Viaļa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 3 - Viata in Gorj

ÎNCEPUT DE AN TRAS LA INDIGODouă săptămâni deşomaj tehnic la SNLOCei peste 9000 de angajaţi aiSocietăţii Naţionale a LignituluiOltenia vor intra în şomaj tehnic înperioada 27 martie - 11 aprilieGuvernul a decis reducerea de la3 ani la 1 an a termenului după carechiriaşii ANL pot opta pentru cum-părarea locuinţelor construite prinProgramul derulat de această institu-ţie. Astfel, Executivul a aprobat,printr-o Ordonanţă de Urgenţă, modificareaLegii 152/1998 privind în-fiinţarea Agenţiei Naţionale deLocuinţe.„Prin acest act normativ,Guvernul facilitează cumpărarea locuinţelorconstruite prin ANL, locuiteacum de chiriaşii tineri”, a afir-mat ministrul Elena Udrea. Deasemenea, adoptarea actului norma-tiv are ca scop atragerea de fondurila bugetul ministerului pentru construireade noi locuinţe, având în ve-dere că prin vânzarea locuinţelorANL, ministerul estimează atragereala buget a unei sume de aproxi-mativ 500 milioane de euro, a maiprecizat ministrul DezvoltăriiRegionale şi Turismului.Tot în cadrul şedinţei de Guverndin 23.02.2010 a mai fost aprobatăHotărârea de Guvern privindProgramul “Renaşterea SatuluiRomânesc – 10 case pentru specialişti”.Potrivit actului normativ, fiecareautoritate locală din mediul ru-ral va putea solicita MinisteruluiViaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 3ACTUALITATE2010. Măsura a fost luată de cătreconducerea SNLO ca urmare a reduceriicererii de cărbune din parteabeneficiarilor în raport cu con-tractele încheiate iniţial pentru anul2010 şi a rezultatelor financiare ne-gative înregistrate de unitate în lunaianuarie 2010.Dezvoltării construirea a câte 10case pentru specialiştii care profe-sează în localităţile respective.Ministrul Dezvoltării a precizatcare vor fi caracteristicile tehnice aleacestor tipuri de locuinţe. Aceste locuinţevor fi construite pe o suprafa-ţă de 100 – 120 mp, vor avea 2-3camere şi minimum 500 mp de te-ren. De asemenea, ministrul Udrea amenţionat că acestea vor fi locuinţede serviciu, ocupate pe perioadacontractului de muncă şi nu vor pu-tea fi ulterior cumpărate. În cazul înÎn perioada în care minerii vorsta acasă, conducerea SNLO sperăsă obţină o reducere a cheltuielilorcu peste 2 miliarde de lei vechi. Cei9000 de mineri vor primi 75% dinsalariul de bază, plus spor de vechi-me. De asemenea, angajatorul şiangajaţii sunt scutiţi de la plata asi-gurărilor sociale.În perioada 27.03 - 11.04.2010,când va fi întreruptă activitatea deproducţie a societăţii, la nivelul fiecăreisubunităţi se vor desfăşura ac-tivităţi de control, de pază, aeraj,evacuări ape, menţinerea în sigu-ranţă a utilajelor, a drumurilor deacces la depozitele de cărbune şi in-cinta subunităţilor.Din nou ne întrebăm cine are interesulca SNLO să tot stea în con-cedii prelungite? Suntem convinşică mineritul din Oltenia are, dinnou, nevoie de ajutor. Oricum, începutulde an 2010 pare unul de aş-teptări şi speranţe pentru mineriidin SNLO, chiar dacă l-au începutîn concediu şi îl continuă în şomajtehnic. După cum vedem, situaţiase alterează pe zi ce trece. Şomajultehnic ar putea cuprinde şi celelalteunităţi economice din amonte şiaval de SNLO.Programul „Renaşterea SatuluiRomânesc” a fost aprobat de Guverncare autorităţile locale vor percepechirie, aceasta nu poate depăşi va-loarea de administrare a locuinţei.Pentru închirierea acestor locuinţevor avea prioritate tinerii de până în35 de ani, însă aceasta nu va fi ocondiţie exclusivă.M.Dan- În urmă cu două zile,Primăria Rovinari, împreună cuCasa de Cultură şi BibliotecaRovinari au organizat ultimulconcurs de patinaj din sezonul2009 - 2010. Vremea frumoasă aadus la patinoarul sintetic dincentrul oraşului, un număr foartemare de elevi însoţiţi de cadre di-dactice de la Şcoala Generală Nr.1 Rovinari. Fiind ultima ediţie aacestui concurs, organizatorii aufost mai darnici cu cei trei câşti-gători ai concursului şi le-auacordat acestora abonamente laŞtrandul Orăşenesc Rovinari petimpul verii.- În urmă cu două zile secre-tarul de stat în MinisterulSănătăţii, Adrian Streinu Cercel,a poposit pe meleagurileGorjului. După ce a vizitat secţiade boli infecţioase de la TârguJiu, Adrian Streinu Cercel s-a îndreptatcătre Spitalul de psihia-trie din Turceni, următoareleunități vizate de aceste controalefiind cele din Târgu Cărbuneşti șiNovaci. Astfel de inspecţii suntefectuate în această săptămână înmai multe spitale din țară.