cursuri de zi si pas cu pas se trece 

la Invatamantul deschis la distanta. Cursantii sunt in general absolventi ai 

invatamantului superior cu specializari diferite de informatica dar exista si absolventi 

cu specializari in informatica care vin sa se puna la curent cu ultimele tehnologii 

IT&C. Se folosesc tehnici de invatamant asistat de calculator - IAC (deci e-learning). 

In lucrare se prezinta rezultatele obtinute, reactii ale cursantilor si pareri ale 

instructorilor. 


Este o realitate faptul că absolvenţii de învăţământ superior în specializările de 

informatică nu sunt atraşi de posturile de profesori de informatică în învăţământul 

preuniversitar. 

Astfel aceste discipline sunt predate de profesori specialişti din alte domenii (în cel 

mai bun caz din domenii apropiate). 

Aceşti profesori vor (şi trebuie) să obţină competenţă în informatică (real şi dovedit 

printr-o diplomă eliberată de o universitate cu tradiţie). 

2. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – UTCB contribuie la 

această activitate de formare continuă 

Începând cu anul universitar 1999-2000 s-a înfiinţat în cadrul UTCB „Şcoala 

de studii academice postuniversitare de informatică aplicată avansată Moisil 

Saligny” care a fost absolvită de zeci de cursanţi la forma de şcolarizare zi, 

inclusiv profesori care predau informatică dar specialişti în alte domenii. 

Începând cu anul universitar 2002-2003 s-a înfiinţat special pentru profesorii 

care predau informatica în învăţământul preuniversitar, sau pentru cei care vor 

să obţină competenţă în acest domeniu, specializarea Informatică în cadrul


Departamentului pentru pregătirea personalului didactic din UTCB (la forma 

„zi”). Procesul de acumulare a cunoştinţelor este asistat de calculator pentru aproape 

toate disciplinele. Din punct de vedere software este folosit produsul ex@minator 

(hidro164.utcb.ro/proj_004/, hidro164.utcb.ro/proj_003/ - portal aflat în dezvoltare), 

produs dezvoltat în cadrul Laboratorului de Informatică Aplicată (LIA).Aplicaţia este 

concepută să aibă mai multe nivele de utilizare în sensul următor: chiar de la activare ( 

legarea la server-ul pe care rulează permanent aplicaţia ) utilizatorul este obligat să-şi 

decline nivelul de acces la care doreşte să o folosească. Sistemul de securitate verifică 

sursa solicitării (IP calculatorului de la care a fost făcută solicitarea şi browserul cu 

care se solicită aplicaţia – este acceptat numai MicroSoft Internet Explorer ) şi funcţie 

de restul parametrilor solicitaţi (nume utilizator, parola ) permite sau nu accesul la 

aplicaţie. Orice tentativă – reuşită sau nu – este monitorizată.Ca mijloc de învăţământ, 

aplicaţia oferă cursantului posibilitatea de a se antrena la disciplinele pe care le 

studiază în respectivul ciclu de învăţământ ( an, grupa, specializare, etc.), prin 

efectuarea unor teme / teste curente (săptămânale, de exemplu) indiferent de locaţia de 

la care solicită acest serviciu (de acasă, de la un Internet Café, etc.). Pentru examinări - 

programate de instructor sau de secretar - examenul se poate da doar într-un interval de 

timp prestabilit şi doar de pe echipamentele instituţiei de învăţământ. Pentru secvenţa 

de teme / teste, cursantul are posibilitatea de autoevaluare putând vizualiza şi varianta 

corectă de răspuns pentru fiecare chestiune supusă examinării, întărind astfel rolul de 

instruire al aplicaţiei. Pentru secvenţa de examinare programată cursantul află 

performanţa la care a ajuns, pentru fiecare chestiune supusă examinării – fără a i se 

comunica şi varianta corectă de răspuns. 

Principalele echipamente hardware folosite sunt următoarele: 

- staţiile de lucru; 

- server-ul; 

- tabla electronică; 

- video-proiectorul; 

- camera video de prezentare de documente. 

Staţiile de lucru sunt folosite de către studenţi pentru urmărirea expunerii cursului, 

pentru schimbul de informaţii cu profesorul în cazul unor neclarităţi, pentru 

autoevaluare şi evaluare a cunoştinţelor. 

Server-ul este folosit de profesor pentru stocarea conţinutului cursului, a testelor şi 

temelor pentru examen, pentru monitorizarea studenţilor. Tot pe server se află baza de 

date a studenţilor din clasă şi statisticile folosite pentru analiza progresului studenţilor. 

Tabla electronică digitală interactivă este folosită împreună cu server-ul şi cu videoproiectorul. 

Printre avantajele oferite de tabla electronică se pot enumera: 

- dă posibilitatea profesorului să intervină peste conţinutul electronic al cursului 

afişat pe tablă cu explicaţii suplimentare care pot fi sau nu înregistrate pe calculator; 

- evită folosirea tastaturii şi mouse-ului, acestea putând fi simulate virtual pe tablă; 

- are încorporat un convertor care stochează pe calculator în litere de tipar 

informaţiile scrise pe tablă, de mână, de către profesor (eroare de 10%), în acest fel 

profesorul putând sa-şi îmbunătăţească conţinutul cursului pe loc în funcţie de puterea 

de înţelegere a studenţilor. 

226


3. Disciplinele care se predau în cele două şcoli 

Şcoala de studii academice postuniversitare de informatică aplicată avansată 

„Moisil Saligny”: 

- Introducere în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; 

- Analiză şi proiectare orientată obiect; 

- Sisteme de comunicaţii bazate pe calculator; 

- Mediu de programare C++/Java; 

- Baze de date relaţionale; 

- Mediul de dezvoltare ORACLE; 

- Grafică pe calculator / GIS, Proiectare GIS; 

- Sisteme expert; 

- Modelare matematică, simulare, optimizare; 

- Planificare proiecte; 

- Sisteme informaţionale şi informatice; 

- Metodologii de analiză proiectare SI; 

- Reingineria proceselor lucrative; 

- Modelarea întreprinderii; 

- Managementul (informatizat al) producţiei; 

- Managementul financiar contabil; 

- Sisteme suport de decizie; 

- Proiectare pagini web; 

- Sinteze de cercetare; 

- Elaborare prioect de diplomă. 

Departamentul pentru pregătirea personalului didactic: 

- Bazele informaticii; 

- Structuri de date şi algoritmi; 

- Tehnici de programare; 

- Sisteme de operare; 

- Baze de date; 

- Programare orientată pe obiecte; 

- Reţele de calculatoare; 

- Sisteme bazate pe cunoştinţe; 

- Sisteme multimedia; 

- Programare Java; 

- Informatică aplicată. Studiu de caz; 

- Sisteme informatice; 

- Comerţ electronic; 

- Instruire asistată de calculator; 

- Metodica predării informaticii; 

- Practică pedagogică informatică; 

- Legislaţie – TIC; 

- Elaborare disertaţie.


228 

4. Rezultate 

Rezultatele obţinute folosind calculatorul în procesul de învăţăre sunt mult mai 

bune decât în procesul clasic, acest lucru fiind dovedit de nivelul parţial şi final de 

cunoştinţe acumulat de studenţi. În acelaşi timp s-a constatat o îmbunătăţire a nivelului de 

comunicare student-profesor, lucru care este benefic pentru ambele părţi în ceea ce priveşte 

procesul de învăţare şi dezvoltarea pe viitor a unui suport de curs şi/sau seminar care să fie 

în concordanţă cu cerinţele actuale şi cu nevoile cursanţilor. 

5. Proiecte de viitor 

În mod ideal actul de instruire este individual; constrângerile practice fac ca acesta 

să se desfăşoare în paradigma clasică profesor/clasă studenţi. Acest sistem răspunde din ce 

în ce mai insuficient cerinţelor şi constrângerilor impuse de societatea informaţională. 

INTERNET-ul deschide noi posibilităţi alternative procesului clasic de instruire. 

Elaborarea unui sistem de administrare pentru un învăţământ deschis la distanţă 

urmăreşte exploatarea acestor posibilităţi precum şi exploatarea unor noi valenţe ale 

procesului de instruire la distanţă: instruire individuală prin reţea (de calculatoare), 

proces de instruire adaptiv, configurabilitatea actului de instruire, înlocuirea funcţiei 

clasice a profesorului prin funcţia de profesor care ordonează, configurează şi 

arhivează cunoştinţele asociate unui domeniu. 

Proiectarea unui astfel de sistem are ca obiectiv general realizarea sistemului de 

administrare pentru un server specializat – complex hardware, software de bază, 

software suport şi sfotware de aplicaţie – care instalat pe reţea (LAN, WAN) să 

permită instruirea asistată, putând fi folosit în multiacces, simultan în domenii de 

instruire diferite, în cadrul unui proces de instruire asistat, monitorizat, controlat, 

adaptiv, configurabil, conţinut şi configurări arhivate. 

Se are în vedere: accesul rapid la reţea; managementul şi arhivarea “conţinutului”; 

nivel ierarhic de drepturi şi de acces; configurabilitate; sisteme complexe de testare; 

independenţa procesului de instruire. 

Cunoscându-se aceste lucruri şi având în vedere experienţa colectivului următorul 

pas îl reprezintă trecerea la învăţământul deschis la distanţă. 


[1] V. Marinescu, M. Marinescu, E. Dumitrache, S. Dumitrache, “Învăţământ asistat de 

calculator în Facultatea de Hidrotehnică”, Sipozionul”Tehnologii educaţionale pe platforme 

electronice în învăţământul ingineresc”, Conspress, Bucureşti, 2003. 

[2] I. Corcoţoi, V. Marinescu, M. Marinescu, E. Dumitrache, S. Dumitrache, “Module de 

evaluare a cunoştinţelor cu ajutorul calculatorului”, Simpozionul”Tehnologii educaţionale pe 

platforme electronice în învăţământul ingineresc”, Conspress, Bucureşti, 2003. 

[3] V. Marinescu, M. Marinescu, E. Dumitrache, S. Dumitrache, “Postgraduate 

open and distance engineering learning”, 2 nd Balkan Region Conference on 

Engineering Education, ISBN 973-651-673-3, Sibiu,2003. 

[4] I. Cerghit, “Sisteme de instruire alternative şi complementare”, Aramis, 

Bucureşti, 2002.


Criterii de evaluare pentru softul educaţional 

Prof. Drd. Ana Maria Lăculeanu – Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, 

Rm. Vâlcea, lmiana@yahoo.com 

Abstract 

Analiza produselor educative este o problemă care se pune simultan 

profesorilor,elevilor, părinţilor şi sistemului educativ. În faţa abundenţei resurselor 

pedagogice, on-line şi off-line, provenite de la operatori comerciali sau publici, de la 

indivizi izolaţi sau de la organizaţii, utilizarea lor implică evaluarea calităţii şi a 

valorii lor, adecvarea la nevoile şi contextul de utilizare. Luarea în discuţie a 

facilităţilor reţelei Internet şi a celor oferite de utilizarea produselor media on-line 

deschide, în jurul acestei probleme, un nou spaţiu de reflecţie şi de acţiune.. 


Dacă există un tip de produse pentru care mediatizarea opiniilor utilizatorilor este 

necesară, acestea sunt cu siguranţă produsele educative. Esenţialul calităţii lor 

pedagogice nu reiese decât după folosire fiind complet dependente de contextul de 

utilizare. 

Deşi toţi cei implicaţi în acest domeniu sunt conştienţi de importanţa calităţii; totuşi, 

măsurarea obiectiva a acesteia este dificila. Măsurarea calităţii presupune stabilirea 

unei liste de criterii, pentru fiecare criteriu precizându-se importanţa. 

1 

2 

3 

4 

5 

2. Criterii privind calitatea unui soft educational 

Softul… Detalii 

. . . atinge 

obiectivele. 

. . .este centrat 

pe elevi. 

. . . asigura 

nivel înalt de 

interactivitate. 

Obiectivele anticipează schimbările cognitive, psihomotorii 

şi/sau afective şi sunt măsurabile folosind strategii de evaluare 

potrivite, urmărind îmbunătăţirea performantelor umane. 

Trainingurile de calitate sunt focalizate pe oameni şi nu pe 

conţinut, asumându-şi rolul de instructor: prezintă, antrenează, 

evaluează şi ajută. 

Interactivitatea forţează participarea activă, însă trebuie 

făcută distincţie între un simplu clic pentru navigare şi 

interactivitatea care creşte gradul de învăţare (folosirea mouseului 

pentru a controla bisturiul într-o disecţie simulată) 

Selecţia unui suport de prezentare adecvat învăţării într-un 

. . . este 

angrenant. stil individual ajută la maximizarea angrenării elevilor. 

. . . se 

Utilizatorii pot eşua în a învăţa dacă designul trainingului nu 

adaptează la este adecvat stilului lor de învăţare care poate fi legat de 

stiluri individuale percepţii senzoriale (vedere, auz, mişcare) sau de procese


de învăţare. intelectuale (citire, gândire, motive abstracte). 

6 

. . . foloseşte 

efectiv media. 

Se justifică folosirea facilitaţilor media? Tehnologia este 

folosită în scop educaţional? 

7 

. . . ajuta elevii 

Aplicaţiile ar trebui sa asigure un fundament pentru o 

să aplice 

învăţare aprofundată ce stimulează gândirea creativă şi 

productiv ceea ce 

rezolvarea problemelor. 

au învăţat. 

8 

Informaţiile sunt prezentate într-un mod organizat, coerent 

. . . impune o 

oferind posibilitatea cursanţilor să controleze învăţarea, fiecare 

folosire cognitivă. 

alegând abordarea cea mai confortabila pentru sine. 

. . . prezintă Desigur, abilitatea tehnica de a realiza legături cu resursele 

9 

oportunităţi 

extinse de 

externe prezintă oportunităţi extraordinare în extinderea 

învăţării, însă pot fi în detrimentul învăţării dacă distrag atenţia 

învăţare. de la focusul trainingului. 

. . . 

Învăţarea poate avea loc mult mai rapid atunci când elevul 

demonstrează poate face ordonarea mentală a spaţialităţii informaţiei, 

10 aplicabilitate cunoscând “unde este” şi cât de departe trebuie sa meargă 

(interfaţa lumea hypermedia cva-dimensională a trainingului bazat pe 

excelenta). web 

. . . se 

Se monitorizează interacţiunile şi sunt folosite modele de 

11 adaptează elevi în vederea adaptării la nivelul cunoştinţelor şi priceperilor 

continuu la elev. utilizatorului 

Un training de calitate necesită testarea, urmată de feed-back 

12 

. . . validează 

învăţarea. 

şi de remedierile corespunzătoare. Este important ca testele să 

fie diversificate, la fiecare noua parcurgere să apară o nouă 

oportunitate de evaluare. 

. . . foloseşte Dacă interacţiunile în grup sunt importante şi facilitează 

13 

eficient 

tehnologiile de 

atingerea obiectivelor, foloseşte acest training efectiv facilităţile 

oferite de tehnologiile de grup (liste de mail, chat, forumuri, 

grup 

etc)? 

. . . 

Indiferent de tehnologia folosită, învăţarea trebuie să fie în 

14 

promovează o 

experienţă 

centrul atenţiei, 

motivând elevii să continue învăţarea şi să aplice ceea ce au 

pozitivă. învăţat în munca lor. 

. . . 

Înregistrarea datelor (login, informaţii, punctaje, statistici ale 

15 înregistrează folosirii, prescripţii pentru învăţare etc.) este necesară pentru a 

datele elevilor evalua eficacitatea si costurile trainingului 

. . . nu 

O analiză tehnică meticuloasă a infrastructurii reţelei ce va 

16 

depăşeşte 

limitările practice 

găzdui aplicaţia va identifica limitările reale ale lăţimii de 

bandă, iar daca va fi pe Internet, trebuie luată în calcul o rată de 

ale reţelei. transfer rezonabilă. 

17 

. . . este uşor 

de instalat şi de 

folosit. 

Accesarea conţinutului trebuie sa se facă cu minimum de 

efort, de la înscriere si până la final. 

18 …are conţinut O bun soft educational necesită existenta unor centre de 

230


ştiinţific riguros, 

actual 

resurse si producţie şi a unei echipe pluridisciplinare ce 

lucrează in reţea. 

3. Condiţii pentru folosirea cu succes a softului educational in 

învăţământul preuniversitar 

O soluţie bună de Computer based training (CBT) sau Web Based Training 

(WBT) nu implică în mod obligatoriu rezultate bune în formare, de acea este necesară 

îndeplinirea următoarelor condiţii: 

• Acceptarea unui mediu diferit de cel tradiţional 

• Stabilirea rolului profesorului în această nouă ipostază, eliminând neliniştea 

şi teama acestora de a fi înlocuiţi de catre maşini, de a-şi pierde ratiunea de a fi 

• Folosirea adecvată a soluţiilor CBT/WBT alternativ cu soluţiile tradiţionale 

• Asignarea unei planificări a învăţării 

• Testarea repetată a softului educational, în vederea eliminării erorilor de 

implementare, care indiferent de complexitate, vor determina abandonarea 

utilizării acestuia 

• O bună modularizare a softului, în conformitate cu programele şcolare 

• O bună conexiune cu serverul, altfel, indiferent de cât de angrenantă este 

aplicaţia, apare plictiseala 

• Un bun raport calitate/preţ, un cost foarte ridicat va fi un obstacol în 

achizionarea softurilor educationale 

• Un grad înalt de acesibilitate, în primul rand pentru profesori, care în general 

nu au o foarte mare experienta în a utiliza calculatorul 

4. Concluzii 

Soft educaţional sau 

√ a învata sa fi un specator activ 

√ a utiliza imaginea audiovizuala ca o veritabila tehnologie în 

serviciul inteligentei 

√ a dezvolta imaginea si creativitatea 

Informaţiile, valorile, criteriile de judecată estetică, aporturile emoţionale şi noile 

dimensiuni ale imaginaţiei pe care tinerii le primesc prin mijloacele media ne conduc la 

întrebarea: 

Ce cetăţenie va fi construită într-o comunitate virtuală formată prin reţelele 

internaţionale? 


[1] I. Rosca. C. Apostol. G. Zamfir, C.N. Bodea „Informatica instruirii”, Editura Economica, 

Bucureşti, 2002


[2] Tim Kilby 

WBTIC…the first source of information for online learning developers and users, 2002, 

http://www.filename.com 

[3] Wegener D.P Developing Computer Based Training, 1999 

http://www.delweg.com/dpwessay/cbtdvlop.htm 

[4] Wegener D.P Basic Terms of Computer Based Training , 1999 

http://www.delweg.com/dpwessay/cbtterms.htm 

[5] Mark W. Brodsky 

„Making Sense of Self-Service E-learning Simulations: Fun or Functional?”, 2003 

„Designing E-learning From the Outside-In”, 2003 

http://www.elearningmag.com/elearning/article/ 

232 

Paginile WEB- o formulă eficientă în dezvoltarea


interesului şi aptitudinilor pentru e-learning şi e-activities 

Schileru Ana Ilina – Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza“ Bucureşti – 

ailinasch@yahoo.com 

Schileru Nicolae Fulger – Şcoala Superioară Comercială „N. 

Kretzulescu“ Bucureşti – schinick@yahoo.com 

Abstract 

Pentru tinerii care se află la vârsta şcolii, dar nu numai pentru ei, tehnicile e-learning 

reprezintă un domeniu captivant şi constituie o alternativă provocatoare. Noutatea şi ineditul 

pe care le presupune această formulă de învăţare lasă spaţiu larg imaginaţiei, dar cere 

totodată şi abilităţi particulare şi un alt gen de abordare. În lucrare sunt punctate dificultăţile 

tipice cu care se confruntă un tânăr care doreşte să se iniţieze în acest domeniu, ca şi 

particularităţile tinerilor de vârstă şcolară ((nerăbdare, experienţă limitată, dorinţa de concret 

imediat, imaginaţie bogată). Prezentăm în lucrare experienţa personală în însuşirea 

cunoştinţelor şi aptitudinilor de creare a unei pagini web, evidenţiind rolul şcolii şi al studiului 

extraşcolar în această privinţă. De asemenea, exemplificăm cu aplicaţii ale cunoştinţelor 

acumulate de noi pe linia pregătirii materialelor de tip multimedia pentru aplicaţiile web. 

1. Invăţământ tradiţional şi e-learning 

Sunt multe definiţii pentru ceea ce deja se numeşte fenomenul „e-“. Astfel, se 

vorbeşte de e-activities, e-commerce, e-communication, e-learning, e-mail. 

Despre e-learning se poate spune că este o metodă de învăţare prin tehnicile IT, 

adică variantele de: însuşire a cunoştinţelor, comunicare cu profesorul, evaluare şi 

testare a cunoştinţelor etc. prin intermediul calculatorului. Pentru e-activities se acceptă 

semnificaţia oricărei activităţi, convenţionale ori mai puţin convenţionale, în care se 

foloseşte în mare măsură calculatorul şi metodele specifice domeniului în ceea ce 

priveşte informaţiile (achiziţionare, păstrare, accesare, utilizare, difuzare etc.). 

Faţă de învăţământul tradiţional, formula e-learning presupune deopotrivă avantaje 

şi neajunsuri care determină opinii şi atitudini variate, de la entuziasm la îndoială şi 

chiar la negare. 

Chiar dacă nu se practică în toate şcolile şi pe scară mai largă acolo unde sunt deja 

posibilităţi, învăţarea cu ajutorul mijloacelor moderne de comunicare promite a fi un 

mod foarte interesant de instruire. 