- Ministrul Sănătăţii, CsekeAttila, a anunţat, miercuri, că vorfi desfiinţate 577 de funcţii deconducere, respectiv de manageriinterimari, din spitale, fiind redusastfel numărul acestora de la2.069 la 1.492, prin care se vaface o economie de peste un mili-on de lei lunar.- Începând cu prima zi a luniiaprilie, medicii din cabinetele deasistenţă medicală primară, am-bulatoriu de specialitate, inclusivspecialităţile paraclinice şi medicinădentară şi din cele de asis-tenţă medicală de recuperare, auobligaţia să acorde servicii medicalepe baza unei programări te-lefonice sau prin alte mijloace,efectuată cu cel puţin 24 ore îna-inte de data dorită. Cabinetelemedicale trebuie să afişeze la locvizibil numărul de telefon la carese pot efectua programările.- Circulaţia pe DN 6B se des-făşoară pe un singur sens datorităunei alunecări de teren care aavut loc la km 40+400, în locali-tatea Urda de Sus, comunaStoina. Alunecarea de teren aafectat ¾ din partea carosabilă şidrumul de sprijin.Din informaţiile primite de laSecţia Drumuri Naţionale TârguJiu, fenomenul a apărut din cauzaapei din sol, a traficului greu şi amaterialului antiderapant care afost folosit în această iarnă.În prezent o echipă de laSecţia Drumuri Naţionale TârguJiu lucrează în zonă, iar circulaţiase desfăşoară pe un singur sens şieste asigurată semnalizarea co-respunzătoare.Traficul rutier se desfăşoarăalternativ pe sensul de mersHurezani - Craiova, zona fiindsemnalizată corespunzător cu in-dicatoare rutiere.Conducătorii auto trebuie sărespecte semnificaţia indicatoarelorrutiere şi indicaţiile poliţiş-tilor rutieri care monitorizeazătraficul în zonă.

4 • Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010POLITICFLORIN CÂRCIUMARU, PSD GORJ:„Am câştigat, cu riscul de a filinşaţi de proprii noştri colegi!”Alegerea lui Victor Ponta înfuncţia de preşedinte al PSD, aşacum a subliniat Florin Cârciumaru,preşedintele Organizaţiei PSDGorj, la recenta conferinţă de presă,constituie un eveniment deosebitpentru organizaţia de la Gorj. Faptulcă Victor Ponta s-a hotărât să candidezepe ultima sută de metri, a con-stituit o surpriză nu numai pentrucei de la centru, ci şi pentru cei dinorganizaţia de la Gorj. „De la bunînceput, am fost lângă dânsul, l-amsusţinut. Cred că acest lucru s-a vă-zut şi la Congresul extraordinar, cutoate că anumite persoane ne-auadus acuze că am schimbat macazulpe ultima sută de metri şi că am tre-cut din tabăra lui Mircea Geoană încea a deputatului Victor Ponta. Eupot să spun că cei care ne-au acuzatnu au avut dreptate, pentru că niciodatăeu nu am afirmat că organiza-ţia de la Gorj îl va susţine în modexpres pe Mircea Geoană. De fieca-re dată am spus că fiecare delegatpoate să voteze cum îi dictează con-ştiinţa şi pe cine consideră că vaputea conduce cum trebuie organizaţiala nivel naţional. Dar în mo-mentul în care domnul deputat ahotărât să candideze, era practic dedatoria noastră ca toţi, de la mic lamare, din Organizaţia PSD de laGorj să fie lângă dânsul. Acest lu-cru s-a văzut”, a subliniat FlorinCârciumaru.Liderul PSD de la Gorj este si-gur că de aici încolo vor primi unreal sprijin, din punct de vedere po-litic, în ceea ce priveşte organizareaşi desfăşurarea activităţii înOrganizaţia PSD de la Gorj: „SuntInstitutul pentru PoliticiPublice (IPP) a dat publicităţii ul-timul raport de analiză a activităţiiparlamentare în sesiunea septem-brie - decembrie 2009. Potrivitraportului, senatorul PD-L, IonRuşeţ, se află pe locul al doilea, laegalitate cu senatorul ConstantinVasile Borza Dorel, care se află pelocul întâi, în ceea ce priveşte pre-zenţa la voturile finale din plenulSenatului, cu un procent de 97.6%.Raportul cuprinde informaţiiactualizate privind prezenţa depu-taţilor şi senatorilor la lucrările dinplen şi din comisii, iniţiativele legislativepropuse, declaraţiile politicerealizate de la începutul legis-laturii, precum şi situaţiainterpelărilor/întrebărilor adresateCabinetului. Acesta se referă, însigur că atunci când PSD va veni laputere, vom primi un sprijin sub-stanţial şi pe linie administrativă,prin promovarea multor tineri dincadrul organizaţiei pe funcţii derăspundere la nivel naţional. Suntsigur că domnul preşedinte VictorPonta va ţine cont de anii petrecuţiîn organizaţia noastră, va ţine contde colaborarea cu noi şi de fiecaredată reprezentanţii din judeţul nos-tru vor fi bine primiţi, susţinuţi şiajutaţi în rezolvarea multor proble-me pe linie administrativă de carejudeţul nostru are nevoie. Am avutşi avem încredere în capacitatea, in-teligenţa şi înţelepciunea domnuluipreşedinte că va face treabă. Suntsigur că mulţi din actualii vicepre-şedinţi nu vor rezista să lucreze cudânsul, pentru că lucrurile trebuieprivite altfel, după Congresul extra-ordinar. Aţi văzut că majoritateacelor care au declarat pe la posturilede televiziune îşi doresc ca în ca-drul partidului să revină la ea acasă,aşa cum a fost înainte – ordinea şidisciplina, lucru care nu prea a maiexistat, mai ales în ultima parte, petimpul mandatului lui MirceaGeoană. Noi l-am propulsat peVictor Ponta pentru că este omulnostru. L-am susţinut, şi aţi văzut şila televizor, cu riscul de a fi linşaţidacă nu câştigam. Dar când totul setermină cu bine este foarte fru-mos...”, este de părere FlorinCârciumaru.Liderul gorjean a exprimat bu-curia care i-a încercat pe cei de laorganizaţia judeţeană, însă le-aatras atenţia că nu va trebui să seculce pe laurii acestei victorii, ciprincipal, la sesiunea septembrie– decembrie, însă conţine şi infor-trebuie să conştientizeze că pentruorganizaţia PSD Gorj va urma , deaici încolo, o activitate intensă.„Trebuie să schimbăm, în ceea cepriveşte modul de organizare, să neorganizăm mult mai bine faţă de ceam avut până acum, pentru că este oSenatorul Ion Ruşeţ, peloc fruntaş la prezenţămaţii legate de activitatea de la în-ceputul mandatului.mândrie ca preşedintele naţional,un preşedinte de partid la nivel naţional,să-l ai ca membru în organiza-ţia ta. Pentru noi este o mândrie înacest sens, că domnul Ponta, în ca-litatea pe care o are, de preşedinteal PSD la nivel naţional, rămâne înIon Călinoiu a ţinut să facăapel către partidele politice şi maiales către cei care au schimbat lo-cul de muncă cu apariţiile preadese pe sticla unor posturi de tele-viziune, abordând fel de fel deprobleme „de care liderii lor artrebui să se ruşineze şi să nu-i mailase să se facă de râs în faţa tele-spectatorilor”: „Aş face apel ladomnul Hoară, care l-am văzut defiecare dată mult-mult, pe televiziunilecentrale, şi pe mine mă bu-cură faptul că nu se dă gorjean. Eun lucru bun că se abţine şi nu sedă gorjean! Să încerce să se deli-miteze de patima politică şi săvorbească, dacă poate, dacă nu sălase pe alţii... Sunt convins că suntlideri şi în PD-L, ca şi în celelaltepartide, care pot să facă politicaetapei actuale de un alt gen decâtcontinuare membru al organizaţieinoastre, dar, totodată, trebuie săconştientizăm că trebuie să fim unexemplu pentru dânsul, un exemplupentru celelalte organizaţii”, a maispus Florin Cârciumaru.Paul RădoiSUB SEMNUL ÎNTREBRII:„Latura de moralitate aunor politicieni gorjeni”acela de a te duce să susţii, în faţatelespectatorilor pe care îi are te-leviziunea, absurdităţi sau temedate de liderii politici marcanţi, cucare ei, sigur, nu s-ar prezenta, căle e ruşine, cred, şi trimit oamenidin aceştia lipsiţi de substanţă înanaliză, lipsiţi de ceea ce înseam-nă pregătire profesională şi... , mărog, şi sub semnul întrebării aceea ce înseamnă latura de mora-litate a acestuia.Cred că e bine pentru judeţulGorj – şi fac apel şi de aceastădată la celelalte partide – , săscoată în evidenţă oamenii carereprezintă cu adevărat ceva pentrupartidele lor, din punct de vedereprofesional şi politic, şi să nu maiscoată asemenea oameni care punîntr-o lumină proastă judeţulGorj!”P. Maxim

Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 5COTIDIANLa pas prin Târg...Reabilitarea termicăa blocurilorDe la un timp, blocurile din cartierele mu-nicipiului au început să îmbrace haină nouă,lucru pe care şi-l doresc de altfel toţi locatarii.gem şi pe cei care parchează ocupând jumăta-te din trotuar, dar nu-i înţelegem pe cei careparchează de-a doua, ocupând tot trotuarul.Pe unde mai circulă, în această situaţie, pieto-nii? – ne întrebăm noi, că dacă l-am întrebape şoferaşul şmecheraş, acesta ar răspunde cănu-l interesează. Chiar nu-i vede cine trebu-ie?Cu bunicuţa la plimbareNe-am obişnuit să o zărim pe doamnaZoica Zamfirescu în sălile de şedinţă din pre-fectură, în amfiteatrele Universităţii„Constantin Brâncuşi” ca profesor sau sim-plu cetăţean pe străzile Târgului. Mai nou,„Hoţii” de coşuri pentru hârtiiEdilii locali se miră că, de la un timp,aşa cum le dispăreau înainte băncile din centru,de data asta au început să dispară şi coşu-Bonus cu... căţeluşOferta de pe panou este foarte tentantă, săprimeşti o cartelă cu cel mai mare bonus.Adică 48 Euro. Dar cei interesaţi de ofertă nuînţeleg ce legătură are aceasta cu căţeluşulÎnsă se mai găsesc şi asociaţii de locatari aicăror administratori şi preşedinţi sunt adevă-raţi încurcă lume, pentru că, din prea multăcomoditate, în loc să mobilizeze locatarii şisă întocmeasscă documentaţiile necesare,aceştia dau vin pe locatari că nu au venit laadunarea generală pentru a se aproba acestedemersuri.Scări întortocheateNu scările sunt o scuză pentru cei careau aşa ceva în faţa instituţiilor. Pentru că uniile-au făcut de nevoie, să nu fie amendaţi. Înrile fixate pe o placă de ciment. Aşa cum seobservă din fotografie cei doi „hoţi” se chinu-iesc să transporte un coş cu placă cu tot. Poatecă astfel de coşuri ar fi necesare şi în aceastăzonă, unde sunt instalate corturile şi căsuţeleartizanale...Vechea baie publicăobiectivul nostru a surprins-o într-o nouăpostură, în cea de... bunicuţă! O plimbă penepoţică cu căruciorul, dovedindu-i Cristineică şi la acest capitol se descurcă, semn că aluat lecţii de conducere...Aşa arată la ora actuală vechiul sediu alfostei băi publice. Un monument al... uitării,asemeni clădirii fostului cinematograf„Dacia” din vecinătate. Cineva a reparat acoperişul,semn că se vor realiza noi birouri pen-din imagine. Să fie bodygard? Să fie agentpublicitar? Să fie patronul agenţiei? Să fiemascota acesteia? Nu este nici din pluş, pen-tru că latră de adevăratelea. El este garanţiacelui mai mare bonus...Manechinul din vitrinăToată lumea a fost tentată să creadă că învitrina ţărăniştilor a fost plasat, lângă afişulpreşedintelui, un manechin cu o căniţă laExpoziţie la... TeatruDe câteva zile, în faţa Teatrului „ElviraGodeanu” a apărut un panou imens pe careeste afişat un baner mare, cu următorultru vreo instituţie mai vitregită, găzduită pe icişi pe colo. Apoi se va amenaja şi o parcare.Acum platoul din faţa clădirii este liber, însăseara nu mai ai loc de atâtea maşini parcate.cazul de faţă însă este vorba de unele bănci.Au făcut la intrare „pista” pentru persoanelecu handicap ce se deplasează în cărucior, iarîn interior aceştia dau de altă scară, unde nu-imai bagă nimeni în seamă. Priviţi imagineasurprinsă. Nu este trucaj.Blocul groazeiCândva a căzut acoperişul improvizat,luat de vânt. Ca să nu mai vorbim de inunda-ţii. Acum, se pare, va fi rezolvată şi aceastăproblemă, fiind acoperită întreaga suprafaţăLipsă de bun simţAltfel nu avem cum să-i spunem.Înţelegem situaţia că nu mai ai loc să te maideplasezi perpedes de atâtea maşini, îi înţele-text: Expoziţie cu vânzare – haine din pieleşi blană. Să fie vorba despre o nouă piesăde teatru? Căci pe faţada teatrului aparealtă ilustraţie. Cei curioşi ocolesc panoul şiîşi aruncă privirea în spate, să se dumireas-că despre ce este vorba. Dar acolo dau deun şanţ. Să facă parte din recuzita piesei?Mare mister...gură, probabil bil să-i facă în ciudă lui Băsescucă a câştigat Ponta la recentul congres alPSD, dând pe gât o ulcică cu vin. Ba nu, auconstatat alţii. Manechinul se mişcă. Ba chiara spălat şi geamurile, iar apa rămasă, după cea stors cârpa, a dat-o pe gât...cu scândură şi folie. Parcă le-a mai venit lo-catarilor inima la loc. Dar dacă... se mai temei, punând tot răul înainte. Rămâne de văzut.Pe partea cealaltă se face şi reabilitarea termi-că a pereţilor. Mansardare le-a trebuit, demansardare au avut parte...Ionel Moşu

Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 7AGRICULTURAgricultura văzută prinochelarii finanţiştilorGuvernanţii uită că agricultura a fost cea carea scos România din situaţii dificile. Lucru pe careîl poate face şi acum. Dacă se vrea. O abundenţăde hrană în ţară ar avea avantajul să reducă sumelecheltuite pe importuri şi chiar să aducăbani din exporturi. Pe de altă parte, agriculturaeste un sector economic capabil să obţină capitaldin absorbţia fondurilor europene. Dacă guvernanţiiar fi conştienţi şi ar asculta părerilespecialiştilor în domeniu, ar realiza că agriculturapoate deveni în scurt timp domeniul cel maifertil pentru investiţii. Tot aşa de bine ar realizacă producţia din acest sector ar avea efect deantrenare şi în alte ramuri economice. De aceea,statul trebuie să-i susţină pe agricultori. Darpentru asta lucrurile trebuie luate în serios, cucompetenţă şi, mai ales, cu bună credinţă. Nu deochii lumii! Iar băncile, care creditează societăţileagricole, să nu mai perceapă garanţii de 300-400%! Căci cei mai mulţi agricultori nu-şi permitacest lucru (lux) pentru a accesa un credit.Pe micii fermieri cine îi ajută?ca, atunci când se discută la nivelmondial de o viitoare criză alimentară,să ţină terenurile agricole pâr-loagă. Nu poate să aibă terenuriagricole pe care proprietarii nu lefolosesc, iar aceştia să nu fie sanc-ţionaţi fiscal pentru asta”.Însă, Ştefan Niculae, preşedinteleFederaţiei Agrostar, a semnalatşi un alt aspect mai puţin cunos-cut de aceştia. Faptul căimpozitarea nu este dorită, în spe-cial, de dezvoltatorii imobiliaricare au cumpărat foarte mult tereniar acum îl ţin nelucrat, intenţionat,aşteptând să îi crească valoa-rea.La rândul său, Ionuţ Popescu,fost ministru al Finanţelor, cunos-când mai bine situaţia, a semnalatlipsa unor impozite în agricultură:„Pentru ca un domeniu să se dez-volte, are nevoie de investiţii. Săzicem că o firmă serioasă vrea săinvestească în agricultură, să pro-ducă roşii, castraveţi sau pepeni. Ofirmă serioasă plăteşte impozit pesalarii, pe profit, TVA. Dar concurenţiiacelei firme, adică micii pro-ducători, plătesc vreo taxă? Poatedoar taxa pe cântar când ajung cumarfa la piaţă. În aceste condiţii, ofirmă care-şi plăteşte conştiincioa-să obligaţiile către stat poate intraîn concurenţă cu cei care nu plă-tesc nicio taxă? În niciun caz! Deaceea nicio firmă serioasă nu va in-vesti pentru a intra în concurenţăcu cei care nu plătesc taxe”.Ionuţ Popescu susţine că nicifaptul că „autorităţile au spus mereucă nu introduc impozite serioa-se, pentru că ţăranii sunt săraci”,nu este o scuză, deoarece şi fărăimpozite aceştia tot greu trăiesc!Ceea ce, cu alte cuvinte, ce se în-tâmplă în România, cu fiscalizareaagriculturii, este o situaţie dorită şimulte demersuri binevenite nus-au concretizat din această cauză.„De ani de zile, vorbim despreasocierea ţăranilor care să-şi lucre-ze pământul împreună, care să facăo făbricuţă unde să proceseze lap-tele sau carnea din zonă, acţiunipentru care Europa ne dă şi baninerambursabili. De ce nu s-a reuşit?Pentru că acea făbricuţă ar tre-bui să plătească impozite. Să nu fiuînţeles greşit: ţăranul român, la felca orice om de pe planeta asta,dacă are de ales între a plăti sau anu plăti impozite, va alege, nor-mal, a doua variantă. Fără să poatăsesiza că asta îl condamnă la sără-cie”, a mai spus Ionuţ Popescu.Toţi miniştrii care s-au perindatprin acest jilţ s-au gândit la impozitareafermierilor, convinşi, probabil,că numai aşa vor pune agri-cultura pe roate. Însă, până acum,nu s-a făcut în acest sens nimicconcret. Această temă a fost relua-tă şi la începutul acestui an, cuocazia dezbaterilor la LegeaBugetului pe 2010, când SebastianVlădescu a constatat că agriculturase află, aproape în totalitate, în afa-ra fiscalităţii, situaţie care nu estedeloc favorabilă veniturilor buge-tare. Ca să nu fie înţeles greşit,Vlădescu a subliniat că nu intenţi-onează să introducă un impozitnou, însă a constatat că „avemfoarte multe exploataţii agricolecare nu sunt înregistrate; avem şimuncitori care nu sunt înregis-traţi”. Iar problema din agriculturănu constă în nivelul impoziteloraplicate, ci în gradul de colectare aacestora la bugetul de stat: „Vreausă taxez producţia agricolă şi vreausă taxez munca în agricultură, astfelîncât 1,5 milioane de benefici-ari care lucrează în agricultură săfie şi contribuitori. Vreau un sat ro-mânesc în care ţăranul român sădispară din forma lui actuală.Vreau ca ţăranul român să fie înblugi, iar straiele populare să lescoată de sărbători”.De fapt, discuţiile referitoare laimpozitarea terenurilor