2. Avantaje ale formulei e-learning 

Cele mai importante avantaje evidenţiate de e-learning se referă la: 

I. caracterul deschis, cu posibilităţi largi de participare din partea celor ce 

învaţă, îndeosebi ca urmare a reducerii treptate a costurilor deocamdată 

ridicate necesare achiziţionării echipamentelor necesare;


234 

II. reducerea inegalităţii de şansă pentru participanţi, prin eliberarea 

acestora de grija asigurării transportului, cazării şi altor cheltuieli pe care le 

presupune învăţământul tradiţional; 

III. posibilităţi mult mai largi de manifestare a spiritului de competiţie, date 

fiind numeroasele forme în care nu este necesară şi solicitată participarea 

fizică a competitorilor la diversele manifestări; 

IV. o libertate mare de adaptare a cerinţelor acestei forme de învăţământ la 

posibilităţile de timp liber, dispoziţie şi capacitate de învăţare a elevului; 

V. punerea în contact a fiecărui participant la această formă de învăţământ 

cu un număr nelimitat de persoane şi instituţii, ceea ce constituie o bună 

şansă de a pregăti o profesie şi găsi o ocupaţie care se poate practica la 

domiciliu. 

3. Neajunsuri în legătură cu e-learning 

Printre motivele de critică aduse formulei e-learning, mai frecvent se întâlnesc: 

VI. lipsirea elevului de contactul direct cu profesorul, care nu se rezumă 

doar la transmiterea de cunoştinţe, ci presupune şi un complex de gesturi, 

atitudinii, comunicare neverbală etc. 

VII. lipsa pregătirii în domeniul folosirii tehnicilor cerute de e-learning în 

cazul multor cadre didactice de la diverse discipline, uneori chiar de la 

Informatică (care ar trebui să aplice cel mai mult principiile e-learning); 

VIII. programa disciplinei de Informatică ar trebui să asigure învăţarea de 

către toţi elevii a tehnicilor de utilizare a calculatorului cerute expres de 

învăţarea prin calculator; 

IX. alocarea nepotrivită a resurselor IT în scopul aplicării tehnologiilor elearning: 

discipline pentru care ar fi suficiente echipamente cu un nivel 

tehnic moderat beneficiază de calculatoare de ultima generaţie, pe când alte 

discipline la care sunt necesare hardware-uri foarte performante şi soft-uri 

moderne au disponibile doar calculatoare din ajutoarele aduse în anii ’90, 

depăşite din toate punctele de vedere 

X. exagerarea spiritului e-learning: se doreşte extinderea acestei formule în 

aceeaşi măsură la orice disciplină, indiferent de deosebirile care există între 

diversele materii de studiu. 

Între formele de pregătire a celor ce ar dori să parcurgă formula e-learning, se 

evidenţiază practica realizării de pagini web, ca un foarte bun mijloc de învăţare, 

completare şi aplicare a cunoştinţelor pe care le solicită această formulă de pregătire. 

4. Paginile web în viaţa adolescenţilor 

Se vorbeşte tot mai insistent despre fenomenele care se instalează în relaţiile dintre 

adolescenţi şi părinţii lor, profesorii lor, mai general despre accentuarea permanentelor 

contradicţii dintre generaţia tânără şi generaţiile trecute de prima tinereţe. Se 

menţionează fenomene ca: afirmarea tot mai timpurie a nonconformismului şi a 

spiritului de independenţă, neconsiderarea sfaturilor celor mai în vârstă, lipsa de


respect pentru tradiţie şi experienţa verificată (nu se mai citeşte, interesul pentru 

educaţie fizică şi sport se reduce, nu se mai ascultă muzica tradiţională etc.) 

Realitatea este că aceste „fenomene“ nu sunt decât efectul transferului de 

interes de la teme cunoscute la altele care sunt mai pe placul tinerilor; pentru 

aceste noi destinaţii ale interesului tinerilor se consumă tot atâta energie, 

bucurie ori insatisfacţie cât s-a consumat generaţiile trecute pentru ceea ce le-a 

plăcut lor. Generaţia actuală de adolescenţi este captivată de calculator, de 

Internet, de genuri noi de muzică, de filme, de home-theatre, de spectacole 

grandioase sub aspectul participanţilor. Este mai grăbită şi mai nerăbdătoare, 

dorind rezultate şi efecte imediate, mai influenţată de filozofia de viaţă cultivată 

de mulţimea de medii de comunicare, mai neomogenă. 

Paginile web cele mai vizitate de tinerii adolescenţi sunt: 

I. locaţii cu produse muzicale aparţinând genurilor noi; 

II. chat - din nevoia de comunicare cu alţii; multe licee şi şcoli au canal 

separat dedicat comunicării între elevii instituţiilor respective; 

III. site-uri cu mesaje tentante pentru adolescenţi: pagini erotice, sport şi bodybuilding 

(la băieţi), modă, VIP-uri şi vizite în magazine virtuale (la fete). 

Paginile web reprezintă un mod foarte eficient de învăţare a tehnicilor specifice 

tehnologiei informaţiei (IT – information technology), de dezvoltare şi de consolidare a 

cunoştinţelor prin aceea că este o activitate practică prin excelenţă şi determină pe cel 

implicat să valorifice la maxim cunoştinţele, să gândească şi să caute soluţii, să 

conceapă şi să creeze soluţii originale. În plus, pagina web reprezintă: 

IV. pregătirea pentru activitatea independentă viitoare; 

V. formulă deschisă de promovare a propriei imagini; 

VI. posibilitate de iniţiere a unei afaceri; 

VII. mijloc foarte eficient pentru instituţiile şcolare de comunicare şi 

informare cu cei interesaţi; 

VIII. formulă accesibilă şi comodă: mulţi administratori acceptă gratis 

găzduire; 

IX. posibilitate de călătorie virtuală oriunde în lume. 

Multe motive şi factori determină situaţia de menţinere la un nivel redus a 

răspândirii paginii web ca mijloc de informare, comunicare, rezolvare a unor probleme 

comune, deseori mari consumatoare de timp. La nivelul generaţiei adolescenţilor 

(elevi), se remarcă, între aceşti factori: 

X. timp disponibil puţin şi negrupat; o rezervă importantă ar reprezenta-o 

perioadele de practică, ocupată prea mult cu activităţi de rutină; 

XI. lipsa de teme dedicate la disciplina Informatică şi programă structurată 

necorespunzător în privinţa timpului alocat acestor teme. 

5. Pagina web: structură şi realizare 

După cum spune şi denumirea, pagina web este o pagină - ţesătură, adică o structură 

prinsă în altă structură mai complexă, dezvoltată aproape nelimitat. În pagina web se 

găsesc deocamdată tot felul de elemente pe care le putem recepta vizual şi auditiv,


adică texte, grafisme, imagini reale sau create de diverşi autori, toate fie statice, fie 

dinamice, ca şi sunete, filme, creaţii complexe audio-video (AV) etc., cunoscute deja 

sub denumirea de elemente multimedia. În timp, au evoluat de la simple pagini de 

informare - un fel de afişe electronice - la stadiul de pagină spectacol, încărcate de 

elemente foarte moderne de animaţie AV („flash“). 

Pentru adevărata creare a unei pagini web se foloseşte un limbaj de marcare 

hipertext (Hyper Text Markup Language - HTML), care permite realizarea de pagini 

atractive, până la frontiera publicaţiilor interactive, pentru a căror realizare este nevoie 

de soft-uri dedicate şi foarte performante. Astfel de soft-uri, numite generatoare de 

pagini web, sunt aplicaţii limitate ale limbajului foarte complex care este HTML, 

dezvoltate într-o anumită direcţie. Fiecare producător important de soft a creat 

generatoare de pagini web care să fie utilizate cu maximă uşurinţă şi satisfacţie de 

utilizatorii de soft ai firmei respective. Firma Microsoft distribuie Microsoft Front 

Page, foarte popular şi utilizabil în condiţii avantajoase cu programul de căutare 

Internet Explorer; cu programul de căutare Netscape Communicator se potrivesc cel 

mai bine generatoarele Adobe Page Mill şi Claris Home Page [1]. Principalul avantaj al 

generatoarelor de pagini web se referă la operativitate şi comoditate, nesolicitând 

cunoaşterea complicatului program HTML, care este singurul însă capabil să dea 

satisfacţie celor ce caută creativitate şi personalizare avansată. 

În structura unei pagini web se disting zone tematice, aşa cum ar fi capitolele unei 

cărţi: o locaţie web, respectiv adresa, care este un şir de cuvinte despărţite de caractere 

speciale, de exemplu www//fmi.unibuc.ro, un fundal, deschis atunci când se accesează 

locaţia, compus din elemente complexe text-culoare-imagine-animaţie-sunet, titlu, 

meniuri sub formă de butoane. Meniurile cel mai frecvent întâlnite sunt: Despre noi, 

Contact, Legături; o frecvenţă ridicată o prezintă şi meniurile: Scurt istoric, Informaţii, 

Album foto. Paginile web ale instituţiilor de învăţământ mai cuprind meniuri care 

conţin: Revista virtuală, Evenimente şcolare (ex. Bacalaureat, Admitere), Patronul 

spiritual, Corpul profesoral, Elevii, Activitatea cultural-sportivă etc. 

Iniţierea în realizarea unei pagini web trebuie să aibă la bază cunoştinţe elementare 

de informatică, însuşite din manualele şcolare şi cărţile de popularizare a informaticii. 

Se adaugă apoi cărţi şi reviste de specialitate, eventual cursuri de iniţiere şi aplicaţii în 

domeniu, organizate de şcoli ori de firme. Progrese serioase se înregistrează dacă se 

beneficiază de ajutorul celor ce au experienţă în domeniu. O ultimă fază necesară 

pentru a avea pagină web se parcurge în legătură cu găzduirea paginii pe un site uşor 

accesibil. 


[1] Taylor, Dave, Crearea paginilor web cu HTML 4, traducere, Teora, Bucureşti, 1998 

[2] Vasilescu, Adrian, Multimedia, Editura Economică, Bucureşti, 2000 

236 

Enciclopedia Multimedia Rocarta


Lect. Bogdan Pătruţ - Universitatea din Bacău, bogdanpatrut@xnet.ro 

Abstract 

Prezentul articol prezintă o enciclopedie multimedia educaţională, realizată de autor. 

Sunt descrise modul de organizare a datelor, modul de folosire a interfeţei cu 

utilizatorul, precum şi modalităţi de utilizare a enciclopediei pentru 

informare/documentare de interes general sau în procesul didactic. Enciclopedia 

Rocarta se doreşte o "Encarta despre România". Cuprinde peste 3000 de articole, 

grupate în domenii, însoţite de text explicativ şi imagini reprezentative. Unele articole 

sunt însoţite de scurte secvenţe sonore şi/sau secvenţe video. În final se prezintp 

direcţiile de dezvoltare ale enciclopediei Rocarta, pentru a deveni un instrument de 

educaţie electronică inteligent. 

1. Istoric 

Ideea de a realiza o enciclopedie multimedia despre spaţiul românesc a venit în 

1997, o dată cu scrierea cărţii "Aplicaţii în Visual Basic" (Teora, 1998-2003), unde a 

fost prezentată o aplicaţie simplă care implementa un interpretor simplu pentru un 

limbaj de marcare, asemănător cu HTML, dar cu mult mai simplu. După publicarea 

cărţii, programul în Visual Basic a fost dezvoltat încetul cu încetul, până a apărut 

nevoia unei structurări a informaţiei mult mai eficient, deoarece cantitatea de informaţii 

creştea permanent. La sfârşitul anului 1999, Rocarta 2000 devenea funcţională şi era, 

probabil, prima enciclopedie de gen realizată în România, la vremea aceea prezentată 

pe postul naţional de televiziune şi în unele ziare. 

Deşi nu era terminată (când vom putea spune că se poate termina o asemenea 

enciclopedie?!), Rocarta era funcţională şi cuprindea suficiente articole, aşa încât să 

concureze lucrări similare tipărite, precum şi albume de imagini în care s-au investit 

mai mulţi sau mai puţini bani. Iar Rocarta a început să devină realitate prin anii 90, 

când ideea de software educaţional şi mai ales de software multimedia despre România 

era la începuturi. 

După emisiunea TV realizată de TVR Iaşi (Irina Păcurariu, Carmen Olaru) şi 

prezentată de TVR 1 şi TVR internaţional, şi-au manifestat interesul de a achiziţiona 

Rocarta, plătint integral drepturile de autor, atât Departamentul pentru relaţii cu 

românii de peste hotare, cât şi Serviciul de Informaţii Externe, dar totul a fost lăsat 

baltă, din motive de inerţie sau diverse alte motive. 

Lucrarea a fost prezentată şi în cadrul unui târg de sofware educaţional organizat de 

Casa Corpului Didactic din Cluj-Napoca şi Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca. 

iar în Revista CD-Forum a fost prezentat un serial de articole care au avut ca subiect 

enciclopedia Rocarta. 

În 2002 am înfiinţat firma EduSoft srl Bacău, (www.edusoft.ro), care 

comercializează CD-ROM-ul Rocarta-Universul românesc, precum şi alte CD-uri cu 

software educaţional pentru toate vârstele, inclusiv aplicaţii informatice prezentate în


diferite cărţi publicate de autor la Editura Teora şi Editura Adias (Rm. Vâlcea). 

Majoritatea celor care au achiziţionat Rocarta sunt români de peste hotare dornici să 

aibă în casele lor un mic simbol "software" al românismului. 

2. Prezentare generală 

Enciclopedia multimedia Rocarta este realizată după formatul enciclopediei 

multimedia Encarta, a firmei Microsoft. Astfel, articolele sunt grupate pe domenii, un 

acelaşi articol putând face parte din mai multe domenii. De exemplu, articolul Mircea 

Eliade face parte din domeniile Bucureşti, Literatură, Cultură şi Academia Română. 

Domeniile sunt şi ele considerate articole. Enciclopedia cuprinde mai multe domenii 

precum cele enumerate deja, iar fiecare judeţ al ţării este considerat domeniu, deoarece 

enciclopedia prezintă multe informaţii de natură geografico-turistică. Articolele sunt 

însoţite de explicaţii, preluate din diferite surse de informare, ca dicţionare 

enciclopedice sau ghiduri turisitice. Majoritatea articolelor sunt însoţite de imagini, 

multe au înregistrări sonore sau video asociate. Există şi o galerie de sunete, una de 

imagini şi una de videoclipuri, car pot fi accesate separat. De asemenea, programul are 

şi alte funcţii, precum cea de determinare a distanţelor dintre două localităţi, precum şi 

de verificare a cunoştinţelor acumulate răsfoind enciclopedia. Există posibilitatea de a 

găsi informaţii şi despre alte articole, care nu au intrare directă în enciclopedie, dar pot 

fi regăsite cu ajutorul unei căutări extinse, prin legăturile acestora cu alte articole din 

enciclopedie. Datele aplicaţiei ocupă aproximativ 600 MB, având 50 de filme AVI şi 

120 de fişiere WAV comprimate. Cel care răsfoieşte enciclopedia Rocarta va descoperi 

multe secvenţe video document, cu regii ai României (Ferdinand, Carol I, Regina 

Maria), cu oameni politici (Nicolae Titulescu, Nicolae Ceauşescu) sau de cultură 

(Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi), cu mănăstiri (Voroneţ, Suceviţa), precum şi o 

serie de înregistrări sonore document, cu voci ale unor personalităţi (Mihail 

Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu ş.a.). 

3. Modalităţi de utilizare a enciclopediei Rocarta 

Programul ROCARTA doreşte a fi o enciclopedie multimedia în limba română, 

care încearcă să prezinte pe un singur CD-ROM cât mai multe despre ţara noastră şi 

despre personalităţile ei. 

Fireşte, a acoperi într-un singur CD-ROM un subiect atât de vast este imposibil, 

pentru că oricând se vor putea spune multe lucruri despre România şi despre oamenii ei 

de frunte. 

Dar, pentru o informare/documentare de tip enciclopedic, considerăm programul 

nostru drept o sursă de plecare în realizarea unor alte lucrări de acest gen, lucrări care 

ar putea fi realizate doar pe anumite domenii. 

Programul va fi dezvoltat ulterior prin adăugarea de noi articole, prin actualizarea 

informaţiilor despre articolele prezente, prin noi modalităţi de explorare a articolelor şi 

nu, în ultimul rând, prin introducerea de componente inteligente (agenţi inteligenţi) 

238


care să genereze noi texte informative şi să relizeze sinteze ale articolelor explorate 

deja de un utilizator. 

Enciclopedia romaneasca ROCARTA 2000 - Universul romanesc pe un CD-ROM 

este: 

a) un dictionar enciclopedic românesc, cuprinzând articole referitoare la România 

(inclusiv Republica Moldova) şi românni; 

b) un material informativ şi de documentare excelent pentru toţi românii plecaţi peste 

hotare, cărora le este dor de ţara natală; 

c) un ghid turistic pe cât de modern, pe atât de util şi interesant, pentru toţi cei care 

doresc să afle cât mai multe lucruri despre zonele turistice ale ţării; 

d) un material didactic foarte interesant şi modern pentru toţi elevii din şcoli, licee, 

precum şi pentru studenţi, care vor regăsi aici multe din lucrurile învăţate la şcoală, de 

data aceasta sub o formă mai accesibilă, mai plăcută şi mai interesantă; 

e) un material de informare şi îmbogăţire a culturii generale pentru studenţi, profesori 

de diferite specialităţi, istorici, etnografi, muzicieni, geografi, pentru orice persoana; 

f) un ansamblu de bogate surse de documentare şi cercetare pentru specialişti din 

diferite domenii de activitate; 

g) un mijloc foarte modern şi atractiv de odihnă activă şi de petrecere a timpului liber. 

4. Sursele bibliografice 

Datele cuprinse în acest CD-ROM sunt preluate din diverse surse bibliografice pe 

care le enumerăm în continuare. Materialul a fost prelucrat, realizându-se atât trimiteri 

de la un articol la altul, cât şi introducerea unor imagini, sunete şi filme. Multe alte 

informaţii au fost luate din Internet sau aparţin domeniului public. Mulţumim, pe 

această cale, autorilor tuturor lucrărilor respective, precum şi a celor ce au realizat şi 

păstrat fotografiile, înregistrările sonore sau video.. Considerăm că toate aceste 

persoane au contribuit la realizarea bazei de date a acestui program şi ne scuzăm dacă 

i-am omis pe unii, dar ne este imposibil să-i cităm pe toţi, deoarece nu-i cunoaştem pe 

toţi. 

• A History of Romania - CD-ROM editat de Kurt W. Treptow în cadrul Centrului 

pentru Studii Româneşti din Iaşi şi care cuprinde înregistrări video de la Studioul 

Cinematografic SahiaFilm, precum şi de la Televiziunea Română, hărţi realizate de 

Laura Treptow şi fotografii din următoarele surse: R.A. I. Imprimeria Coresi, 

Studioul de Artă Fotografică "Fotocolor", Muzeul Naţional de Artă al României, 

Biblioteca Academiei, Biblioteca Naţională a României, Editura Enciclopedică, 

precum şi fotografii realizate de Mihail E. Cratofil, Nicolae Triculescu sau din 

colecţia personală a editorului; 

• România - An Interactive CD-ROM, un album cu fotografii din România, realizate 

de Dan Ioan Dinescu, CD-ROM-ul fiind produs de firma germană DOR 

Kunsthandel GmbH; 

• Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat, apărut la Editura Cartier din Chişinău, Republica 

Moldova, avându-i ca autori pe Lăcrămioara Chihaia, Lucia Cifor, Alina Ciobanu, 

Mircea Ciubotaru, Doina Cobet, Eugenia Dima, Cristina Florescu, Maria 

Teodorovici şi Constantin Teodorovici, imaginile fiind semnate de Vitalie Coroban 

şi la care au colaborat şi Anatol Eremia, Em, Galaicu-Paun, George Ghetu,


Valentin Guţu, Vlad Gaidas, Constantin Grozdev, Valerie Volontir şi Institutul de 

Filologie Română "Al. Philippide" din Iaşi; 

• România - Ghid turistic, publicat de Editura Garamond în 1998, avându-i ca autori 

pe prof. dr. Ion Iordan şi Sebastian Bonifaciu; 

• Micul Dicţionar Enciclopedic, editat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, în 

1978, coordonatori: Aurora Chioreanu, dr. Mircea Maciu, Nicolae C. Nicolescu, 

Gheorghe Radulescu, dr. Valeriu Şuteu. 

• Panoramic România, publicat de R.A. "Monitorul Oficial", cu texte semnate de dr. 

Viorel Cosma, Constantin Cosman, prof. dr. Dan Grigorescu, Dumitru Ioncica, 

prof. dr. Ion Scurtu, acad. Eugen Simion, arh. Oana Vilara şi Romeo Vilara, cu 

ilustraţii realizate de Constantin Dina, Ion Şerban (TIPODEC '95), PROTIP, 

George Dumitriu sau furnizate de Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Tehnic 

"Prof. ing. Dimitrie Leonida", Biblioteca Academiei Române, Ministerul Apărării 

Naţionale, Banca Naţională a României, Banca Română pentru Dezvoltare, 

Rompres, Editura Studia, Edipres Tipo, prof. dr. Ion Dumitriu-Snagov, Octavian 

Mândruţ, dr. Viorel Cosma, dr. Cristian Lascu, Federatia Română de Fotbal, 

Federaţia Română de Atletism, Federaţia Română de Gimnastică, Televiziunea 

Română. 