agricolenelucrate trenează de mai binede 10 ani.Dumitru Costin, preşedin-tele BNS, a fost de părere că„România nu-şi poate permiteEu zic să o invităm laaudieri.E de la independenţi...Apel pentru salvarea ţăranilorŢăranii au ieşit şi în stradă... laoraş. Procesatorii de lapte cu lapte,apicultorii cu albinele, crescătoriide animale cu animalele, alţii cupurcei, căţei şi cu ce au mai avut eiprin ogradă. La ce fel de protestemai pot să recurgă? I-a luat cinevaîn seamă? S-a înfăptuit vreo promisiune?Doar câţiva deputaţi şi senatori,făcând parte din comisiile pen-tru agricultură din Senat şi dinCamera Deputaţilor, reunite în şe-dinţă comună, în ziua de 5 ianuariea.c., având pe agendă ProiectulBugetului Ministerului Agriculturiişi Dezvoltării Rurale pe anul 2010,au criticat unanim proiectul prezen-tat, considerând că sumele alocatesunt total insuficiente. În final, acestproiect a fost aprobat prin vot des-chis cu numai două voturi contra.Toate problemele agricultorilorau fost înregistrate în scripte, cen-tralizate, multiplicate, îndosariate,ţinute pe birouri la îndemână, deochii lumii, pentru a se justificacumva şi a arăta că le au în atenţie.Dar degeaba, cu timpul vor fi dateuitării sau ţăranii îi vor ocoli, pierzându-şiîncrederea în ei, conside-rându-i pe drept cuvânt „gropariiagriculturii”.Întâmplarea a făcut să depistăm,recent, o mare parte din aceste problemenotate şi în agenda unui parlamentargorjean care doreşte (deo-camdată, să nu-şi decline identitatea– n.n.) să facă o interpelare înParlament şi să solicite Guvernului,Parlamentului şi PreşedinteluiRomâniei să facă demersurile nece-sare pentru a se lua cât mai urgenturmătoarele măsuri: * plata neântârziatăa subvenţiilor prevăzute de legislaţiaîn vigoare; * fonduri de mi-nimum 3% din PIB pentruagricultură şi dezvoltare rurală, neincluzândîn acestea fondurile pro-venite de la UE; negocierea cu UE aunui Moratoriu şi introducerea unuiProgram de 10 ani pentru salvareaţăranilor din România, care să asigureprintre altele: - condiţii de sus-ţinere-subvenţionarecomparabilecu cele ale celorlalţi competitori dinpiaţa agricolă comună europeană; -acordarea de credite avantajoase(perioade de graţie mărite, subvenţi-onarea dobânzilor şi a unei părţi dincredite etc.); transformarea CEC înBancă pentru Credit Rural şi un sistemfuncţional de garantare guver-namentală 100% a creditelor rurale;- reducerea cu 50% a preţului moto-rinei pentru agricultură; - reducereala 5% a TVA pentru anumite produseagroalimentare, în vederea eliminăriiunor practici de evaziune fisca-lă; - măsuri de stabilitate deplină şicorectă a pieţelor agroalimentare; -măsuri de stimulare a vânzării/aren-dării terenurilor agricole în vedereaconsolidării gospodăriilor ţărăneştica ferme comerciale viabile (pensieşi rentă viageră, operaţiuni notaria-le, cadastrale, de întabulare şi dereparcelare subvenţionate etc.); -consultanţă gratuită pentru elabora-rea şi monitorizarea proiectelor definanţare şi extindere a reţelei deconsultanţă agricolă şi rurală la celpuţin doi consultanţi în fiecare comună;- sprijinirea financiară a stabiliriitinerilor în zona rurală; - dez-voltarea accelerată a infrastructurilorrurale (învăţământ, sănătate, dru-muri etc.); - sistem de pensii pentruagricultură şi sistem adecvat deasistenţă ş.a.Pagină realizată de T. Diţescu

10 • Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010RESTITUIRIDin negura vremiiÎn ediţia de faţă, publicăm câteva fragmente din romanul istoric autobiografic scris de dr.Nicolae Hasnaş, între anii 1946-1950, şi inspirat din viaţa Târgului (de pe Jiu) de altădată. Unroman aflat în manuscris, care a rătăcit mai bine de 40 de ani prin bibliotecile unor colecţionari,amatori de astfel de lucrări, ultimul dintre ei, un dascăl pensionar, care a cumpărat, pe o nimicatoată, cărţile din biblioteca prof. Stelian (Bică) Sterescu, printre care se afla şi acest manuscris,oferit de dr. Nicolae Hasnaş prietenului său Bică, pentru a-i face un cuvânt înainte. Acesta a fostscris la acea vreme, însă Doamna cu coasa, nemiloasă, nu a mai avut răbdare ca visul lor să seîmplinească, trecându-i în lumea celor drepţi.E de datoria noastră să scoatem la lumină astfel de comori, redându-le adevărata lor strălucireîn acest act de restituire faţă