• Istoria ilustrată a literaturii române, album şcolar semnat de Boris Crăciun, 

cuprinzând fie fotografii aparţinând domeniului public, fie fotografii a căror sursă 

autorul nu o precizează; 

• 100 de portrete istorice color, album şcolar de Boris Crăciun, apărut la Editura 

"Porţile Orientului", Iaşi, 1999 (reproduceri de portrete semnate de Barbu 

Iscovescu, Gheorghe Tattarescu, A. Murnu, precum şi S. Tatu, fost stareţ la 

Mănăstirea Plumbuita); 

• Romanian Travel Guide 1999, realizat şi publicat de Norbert Computer, Braşov; 

• România - pământuri eterne, album cu fotografii de Ion Miclea şi text de Radu 

Florescu 

• Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, carte semnată de 

Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, apărută la Editura Albatros în 1971 

(fotografii puse la dispoziţie de Agerpres, Biblioteca Academiei R.S.R., 

Combinatul Poligrafic "Casa Scânteii", Editura Enciclopedică, Muzeul de Artă al 

R.S.R., Muzeul de Istorie al P.C.R., Ioniţă G. Andron, Adrian Corbu, Romeo 

Creţu, Acad. Constantin Daicoviciu, Andrei Pănoiu, C. Săvulescu, Virgil Vasiliu 

ş.a.) 

• Diferite locaţii româneşti de pe Internet, cum ar fi: www.ici.ro (Institutul de 

Cercetări în Informatică), www.rotravel.com (Norbert Computing Brasov), 

www.romanianvoice.com (pagina diasporei româneşti) ş.a. 

Mulţumiri speciale acelora care ne-au ajutat în mod direct la introducerea datelor 

necesare programului: ec. Theodora Jacotă, instit. Mihaela Gagiu, ec. Dan Ionuţ 

Papară, ec. Oana Jacotă, ec. Cristina Mărtinaş, ec. Laura Dumitru, ing. Adrian 

Anastasiei, ec. Gabriela Erdic, ing. Andrei Suliman. Le mulţumim şi domnilor ing. 

Liviu Beuran, prof. Vintilă Dabija, ing. V. Comânescu, prof. Doru Modrişan, pentru 

faptul că ne-au pus la dispoziţie înregistrări sonore de mare valoare, rare. 

240


5. Utilizarea programului 

Nu vom insista asupra modului de utilizare al programului Rocarta, deoarece este 

foarte simplu. Vom prezenta, câteva capturi de ecran, pentru a trece în revistă 

principalele capitole şi funcţii ale programului. 

Figura 1. Interfaţa programului Rocarta 

5.1. Alegerea domeniului şi a articolului de vizualizat 

Articolele sunt grupate pe domenii, aşa că mai întâi ar trebui ales domeniul, pentru 

a filtra lista de articole. După selectarea domeniului, putem alege un articol din 

domeniul curent, sau putem face click pe butonul cu domeniul, pentru a obţine lista 

tuturor articolelor, care sunt incluse în domeniul "general". 

Articolele de tip nume de persoane, judeţe sau mănăstiri, vor fi tratate atât sub 

forma "Nume, Prenume", cât şi sub forma "Prenume Nume". De exemplu, 

"Grigorescu, Eremia" poate fi regăsit şi ca "Eremia Grigorescu". Programul permite să 

se introducă noi articole, dar trebuie respectate anumite reguli de sintaxă. 

5.2. Hărţi interactive pentru judeţe, zone etnografice sau religioase 

Fiecare judeţ este considerat un domeniu, în care sunt incluse atât localităţile sau 

diferitele zone/obiective turistice locale, precum şi toate personalităţile născute în


respectivul judeţ. Selectarea unui judeţ se poate face de pe o hartă interactivă, în care 

sunt prezentate şi imagini reprezentative pentru fiecare judeţ în parte. O hartă 

interactive sunt şi pentru selectarea unui obiectiv de cult, dintr-o anumită regiune a 

ţării, sau din Republica Moldova. 

De asemenea, au fost incluse în enciclopedie o serie de melodii populare, 

înregistrări de mare valoare, de prin anii 1930-1940, care pot fi ascultate accesând 

harta interactivă pentru selectarea unei zone folclorice. 

La fiecare zonă folclorică poate fi vizualizată o imagine cu o persoană într-un 

costum popular din zona respectivă, dar poate fi ascultată şi o melodie populară 

specifică zonei etnografice alese. Nu au fost incluse în enciclopedie (deocamdată) 

melodii de muzică uşoară, folk, rock, ci doar melodii populare sau obiceiuri religioase 

ale românilor, precum şi muzică simfonică. 

242 

Figura 2. Alegerea unei zone etnografice şi galeria de melodii populare 

5.3. Liste interactive pentru alegerea unui artist plastic sau a unui poet 

Aplicaţia permite selectarea interactivă a unui pictor, sculptor sau grafician, dintr-o 

fereastră care prezintă lista artiştilor respective, precum şi fotografii cu ei, sau 

reproduceri ale operelor de artă. O fereastră similară există pentru selectarea unui poet, 

unde sunt prezentate poezii reprezentative pentru respectivul scriitor.


Putem regăsi şi voci ale unor poeţi precum Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu, sau 

a scriitorului Mihail Sadoveanu. 

5.4. Galeriile multimedia 

Figura 3. Alegerea unui pictor, sculptor sau grafician 

Deşi imaginile, sunetele şi filmele însoţesc diferitele articole, din program pot fi 

accesate trei galerii, corespunzătoare celor trei modalităţi de vizualizare a informaţiilor. 

Se vor descoperi astfel multe înregistrări sonore sau video document, care ar fi altfel 

mai greu de găsit, explorând enciclopedia. 

5.5. Verificarea cunoştinţelor 

După ce explorează enciclopedia, utilizatorul poate fi testat în două modalităţi: cu 

întrebări din toată enciclopedia, de cultură generală, sau cu întrebări doar despre 

articolele pe care le-a explorat.


Întrebările pot fi atât extrase dintr-un tabel predefinit, cât şi generate automat de 

către sistem, de o componentă inteligentă, în curs de perfecţionare. 

6. Direcţii de dezvoltare şi concluzii 

Principalele direcţii de dezvoltare a enciclopediei Rocarta sunt: 

• actualizarea permanentă a enciclopediei on-line 

• îmbogăţirea bazei de date cu informaţii accesibile de pe site-uri web 

• perfecţionarea sistemului de testare a utilizatorului 

• pefecţionarea sistemului de introducere a noi articole de către utilizator 

• includerea unor agenţi inteligenţi pentru realizarea unui dialog mai activ cu 

utilizatorul, precum şi pentru generarea de noi articole de sinteză, care ar putea 

prezenta interes pentru utilizator, în cazul în care acesta doreşte să realizeze un 

referat pe o anumită temă; 

• deşi în prezent Rocarta are un sistem de protecţie la copiere sau la preluarea 

datelor din ea, ne dorim să perfecţionăm acest sistem. 

Rocarta prezintă interes pentru foarte mulţi români de peste hotare, dar şi din ţară. 

Cercetările noastre se concentrează în încorporarea în program a unor componente 

inteligente, care să prelucreze informaţia şi să o pună la dispoziţia utilizatorului în 

forma cea mai utilă lui. De asemenea, sunt în lucru agenţi inteligenţi pentru a genera 

sinteze ale articolelor explorate, pentru a putea fi folosite de elevi şi studenţi în 

procesul de autoinstruire. 


[1] Pătruţ, Bogdan Aplicaţii în Visual Basic, Editura Teora, Bucureşti, 1998-2003. 

[2] Pătruţ, Bogdan Aplicaţii în Delphi, Editura Teora, Bucureşti, 2000-2003. 

[3] http://www.edusoft.ro 

244 

Grafuri – algoritmi specifici + evaluare


Iacob Andrei – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni 

Iacobandrei@programmer.net 

Abstract 

În momentul de faţă, calculatorul a pătruns în toate domeniile datorită performanţelor sale de a 

rezolva aproape orice problemă. Prin urmare, se pune tot mai stringent problema informatizării 

şcolilor şi a modernizării procesului didactic. Pachetul de programe „Grafuri algoritmi specifici 

+ evaluare” vine în ajutorul profesorilor de informatică în predarea teoriei grafurilor şi în 

evaluarea cunoştinţelor elevilor. În acest proiect sunt incluse cinci programe : „Grafuri”, 

destinat lucrului cu grafurile prin intermediul algoritmilor specifici, „NetGraf” care lucrează 

împreună cu „Grafuri” pentru lecţii în reţea , „Composer”, program care poate fi folosit de 

profesori pentru a formula teste grilă care apoi să ajute la evaluarea cunoştinţelor elevilor cu 

ajutorul celui de-al treilea program „Evaluator”, aplicaţie foarte folositoare în procesul de 

testare asistat de calculator. Pentru a se putea realiza evaluarea în reţea, se foloseşte al patrulea 

program, „Administrator”. 

1. Programul „Grafuri” 

Programul este structurat pe 5 capitole în funcţie de programa şcolară. Capitolele 

restricţionează accesul începătorilor la algoritmii complicaţi şi sunt schimbate din 

fereastra care apare în momentul în care săgeata mouse-ului trece peste textul 

„capitolul ...”. Această fereastră conţine şi o scurtă descriere a capitolului. 

Graful poate fi creat de utilizator din meniu „Graf” -> „Nou”. Cand această opţiune 

este selectată, va apărea fereastra din figură, unde trbuiesc specificate numărul de 

noduri iar apoi fiecare muchie, declarată prin nodurile care o definesc. 

După preferinţele utilizatorului, programul oferă posibilitatea introducerii unui graf 

şi prin matrice de adiacenţă şi listele vecinilor. De asemenea, se pot introduce şi grafuri 

orientate (numai în capitolul 5). 

De asemenea, ca în orice program care lucrează cu un anumit tip de informaţie şi 

programul „Grafuri” oferă utilizatorului posibilitatea de a salva graful creat într-un 

fişier de tip „*.grf” şi apoi eventual de a-l încărca din nou. Aceste două operaţii se fac 

din meniul „Graf” -> „Deschide”, respectiv „Salvează”. Utilizatorul are posibilitatea de 

a încărca din nou un graf cu care a lucrat în sesiunea respectivă din submeniul 

„redeschide”. 

Pentru a ajuta elevul să înţeleagă mai bine anumite aspecte ale reprezentării 

grafurilor prin matrice de adiacenţă, programul arată o fereastră care conţine un tabel 

cu numarul de linii egal cu numărul de coloane, reprezentând matricea de adiacenţă 

propriu-zisă. 

Programul dispune de o reprezentare vizuală a grafului, reprezentare căreia îi pot fi 

setate culorile după preferinţă din meniul „Setări” -> „Culori”. Reprezentarea are 

dimensiunea de 640x480 de pixeli. Din meniul „Setări” -> „Algoritmi” se poate opta 

pentru afişarea rezultatelor execuţiei algoritmilor direct în reprezentarea grafică. De


exemplu la o parcurgere sunt evidenţiate muchiile parcurse şi le sunt ataşate un număr 

de ordine. Pentru aceasta, utilizatorul poate alege culoarea muchiilor evidenţiate, 

respectiv a textului, precum şi intervalul de timp în milisecunde între operaţii. Dacă 

este selectată opţiunea corespunzătoare, în reprezentarea grafică va fi afişată şi 

structura de date folosită în algoritm în evoluţia sa. Desigur nu toţi algoritmii 

beneficiază de acest avantaj, datorită naturii datelor de ieşire. 

Programul dispune şi de o reprezentare grafică în spaţiu. Prin schimbarea 

checkbox-ul „3D” din secţiunea „Imagine” apare imaginea în spaţiu a grafului precum 

şi o fereastră de control. 

Pentru un acces mai rapid la algoritmi, programul are un meniu-arbore în care apar 

numele acestora. 

O altă modalitate de a exploata graful cu ajutorul algoritmilor specifici este prin 

intermediul liniei de comandă. Aceasta este o alternativă a meniului – arbore, însă aici 

poate fi specificat un fişier de ieşire unde este scris rezultatul. 

Acest lucru reprezintă un avantaj prentru elevul care vrea să studieze 

comportamentul unui algoritm mai uşor, comparând datele de intrare cu cele de ieşire. 

Linia de comanda dispune de un „tool tip” care se modifică în funcţie de textul 

scris, indicaţie ce lămureşte utilizatorul cu privire la sintaxa completă a comenzii. 

246 

În tabelul 1 sunt prezentate comenzile admise în linia de comandă. 

BFS nod_start [nume_fisier] 

DFS nod_star [nume_fisier] 

ROYFLOYD [nume_fisier] 

ROYWARSHALL [nume_fisier] 

CONEX [nume_fisier] 

BIPARTIT [nume_fisier] 

PRIM nod_start [nume_fisier] 

DIJKSTRA nod_start nod_final [nume_fisier] 

T-CONEX [nume_fişier] 

SORT-TOPO [nume_fişier] 

KRUSKAL [nume_fisier] 

Parametrul scris între paranteze patrate este opţional. 

Tabelul 1. Comenzile admise in linia de comandă 

Pentru a studia un algoritm, compararea datelor de intrare cu datele de ieşire nu 

este de ajuns. De aceea, elevului îi este pus la dispoziţie de către program o colecţie de 

secvenţe de cod sursă care reprezintă implementări ale algoritmilor în limbajul Pascal 

şi C. Pentru genealizare, secvenţele de cod sunt sub formă de proceduri şi funcţii care 

primesc ca parametri datele de intrare necesare (matrice de adicenţă, numarul de 

noduri, etc.). Colecţia de surse poate fi accesată din meniul “Surse” sau în particular


din arborele cu algoritmi, din meniul acţionat la apasarea butonului din dreapta a 

mouse-ului. 

Din meniul de ajutor, se poate lansa dicţionarul de termeni din teoria grafurilor. 

Acesta conţine 33 de termeni în varianta în limba romănă şi 28 de termeni pentru 

engleză plus definiţiile. Datorită interfeţei prietenoase, elevul poate căuta o definiţie 

foarte uşor căutarea facăndu-se după nume în timpul tastării. 

Aplicaţia înregistrează activitatea elevului în interiorul programului în detaliu, de 

la ce algoritm rulează şi ce cuvânt caută în dicţionar până la ce fereastră are deschisă. 

La ieşire, este generat automat un fişier HTML cu aceste informatii organizate într-un 

tabel, fiindu-le asociate ora la care au decurs evenimentele, împreună cu numarul de 

grafuri create, salvate şi deschise, numărul de algoritmi folositi şi timpul total petrecut 

în program. 

2. Programul „NetGraf” 

Acest program este folosit pentru lucrul în reţea cu programul „Grafuri”. Dacă 

seinstalează pe un calculator în reţea programul de faţă, apoi elevii intră pe 

staţiile de lucru cu programul „Grafuri”, profesorul şi elevul pot interacţiona 

prin chat privat. De asemenea, din acest program poate fi monitorizată 

activitatea elevilor în decursul unei ore după numărul de grafuri create, deschise 

sau salvate şi după numărul de algoritmi utilizaţi. Profesorul poate să ruleze de 

pe server, din programul „Graf administrator”, algoritmi pe staţie de lucru, în 

programul „Grafuri”. Acest lucru este realizat cu ajutorul listei de algoritmi de 

care dispune. 

3. Evaluarea 

După predarea unei anumite părţi din materie, urmează evaluarea. Cele trei 

programe incluse în pachetul „Grafuri algoritmi specifici + evaluare”, „Composer”, 

„Evaluator” şi „Administrator” sunt foarte eficiente în evaluarea cunoştiinţelor elevilor 

cu teste tip grilă. Testele grilă reprezintă în ziua de azi o metodă performantă de 

testare. Evaluarea asistată de calculator prin intermediul testelor grilă are numeroase 

avantaje: 

- evaluarea este 100% obiectivă şi nu poate fi contestată 

- corectarea testelor se face automat, uşurând munca profesorului 

- fisierele conţinând subiectele testului sunt criptate. 

- în timpul testului, elevului i se opreşte accesul la restul programelor de pe 

calculator. 

- programul înregistrează orice acţiune a elevului care o face în interiorul 

programului şi ora când o face. 

- când timpul pus la dispoziţie de profesor expiră, testul este corectat automat.


248 

- elevul are posibilitatea de a se autoevalua, întrucât la finalizarea testului îi sunt 

afişate răspunsurile corecte în comparaţie cu răspunsurile lui 

- rezultatele sunt salvate pe disc împreună cu subiectele. 

- elevul îl poate întreba pe profesor anumite aspecte ale testului prin intermediul 

chat-ului privat. 

4. Programul „Composer” 

Programul „Composer” este destinat profesorului, pentru a compune un test grilă. 

Programul este protejat de parola „evaluare” care este cerută la deschidere. 

Testele grilă pot fi create, încărcate sau salvate. 

Fiecare întrebare este definită de un anumit tip : întrebare cu răspuns multiplu (1), 

întrebare cu răspuns singular (2), întrebare cu răspuns text (3). În căsuţa de tip text 

corespunzătoare este specificat timpul pus la dispoziţie pentru test. Pentru fiecare 

întrebare se completează câmpul text cu eticheta „Punctaj” cu numărul de puncte 

corespunzător întrebării. 

Fiecărei întrebări îi pot fi ataşate un număr de trei imagini. Pentru inserarea unei 

imagini se execută un click dublu pe una dintre spaţiile albe din dreapta ferestrei 

principale. Pentru a scoate imaginea din întrebare se execută click dreapta pe ea. 

Pentru a adăuga o întrebare testului se apasă butonul „Nouă”. Pentru a salva 

întrebarea se apasă butonul „Salvează” şi pentru a o şterge butonul „Şterge”. Aceste 

trei butoane sunt incluse şi în meniu pentru lucrul după placul utilizatorului. Atenţie! 

Pentru navigarea între întrebări trebuie salvată întrebarea curentă pentru că altfel se 

pierd informaţiile existente pentru această întrebare. 

Aplicaţia poate exporta în fişiere „*.que” întrebări pentru ca apoi, eventual să fie 

importate în alt test. 

Programul poate genera teste pe mai multe numere, schimbând ordinea 

întrebărilor, în maniera examenelor. Acest lucru se face din meniul principal, „Test” - 

> „Generare numere”. 

După ce a fost formulat, testul este salvat într-un fişier tip „*.tgl”. 

5. Programul „Evaluator” 

Programul „Evaluator” este destinat elevului, pentru evaluarea cunoştiinţelor sale. 

Evaluarea se poate face şi în reţea, opţiune selectată la login. Pentru a putea trece 

mai departe, trebuie specificată adresa de IP a server-ului. 

Când programul este rulat, oricare alt program nu mai poate rula în mod vizibil 

acest program ocupând tot ecranul. Elevului i se cere numele şi prenumele, apoi apare 

o casetă „Load” unde se cere încărcarea testului grilă formulat de profesor. Caseta nu 

se închide până nu este selectat un fişier şi după ce acesta este selectat, începe 

evaluarea propriu-zisă. Apare pe ecran un panou cu timpul rămas care se scurge şi cu 

numele elevului şi un alt panou cu subiectele. Ambele panouri pot fi mutate cu „Drag 

and drop”. 

Întrebările au un aspect asemănător cu cele din programul „Composer”. Întrebările 

cu răspuns singular au la răspunsuri o căsuţă de tip „radio”, cele cu raspuns multiplu o


căsuţă de tip „checkbox” iar cele cu răspuns text un câmp text. Imaginile introduse pot 

fi mărite printr-un dublu click pe obiectul imagine propriu-zis. Pentru a evita anumite 

neplăceri se recomandă navigarea între întrebări cu ajutorul mouse-ului. 

Testul se termină în momentul în care expiră timpul sau elevul apasă butonul cu 

textul „Am terminat” din panoul în care este afişat timpul rămas. Aici i se cere două 

confirmări. Pentru a mări siguranţa autenticităţii evaluării, nu sunt afişate rezultatele, 

implicit răspunsurile corecte până nu expiră timpul. În final sunt afişate raspunsurile 

corecte în comparaţie cu cele ale elevului şi punctajul realizat. 

Dacă programul este dezactivat, se scade câte 10 puncte de fiecare dată când are 

loc acest eveniment. 

Programul generează automat trei fişiere HTML. Primul fişier conţine un tabel cu 

toate evenimentele care au avut loc în program împreuna cu ora la care au decurs, al 

doilea fişier conţine rezultatele elevului la fiecare întrebare, precum şi un tabel cu 

timpul petrecut la fiecare întrebare iar al treilea fişier conţine subiectele nerezolvate, 

pentru a putea fi eventual luate şi studiate în continuare. 

Dacă elevul are o nelămurire, poate să discute în mod privat cu profesorul, prin 

intermediul chat-ului. 

6. Programul „Administrator” 

Acest program trebuie instalat pe un calculator care este considerat apoi server. 

Adresa de IP a acestui calculator trebuie specificată la toate staţiile de lucru unde 

rulează programul “Evaluator” la login. Programul “Administrator” trebuie rulat 

primul şi în timp ce elevii se conectează, numele lor vor apărea în obiectul 

“Observator” împreună cu ora la care a avut loc conectarea. De asemenea, în 

momentul în care un elev răspunde la o întrebare, răspunsul care îl dă apare în acest 

program, însoţit de ora la care a răspuns. 

Programul are şi chat, la fel ca programul „Graf administrator”. Profesorul are 

posibilitatea să comunice cu elevul în mod privat, răspunzând la întrebările sale, etc. 

Pentru siguranţă, programul înregistrează chat-ul şi îl salvează într-un fişier text având 

în nume data testului. În plus, profesorul poate să răspundă numai cu „Da”, „Nu” sau 

„Fără comentarii”. 

Textul “Aplicaţie dezactivată” îşi schimbă culoarea de fundal în momentul în care 

un elev încearcă să dezactiveze programul “Evaluator” de pe o staţie de lucru. Această 

avertizare apare şi în obiectul observator. Acesta poate fi salvat într-un fişier text. 

Dacă un elev a terminat testul, în programul “Administrator” apare rezultatul său. 

Rezultatele întregii grupe de elevi pot fi tipărite. Programul ţine evidenţa tuturor 

elevilor care au dat test în reţea vreodată împreună cu notele sale şi cu data testului. Cu 

aceste date, programul trasează graficul evoluţiei elevului pe o anumită perioadă de 

timp. 

Profesorul poate să trimită o întrebare-surpriză elevului în timp ce acesta dă testul, 

scriind numele fişierului de tip „*,que” deja copiat pe calculatorul elevului. Din 

fereastra de chat. 

Programul generează la cererea utilizatorului fişa clasei, care conţine notele 

fiecărui elev, media pe clasă şi o statistică cu procentul de elevi care au răspuns corect 

la întrebări. Aceasta fişă poate fi tipărită sau salvată.


250 

Programele funcţionează după schema din figura 1. 

Figura 1. Shema de funcţionare 

Toate aceste capacităţi ale programelor fac din acestea nişte instrumente moderne 

de instruire şi evaluare a elevului în teoria grafurilor prin intermediul calculatorului. 

FiziK 

Blaghi Sebastian – VSB GROUP s.r.l., office@vsb.ro


Abstract 

FiziK este un software educaţional adresat ciclului gimnazial realizat pentru aria 

curriculară matematică şi ştiinte, fiind conceput pentru disciplina fizică.Acest produs 

se adresează în special elevilor şi asigură comunicarea dintre utilizator şi 

calculatorul personal, transferul informaţiilor realizându-se cu ajutorul ecranului şi a 

tastaturii. Informaţia este prezentată într-o structură modulară, astfel încât modulele 

integrate să corespundă tematicii abordate în capitolele din programa şcolară a 

disciplinei fizică, pentru fiecare din clasele VI, VII şi VIII. Facilităţile programului 

permit prezentarea noţiunilor şi proceselor fizice, modelarea fenomenelor fizice, 

simularea experimentelor şi lucrărilor de laborator, dar nu în ultimul rând verificarea 

şi autoevaluarea cunoştinţelor elevilor, acestea realizându-se şi prin teste grilă cât şi 

jocuri cu caracter educativ – spânzurătoare şi cuvinte ascunse. 


VSB GROUP este prima companie românească de software care a abordat 

problema software-ului educaţional într-o manieră cu adevărat serioasă dezvoltând în 

mod profesionist primul proiect de mare anvergură ce a condus la realizarea unui 

produs deosebit de stabil şi puternic – FiziK – prin care vine în întâmpinarea cererii 

reale de pe piaţa românească, o piaţă aflată în plină expansiune şi caracterizată de o 

dinamică specială. 

VSB GROUP a lansat software-ul educaţional FiziK joi, 25 septembrie, în cadrul 

Expoziţiei Naţionale de Electronică şi Software BINARY 2003 organizate la Romexpo 

pavilionul II. Produsul FiziK a fost premiat cu distincţia “Cea mai bună realizare pe 

anul 2003” la secţiunea „Software educaţional”, premiu acordat de M.E.C.T. şi de 

M.C.T.I.. Printre participanţii la lansarea FiziK s-au numărat reprezentanţi ai M.E.C.T., 

inspectori şcolari de specialitate, directori de şcoli şi profesori ale căror reacţii şi 

aprecieri au fost pozitive. Ei au considerat că utilizarea acestui produs în învăţământul 

românesc este imperativă datorită calităţii produsului, a nivelului profesional sub 

aspect tehnic, dar nu în ultimul rând a modelării conţinutului într-o formă didactică şi 

pedagogică optimă, care converg la ridicarea calităţii actului educaţional şi al 

eficientizării acestuia. 

Participanţii la lansare au avut posibilitatea să testeze la standul expoziţional 

produsul FiziK prin intermediul calculatoarelor care le-au fost puse la dispoziţie în 

acest scop. Pe fiecare calculator a rulat versiunea completă şi funcţională a fiecăreia 

dintre cele 3 secţiuni – FiziK6, FiziK7, FiziK8 – care intră în componenţa FiziK. 

Succesul FiziK a fost aşa de mare, încât mai multe instituţii din Uniunea Europeană 

şi S.U.A. s-au arătat interesate de traducerea şi adaptarea lui la programele de 

învăţământ şi condiţiile concrete din statele respective, în vederea distribuţiei acestuia. 

Imediat după lansarea desfăşurată în cadrul Expoziţiei Naţionale de Electronică şi 

Software BINARY 2003, VSB GROUP a participat cu produsul FiziK la lucrările 

desfăşurate în cadrul Colocviului Naţional de Fizică (cu participare internaţională) 

„ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ”, în perioada 26-28 

septembrie 2003, organizat de către Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea


din Bucureşti - Facultatea de Fizică şi Departamentul ID-CREDIS, Societatea Română 

de Fizică, Institutul de Fizică Atomică, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, 

Casa Corpului Didactic a Municipiului Bucureşti, la secţiunea „Instruirea asistată de 

calculator în predarea fizicii”. Şi aici s-a beneficiat de prezenţa unor personalităţi de 

marcă din învăţământul românesc printre care s-au numărat cercetători, profesori 

universitari, cadre didactice din învăţământul preuniversitar, cât şi reprezentanţi ai 

M.E.C.T., care au remarcat produsul FiziK şi ale căror opinii vizavi de acesta au fost 

mai mult decât pozitive. 

Ulterior VSB GROUP a participat în perioada 30 septembrie – 3 octombrie la a 

VII-a ediţie a expoziţiei ”ŞCOALA – DIDACTICA 2003”, expoziţie specializată de 

mijloace şi echipamente de educare şi instruire, care reuneşte producători, importatori 

şi distribuitori de mijloace de învăţământ de toate gradele, producători autohtoni de 

software educaţional cât şi firme care comercializează echipamente multimedia. Acestă 

expoziţie s-a desfăşurat la Sala Palatului din Bucureşti. Reprezentanţii VSB GROUP 

au fost invitaţi să participe cu produsul FiziK la seminarul cu tema „Impactul 

mijloacelor didactice asupra fizicii în şcoală”, pe data de 3 octombrie. Prezente la 

această manifestare au fost personalităţi marcante ale învăţământului universitar şi 

preuniversitar românesc, inspectori din MECT şi profesori de fizică de la şcoli şi licee 

din toată ţara. 

2. Scurtă descriere a produsului FiziK 

Penetrarea mijloacelor electronice în sectorul educaţional a impus o dinamică 

specială în ultimii ani la nivel global reflectată printr-o serie de măsuri de susţinere 

luate în acest sens, cât şi prin apariţia unor noi concepte educaţionale în forma 

învăţământului electronic, a software-ului educaţional, având la bază sistemele 

informatice şi Internetul. Acestea au generat necesitatea de noi instrumente adecvate 

noilor cerinţe producând apariţia pe piaţă a produselor software dedicate care constituie 

clasa software-ului educaţional. 

Guvernul României a venit în întâmpinarea acestor tendinţe globale cu o serie de 

măsuri generând cadrul adecvat alinierii la noile standarde ale învăţământului mondial. 

Piaţa românească prezintă un potenţial deosebit la ora actuală datorită necesarului 

de software educaţional impus de introducerea calculatoarelor în sistemul didactic. 

Studiul disciplinelor şcolare cu ajutorul calculatorului prezintă o serie de avantaje 

incontestabile sub forma ridicării calităţii actului educaţional şi al eficientizării 

acestuia. 

În acestă idee VSB GROUP a dezvoltat FiziK, un software educaţional dedicat 

studiului fizicii în ciclul gimnazial, prin cele trei secţiuni ale acestuia FiziK6, FiziK7, 

FiziK8 adresate claselor a VI-a, a VII-a şi respectiv a VIII-a. 

Acest produs vine ca un material didactic unic prin calitatea conţinutului didactic, 

abordarea pedagogică şi înalta ţinută a implementării sub aspect tehnologic. 

Caractersiticile sale funcţionale permit: 

1. Prezentarea noţiunilor şi proceselor fizice; 

2. Modelarea fenomenelor fizice; 

3. Simularea experimentelor şi lucrărilor de laborator; 

252


4. Verificarea şi autoevaluarea cunoştinţelor elevilor. 

VSB GROUP a dezvoltat acest software educaţional pentru necesităţile pieţei 

româneşti de specific. FiziK se adresează ciclului gimnazial fiind realizat pentru aria 

curriculară matematică şi ştiinţe, conceput pentru disciplina fizică. Acest produs este 

unul complet nou, unic prin calitatea conţinutului didactic, abordarea pedagogică şi 

înalta ţinută a implementării sub aspect tehnologic. 

VSB GROUP se aliniază prin realizarea acestui software actualelor tendinţe şi 

transformări din învăţământul românesc, oferind un produs novator şi deosebit de 

puternic unei pieţe în formare. Acest produs vine ca un răspuns la necesităţile reale ale 

învăţământului românesc. 

Aplicaţia FiziK a fost realizată integral ca un produs nou, fără a prelua module sau 

părţi din programe existente. Acest produs se adresează în special şcolilor, dar poate fi 

utilizat ca material de studiu la o serie de alte nivele de învăţământ. Informaţia este 

prezentată într-o structură modulară, astfel încât modulele integrate să corespundă 

tematicii abordate în capitolele din programa şcolară a disciplinei fizică pentru fiecare 

din clasele VI, VII, VIII. 

Structural, aplicaţia conţine următoarele 3 module: 

1. TESTE – organizat pe 3 segmente: 

a. GRILE – această parte se prezintă sub forma unui set de grile interactive prin 

care se realizează testarea cunoştinţelor specifice capitolului respectiv, 

împreună cu corectarea progresivă a greşelilor survenite. 

b. CUVINTE ASCUNSE – se prezintă ca un joc interactiv de anagrame 

folosind la aprofundarea noţiunilor specifice capitolului respectiv. 

c. SPÂNZURĂTOARE – ajută la fixarea noţiunilor tematice prin intermediul 

unui joc intuitiv realizat pe principiul clasicei “spânzurători”. 

2. EXPERIMENTE – aici este prezentată activitatea experimentală prin simularea 

şi modelarea 3D a experimentelor. Fiecare experiment poate fi vizualizat sub 

forma unui film integral realizat pe calclator prin modelare tridimensională, cu 

posibilitatea urmăririi pas cu pas a fenomenului. Fiecare lucrare experimentală 

are ataşată fişa de activitate experimentală corespunzătoare, care cuprinde 

materialele necesare şi modul de lucru prezentat detaliat. 

3. MATERIALE – în cadrul acestei părţi se efectuează prezentarea, prin 

vizualizare tridimensională, a elementelor de laborator utilizate în cadrul 

experimentelor. 

Caracteristici specifice produsului FiziK: 

1. Dezvoltat pentru ciclul gimnazial din şcolile generale româneşti. 

2. Acoperă programa şcolară specifică. 

3. Este format din 3 secţiuni de sine stătătoare: FiziK6, FiziK7 şi FiziK8. 

4. Secţiunile au o structură modulară, modulele integrate corespunzând tematicii 

abordate în capitolele programei şcolare. 

5. Fiecare secţiune conţine modulele de TESTE, EXPERIMENTE şi 

MATERIALE, pentru fiecare dintre capitolele programei şcolare. 

3. Istoricul dezvoltării produsului 

Dezvoltarea proiectului FiziK a fost demarată în luna noiembrie a anului 2002. 

Această decizie a fost luată după o atentă analiză a pieţei româneşti, a produselor


existente atât în România cât şi în străinătate. Proiectul a fost susţinut pe toată perioada 

de lucru, până la data finalizării acestuia, în luna Septembrie 2003, după 11 luni de 

dezvoltare şi perfecţionare continuă, din fonduri proprii alocate special producerii unei 

soluţii de acest tip realizată ca proiect propriu şi de sine-stătător al VSB GROUP. 

La baza realizării acestui software stau pe de o parte tehnologiile de programare 

atent alese cât şi nivelul profesional al abordării sub aspect tehnic, dar nu în ultimul 

rând modelarea conţinutului într-o formă didactică şi pedagogică optimă. 

4. Date tehnice 

FiziK a fost conceput ca un produs stabil, de mare calitate, cu un înalt conţinut 

multimedia. 

Tehnologiile utilizate vizează partea de modelare 3D, integrare a animaţiilor şi 

programare a interfeţei grafice, cât şi partea de programare funcţională. FiziK rulează 

pe platformele Windows 95/98/ME/NT/2000/XP, urmând să fie portat până la sfârşitul 

lunii noiembrie şi pe platforme Linux. 

254 

Softuri educaţionale pentru învăţarea matematicii la clasele 

primare 

Loredana Mihalca – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. 

"Babeş-Bolyai", loredanamihalca@psychology.ro 

Lucian Moşuţ – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. 

"Babeş-Bolyai", softeducational@psychology.ro


Abstract 

În educaţia actuală, tehnologia are un rol deosebit de important, impunându-se 

realizarea unor softuri educaţionale care să uşureze procesul de învăţare. Pentru 

integrarea eficientă a softurilor educaţionale în sistemul de învăţământ, acestea 

trebuie să treacă printr-un proces de evaluare începând chiar de la faza de planificare 

a acestora. Există linii clare privind elaborarea softurilor educaţionale şi o serie de 

cercetări empirice axate pe evaluarea designului acestora ce trebuie luate în 

considerare de realizatori. Se aşteaptă ca programele educaţionale să fie o provocare 

din punct de vedere cognitiv, să fie atractive, să motiveze elevii şi să-i transforme în 

participanţi activi la propriul proces de învăţare. Pornind de la aceste premise o 

echipă multidisciplinară de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Univ. 

"Babeş-Bolyai" şi de la Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România a demarat un 

program de realizare de softuri educaţionale care să sprijine procesul de învăţare. 


În educaţia actuală, tehnologia are un rol deosebit de important, impunându-se 

realizarea unor softuri educaţionale care să uşureze procesul de învăţare. Pentru 

integrarea eficientă a softurilor educaţionale în sistemul de învăţământ, acestea trebuie 

să treacă printr-un proces de evaluare începând chiar de la faza de planificare a 

acestora. În evaluarea activităţilor cuprinse în softurile educaţionale pentru copii 

trebuie să aibă la bază o serie de teorii şi modele ale învăţării. 

O problemă delicată o reprezintă modul în care trebuie concepute programele 

educaţionale, astfel încât să faciliteze procesul învăţării. Pentru educatorii care nu au 

experienţă în utilizarea computerelor este foarte dificil să aibă în vedere factorii 

tehnologici ai implementării programelor educaţionale, iar pentru programatorii fără un 

background pedagogic adecvat este dificilă evaluarea impactului softurilor în medii 

educaţionale. 

Există linii clare privind elaborarea softurilor educaţionale şi o serie de cercetări 

empirice axate pe evaluarea designului acestora ce trebuie luate în considerare de 

realizatori. Aceste cadre teoretice oferă suportul necesar pentru dezvoltarea unor 

softuri educaţionale bine fundamentate şi eficiente. 

2. Cadrul teoretic 

De-a lungul timpului au fost elaborate o serie de recomandări generale referitoare la 

realizarea softurilor educaţionale, bazate pe observaţii, pe cercetări de laborator şi pe 

experienţa specialiştilor din acest domeniu. 

Principiile de bază ale conceperii softurilor educaţionale formulate de către experţii 

din acest domeniu şi menţionate în literatura de specialitate, vizează următoarele 

aspecte:


- feedback-ul - se referă la informarea utilizatorului despre corectitudinea 

răspunsului oferit; 

- limbajul de interfaţă – se referă la folosirea unui limbaj simplu, ce respectă nivelul 

de înţelegere al utilizatorilor 

- consistenţa – presupune realizarea unor activităţi similare pe tot parcursul 

programului; 

- uşurinţa în utilizare – permite recunoaşterea a ceea ce trebuie făcut în continuare, 

fără a memora neapărat paşii care trebuie urmaţi; 

- designul simplu – se referă la prezentarea informaţiei în mod clar, simplu, dar şi la 

o prezentare estetică, pe placul utilizatorilor; 

- revenirea asupra erorilor – vizează proiectarea unui sistem care să prevină erorile, 

prin furnizarea unor mesaje clare şi prin sugerarea unor soluţii adecvate; 

- documentarea – trebuie să fie bine organizată, focalizată pe sarcina ce trebuie 

realizată de utilizator. 

Softurile destinate unor grupuri specifice de utilizatori sau unor medii educaţionale 

specializate vor prelua principiile generale prezentate şi le vor redefini într-un mod 

particular. 

Soloway (1996) [6] precizează că orice soft educaţional trebuie să îndeplinească trei 

nevoi ale celor care învaţă: dezvoltare, diversitate şi motivaţie. 

Dezvoltarea reprezintă principalul scop al educaţiei şi vizează utilizarea 

cunoştinţelor celor care învaţă pentru generarea unor idei noi. 

Diversitatea vizează diferenţele ce apar între cei care învaţă (gen, mediu social, 

cultură) şi necesitatea respectării nevoilor specifice ale acestora. 

Informaţiile din softurile educaţionale trebuie prezentate într-un context autentic şi 

în concordanţă cu scopurile învăţării. Această clauză este direct legată de teoria 

constructivistă şi de cea a învăţării situaţionale. Elevii trebuie să aibă scopuri clare şi 

specifice în situaţiile de învăţare. Utilizarea unor programe educaţionale poate 

contribui la atingerea mai uşoară şi mai eficientă a scopurilor fixate în procesul de 

învăţare. 

Din teoriile învăţării se ştie că fiecare etapă din dezvoltarea unui copil necesită 

strategii de învăţare diferite, un context şi o sarcină specifică. Cu alte cuvinte, mediul 

de învăţare trebuie adaptat celor care învaţă, iar realizatorii de softuri educaţionale 

trebuie să aibă în vedere aceast aspect. Pornind de la teoriile recente ale învăţării şi de 

la cercetările actuale din psihologia dezvoltării, realizatorii de softuri educaţionale 

trebuie să se focalizeze pe modul de învăţare al utilizatorilor, nu pe modul lor de 

operare cu calculatorul. Conform teoriilor învăţării, paşii principali ce trebuie urmaţi în 

proiectarea unui soft educaţional sunt: 

a) Definirea scopurilor şi obiectivelor educaţionale vizate 

b) Identificarea nevoilor educaţionale 

c) Alegerea nevoilor cărora li se adresează softul 

d) Realizarea şi testarea softului 

Cel mai important aspect este acela al alegerii unei metode eficiente pentru 

proiectarea, testarea şi implementarea softului. În acest sens un rol important îl 

reprezintă producerea unui set clar de cerinţe, consultarea utilizatorilor (cadre didactice 

şi elevi), verificarea şi validarea softului (răspunde cerinţelor educaţionale). 

e) Evaluarea întregului sistem 

256


Evaluarea poate fi formativă (identificarea problemelor şi sugerarea îmbunătăţirilor 

ce pot fi realizate) sau sumativă (evaluarea calităţii softului sau compararea lui cu alte 

softuri şi metode de învăţare). Evaluarea trebuie realizată asupra întregului sistem 

software, inclusiv asupra documentaţiei şi contribuţiei cadrelor didactice şi a elevilor în 

realizarea unui program accesibil, atractiv, stimulativ. 

f) Implementarea şi menţinerea softului 

Este foarte important ca realizatorii şi distribuitorii de softuri să se asigure că aceste 

programe educaţionale funcţionează corect pe toate calculatoarele, că elevii au fost 

instruiţi cum să le utilizeze, că înţeleg modul în care aceste programe influenţează 

învăţarea lor şi că există adrese unde pot fi raportate eventualele probleme şi întrebări. 

Informaţiile cuprinse într-un soft educaţional trebuie prezentate într-o manieră clară 

şi simplă. Este recomandabil ca să nu existe mai mult de şapte-nouă categorii de 

informaţie partiţionată în cadrul unui soft educaţional. 

Designul ecranului reprezintă o zonă critică, deoarece în această zonă utilizatorii îşi 

formează prima impresie despre stilul şi aspectul softului educaţional folosit. Designul 

ecranului îndeplineşte două funcţii: prezintă informaţia utilizatorului şi sprijină 

interacţiunea cu softul. 

Modul de organizare a ecranului unui soft educaţional trebuie să sporească 

înţelegerea şi lizibilitatea informaţiei transmise. 

În literatura de specialitate sunt oferite o serie de recomandări care trebuie urmate în 

proiectarea designului ecranului: 

- proiectarea fundalului la 800x600 pixeli, standardul pentru calculatoarele mai 

vechi; 

- focalizarea vederii se realizează pe centrul ecranului, deci el trebuie să conţină 

informaţia cea mai importantă; 

- împărţirea ecranului în secţiuni care să conţină principalele elemente ale softului 

educaţional; 

- utilizarea culorilor - nuanţe deschise ale acestora pentru a nu distrage atenţia de la 

conţinutul transmis - pentru a separa elementele principale ale unui ecran; 

- facilitarea deplasării utilizatorilor la secţiunea următoare sau la orice subiect 

important al programului; 

- furnizarea unei grafici şi animaţii adecvate pentru a ilustra conceptele cheie 

transmise. 

Există o justificare educaţională pentru softurile multimedia şi anume faptul că 

acestea sporesc motivaţia intrinsecă a elevilor deosebit de importantă pentru obţinerea 

performanţelor şcolare. 

Means (1993) [4] a realizat un studiu prin care a urmărit identificarea factorilor ce 

influenţează învăţarea prin utilizarea softurilor educaţionale. El a ajuns la concluzia că 

există trei aspecte cheie ale motivaţiei: provocarea, fantezia şi curiozitatea. 

Provocarea vizează stabilirea unor scopuri adecvate nivelului de dezvoltare al 

utilizatorilor. Programele educaţionale trebuie să urmărească scopuri practice şi de 

fantezie, nu doar simpla achiziţie a unor cunoştinţe şi abilităţi. Provocarea poate rezulta 

datorită nivelului diferit de dificultate a sarcinilor, furnizării unor stadii intermediare în 

atingerea scopului şi descoperirii treptate a informaţiei de către utilizatori.