de gorjeni şi nu numai, invitându-i pe cititori la o frumoasă călătorieîn timp, în Târgul de altădată, de acum o sută de ani, cu oameni şi locuri atât de tulbură-toare, ca o punte între ieri şi azi.Dar, aşa cum se cuvine, trebuie să spunem câteva cuvinte şi despre medicul „târgujian”, prinadopţie, Nicolae Hasnaş. S-a născut la 5 noiembrie 1875, în localitatea Salcea-Nicşeni, din judeţulBotoşani, şi a lucrat foarte mulţi ani în oraşul Târgu-Jiu ca medic, apoi parlamentar, politici-an etc., fiind foarte bun prieten cu multe personalităţi ale vremii.S-a stins din viaţă în anul 1966, în Bucureşti, la vârsta de 91 de ani. Însă urna funerară afost adusă la Târgu-Jiu, la 21 decembrie 1972, aşa cum i-a fost cea de pe urmă dorinţă, să-şidoarmă somnul de veci în mijlocul gorjenilor care l-au iubit şi pe care i-a iubit... (Ion Şoldea)Toma Cămărăşescu, cel straşnicfiindu-i întreruptă de o fulgerătoaretari de păduri,în aducerea „turmei” la urnă, a lăsatmoarte în urma unui atac de inimă.care voiau să îşio urmă nepieritoare în Târgu-Jiu.Conu Iancu Săftoiu, bun avocatvalorifice lem-Şoseaua spre Petroşani şi începutulşi admirator al lui Nicu Filipescu,nul – combusticonstrucţieidigului, care să opreassedovedeşte ca un bun boier cu su-bil pentru uzinăcă inundaţiile, şi a măreţului podflet mare şi cuget cinstit.-, au hotărât sădin metal, pod ce va rămâne pesteCu toată înţelegerea pe care în-o facă spre aani.cerca să le-o acorde Nicu Hasnaş,funcţiona prinÎntre alte figuri interesante dinse încontra adesea cu aceşti boieriarderea lemnu-vremea aceea merită amintită şicare, în toate actele publice căutau,lui. După câtvaaceea a lui Vasile Hortopan, un tâînprimul rând, să-şi urmărească in-timp,pădurilenăr din Leleşti, avocat, care s-a im-teresele clasei sau ale lor personale.s-au terminat şipus în cercurile conservatoare, fi-Când s-a făcut uzina electricăuzina a trebuitind ales deputat de Gorj în 1911. Adin Târgu-Jiu, s-a pus problema săsă fie transfor-fost chiar şi ministru al Artelor,fie utilizată căderea de apă a Jiului,mată spre atimp de 31 de zile, cariera politicăca forţă motrice, dar câţiva propriemergecu derivatelepetrolu-lui.Pestealtedecenii,subocupaţii străine,care ne exploatausondele, ne-având motorinăşi uzina lăsândoraşul în întu-neric, urmaşii vechilor proprietaride păduri au început să se gândeas-că din nou la căderea de apă aJiului, care este fără sfârşit.În mijlocul oraşului funcţionaun fierăstrău. Era o ilegalitate sani-tară. Într-un consiliu de higienă,doctorul Hasnaş a cerut închidereafierăstrăului, pe consideraţiuni carepriveau apărarea sănătăţii publice.Titu Frumuşanu, deputat şi pri-mar, ca de obicei şi susţinător alproprietarului fierăstrăului, aflânddespre şedinţa în care urma să sehotărască închiderea întreprinderiiclientului său, a venit în plin consi-liu:- Cum îndrăzniţi, voi, asta?!- Iacă, îndrăznim, i-a răspunsNiculae Hasnaş. Schimbă dumnea-ta legea şi atunci pot să funcţionezeîntreprinderile periculoase chiar şiîn catedrală!- Omul (adică proprietarul fierăstrăului)e foarte important pen-tru mine. Cum nu înţelegi?- O fi, coane Titule, dar legea emai importantă pentru noi.Primarul s-a înfuriat mai tare,strigând la dânşii, la fratele săuNuma, care prezida consiliul, maiales.Atunci doctorul şi-a ieşit dinrăbdări:- Dumneata nici nu ai dreptul săvii aici, decât în calitate de avocatşi să-ţi exprimi punctul de vederecivilizat. Atât. Restul, e dreptulnostru de a hotărî, neinfluenţaţi denimeni şi de nimic.Consiliul de higienă a închisfierăstrăul, iar intervenţia a rămasîn mintea medicului realist ca opată a politicianismului.Dictatura lui conu Titu deveniselege. Când pleca la Bucureşti, numânca, ştiind că la restaurantul găriiFiliaşi erau de toate, iar restaurantulîi era obligat fiindcă el îi ob-ţinuse concesiunea.Şi nu era o masă oarecare, nu...Şase ouă fierte, dintre care unul degâscă. Apoi trei porţii de mâncarefavorită: varză cu carne şi, în sfâr-şit, friptura uriaşă. Totul stropit cuvin rubiniu.Dacă între timp sosea trenul, elvorbea pe nas:- Spune şefului să mai aşteptecu trenul, că doar n-o să-mi steamâncarea în gât!