Fantezia vizează satisfacerea nevoilor emoţionale care depind de vârsta, cultura şi 

preferinţele utilizatorilor. 

Curiozitatea poate fi provocată de mister, de inedit şi de oferirea unor recompense 

interesante utilizatorilor. 

Culoarea este un element important în designul softurilor educaţionale. Este 

importantă utilizarea raţională şi cumpătată a culorilor pentru a fi sporită calitatea 

designului softului educaţional şi a sprijini înţelegerea conţinutului transmis. 

Pentru realizarea unui design adecvat, obiectele mici trebuie să fie mai saturate în 

culoare pentru a fi vizibile. 

Există mai multe motive pentru care se utilizează sunete în cadrul softurilor 

educaţionale: pentru furnizarea unor informaţii care nu pot fi transmise prin alte 

mijloace, precum şi pentru acordarea unui sens informaţiilor prezentate de soft. Pentru 

a evita monotonia programului trebuie ocolită repetarea enervantă a unor sunete. De 

asemenea, adăugarea unui fundal muzical într-un soft educaţional contribuie la 

instalarea bunei dispoziţii. 

3. Prezentarea caracteristicilor softurilor educaţionale "Cifrele" şi 

"Naufragiaţi pe Insula Calculelor" 

Softurile educaţionale "Cifrele" şi "Naufragiaţi pe Insula Calculelor" au apărut din 

dorinţa de a oferi elevilor şi celor care se ocupă de educaţia lor, învăţători şi părinţi 

instrumente utile, plăcute şi eficiente pentru însuşirea unor concepte matematice. Ele se 

bazează pe cercetările actuale din psihologia dezvoltării, pe cele mai recente teorii ale 

învăţării pe facilităţile designului soft de înaltă calitate şi pe consultări repetate cu 

învăţători de mare prestigiu. Softurile realizează ceea ce un învăţător expert ar face la 

clasă pentru a-şi ajuta elevii să înveţe matematica. 

Softul educaţional „Cifrele” a fost elaborat de o echipă de psihologi, 

psihopedagogi şi programatori, cu experienţă teoretică şi practică de la Facultatea de 

Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii „Babeş - Bolyai”, Cluj-Napoca şi de la 

Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România. Aceştia au realizat un soft care îi ajută pe 

copii să înveţe numerele şi să-şi dezvolte şi consolideze deprinderi matematice. 

În urma parcurgerii programului, copiii vor fi capabili: 

- să realizeze raportarea cantitate – număr – cifră; 

- să realizeze raportarea cifră – număr – cantitate; 

- să stabilească locul numărului învăţat în şirul numerelor naturale, să precizeze 

predecesorul şi succesorul unui număr; 

- să compare numărul învăţat cu alte numere naturale; 

- să creeze şiruri numerice, respectând reguli date; 

- să ordoneze crescător şi descrescător numerele naturale date; 

- să evidenţieze aspectul ordinal al numerelor naturale; 

- să compună şi să descompună numerele nou învăţate. 

258


Acest soft ajută la însuşirea prin exerciţii a conceptului de număr natural de către 

copiii de 5 - 9 ani. Toate exerciţiile se bazează pe programa şcolară, softul ajustându-se 

la ritmul şi nivelul de dezvoltare al fiecărui copil. 

Tipurile de exerciţii cuprinse în program vizează abstractizarea structurilor 

operaţionale ale copiilor şi sunt: 

a) exerciţii de ataşare a cifrei corespunzătoare unei mulţimi de obiecte sau de 

construire a unei mulţimi pornind de la o cifră dată; 

b) exerciţii de stabilire a locului numărului învăţat în şirul numerelor naturale, 

respectiv de precizare a predecesorului şi succesorului unui număr dat; 

c) exerciţii de ordonare crescătoare şi descrescătoare a numerelor naturale 

învăţate; 

d) creare de şiruri numerice respectând reguli date; 

e) exerciţii de comparare a numărului însuşit cu celelalte numere naturale; 

f) exerciţii de compunere şi descompunere a unor numere. 

Softul educaţional „Naufragiaţi pe Insula Calculelor” furnizează experienţe de 

învăţare şi de consolidare a operaţiilor de adunare şi de scădere pentru elevii din clasele 

I şi a II-a. 

Softul educaţional „Naufragiaţi pe Insula Calculelor” cuprinde 25 de exerciţii 

atractive şi variate ce vizează formarea şi consolidarea competenţelor de calcul 

matematic, precum şi 12 secvenţe de predare a unor adunări şi scăderi cu numere de la 

0 la 1000. Au fost selectate modalităţile cele mai eficiente de predare a operaţiilor de 

adunare şi scădere mai dificile pentru elevi, precum şi exerciţii ce se caracterizează 

prin varietate, accesibilitate, concordanţă cu cerinţele stipulate în Curriculum Naţional. 

Toate exerciţiile sunt "scufundate" într-o poveste, pentru a face mai atractivă 

rezolvarea lor. Este povestea a doi copii naufragiaţi pe o insulă. Pentru a se putea 

întoarce acasă utilizatorul trebuie să îi ajute să rezolve o serie de exerciţii cu grad de 

dificultate diferit. De fiecare dată când utilizatorul rezolvă corect un exerciţiu, Spiritul 

Insulei le construieşte copiilor o parte din corabie. Când toate exerciţiile sunt rezolvate 

corect, corabia e complet refăcută şi copiii, bucuroşi se reîntorc acasă. 

Secvenţele de predare nu au fost selectate întâmplător, ci alegerea lor s-a realizat pe 

baza experienţei acumulată la clasă de cei mai buni învăţători. Modalitatea de predare a 

operaţiilor a fost aleasă şi utilizată în soft, deoarece ea a fost aplicată şi testată în 

practică de învăţători experţi şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă, permiţând 

conştientizarea de către elevi a semnificaţiei operaţiilor şi a principiilor care stau la 

baza efectuării calculelor. 

Au fost selectate acele adunări şi scăderi ce ridică mari probleme elevilor din 

clasele I şi a II-a şi s-au predat metodic, într-o manieră atractivă şi interesantă. Cel care 

predă aceste lecţii este Spiritul plin de înţelepciune al Insulei Calculelor, care 

însufleţeşte prin puterile sale magice numerele ce se adună sau se scad. 

În fiecare secvenţă de predare se porneşte de la un exemplu concret, apoi urmează 

generalizarea, astfel încât elevii pot realiza transferul cunoştinţelor însuşite şi la alte 

operaţii asemănătoare. Adaptarea elevilor la cerinţele şcolare va fi mai uşoară în urma 

parcurgerii acestor secvenţe de predare, deoarece ele sunt în deplină concordanţă cu 

ceea ce se întâmplă în cadrul orelor de matematică. 

Utilizând acest soft educaţional, elevii vor fi capabili: 

- să utilizeze conceptele matematice învăţate;


- să efectueze corect şi rapid operaţii de adunare şi de scădere în concentrele 0-10; 

0-20; 0-30; 0-100; 0-1000, cu şi fără trecere peste ordin; 

- să afle un termen necunoscut dintr-o egalitate (a + ? = b) sau dintr-o inegalitate 

(?– c < d) pe baza probei adunării şi a scăderii sau prin încercări; 

- să verifice valoarea de adevăr a egalităţilor date; 

- să completeze semnele de relaţie (), astfel încât egalităţile să fie adevărate; 

- să stabilească semnele corespunzătoare (“+” şi “-”) unor operaţii ai căror termeni 

şi rezultat sunt cunoscuţi; 

- să efectueze exerciţii formate din mai multe operaţii (adunare-adunare, adunarescădere, 

scădere-scădere), respectând ordinea în care acestea sunt scrise; 

Caracteristicile softurilor "Cifrele" şi "Naufragiaţi pe Insula 

Calculelor" 

1. Concordanţa cu Curriculum-ul Naţional 

Exerciţiile cuprinse în aceste softuri educaţionale corespund cerinţelor stipulate în 

noul Curriculum Naţional, vizând atât prin conţinutul informaţional, cât şi prin forma 

de prezentare, obiectivele specifice matematicii. Utilizarea softurilor nu produce numai 

satisfacţia de a rezolva exerciţii interesante, ci îmbunătăţeşte efectiv performanţa 

şcolară a celor care le utilizează. 

2. Caracterul gradual al exerciţiilor 

Respectând prevederile programei şcolare, exerciţiile prezentate în cadrul softurilor 

sunt gradate ca dificultate şi volum, adaptabile la ritmul propriu de învăţare al fiecărui 

elev, respectându-se particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora. Rezolvarea 

repetată a exerciţiilor în ordinea propusă de autori are consecinţe benefice asupra 

performanţelor şcolare ale elevilor, ajutându-i să depăşească dificultăţile pe care 

aceştia le pot întâmpina. 

Limbajul şi exprimarea folosite în cadrul softurilor sunt accesibile nivelului de 

înţelegere al elevilor, oferindu-se un model de comunicare ce îmbină rigurozitatea 

ştiinţifică cu accesibilitatea. 

3. Facilitarea învăţării 

Softurile educaţionale realizate cuprind exerciţii prezentate într-o formă grafică 

atractivă, însoţite de elemente de animaţie şi de sunete adecvate. Animaţia sporeşte 

capacitatea individuală a copiilor de a vizualiza în mod corespunzător conceptul 

însuşit, este funcţională şi are o valoare formativ-educativă. 

260


4. Învăţarea cu un prieten 

În structura softurilor este prevăzut un „prieten” care participă la rezolvarea 

fiecărui exerciţiu, însufleţind sarcina şi oferindu-i copilului senzaţia liniştitoare că nu 

este singur în abordarea şi în depăşirea unor sarcini mai dificile. Acest prieten, prin 

expresiile faciale şi gesturile sale, oferă copiilor în permanenţă un feed-back despre 

corectitudinea rezolvării exerciţiilor. În cazul rezolvării incorecte a unui exerciţiu în 

mod repetat prietenul oferă copiilor un model de rezolvare, aspectele greşite fiind 

subliniate prin colorarea lor. 

5. Învăţarea prin joc 

Softurile conţin şi elemente de joc care sunt provocatoare, stârnesc curiozitatea, 

menţin atenţia un timp mai îndelungat şi dezvoltă fantezia copiilor, oferindu-le în 

acelaşi timp şi o motivaţie intrinsecă, deosebit de importantă pentru îmbunătăţirea 

performanţei şcolare. 

6. Respectarea principiilor psihopedagogice 

Respectarea principiilor psihopedagogice reprezintă o altă caracteristică a 

programelor, acestea vizând: însuşirea activă şi conştientă a cunoştinţelor, 

sistematizarea cunoştinţelor, parcurgerea exerciţiilor de la simplu la complex, de la 

cunoscut la necunoscut, precum şi respectarea ritmului propriu de înţelegere şi de 

fixare a cunoştinţelor. În consens cu aceste principii, prin programele elaborate se 

schimbă accentul de pe copiii care acceptă pasiv cunoştinţele pe cei care reflectează, 

împărtăşesc şi critică activ învăţarea. 

7. Individualizarea instrucţiei 

Softurile urmăresc individualizarea instrucţiei pentru fiecare copil şi asigurarea unui 

ritm propriu de învăţare. Marele avantaj al acestor programe educaţionale este acela că 

toţi copiii pot folosi conţinutul informaţional la un nivel propriu, îl pot achiziţiona întrun 

ritm personal, ceea ce contribuie la sporirea stimei de sine şi a încrederii în forţele 

proprii. 

Părintele sau cadrul didactic poate fi alături de copil în timpul parcurgerii acestor 

programe, dar aceasta nu este o condiţie necesară, întrucât structura softurilor 

facilitează „munca independentă”. 

8. Monitorizarea progresului 

Softurile furnizează un feed-back imediat şi adecvat, permiţând monitorizarea 

progresului copilului prin afişarea numărului de rezolvări corecte respectiv a celor 

incorecte pentru fiecare exerciţiu. Astfel, pentru fiecare tip de exerciţiu, copilului i se 

acordă un număr de puncte în funcţie de numărul de rezolvări corecte.


4. Concluzii 

Datorită caracteristicilor pe care le au, softurile educaţionale prezentate constituie 

instrumente utile atât în cadrul orelor de matematica cât şi în munca de acasă, fiind 

uşor de utilizat şi de către învăţători, şi de către elevi. Acestea contribuie la facilitarea 

învăţării, la ameliorarea performanţelor şcolare şi la eficientizarea procesului de 

instruire. 

Se poate afirma că softurile educaţionale elaborate reprezintă o alternativă viabila şi 

eficientă la metodele tradiţionale de predare-învăţare, fapt confirmat de rezultatele 

experimentale obţinute de membrii Catedrei de Psihologie a Universităţii "Babeş- 

Bolyai". 

5. Cerinţe software şi hardware 

262 

Sistem de operare Win 95/98/ME/NT/2000/XP 

Calculator Pentium II, 200 MHz cu: 

- min. 32 MB memorie RAM 

- unitate CD-ROM 

- placă de sunet şi boxe 

- min. 2 MB memorie video, 800x600 rezoluţie, culoare pe min. 24 biţi 


[1] Bangert-Downs, R.L. & Kozma, R.B. (1989). „Assessing the Design of 

Instructional Software”. Journal of Research in Computing in Education, Vol 21(3). 

[2] Bransford, J. D., Sherwood, R. D., Hasselbring, T. S., Kinzer, C. K., and 

Williams, S. M. (1990). Anchored instruction: „Why we need it and how technology 

can help”. In D. Nix and R. Spiro (Eds.), Cognition, education, and multimedia: 

Exploring ideas in high technology (p. 115-141). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum. 

[3] Jolicoeur, K. & Berger, D.E. (1988). „Implementing Educational Software and 

Evaluating Its Academic Effectiveness”: Part I & II. Educational Technology, Vol 

28(9-10). 

[4] Means, B. et.al. (1993). “Using Technology to Support Education Reform”. 

Washington, D.C.: Office of Research, U.S. Department of Education, Office of 

Research and Improvement. 

[5] Reeves, T.C. (1993)b. „Research support for interactive multimedia: Existing 

foundation and new directions „(pp 79-96). In C. Latchem, J. Williamson & L. 

Henderson-Lancett (Eds), Interactive multimedia: Practice and promise. London: 

Kogan Page 

[6] Soloway E., Scala N., Jackson S. L. et al. : "Learning theory in practice: case 

studies of learner-centered design". Conference proceedings on Human factors in 

computing systems, p. 189-196. ACM. NY, USA, April 1996


Pachet de programe aplicative pentru studiul disciplinei 

“Vibraţii mecanice” 

Andrei CRAIFALEANU - Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, 


Victor ILIESCU - Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, 

victori@mec.edu.ro 

Iolanda-Gabriela CRAIFALEANU - INCERC Bucureşti, 


Abstract 

Lucrarea prezintă un pachet de programe utilizat in studiul disciplinei “Vibraţii 

mecanice”, dezvoltat în concordanţă cu programa facultăţilor cu profil mecanic de la 

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti. Sunt subliniate avantajele acestei abordări, 

fiind enunţate şi unele consideraţii privind utilizarea resurselor multimedia în 

elaborarea software-ului educaţional menţionat. Este prezentată, cu caracter 

ilustrativ, rezolvarea informatizată a două teme, constând în studiul oscilaţiilor unor 

sisteme dinamice cu două grade de libertate. 


Evoluţia rapidă a tehnologiei moderne ridică dificultăţi în menţinerea la zi a dotării 

cu aparatură didactică a laboratoarelor facultăţilor cu profil tehnic. O soluţie o 

reprezintă dezvoltarea de software educaţional specializat, care permite atât modelarea 

pe calculator a problemelor studiate, cât şi aplicarea unor tehnici de predare noi, cu o 

eficienţă sporită. Soluţia prezintă avantaje precum: costul scăzut, comparativ cu 

echipamentele experimentale echivalente, adaptabilitatea modelelor şi posibilitatea de 

control al parametrilor acestora, accesibilitatea la domiciliul studentului, pentru studiu 

individual. Se creează, în acest fel, un aşa-numit "laborator virtual". 

În lucrarea de faţă, conceptul de mai sus este ilustrat prin două teme ce fac parte din 

programa disciplinei “Vibraţii mecanice”, predate la facultăţile cu profil mecanic ale 

Universităţii “Politehnica” din Bucureşti. La ora actuală, programele aferente sunt 

efectiv utilizate în cadrul orelor de laborator. 

2. Aspecte metodologice 

Dezvoltarea laboratorului virtual de vibraţii mecanice implică realizarea unui sistem 

integrat de aplicaţii, în care fiecare componentă este focalizată asupra unei probleme 

specifice din programa de studiu. Acest caracter modular al sistemului permite 

dezvoltarea succesivă a aplicaţiilor aferente. De asemenea, în cadrul fiecărei aplicaţii 

există posibilitatea introducerii de perfecţionări şi modificări, fie din punct de vedere al


conţinutului teoretic, fie din cel al necesităţilor evidenţiate în procesul utilizării efective 

a programelor. 

În proiectarea sistemului s-au stabilit, de la început, câteva principii de bază: 

− posibilitatea utilizării aplicaţiilor atât în cadrul orelor de laborator, la facultate, cât 

şi pentru studiul individual, la domiciliul studenţilor; 

− posibilitatea lansării aplicaţiilor fie separat, fie prin intermediul unei interfeţe care 

centralizează toate opţiunile disponibile; 

− realizarea unui software capabil să ruleze în bune condiţii chiar pe computere cu 

performanţe tehnice relativ scăzute; 

− interactivitatea programelor; 

− completarea obligatorie a ilustrării grafice a temei, prin desene şi diagrame, cu o 

prezentare succintă a elementelor teoretice aferente; 

− prevederea unui dublu sistem de asistenţă soft (help), compus atât din informaţii 

scrise, apelabile contextual, cât şi din comentarii verbale. 

Specificul disciplinei “Vibraţii mecanice” este adecvat realizării unor tipuri de 

aplicaţii care să se conformeze cerinţelor de mai sus. Fiecare aplicaţie prezintă: 

− o schemă a sistemului studiat; 

− parametrii de intrare ai problemei, modificabili interactiv; 

− formulele utilizate; 

− rezultatele numerice obţinute, în funcţie de parametrii de intrare; 

− reprezentări animate ale sistemului în mişcare, determinate prin valorile introduse 

pentru parametrii de intrare; 

− diagramele parametrilor relevanţi ai mişcării; 

− asistenţă soft sensibilă la context (conţinutul afişat variază în funcţie de etapa de 

rezolvare a problemei); 

− explicaţii sonore sensibile la context. 

Aplicaţiile funcţionează pe calculatoare de tip PC, sub sistemul de operare 

Windows. Cerinţele hardware sunt modeste, o rulare în bune condiţii fiind posibilă, de 

exemplu, pe un sistem cu procesor Pentium 200MHz şi 32 MB memorie RAM. 

3. Exemple ilustrative 

3.2. Studiul oscilaţiilor unui sistem de penduli cuplaţi 

Se studiază micile oscilaţii ale sistemului din fig. 1, format din doi penduli identici, 

cuplaţi cu elementul fix prin resortul liniar elastic cu constanta de elasticitate k1 şi prin 

amortizorul vâscos liniar cu coeficientul de amortizare c1, precum şi între ei, prin 

resortul liniar elastic cu constanta de elasticitate k2 şi prin amortizorul vâscos liniar cu 

coeficientul de amortizare c2. Pendulii sunt construiţi din bilele M1 şi M2 de masă M şi 

diametru neglijabil, sudate la capetele tijelor omogene O1M1, respectiv O2M2, de 

lungime l şi masă m, articulate ideal în O1, respectiv O2, pe elementul fix. 

Pentru determinarea configuraţiei sistemului se aleg drept coordonate generalizate 

unghiurile θ1 şi θ2 formate din tijele pendulilor cu direcţia verticală, presupusă de 

echilibru. 

264

Figura 1 


În figurile următoare sunt prezentate capturi de ecran din programul realizat. 

Figura 2 

l 

M 

e 

m 

d 

b 

M1 

θ1 

a 

k2 

O1 

c1 

k1 c2 

M2 

θ2 

O2 

m 

M 

k1 

c1


Figura 3 

3.2. Studiul oscilaţiilor unui autovehicul 

Oscilaţiile în plan vertical, longitudinal, ale unui autovehicul pot fi studiate, într-o 

primă aproximaţie, pe modelul din fig. 4, constând într-un rigid, suspendat pe două 

resorturi şi două amortizoare, ce modelează sistemul elastic format de roţi şi suspensii. 

Punctele de suspensie A şi B sunt coliniare cu centrul de masă C şi se află la 

distanţele a, respectiv b, de o parte şi de alta a acestuia. 

La echilibru, poziţiile punctelor sunt A0, B0, respectiv C0, iar dreapta pe care o 

determină este orizontală. 

Figura 4 

266 

k1 

A 

A0 

c1 

C 

θ 

a 

z 

b 

C0 

mg 

k2 

B 

B0 

c2


Sistemul are două grade de libertate, poziţia sa perturbată fiind determinată de doi 

parametri: deplasarea verticală z = C0C a centrului de masă şi unghiul θ format de 

dreapta AB cu orizontala. 

Figura 5 

Resorturile au constantele de elasticitate k1 şi k2, amortizoarele au coeficienţii de 

amortizare c1 şi c2, iar rigidul are masa m şi momentul de inerţie J, în raport cu axa 

centrală (ce trece prin C), perpendiculară pe planul figurii. 

În figurile 5 şi 6 sunt prezentate capturi de ecran din programul realizat.


Figura 6 

4. Aprecieri finale 

Programele realizate integrează o serie de concepte de actualitate ale instruirii 

asistate de calculator, reprezentând nucleul unei colecţii de aplicaţii multimedia 

interactive cu caracter educaţional. 

Dezvoltările de viitor pe care şi le propun autorii ţin de creşterea numărului de teme 

de laborator incluse în pachet, de adaptarea la utilizarea în reţea, precum şi de crearea 

unor laboratoare virtuale pentru alte discipline înrudite. 


[1] Craifaleanu, A., Iliescu, V. şi Craifaleanu, I. G., Ion, C. G., "Program de reprezentare 

animată a oscilaţiilor unui sistem de penduli cuplaţi", Simpozionul "Tehnologii educaţionale pe 

platforme electronice în învăţământul ingineresc", Universitatea Tehnică de Construcţii 

Bucureşti, Bucureşti, 9-10 mai 2003, CD-ROM. 

[2] Cooper, A., Proiectarea interfeţelor utilizator. Editura Tehnică, Bucureşti, 1997. 

[3] Gheorghe, A., Preda, M., Dinescu, R. şi Craifaleanu, A., "Aparat didactic pentru simularea 

oscilaţiilor unui autovehicul", Revista META, nr. 2, Editura Printech, Bucureşti, mai 2001, 

pp. 93-101. 

268


WebUniv - SISTEM INFORMATIC UNIVERSITAR INTEGRAT 

Prof. dr. Virgil Chichernea 

Facultatea de Informatica Manageriala 

Universitatea Romano-Americana 

vchichernea@rau.ro 

Abstract 

In cadrul lucrarii sunt prezentate principalele modele arhitecturale si functionale ale unui 

Proiect de Sistem Informatic Universitar Integrat, bazat pe tehnologii Web, precum si directiile 

actuale de utilizare ale acestuia la Universitatea Romano-Americana din Bucuresti. Se 

evalueaza impactul unor astfel de produse informatice asupra activitatilor specifice procesului 

de invatamant academic(WebBoard), a gestiunii acestui proces complex (InfoCent) si se 

estimeaza evolutia viitoare a utilizarii unor astfel de sisteme. Constientizarea prioritatii 

acordate de Comisia Europeana industriei de e-Learning si identificarea realizarilor obtinute 

in acest domeniu in tara noastra reprezinta unul din obiectivele centrale ale acestei lucrari. 

1. Prezentarea proiectului WebUniv 

In Comunitatea Europeana se acorda o prioritate sporita industriei de e-Learning, iar in 

present pe plan mondial se pot identifica un numar mare de proiecte implementate deja 

in sute de universitati. La noi in tara exista preocupari sustinute in acest domeniu atat 

in mediul universitar cat si pentru invatamantul preuniversitar si in acest sens 

semnalam lucrarile prezentate la Forul e-Learning organizat de Universitatea 

Politehnica Bucuresti in luna martie 2003, la al VI-lea Conferinta Internationala de 

Informatica Economica organizata la Academia de Studii Economice, produsul AEL 

realizat pentru invatamantul preuniversitar etc. In cele ce urmeaza se prezinta, sub o 

forma succinta, structura acestui proiect, aflat in curs de ralizare la Universitatea 

Romano-Americana si din care sunt functionale partial modulele WebBoard si 

InfoCent. 

Obiective: 

1. Realizare instrumente Web pentru construirea cursurilor universitare in 

format electronic si accesraea acestrora de la un terminal 

conectat la retea; 

2. Realizarea unui mediu virtual de desfasurare a activitatilor specifice 

procesului de transmitere, verificare cunostinte si administrare a 

cursurilor aferente unui Plan de invatamant universitar; 

3. Realizarea unui Fond de instruire in format electronic (programe 

analitice, cursuri universitare, culegeri de studii de caz si 

proiecte, Baterii de teste pentru autoevaluare, culegere de teste 

pentru examinare) aferente disciplinelor din Planul de 

invatamant;


270 

4. Realizarea de aplicatii informatice destinate gestiunii procesului de 

invatamat (baze de date studenti, evidenta note la examene, foi 

matricole, orarii, statistici, avizier elcrtronic, etc.); 

5. Realizare de produse program destinate memorarii si regasirii 

documentelor (biblioteca, gestiune suporturi de carti in format 

electronic, realizare de instrumente de informare si documentare 

specifice activitatii de cercetare stiintifica universitara). 

Strucura produsului WebUniv: 

- Sistem software pentru realizarea si gestiunea Fondului de instruire 

(WebBoard); 

- Fond de instruire specific disciplinelor din Planul de Invatamant 

organizat pe facultati/ani de studii/materii (FIAC); 

- Aplicatii informatice specifice activitatii de secretariat (InfoCent), 

activitatii de biblioteca, activitatii de informare-documentare. 

Descriere WebBoard (Prezentare produs, beneficii si avantaje): 

În cele ce urmează se prezinta o schita a facilitatilor oferite de care 

produsul WebUniv faţă de metoda clasică de învăţare: 

1) Pentru profesori 

WebUniv furnizeaza un sistem de administrare a cursurilor multifunctional, 

bine definit, suficient de flexibil pentru orice instructor care doreste sa imbunatateasca 

traditionala experienta din clasa cu tehnologia online. WebUniv usureaza munca 

profesorilor datorita tipurilor de teste grila care sunt corectate automat. 

2) Pentru studenţi 

Acestia vor benficia de interfaţa WebUniv, care le permite accesarea cursurilor 

de la orice calculator conectat la Internet printr-un simplu browser. Aceştia pot 

comunica cu profesorii şi cu ceilalţi studenţi prin intermediul camerei virtuale de 

discuţii, forumului de discuţii şi poştei electronice. 

3) Pentru instituţii 

WebUniv reprezintă o platformă unică, deloc costisitoare. Produsul 

WebUniv poate fi folosit simultan de mai mulţi utilizatori, este sigur şi proiectat 

pentru a îmbunătăţi misiunea academica a instituţiilor. 

Pentru o înţelegere mai bună a utilităţii produsului WebUniv vă prezentam 

în continuare instrumentele de lucru WebUniv: 

1. Instumente destinate realizarii conţinutului cursului 

-Calendar - înregistrarea tuturor activităţilor (întâlniri, teste, examinari etc.) 

într-un calendar online;


-CD-ROM - accesul la anumite fişiere direct de la computerul utilizatorului, 

instrument util pentru încărarea mai rapidă a pagini web; 

-Compilaţie; 

-Modulul conţinut – accesarea conţinutului cursului; 

-Harta cursului – o privire de ansamblu asupra cursului; 

-Glosar; 

-Baza de imagini; 

-Index; 

-Programa analitică. 

2. Instrumente pentru comunicare: 

-Camera virtuala de discuţii – camere cu subiecte specifice şi cu subiecte 

generale; 

-Forum de discuţii – propuneri de teme de discuţii şi răspunsuri la diferite 

teme de discuţii; 

-Posta electronică – permite trimiterea de mesaje electronice profesorului şi 

colegilor de curs; 

-Tabla virtuală de desenat – acces simultan online la o tablă virtuală de 

desenat. 

Pentru o comunicare eficientă (explicarea unei schiţe, desen, document etc.) 

pot fi folosite în acelaşi timp tabla virtuală de desenat şi camera virtuală de discuţii. 

3. Instumente de evaluare: 

-Tema pentru studiu – profesorul alege subiectul temei şi data cand aceasta 

temă trebuie predată de către student. Avantajul acestui instrument constă în faptul 

că tema, proiectul respectiv poate fi un document multimedia; 

- Rezultate - afişarea rezultatelor testelor şi temelor pentru studiu; 

-Teste cu întrebări de mai multe tipuri:


272 

1. cu o varianta de răspuns, 

2. cu mai multe variante de răspuns, 

3. teste cu întrebari deschise care necesita ca răspuns un cuvant, 

4. teste cu întrebari deschise care necesita un răspuns scurt , 

5. teste cu întrebari deschise care necesita un răspuns mai amplu 

-Test de autoevaluare - testarea cunoştinţelor studentului fără ca acesta să 

primească vreo notă. 

4. Instrumente pentru studiu 

-Semne de carte – permite folosirea bookmark-urilor pentru paginile 

frecvent vizitate; 

-Bibliografie – o lista de carţi, articole şi adrese URL relevante; 

-Căutare – căutare de cuvinte şi fraze din curs; 

-Pagina studentului – crearea propriului web site; 

-Prezentări– studenţii pot lucra individual sau pe grupuri la realizarea unui 

proiect. Grupurile de studenţi, tema şi data predarii proiectului on-line este stabilită 

de către profesor. Studenţii din cadrul grupului pot colabora on-line in cadrul 

proiectului; 

-Luarea de notiţe. 

Folosirea pachetului software WebUniv se poate concretiza în foarte multe 

tipuri de aplicaţii: 

- cursuri şi teste la distanţă pentru autoevaluare, 

- pregatirea studenţilor prin accesul în reţeaua locală a universităţii cu sau fără 

prezenţa profesorului, 

- organizarea unei simulari a examenului de admitere în facultate, 

- organizarea admiterii în facultate, 

- organizarea testelor şi a examenelor semestriale, 

- organizarea de biblioteci virtuale. 

Accesul studenţilor la aceste tipuri de aplicaţii poate fi liber sau controlat 

cu anumite parole de acces şi eventual contra cost. 

Functiuni WebBoard: 

- Sugestii de conectare la WebBoard (login triks); 

- Editarea profilului utilizatorului; 

- Conferinte (lectii) si mesaje; 

- Citirea mesajelor; 

- Cautarea mesajelor;


- Participarea la WebBord prin intermediul unui Browser; 

- Participarea prin intermediul unui Newsreader; 

- Participarea prin e-mail; 

- Cautarea utilizatorilor; 

- Mentinerea unei liste de adrese (keeping an address book); 

- Contactarea celorlalti utilizatori; 

- Utilizarea camerei de chat; 

- Deconectarea de la WebBoard. 

II. Descriere FIAC (prezentare continut, beneficii si avantaje) 

Fondul de instruire este structurat pe disciplinele de studio prevazute in Planul de 

invatamant si contine: 

- Programa analitica a cursului; 

- Manualul de studiu, in format digital, realizat in modul de instruire 

programata; 

- Culegere de studii de caz, teme de proiect, probleme propuse etc. recomandate 

spre rezolvare studentilor; 

- Baterii de teste de autoevaluare; 

- Baterii de teste de verificare. 

III. Aplicatii de gestiune: 

Domeniul D1: PROCESUL DE INVATAMANT 

Aplicatii informatice: 

- Informari (actualizate periodic) pe INTERNET privind: 

. Planul de invatamant pe facultati, ani calendaristici si ani de studii; 

. Cadre didcatice titulare de curs/ seminar/laborator; 

. Acoperire cu materiale didactice; 

. Orarul pe facultati si ani de studii 

- Asigurarea de facilitati multimedia in amfiteatre si salile de curs; 

- Sisteme de instruire asistate de calculator ( invatamantul in era digitala) 

Domeniul D2: EVIDENTA PROCESULUI DE INVATAMANT 


- Informatizarea Centralizatoarelor pe facultati, ani de studii si forme de 

invatamant (INFOCENT); 

- Informatizarea Registrului Matricol pe facultati, ani de studii si forme de 

invatamant (INFOMAT); 

- Raportari statistice standardizate sau la cerere (operative/ cerute de CNS ; 

CNEAA, MEN etc;) 

- Provenienta studenti lor din facultate pe licee si judete; 

Domeniul D3: FINANCIAR CONTABIL 

Aplicatii informatice:


- Evidenta incasari taxe studenti; 

- Gestiune materiale 

- Gestiune mijloace fixe 

- Evidenta contracte/sponsorizari 

274 

Domeniul D4: RESURSE UMANE (PERSONAL –RETRIBUIRE) 


- Evidenta personal 

- Calculul de salarii 

- Statul de functiuni 

- Raportari standardizate sau la cerere; 

Domeniul D5: SITE-UL UNIVERSITATII 


- Prezentarea universitatii; 

- Prezentarea facultatilor 

- Prezentarea cadrelor didactice; 

- Prezentarea manifestarilor stiintifice si a temelor de cercetare; 

Domeniul D6: BIBLIOTECA – DOCUMENTARE 


- Sisteme de memorare si regasire documente pe suport ( gen ISIS); 

- Evidenta catalog carti si manuale didactice; 

- Gestiune activitate de librarie 

Bibliografie: 

1. Lucrarile prezentate la Forum e-Lerning; Universitatea Politehnica 

Bucuresti, 21 Martie 2003; 

2. Lucrarile prezentate la a VI-a Conferinta Internationala de Informatica 

Economica; Academia de Studii Economice Bucuresti, 8-10 Mai 

2003 

3. V. Chichernea – Sistem de Instruire Asistata de Calculator (SIAC- 

I100/CORAL). Volumul : INFO-IASI ’85. Lucrarile celui de al V-lea 

colocviu de Informatica. Octombrie 1985 Vol. II, pg. 539-549. 

4. C. Apostol, G. Zamfir: Invatamant deschis in mediul Internet. Revista 

Informatica Economica. Vol IV. Nr. 4 (16), 2000, pg. 63-73 

5. www. sjsu.edu 

6. www.utoledo.edu


Manual informatizat - Programare în C++ 

Simona Roşescu – Liceul “E. Lovinescu”, 

e-mail: simona_rosescu@yahoo.com 

Abstract 

Manualul on-line de programare în C++ răspunde cerinţelor formulate atât de micii 

programatori, elevi din clasa a IX a de liceu, cât şi de profesori. Este un instrument menit 

să determine elevul să-şi însuşească anumite cunoştinţe si deprinderi de bază in 

programare. Manualul a fost proiectat cu Visual Basic 6.0 şi urmăreşte programa şcolară 

aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru anul 2002-2003. El este însoţit de o 

documentaţie scrisă în Word care prezintă structura şi modul de utilizare a ei. 


Scopul aplicaţiei este de a veni în sprijinul tuturor celor care programează 

sau doresc să programeze în mediul C++ 

Pentru a asimila noţiunile limbajului de programare, elevul trebuie să 

parcurgă capitolele manualului Tudor Sorin, varianta on-line. 

Pentru aceasta, profesorul poate să verifice soluţiile prezentate de elev, 

poate să propună mereu noi probleme, iar elevul poate să înveţe printr-o metodă 

vizuală, lecţiile manualului şi să realizeze aplicaţii în C++ uşor şi eficient 

2. Modul de functionare 

Manualul online se adreseaza atât elevilor cât şi profesorilor şi necesită 

cunoştinţe minime din domeniul şi lucrul cu aplicaţiile de tip Windows. 

Manualul cuprinde următoarele 5 capitole:


Capitolul 1, “Elemente de baza ale programului C++” prezintă noţiuni 

elementare privind structura programelor C++, vocabularul limbajului, tipurile de date 

folosite, operatori. 

Capitolul 2, “Instrucţiunile limbajului C++” conţine instrucţiunile de bază 

utilizate în programare. De asemenea, sunt prezentate aplicaţii în C++. 

Capitolul 3 “Mediul de programare C++” este destinat modului de utilizare al 

programului C++. 

Capitolul 4 “Tipuri de date structurate” abordează problematica analizei 

algoritmilor. Sunt studiaţi vectorii unidimensionali şi multidimensionali. 

In capitolul 5, “Fişiere” se analizează tipurile de fişiere cu care se poate lucra 

şi este prezentat modul de lucru al fişierelor. 

Profesorul poate să introducă noi aplicaţii în manulul informatizat. Spre 

exemplificare, vom urmări pas cu pas etapele pe care le parcurge profesorul, pentru a 

diversifica problemele de la subcapitolul “2.6 Instrucţiunea Do-While”. 

� Se lansează aplicaţia; prin realizarea unui simplu click pe butonul de comandă 

“Lansarea aplicaţiei” ataşat formei de deschidere, se deschide o fereastra ce reţine 

cuprinsul manualului. Aceasta este prezentată în figura de mai jos (fig. 1). 

276


� Acţionarea unui dublu click pe controlul ComboBox destinat Capitolului 2, 

apare o listă derulantă cu subcapitolele respective. Se slectează subcapitolul “2.6 

Instrucţiunea Do-While”. Ca rezultat, va apare fereastra următoare (fig 2): 

Se selectează meniul Probleme 

� Noua interfăţă va fi: 

Figura 2 

Figura 3


� Pentru a putea shimba enunţul Problemei 1, este necesar să facem prelucrări în 

proiectarea formei. Astfel, în etapa de prelucrare, vom selecta controlul Text ce reţine 

enunţul şi vom incărca cu ajutorul proprietăţii Text un nou enunţ de problemă. 

� Profesorul oferă şi rezolvarea problemelor, dar nu imediat. Astfel, elevul 

trebuie mai întâi să deschidă mediul C++ şi să încerce cel puţin o dată să găsească 

soluţia problemei. La închiderea programului C++, vor apare butoane de comandă 

etichetate REZOLVARE. Cu un simplu click pe aceste butoane, este vizibilă pe formă 

o cutie de text cu soluţia corectă. 

� Pentru ieşire din aplicaţie, se efectuează click pe butonul de comandă IEŞIRE. 

Elevul poate să asimileze cunoştinţe C++ încercînd să înţeleagă aplicaţiile 

prezentate (acestea au ataşate câte un executabil) şi să rezolve problemele propuse. 

Pentru exemplificare, vom descrie în continuare etapele ce trebuiesc parcurse de elev 

pentru a rezolva problemele propuse la subcapitolul “2.6 Instrucţiunea Do-while”. 

� Se deschide cuprinsul manualului informatizat. 

� Se efectuează dublu click pe controlul ce reţine subcapitolul “2.6 Instrucţinea 

Do-while” şi se va lansa interfaţa dorită. 

� Elevul aprofundează noţiunile teoretice. 

� Click pe meniul Probleme şi apare o formă cu două butoane de comandă, 

etichetate APLICATII şi PROBLEME PROPUSE. 

� Realizarea unui click pe butonul APLICATII, face vizibile controalele utilizate 

pentru enunţul aplicatiei şi executabilele corespunzatoare. 

� Click pe iconul alăturat enunţului şi se va deschide executabilul aplicaţiei 

� Un simplu click pe butonul PROBLEME PROPUSE face să dispară aplicaţiile, 

şi să apară controalele pentru probleme. 

� Elevul citeşte enunţul unei probleme 

278


� Prin efectuarea unui simplu click pe iconul etichetat “Mediul C++”, elevul 

poate deschide programul C++ şi să încerce să găsească soluţia la probleme (fig. 4). 

� La închiderea mediului C++, elevul observă că pe formă apare pentru fiecare 

problemă in parte, câte un buton etichetat REZOLVARE. Realizând un simplu click pe 

acest buton, este vizibilă pe formă o casetă text cu programul C++ corespunzător 

aplicaţiei. 

� Dacă elevul doreşte să revină la partea teoretică, click pe meniul Teorie. 

� Pentru revenire la cuprinsul manualului, click pe butonul START. 

� Pentru ieşire din manualul informatizat, click pe butonul etichetat IEŞIRE 

Bibliografie 

Figura 4 

[1] P. Gheorghe, “Programarea calculatoarelor în limbajul Visual Basic”, Editura 

Gestiunea, Bucureşti, 2000 

[2] B. Pătruţ, “Aplicaţii în Visual Basic”, Editura Teora, Bucuresti, 2002 

[3] B. Pătruţ, “Algoritmi şi limbaje de programare. Manual de informatică pentru clasa 

a IX-a”, Editura Teora, Bucureşti, 1998 

[4]M. Sandor, “Ghid de utilizare Visual basic 6.0”, Editura Albatros, Cluj-Napoca, 

2000 

A N E X A

Nr. 

crt. 

1. 

2. 

3. 

4. 

5 


280 

Lucrari inscrise CNIV-2003 

LISTA AUTORILOR SI LUCRARILOR INSCRISE PENTRU 

PREZENTARE 

NUME, 

Institutia 

Dumitru 

Luminita 

Universitatea 

"Dunarea de Jos" 

Galati 

Dumitru 

Luminita 

Universitatea 

"Dunarea de 

Jos" Galati 

Dumitru 

Luminita 

Universitatea 


Jos" Galati 

Viorel 

Marinescu, 

Mariana 

Marinescu, 

Sorin 

Dumitrache, 

Elena 

Dumitrache 

Universitatea 

Tehnica de 

Constructii 

Bucuresti 

Viorel 

Marinescu, 

Mariana 

Marinescu, 

Sorin 

Dumitrache, 

(in ordinea sosirii formularului de inscriere) 

Sectiunea Titlul Lucrarii / Scurta descriere 

A 

B 

Expozitie 

B 

B 

Implementarea secventierii simple din cadrul standardului IMS 

Standardul IMS furnizeaza de curand specificatii bine puse la punct pentru modelarea 

diverselor aspecte implicate de e-Learning. Secventierea simpla este unul din acestea.. 

e-Prelegere: organizarea si distribuierea resurselor educationale 

Predarea unui curs prin mijloace de e-Learning reduce drastic interactiunea profesorcursant; 

totusi, prin modelarea cursantului si monitorizarea/analiza raspunsurilor acestuia 

prelegerea poate fi mai mult sau mai putin personalizata in vederea cresterii eficientei 

acesteia.. 

Professor:e - platforma de e-Learning pentru formare continua 

Invatamantul postuniversitar mobil o forma de instruire continua in 

viitor 

Lucrarea prezinta experienta laboratorului de cercetare-dezvoltare in informatica aplicata - 

LIA, din cadrul Centrului de cercetare al catedrei de Constructii hidrotehnice - Facultatea de 

hidrotehnica - UTCB in domeniul invatamantului asistat de calculator - IAC, invatamantului 

deschis la distanta - IDD (deci e-learning) si micile experiente facute pentru invatamantul 

mobil (deci m-learning). Se prezinta necesitatile soft si hard, concepte si principii pentru 

realizarea unui astfel de invatamant.. 

Formarea cadrelor didactice care predau informatica in invatamantul 

preuniversitar prin invatamantul postuniversitar folosind noi 

tehnologii IT&C 

Lucrarea prezinta experienta interesanta in pregatirea profesorilor de informatica din 

invatamantul preuniversitar si altor specialisti in informatica prin sistemul de invatamant 

postuniversitar. Instruirea s-a facut prin cursuri de zi si pas cu pas se trece la Invatamantul 

deschis la distanta. Cursantii sunt in general absolventi ai invatamantului superior cu 

specializari diferite de informatica dar exista si absolventi cu specializari in informatica care

6 

7 

8 

9 

10 

11 

Elena 

Dumitrache 

Universitatea 

Tehnica de 

Constructii 

Bucuresti 

Plesea Doru 

Alexandru 

ASE Bucureşti, 

DPPD 

Adrian 

Adascalitei 

Universitatea 

Tehnica "Gh. 

Asachi" Iasi 

Ion Udrescu, 

Alexandru 

Raducanu 

Studenti, 

specializarea 

Inginerie 

Matematica. 

Univ. Tehnica 

de Constructii 

Bucuresti 

Istrate 

Olimpius, 

Institutul de 

Stiinte ale 

Educatiei 

Vlada Marin, 

Universitatea 

din Bucuresti 

Vlada Marin, 

Universitatea 

din Bucuresti 


A 

A 

B 

A 

A 

B 

vin sa se puna la curent cu ultimele tehnologii IT&C. Se folosesc tehnici de invatamant 

asistat de calculator - IAC (deci e-learning). In lucrare se prezinta rezultatele obtinute, reactii 

ale cursantilor si pareri ale instructorilor.. 

Analiza eficientei educationale a paginilor de web 

In lucrare sunt prezentate o serie de factori care trebuie avuti in vedere la analiza a 

eficientei educationale a paginilor de web. 

Proiectarea Sistemica a Cursurilor Universitare Ingineresti pentru 

E-Learning 

Proiectul are ca obiectiv realizarea unui mediu informatic pentru conceperea, administrarea si 

distribuirea în reteaua Web a Cursurilor Interactive Ingineresti, mediu care exploateaza Tehnologia 

Informatiei. Lucrarea prezinta metodologia unui mediu de realizare, administrare si distrubuire a 

cursurilor interactive on-line (sau Web), exploatând cât mai bine tehnologii de comunicatii si 

prelucrarea informatiilor. Mediul informatic pentru instruire este conceput ca un complement al 

activitatilor didactice conventionale. Studentii, profesorii si administratorii de sistem sunt principalii 

participanti în cadrul acestui sistem de instruire interactiv. A fost conceput un sistem de autorare de 

tip Hypermedia care sa permita tuturor participantilor sa-si îndeplineasca sarcinile. Mediul VIRTUiS 

este fundamentat pe dezvoltarea unui concept pedagogic inovator care permite participarea 

profesorilor si studentilor la generarea unor materiale interactive de curs distribuite în retele 

informatice, oferind un set complet de utilitare software de retea care sa permita integrarea si 

utilizarea acestor acestor materiale pe mai multe tipuri de platforme (PC). 

Folosirea tablei electronice in invatamantul asistat de calculator 

Lucrarea prezinta viziunea cursantului asupra sistemului de educatie care foloseste 

tehnologiile informatiei si comunicatiei. Autorii au asistat la cursul "Grafica pe 

calculator" care a fost sustinut folosindu-se tehnologii hard si soft specifice 

invatamantului asistat de calculator, inclusiv tabla electronica.. 

Academia Online 

Descrierea sistemului de elearning disponibil la adresa www.academiaonline.ro, cu 

incursiuni in teoria predarii si invatarii la distanta dupa material vizual... 

Gandirea algoritmica - o filosofie moderna a matematicii si 

informaticii 

Dezvoltarea informaticii actuale se datoreaza cercetarilor, rezultatelor si experientelor din 

domeniile SISTEMELOR DE CALCUL, ALGORITMICII si PROGRAMARII, dar mai ales a 

interdependentei acestor domenii prin asa-numita triada "SISTEM DE CALCUL - 

ALGORITMICA - PROGRAMARE". La baza acestei interdependente se afla conceptul de 

ALGORITM, concept ce a construit pentru om o noua filosofie: GANDIREA ALGORITMICA. 

Conceptul a fost introdus in matematica veche, utilizat de matematica moderna si 

perfectionat de informatica in utilizarea calculatoarelor moderne. Aceasta gandire 

algoritmica a facut posibila aparitia si dezvoltarea Tehnologiei Informatiei (IT) ce reprezinta 

de fapt implementarea filosofiei procesarii, gestionarii si comunicarii informatiilor si 

cunostintelor. 

Software educational pentru informatica pe web site-ul 

Universitatii din Bucuresti 

(www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm)

12 

13 

14 


Vlada Marin, 

Universitatea 

din Bucuresti 

Craciunas 

Silviu, 

Craciunas S. 

Silviu, 

Craciunas 

Irina, 

Universitatea 

"Lucian Blaga" 

din Sibiu 

Giurgiu 

Mircea, 

Universitatea 

Tehnica din 

Cluj-Napoca 

282 

A 

A, 

Expozitie 

A 

Lucrarea prezinta categoria "eBooks - stiinte exacte - Informatica": 

Dr. Ioan Strainescu - Informatica si tehnologia informatiei 

( 

http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/info/INDEX.htm) 

Conf. Dr. Marin Vlada - Birotica si tehnici multimedia 

(http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Birotica/) 

Conf. Dr. Marin Vlada - Sisteme de operare 

(http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Seiso/) 

Conf. Dr. Marin Vlada - Rezolvarea problemelor cu Eureka 

(http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica/eureka/) 

Campusul virtual al unei facultati - imaginea moderna in 

educatiei 

Devize care trebuie avute in vedere la elaborarea unui web site pentru o facultate: 

1. Conectare + Navigare INTERNET = Informare + Comunicare + Competenta + 

Transparenta = Reforma în mentalitate si activitate 

2. Inventarea si raspandirea tehnologiilor INTERNET s-au realizat in scopul procesarii 

eficiente a informatiilor stiintifice, didactice, economice, sociale, etc. 

3. Orice informatie disponibila, de orice natura, din orice domeniu de activitate aflata in 

orice loc din lume, trebuie sa fie libera si transparenta pentru a fi accesata, prelucrata, 

utilizata si comunicata, excepte sunt cazurile in care informatia este clasificata printr-un 

criteriu de securitate sau este confidentiala raportata la o anumita persoana fizica sau 

juridica. 

My SeLF - My System for e-Learning and Formation (provizoriu) 

My SeLF este un sistem informatic la dispozitia tuturor participantilor la activitatile aferente 

procesului educational. Sistemul pune la dispozitia secretariatelor si responsabililor de 

programe de studii proceduri pentru pregatirea si administrarea activitatilor didactice, iar 

cadrelor didactice si cursantilor posibilitatea infaptuirii propriuzise a procesului de formare 

utilizand mediul Internet. Sistemul functioneaza, intr-o prima versiune, in cadrul Centrului 

pentru Invatamant la Distanta al Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu pentru sistemul de 

invatamant ID si FR (cid.sibiu.rdsnet.ro). 

Platforma de E-learning "CONCORDE" si materiale educationale 

pentru invatamant la distanta. 

Articolul prezinta rezultatele obtinute pana in prezent in cadrul proiectului pilot Leonardo da 

Vinci "Acquisition of Complementary Competencies through Open and Distance Education" 

(CONCORDE) - "Achizitia de competente complementare prin invatamant deschis si la 

distanta", cu accent pe modelul pedagogic utilizat in platforma web si pe criteriile de 

elaborare a materialelor educationale. In primele etape ale proiectului au fost identificate si 

analizate nevoile de formare profesionala, ca si competente complementare, in cateva 

domenii de interes ale partenerilor: competente digitale in utilizarea calculatoarelor si de 

comunicare in Internet, matrite pentru materiale plastice, tehnologii informationale pentru 

programarea aplicatiilor Internet, administrarea afacerilor, apoi au fost definite principiile de 

formare a retelei formative la nivel European si a criteriilor de elaborare a materialelor de tip 

educatie la distanta. Se va prezenta oferta educationala a acestui proiect, precum si 

anumite detalii de implementare tehnologica. Deoarece competentele complementare sunt 

vazute in contextul acestui proiect ca o diferenta intre ceea ce persoana stie si ceea ce ar 

trebui (sau vrea) sa stie pentru a raspunde unor cerinte dinamice de pe piata muncii, 

modelul pedagogic are in vedere proiectarea si utilizarea materialului formativ din punct de 

vedere practic, orientat pe activitati individuale sau de grup. In consecinta, suportul 

tehnologic a fost proiectat si implementat de asa natura incat sa raspunda acestor nevoi, 

atat din punctul de vedere al simplificarii si automatizarii procesului de creare a continutului 

materialelor de educatie la distanta - pentru instructor sau profesor, cat si a demersului 

formativ - pentru student sau elev. Platforma web permite crearea off line sau on line a 

continutului formativ prin instrumente de editare extrem de simple, managementul acestor 

resurse, managementul utilizatorilor, planificarea in timp a campaniilor educationale, sistem 

de comunicare si informare on-line, precum si alte instrumente specifice sistemelor de 

invatamant la distanta.

15 

16 

17 

18 

19 

20 

Giurgiu 

Mircea, 

Universitatea 

Tehnica din 

Cluj-Napoca 

Tataram 

Sanda Monica, 

Universitatea 

din Bucuresti, 

Facultatea de 

Matematica si 

Informatica 

Luca Traian, 

Venus 

Technologies 

Provider - Iasi 

Cocu Adina, 

Universitatea 


Jos" Galati 

Georgeta 

Mandrescu, 

Universitatea 

Ovidius - 

Constanta 

Paunescu 

Cosmin, 

SC ProSoft++ 

S.R.L. 


A 

A 

A 

A 

A 

B 

Proiectul "OCTOPUS": Solutie pentru implementarea unui 

centru cu 

resurse educationale On-Line. 

Aceasta comunicare are ca principal obiectiv diseminarea unor rezultate partiale obtinute in 

proiectul Socrates/Minerva "OCTOPUS: Trans-National On-Line Resource Centre" - "Centru 

cu resurse transnationale in Internet" (www.octopus-eu.org), atat din punctul de vedere al 

implementarilor tehnologice, cat si al solutiilor pedagogice de invatamant la distanta in 

Internet. Platforma contine resurse educationale si de cercetare intr-un domeniu 

interdisciplinar: acela al educatiei pentru protectia mediului. Avand in vedere complexitatea 

domeniului, proiectul propune un mecanism inovativ si adaptiv pentru stocarea si regasirea 

resurselor bazat pe tehnologii informationale de ultima ora: pagini web dinamice, 

interactiune cu baze de date in Internet, interfete personalizate, instrumente de creare 

rapida a materialelor in format electronic, facilitati de comunicare sincrona si asincrona, s.a. 

"Inima" acestei platforme este o baza de date foarte bine organizata prin intermediul 

metadescriptorilor. Exista o abordare interculturala pe aceasta platforma web, ce 

reconsidera intr-o maniera moderna, reflexiva, procesele de informare-formare prin care 

cunostintele sunt cladite si dobandite folosind instrumente Internet. Posibilitatile 

educationale sunt practic nelimitate, deschise si personalizate, directionate fiind atat catre 

creatorul de resurse prin materiale informate si activitati practice, cat si catre student sau 

elev. Procesul formativ este autonom si colaborativ. Mai mult, implementarea tehnologica 

este de asa natura incat permite o dinamica ridicata a continutului informational si o 

flexibilitate deosebita in adaptarea solutiei la orice alt domeniu, fapt ce exprima efectul 

multiplicator al acestui proiect aflat in faza de evaluare on-line a prototipului. 

Pachete software educational proiectate de studentii Facultatii 

de Matematica si Informatica din Universitatea Bucuresti 

Prezenta lucrare isi propune sa discute cateva dintre contributiile studentilor Facultatii de 

Matematica si Informatica (de la sectiile de Informatica si Matematica-Informatica si de la 

Colegiul de Informatica) pentru diversificarea ofertei de software educational.. 

VLC Virtual Language Classroom 

Prezentare a noilor tehnici de predare a limbilor straine folosind ca suport didactic o retea 

de calculatoare si pachetul de programe VLC - Virtual Language Classroom. 

Modalitati de personalizare in e-learning 

Prezentarea diverselor aspecte ale personalizarii procesului de invataare si tehnicilor prin 

care se realizeaza adaptarea sistemelor de e-learning la nevoile si cerintele specifice 

fiecarui utilizator, in functie de profilul acestuia, nivelul de cunostinte, ritmul de lucru, 

asteptari.. 

Utilizarea calculatorului in chimie 

Se prezinta necesitatile soft si hard, concepte si principii pentru realizarea implementarii 

pachetului de utilitare CS ChemOffice la Facultatea de Chimie, cu posibilitatea extinderii in 

teoria predarii si invatarii la distanta dupa material vizual.... 

NetOp SCHOOL - un instrument rapid, sigur, flexibil si puternic 

pentru instruirea asistata de calculator 

NetOp School este un program destinat instruirii asistate de calculator produs de compania 

Danware, o companie din Danemarca specializata de 20 de ani in dezvoltarea produselor 

software pentru controlul PC-urilor de la distanta. Programul se adreseaza in general 

scolilor, universitatilor sau companiilor care vor sa-si imbunatateasca procesul de instruire al 

elevilor, studentilor sau propriilor angajati, dupa caz. Poate fi utilizat intr-o sala obisnuita de 

cursuri dotata cu calculatoare, sau intr-o clasa virtuala - unde studentii si profesorul se afla 

in locatii diferite dar sunt conectati printr-o retea (ex. Internet). Printre facilitatile acestui 

program se numara prezentarea simultana a ecranului profesorului pe calculatoarele

21 

22 

23 

24 

25 


Simion Doina 

Irina, 

Universitatea 

POLITEHNICA 

Bucuresti 

Rosescu 

Simona, 

Liceul 

"E.Lovinescu", 

Bucuresti 

Ionescu Doru, 

Facultatea de 

Matematica 

Chichernea 

Virgil, 

Universitatea 

Romano- 

Americana 

Florea Ion, 

Aldea Costel, 

Universitatea 

"Transilvania" 

Brasov 

284 

A 

C 

B, C 

B 

B 

studentilor sau lansarea unui anumit program (ex. Microsoft Excel) pe toate calculatoarele 

studentilor fara a se muta din fata propriului calculator. De asemenea, profesorul poate 

forma grupuri de lucru separate cu posibilitatea numirii unor asistenti si monitorizarea 

activitatii acestora (a tuturor studentilor sau fiecare in parte) pe propriul ecran.. 

PROFESOR vs. e-Learning in proiectul TUTOLANGUES 

Prezentarea vizeaza atat diseminarea unui model posibil de abordare a predarii la distanta 

in domeniul limbilor straine cat si implicatiile sale la nivelul formarii profesorului care 

utilizeaza noile tehnologii educationale. Modelul TUTOLANGUES este rezultatul unui 

parteneriat international stabilit in cadrul programul UE, Leonardo da Vinci. 

"Manual informatizat C++" 

Manualul on-line de programare in C++ este un instrument menit sa determine elevul sa-si 

insuseasca anumite cunostinte si deprinderi de baza in programare. Manualul a fost 

proiectat cu Visual Basic 6.0 si urmareste programa scolara aprobata de Ministerul 

Educatiei Nationale pentru anul 2002-2003. El este insotit de o documentatie scrisa in Word 

care prezinta structura si modul de utilizare. 

Prezentarea softul educational LABORATORUL DE STATISTICA 

Softul se poate copia si rula de la: www.geocities.com/statprob 

Softul educational LABORATORUL DE STATISTICA e ste o simpla aplicatie interactiva utila 

intelegerii si aprofundarii celor mai importante concepte ale statisticii. Imbunatateste, dar nu 

inlocuieste un curs de statistica, in consecinta, pentru utilizare sunt necesare notiuni 

elementare de statistica desprinse din orice curs teoretic de profil. Spre deosebire de alte 

materii, in studiul statisticii este absolut necesar un soft educational. Desenarea 

histogramelor, graficelor densitatilor de probabilitate, generarea variabilelor aleatoare, 

calculul anumitor valori nu pot fi facute decat cu ajutorul calculatorului. Conceptele foarte 

abstracte de selectie,estimatie,intervale de incredere, teste statistice, regresie devin foarte 

clare prin simulare. Din majoritatea cursurilor si cartilor de statistica lipsesc rezultatele cu 

aplicatie practica ce se pot obtine cu ajutorul acestui soft educational.Softul se adreseaza 

elevilor, studentilor, dar mai ales profesorilor ce doresc sa-si imbunatateasca metoda de 

predare a statisticii. Este, de asemenea, necesar celor ce invata utilizarea softurilor gen 

SPSS, STATISTICA, S-PLUS, SASS. Aceste programe se utilizeaza pentru prelucrarea 

unor date statistice si nu cu un scop educational. Ele se adreseaza unor utilizatori ce deja 

au cunostinte de statistica . LABORATORUL DE STATISTICA face legatura intre practica 

si teorie, este pasul intermediar între curs si SPSS. Spre deosebire de alte softuri, pentru 

utilizare nu este necesara o documentatie specifica. 

WebUniv - SISTEM INFORMATIC UNIVERSITAR INTEGRAT 

In cadrul lucrarii sunt prezentate principalele modele arhitecturale si functionale ale unui 

Proiect de Sistem Informatic Universitar Integrat, bazat pe tehnologii Web, precum si 

directiile actuale de utilizare ale acestuia la Universitatea Romano-Americana din Bucuresti. 

Se evalueaza impactul unor astfel de produse informatice asupra activitatilor specifice 

procesului de invatamant 

academic (WebBoard), a gestiunii acestui proces complex (InfoCent) si se estimeaza 

evolutia viitoare a utilizarii unor astfel de sisteme. Constientizarea prioritatii acordate de 

Comisia Europeana industriei de e-Learning si identificarea realizarilor obtinute in acest 

domeniu in tara noastra reprezinta unul din obiectivele centrale ale acestei lucrari. 

Soft multimedia pentru pregatirea materialelor de curs 

Dezvoltarea permanenta a tehnologiilor Internet a adus cu sine noi mijloace si totodata noi 

posibilitati de gestionare si de supraveghere atat a sistemelor cat si a proceselor din toate 

domeniile stiintei. 

Din multitudinea de probleme pe care le ridica procesele de invatamant, in special cele de 

invatamant la distanta, exprimam in aceasta lucrare cu ajutorul programului ViewletBuilder 

cateva aspecte ale instruirii cu ajutorul calculatorului. Aplicatia creata pentru exemplificare 

permite celor care doresc sa invete urmarirea sub forma de film multimedia a pasilor ce 

trebuie facuti pentru a executa o anumita operatie pe calculator, in cazul nostru o operatiune 

de securizare a unei retele in general sau a unui calculator in particular - redenumirea 

contului de administrator. 

Daca in mod normal pasii ce trebuie facuti trebuiau sa fie foarte clar descrisi si exemplificati,

26 

27 

28 

29 

30 

31 

Schileru Ion, 

A.S.E. 

Bucuresti 

Moise 

Gabriela, 

Universitatea 

Petrol-Gaze din 

Ploiesti 

Schileru Ana- 

Ilina; Schileru 

Nicolae-Fulger, 

Lic. de Arte 

Plastice "N. 

Tonitza" 

Bucuresti; Sc. 

Sup. Com. 

"N.Kretzulescu" 

Buc. 

Laculeanu Ana 

Maria, 

Colegiul 

National Mircea 

cel Batran 

Rm. Valcea 

Chiru Simona- 

Lelia, 

Academia de 

Studii 

Economice - 

Bucuresti 

Guleac Sorin, 

SOFTWIN 


A 

A 

C 

C 

A 

C 

cu ajutorul unei astfel de aplicatii acesti pasi sunt urmariti audio-vizual, dispunand de 

asemenea la fiecare noua modificare de comentariile corespunzatoare, cat si de 

posibilitatea de a întrerupe rularea filmului in vederea testarii practice a ceea ce se intelege 

din filmul respectiv. Exemplul de aplicatie a fost generat folosind suportul de curs pentru 

disciplina Retele de calculatoare (Florea, 2003), softul ViewletBuilder (versiune shareware 

din Internet) si sistemul de operare Microsoft Windows Xp. 

Echipamente pentru achizitii de imagini 

Lucrarea prezinta succint aspecte practice privind procurarea echipamentelor pentru 

achizitii de imagini, incepand de la definirea scopului pana la exploatarea si mentenanta 

acestora. 

Sunt prezentate deopotriva echipamente si tehnici conventionale (analogice) si mijloace 

moderne (digitale). 

Toate aspectele prezentate reprezinta observatii si experienta ale autorului, angajat 

ocupational - prin profesie si pasiune - in universul acestor mijloace. 

O experienta inedita si solicitanta a constituit-o derularea unui proiect independent CNFIS 

avand ca obiectiv achizitionarea de mijloace pentru cercetare si invatamant, intre care si 

echipamente pentru achizitii de imagini. 

Program informatic pentru realizarea planurilor conceptuale 

Lucrarea prezinta stadiul actual al proiectului CNCSIS cu titlul "Program informatic pentru 

realizarea planurilor conceptuale" si este structurata in patru parti. Prima parte contine 

taxonomia software-urilor educationale, a doua parte prezinta un rezumat al programului 

informatic, a treia parte defineste tehnologia implementarii software-ului in mediul retea si in 

final ultima parte explica utilizarea planurilor conceptuale in procesul educational. 

Paginile web - o formula eficienta in dezvoltarea interesului si 

aptitudinilor pentru e-learning si e-activities 

Tehnicile e-learning constituie un domeniu captivant indeosebi pentru tinerii aflati la varsta 

scolii si prezinta o mare atractie si provocare. Dificultatile cu care se confrunta un tanar care 

doreste sa se initieze in acest domeniu sunt prezentate in asociere cu nevoia de progres 

rapid si de aplicare a acestor cunostinte in formule noi in diverse activitati. Prezentam in 

lucrare experienta personala in insusirea cunostintelor si aptitudinilor de creare a unei pagini 

web. De asemenea, exemplificam cu aplicatii ale cunostintelor acumulate. 

Criterii de evaluare pentru softul educational 

Analiza produselor educative este o problema care se pune simultan profesorilor, elevilor, 

parintilor si sistemului educativ. In fata abundentei resurselor pedagogice, on-line si off-line, 

provenite de la operatori comerciali sau publici, de la indivizi izolati sau de la organizatii, 

utilizarea lor implica evaluarea calitatii si a valorii lor, adecvarea la nevoile si contextul de 

utilizare. 

E-learning - solutie pentru asigurarea calitatii si competitivitatii 

invatamantului universitar 

Lucrarea isi propune sa realizeze o scurta analiza a aspectelor referitoare la societatea 

informationala, atat la nivel international, cat si la nivel national si sa evidentieze rolul elearning-ului 

in asigurarea calitatii si a competitivitatii institutiilor de invatamânt superior. 

In prima parte sunt prezentate succint demersurile intreprinse de tarile dezvoltate pentru 

trecerea la societatea informationala si dimensiunile unei societati informationale bazata pe 

cunoastere. De asemenea, este prezentat si stadiul implementarii societatii informationale in 

Romania. 

In partea a doua a lucrarii este subliniata contributia e-learning-ului la imbunatatirea 

continua a calitatii serviciilor oferite de institutiile de invatamant superior. 

Proiectarea si dezvoltarea de software educational de calitate 

Asigurarea calitatii software-ului educational reprezinta o constanta provocare, fiind un 

proces neintrerupt ce incepe odata cu proiectarea didactica si continua pe tot parcursul 

existentei acelui produs. Prezentarea va enumera cateva caracteristici ce individualizeaza 

un software educational de calitate din perspectiva experientei SOFTWIN ca lider national in 

producerea de continut educational in format electronic.

32 

33 

34 

35 

36 

37 

38 


Guleac Sorin, 

SOFTWIN 

286 

Expozitie 

Tachiciu Laurentiu; 

Schileru Ion, 

Academia de Studii 

Economice - Bucuresti 

Carmocanu Gheorghe, 

Lic. Pedag. Botosani 

Danet Nicolae, 

Universitatea Tehnica de 

Constructii Bucuresti 

Patrut Bogdan, 

Universitatea din Bacau 

Patrut Bogdan, 

EduSoft 

Radu Jugureanu, 

SC SIVECO 

ROMANIA SA 

Lectii interactive pentru liceu 

SOFTWIN, lider si formator al pietei de continut educational electronic din Romania si cu o 

experienta internationala de succes de peste 10 ani, propune o completare a metodelor 

traditionale de instruire, prin 80 de lectii interactive pentru liceu. Lectiile Intuitext, cu peste 

320 de module de invatare continand aproape 1500 de obiecte multimedia si animatii 

interactive, stabilesc noi standarde in domeniul predarii asistate de calculator si faciliteaza 

asimilarea mai sbuna a materialului educational de catre elevi. 

A 

A 

B 

B 

Expozitie 

C 

Exemplu de raspuns in domeniul educatiei la 

provocarile globalizarii 

Firmele industriale sunt din ce in ce mai mult expuse unui mediu 

international unde se confrunta cu probleme noi. La astfel de probleme 

oamenii inzestrati cu o pregatire profesionala traditionala nu au 

capacitatea de a face fata in mod eficient. 

Lucrarea prezinta proiectul "Global Education in Manufacturing" care se 

deruleaza cu concursul unor universitati, institute si mari companii din 

patru continente, orientat catre gasirea unor formule curriculare 

netraditionale, menite sa dezvolte competentele reclamate de noua 

realitate. 

Solutii Web cu ASP.NET 

Realizarea aplicatiilor WEB cu platforma ASP.NET. 

Metode numerice cu Mathcad 

Lucrarea ilustreaza modul in care se poate folosi pachetul de programe 

Mathcad pentru predarea unor metode numerice. Sunt prezentate, ca 

exemple, metode pentru obtinerea polinoamelor Legendre de diferite 

grade si calcularea radacinilor acestora, calculul valorii unei integrale 

folosind formula lui Gauss, determinarea solutiei unei ecuatii diferentiale 

utilizand metodele Taylor si Runge-Kutta. 

Enciclopedia multimedia Rocarta 

Prezentarea enciclopediei Rocarta si posibilitatile de folosire a acesteia in 

documentarea si informarea studentilor si profesorilor. Rocarta contine 

3000 de articole despre romanii de pretutindeni, despre Romania, 

cultura, istoria si stiinta romaneasca. 

Produse multimedia educationale pentru elevi 

Prezentarea unor produse multimedia educationale realizate de echipa 

EduSoft: Rocarta, Lumea pasarilor, Lumea maimutelor, Aplicatii 

informatice. 


Cresterea gradului de cunostinte IT in randul profesorior si elevilor - un 

pas important catre societatea informationala. 

Platforma software AEL dezvoltata de SIVECO Romania sprijina reforma 

educationala initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, 

privind introducerea tehnologiei informatiei ca instrument didactic in 

scoala romaneasca. 

AEL este un sistem integrat de predare/invatare si management al 

continutului, menit sa sprijine profesorii/tutorii, elevii, dezvoltatorii de 

continut, precum si ceilalti participanti la actul educational in procesul de 

invatare. Desi conceput initial pentru universitati/invatamant la distanta, 

AEL este folosit in prezent pentru nivelul de invatamant preuniversitar, 

fiind totusi extrem de potrivit pentru diverse limbi de studiu, regiuni, 

diferite nivele de studiu si tipuri de organizatii. 

Sistemul AEL urmareste sa: 

? Spijine procesul de predare/invatare prin mijloace informatice 

moderne 

? Usureze procesul de invatare 

? Stimuleze creativitatea si competitia, dar si lucrul in echipa 

? Suplimenteze metodele didactice traditionale cu tehnologii noi 

? Utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele si 

instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat. 

AEL este un instrument modern, pe care profesorul il foloseste in sala de 

clasa impreuna cu tabla si creta. AEL este o solutie completa de

39 

40 

41 

42 

Florin Ilia, 

SC SIVECO 

ROMANIA SA 


Radu Jugureanu, 

SC SIVECO 

ROMANIA SA 

Serban Naicu, 

Compania de Electronica 

SENA 

Gabriel Vonas; 

Paul Cotarlea, 

A 

Expozitie 

Expozitie 

Expozitie 

eLearning 

Suport pentru predare/invatare 

AEL are capabilitati de administrare si livrare a diverselor tipuri de 

continut educational precum materiale interactive tip multimedia, 

tutoriale, exercitii, simulari, jocuri educationale si multe altele. 

Baza de cunostinte 

Sistemul dispune de un centru de cunostinte electronic, care joaca rolul 

unui depozitar de continut si solutii de management, adaptabil, 

configurabil, indexabil. Baza de cunostinte ofera utilizatorilor (chiar si 

celor neinitiati) urmatoarele posibilitati: 

- crearea de continut 

o Editoare HTML incorporate 

o Editoare de formule matematice incorporate 

o Editoare de teste si tutoriale 

o Editoare de glosare/dictionare 

- import si export de texte din: 

o fisiere 

o arhive/directoare de resurse 

o format bazat pe standarde precum SCORM ti IMS 

- adaptarea sau modificarea continutului 

- Organizarea continutului in cursuri 

- Crearea propriilor lectii din componente standard de continut 

Orice tip de continut care poate rula pe un client poate fi inclus in baza de 

cunostinte. 

- AEL ofera editoare HTML, editoare de formule matematice si 

tutoriale pentru crearea de continut on-line. In plus, centrul de cunostinte 

are un dictionar puternic, integrat cu toate celelalte module. 

Suport pentru agregarea continutului. 

Continutul este structurat si adaptat in functie de nevoile profesorilor. 

Continutul poate fi imbogatit cu infomatii suplimentare legate de curicula, 

cuvinte cheie, nivel de studiu, versiune 

si autor. Fluxurile de predare sunt definite pentru fiecare curs, integrand 

testele de autoevaluare sau testele on-line ca orice alt tip de continut. 

Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fi 

adaptate si aplicate oricarei portiuni ale bazei de cunostinte. Baza de 

cunostinte ofera functii de cautare ierarhica, filtrata, sau dupa cuvinte 

cheie. 

AEL, O tehnologie de varf in Sistemul Educational 

Informatizat 

Romanesc 

AEL este o platforma software moderna construita pe baza tehnologiilor 

actuale. Echipa SIVECO Romania a ales portabilitatea si mentenanta, 

construind AEL-ul in sistem multi-strat, folosind un client care nu 

consuma resurse, de tip browser web conectat la un server web si de 

aplicatii scris in Java. Folosim tehnologii de ultima ora ca Enterprise Java 

Beans, jdbc, Java servlets, jsp-s, Java applets si utilizam intensiv XML. 

Utilizam un concept de reutilizare a continutului care este bazat pe 

formate de descriere a impachetarilor in XML si am implementat 

elementele necesare pentru a putea importa si exporta elementele 

necesare conform standardelor MathMl, SCORM si IMS. 


AEL - un instrument educational complemetar. Modele de lectii asistate 

de calculator in invatamantul preuniversitar romanesc pe platforma AEL 

Magazin de actualitate a pietei romanesti de 

Tehnolgia Informatiei si Comunicatii 

Publicatie lunara(ziar) ce prezinta stiri, noutati, evenimente, lansari, 

produse si servicii, interviuri, noutati editoriale, toate din domeniul IT&C. 

Evaluarea aplicatiei e-learning IDSoft la nivel de 

Input

43 

44 

45 

46 

47 


Universitatea 

Babes-Bolyai, 

Catedra de Psihologie; 

SC Cognitrom SRL 

Curt Ionela Magdalena, 

Centrul National Leonardo da 

Vinci 

Iacob Andrei, 

Colegiul National 

"Nicu Gane" Falticeni 

Vladoiu Monica, 

Universitatea Petrol-Gaze 

Ploiesti 

Cristian Marinoiu, 

UPG Ploiesti 

Sebastian Blaghi, 

s.c. VSB GROUP s.r.l. 

288 

A 

C 

A 

A 

C 

Expozitie 

Aceasta lucrare prezinta evaluarea la nivel de Input a platformei de elearning 

IDSoft din perspectiva cadrului propus de Rovai (2003). Accentul 

este pus pe facilitatile si particularitatile acestei aplicatii, realizandu-se o 

prezentare succinta a "actorilor" implicati in gestiunea si utilizarea 

sistemului. Sunt descrise pe scurt facilitatile de: gestionare a cursantilor, 

tutorilor, 

instructorilor, disciplinelor si cursurilor, personalizare a datelor de 

identificare, administrare a suporturilor de curs si a resurselor, 

comunicare sincrona si asincrona, generare de teste de evaluare si 

autoevaluare. 

Aplicatii elearning in formarea profesionala initiala 

si continua 

Lucarea de fata isi propune analiza produselor dezvoltate in cadrul 

proiectelor pilot finantate prin Programul Comunitar Leonardo da Vinci, 

cu tematica formarea profesionala initiala si continua la distantaelearning. 

Grafuri - algoritmi specifici + evaluare 

Pachet de programe pentru predarea si evaluarea asistata de calculator 

a teoriei grafurilor. 

Este constituit din cinci programe: 

> Grafuri - program folosit in predarea efectiva a materiei 

> NetGraf - ofera suport pentru retea programului Grafuri 

> Composer - pentru compunerea testelor grila 

> Evaluator - este folosit in evaluarea cunostiintelor cu ajutorul testelor 

grila 

> Administrator - ofera suport pentru retea evaluarii. 

Toate programele au numeroase facilitati, mai ales interactiunea elevprofesor, 

elev-calculator, profesor-calculator, interfata prietenoasa si 

securitate in evaluare. 

Programele au fost dezvoltate in mediul Borland Delphi 7. 

Cerinte sistem : Windows 95/98/2000/Me/Xp, Pentium 200 MMX, 32 Mb 

Ram, 2 Mb Video. 

E-muzeele ca suport pentru instructie si educatie 

on-line 

Cultura Digitala poate fi una dintre cele mai interesante evolutii 

contemporane. 

In aceasta noua lume a accesului digital la informatie, este vital sa 

construim o structura on-line permanenta si deschisa a institutiilor 

culturale la nivel mondial. Accesul nelimitat la mostenirea 

culturala constituie o cale majora de urmat pentru a oferi cetatenilor o 

perspectiva coerenta asupra propriei identitati si o intelegere reciproca a 

unitatii lor in diversitate, prin instructie si educatie continua. In acest 

context, muzeele electronice (e-museums) vor juca un rol insemnat. 

Articolul de fata incearca sa schiteze cateva directii de urmat in acest 

sens, asa cum sunt ele percepute in acest moment, acolo unde exista 

dezvoltari de muzee on-line, alaturi de propunerea unui algoritm de 

constructie a unui muzeu digital. 

Aplicatie web pentru invatarea online a modelarii 

prin regresie 

In aceasta lucrare este prezentat un sistem de instruire si evaluare in 

domeniul modelelor de regresie utilizand tehnologii web. 

FiziK 

FiziK este un software educational adresat ciclului gimnazial, dedicat 

studiului fizicii. Acest produs a primit premiul BINARY din acest an la 

sectiunea software educational. FiziK vine ca un material didactic unic 

prin calitatea continutului didactic, abordarea pedagogica si inalta tinuta a 

implementarii sub aspect tehnologic. Caractersiticile sale functionale 

permit: 

> Prezentarea notiunilor si proceselor fizice; 

> Modelarea fenomenelor fizice; 

> Simularea experimentelor si lucrarilor de laborator; 

> Verificarea si autoevaluarea cunostintelor elevilor.

48 


Radu Radescu; 

Cristian Lacraru, 

Universitatea "Politehnica" 

Bucuresti 

B 

Avantajele utilizarii unui software educational in studiul fizicii se prezinta 

prin urmatoarele: 

- Ofera o metoda interactiva de studiu; 

- Prezinta continutul didactic intr-o forma atractiva, prin animatie si text, 

facandu-l mai usor asimilabil; 

- Permite urmarirea pas cu pas a experimentelor simulate; 

- Ofera posibilitatea evidentierii fenomenelor cheie din experimente; 

- Asigura insusirea cunostintelor prin intermediul jocurilor cu continut 

didactic 

VSB GROUP a dezvoltat acest software educational pentru necesitatile 

pietei romanesti de specific. FiziK se adreseaza ciclului gimnazial fiind 

realizat pentru aria curriculara matematica si 

stiinte, conceput pentru disciplina fizica. Acest produs este unul complet 

nou, unic prin calitatea continutului didactic, abordarea pedagogica si 

inalta tinuta a implementarii sub aspect tehnologic. 

VSB GROUP se aliniaza prin realizarea acestui software actualelor 

tendinte si transformari din invatamantul romanesc, oferind un produs 

novator si deosebit de puternic unei piete in formare. 

Acest produs vine ca un raspuns la necesitatile reale ale invatamantului 

romanesc. 

Aplicatia FiziK a fost realizata integral ca un produs nou, fara a prelua 

module sau parti din programe existente. Acest produs se adreseaza in 

special scolilor, dar poate fi utilizat ca material de studiu la o serie de alte 

nivele de invatamant. Informatia este prezentata intr-o structura 

modulara, astfel incat modulele integrate sa corespunda tematicii 

abordate in capitolele din programa scolara a disciplinei fizica pentru 

fiecare din clasele VI, VII, VIII. 

Structural, aplicatia contine urmatoarele 3 module: 

1. TESTE - organizat pe 3 segmente: 

- GRILE - aceasta parte se prezinta sub forma unui set de grile 

interactive prin care se realizeaza testarea cunostintelor specifice 

capitolului respectiv, impreuna cu corectarea progresiva a greselilor 

survenite. 

- CUVINTE ASCUNSE - se prezinta ca un joc interactiv de anagrame 

folosind la aprofundarea notiunilor specifice capitolului respectiv. 

- SPANZURATOARE - ajuta la fixarea notiunilor tematice prin 

intermediul unui joc intuitiv realizat pe principiul clasicei "spanzuratori". 

2. EXPERIMENTE - aici este prezentata activitatea experimentala prin 

simularea si modelarea 3D a experimentelor. Fiecare experiment poate fi 

vizualizat sub forma unui film, cu posibilitatea urmaririi pas cu pas a 

fenomenului. 

3. MATERIALE - in cadrul acestei parti se efectueaza prezentarea, prin 

vizualizare tridimensionala, a elementelor de laborator utilizate in cadrul 

experimentelor. 

Caracteristici specifice produsului FiziK: 

- Dezvoltat pentru ciclul gimnazial din scolile generale romanesti. 

- Acopera programa scolara specifica. 

- Este format din 3 sectiuni de sine statatoare: FiziK6, FiziK7 si FiziK8. 

- Sectiunile au o structura modulara, modulele integrate corespunzand 

tematicii abordate in capitolele programei scolare. 

- Fiecare sectiune contine modulele de TESTE, EXPERIMENTE si 

MATERIALE, pentru fiecare dintre capitolele programei scolare. 

Metode de testare automata in platforma e-learning 

C-Learn-E 

Lucrarea de fata işi propune o scurta abordare a facilitatilor de testare 

care pot fi oferite de catre o platforma de invatamant electronic asistat, 

numita C-Learn-E. Sunt atinse in principal aspecte teoretice şi tehnice din 

cadrul sesiunilor de testare şi de evaluare a rezultatelor. Principalele 

obiective urmarite in realizarea platformei sunt reprezentate de modul 

interactiv şi atractiv de prezentare a cursurilor, de facilitatile oferite 

cursantilor, dar şi tutorilor, precum şi de conceperea notiunii de clasa 

virtuala.

49 

50 

51 


Loredana Mihalca; Lucian 

Mosut, 

Facultatea de Psihologie si 

Stiinte ale Educatiei, 

Universitatea 

Babes-Bolyai 

Pana Laurentiu, 

UPG Ploiesti 

Ionut Lambrescu, 

Universitatea Petrol Gaze din 

Ploiesti 

52 

290 

Craifaleanu 

Andrei, 

Universitatea 

"Politehnica" din 

Bucuresti 

B 

Expozitie 

A 

B 

Softuri educationale pentru invatarea matematicii 

la clasele primare 

In educatia actuala, tehnologia are un rol deosebit de important, 

impunandu-se realizarea unor softuri educationale care sa usureze 

procesul de invatare. Pentru integrarea eficienta a softurilor educationale 

in sistemul de invatamant, acestea trebuie sa treaca printr-un proces de 

evaluare incepand chiar de la faza de planificare a acestora. Exista linii 

clare privind elaborarea softurilor educationale si o serie de cercetari 

empirice axate pe evaluarea designului acestora ce trebuie luate in 

considerare de realizatori. Se asteapta ca programele educationale sa fie 

o provocare din punct de vedere cognitiv, sa fie atractive, sa motiveze 

elevii si sa-i transforme in participanti activi la propriul proces de invatare. 

Pornind de la aceste premise o echipa multidisciplinara de la Facultatea 

de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Univ. "Babes-Bolyai" si de la 

Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania a demarat un program de 

realizare de softuri educationale care sa sprijine procesul de invatare. 

Descrierea resurselor educationale cu ajutorul RDF 

Articolul descrie modul in care se poate descrie semantica resurselor 

educationale din mediul virtual (Internet), pentru o catalogare si o 

regasire mai usoara. 

ITFORTECH- Platforma de formare in domeniul 

ingineresc 

Articolul prezinta experienta autorilor in proiectarea, realizarea si 

utilizarea unui produs multimedia dedicat invatarii asistate de calculator. 

Platforma pe care s-a realizat produsul a fost Asymetrix Toolbok 7.0. 

Colectivul a inclus reprezentanti ai Universitatii Petrol Gaze din Ploiest i, 

colegiului Dumfries&Galloway din Scotia si Tecminho din Portugalia. 

Produsul, intitulat ITFORTECH ( pentru ca se adreseaza formarii in 

domeniul tehnic), este format din 5 capitole si este (partial) trilingv. 

Produsul este gandit ca o succesiune de diapozitive (ce contin text, 

imagini si animatii), ce pot fi accesate secvential, cu posibilitati de 

navigare intre sectiuni si cu acces la module de autoevaluare. Intregul 

pachet poate fi integrat (in format html) in platforma Plei@d instalata la 

Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti, ca suport si pentru formele de 

invatamant la distanta. 

Pachet de programe aplicative pentru studiul 

disciplinei "Vibratii mecanice" 

Lucrarea prezinta un pachet de programe utilizat in studiul disciplinei 

"Vibratii mecanice", dezvoltat în concordanta cu programa facultatilor cu 

profil mecanic de la Universitatea "Politehnica" din Bucuresti. Sunt 

subliniate avantajele acestei abordari, fiind enuntate si unele consideratii 

privind utilizarea resurselor multimedia în elaborarea software ului 

educational mentionat. Este prezentata, cu caracter ilustrativ, rezolvarea 

informatizata a doua teme, constand in studiul oscilatiilor unor sisteme 

dinamice cu doua grade de libertate.

Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual - 2003 291

Ghidul Autorului \(titlul lucrării\) - Facultatea de Matematică şi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Ghidul Autorului \(titlul lucrării\) - Facultatea de Matematică şi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?