Şi trenul aştepta, că doar conuTitu era mai vechi decât trenul peaceste meleaguri.Din cauza acestui trai îmbelşu-gat, gasconul suferea de diabet şiarteroscleroză şi, într-o vară, în trecereprin Paris, s-a dus să-l consul-te pe medicul profesor Landoussy.Examinîndu-l, celebrul doctorl-a întrebat:- Ce bei? Cât bei?- Nu sunt beţiv, i-a răspuns gas-conul român. Dimineaţa servesc ocafea turcească şi două, trei romuri.Înainte de masă, cinci, şase ţuici. Întimpul mesei un litru de vin, poateceva mai mult. După masă? Suntobligat să beau şampanie, apoi, casă-mi potolesc setea, nişte bere,atât cât îmi trebuie să mă simt satis-făcut. Seara, iar ţuică şi vin, că doare altă masă, iar eu respect mesele şitradiţia lor.Landoussy, cu faţa încruntatăde uimire, i-a spus:- Cum se cheamă, atunci, acelacare la voi este beţiv?- Apoi, acela care se îmbată.- Şi dumneata?- Eu niciodată nu mă îmbăt.Medicul din Paris nu a mai zisnimic. În fapt, era o capitulare înfaţa misterelor din Orient.Altădată, conu Titu pleca laKarissbad. Înainte de despărţire, caprimar, i-a dat oarecari instrucţiunilui Lache Pojogeanu, ajutorul săuîntru fericirea urbei. Între altele, i-apus în vedere să repare şi turla bise-ricii din faţa Primăriei, a Catedraleiadică.Lache Pojogeanu l-a chemat larândul său pe ungurul Laioş, celmai priceput din meşterii cu carelucra Primăria, şi i-a pus în vederesă schimbe turla cea învechită şiroasă de vremi.Laioş, catolic fiind, a găsit căi-ar sta bine bisericii ortodoxe dacăar avea drept turlă o cuşmă, cevamai ţuguiată, aşa cum văzuse el demic copil la biserica unde îl duceamamă-sa.Şi iată că biserica ortodoxă dinfaţa Primăriei a fost dăruită cu oturlă catolică, spre marea mândrie alui Laioş. Nu tot asta a fost şi păre-rea primarului la întoarcerea dinKarissbad. S-a înfuriat. L-a ocărîtpe Lache şi apoi pe Laioş, dar turlaa rămas, fiindcă se investiseră acolofonduri ce nu puteau fi... dărâ-mate.Şi a dăinuit turla, spre mirareavizitatorilor, mulţi ani, până ce,după primul război mondial, mare-le Iorga, trecând prin Târgu-Jiu şivăzând ciudata îmbinare, s-a revol-tat şi a intervenit pentru refacereacatedralei ortodoxe.Vremuri... moravuri...(Va urma)dr. Nicolae HASNAŞ

Lansare de carteViaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 11CULTURNicolae Breleasat de astfel de mani-festări culturale. Audorit şi au reuşit, salaTeatrul ElviraJoi, 18 februarie 2010, laTeatrul Elvira Godeanu, din TgJiu a avut loc o lansare fastuoa-să de carte. ,, Acvariul cu fâţe”este al şaselea roman al tânăru-jean Nicolae Bălaşa şi a văzutlumina tiparului la EdituraNewEst, din Tg- Jiu, în 2010.Organizatorii evenimentuluiau dorit, să le fie alături publiculGodeanu fiind plinăochi, cu repezentanţide toate vârstele, dindiverse categorii so-cio-profesionale – dela reprezentanţi deseamă ai administraţieipublice locale, reprezentanţiai învăţă-mântului universitarsi liceeal, elevi şi stu-denţi, într-un cuvântdoritori de frumos.Alături de scrii-torul Nicolae Bălaşaau urcat pe scenănume grele: criticul,eseistul şi publicistulGheorghe Grigurcu,scriitorul şi eseistulIon Cepoi, profesoa-ra Elena Roată, carenu mai are nevoie denici o prezentare, şi nu în ultimulrând Alexandra Andrei, di-rectoarea Bibliotecii ,,ChristianTell”, o moderatoare de excep-ţie a acestei lansări de carte.lui şi prolificului scriitor dolreprezentatival Gorjului intere-Născut în Bulzeştii luiEucharistiiCu rădăcinile ce-l leagă desatul Câmpofeni-Gorj, născutîn anul 1937, prietenul şi colaanevăzutului, învăluită în întrebări,ca un sâmbure, miezul ilu-ziei vrându-l înţeles. Poetul îşiboratorul nostru Dumitrucenzurează zilnic liricele des-Dănău, un „Taur” (10 mai)trăbălări, săpând tot mai adâncblând, este pe rând profesor deLimba şi literatura română, ofi-ţer de contraspionaj, până lagradul de colonel, membru alCenaclului literar „Columna”Târgu-Jiu şi, în final, pensionardupă izvorul numit poezie, pecare vrea să-l sloboadă într-o zide vineri înspre Valea Hârtiei.Doar în clipele de singurătateîşi copiază în linişte sufletul, cao corabie căutată de gălăgioşii„sub acoperire”. A publicat:pescăruşi. Căci timpul nu are oComandouriantiteroristegramatică perfectă, iubirea cu-(1980), Biografie de împrumut(1982), Spini şi flori, poeme(2003), Mitograme lirice –Migraţie în azur (2008), Poeţide pe Jaleş, florilegiu liricrată fiindu-i şi anafură, şi rugă-ciune, şi miluire. La garderobăliterele îmbracă sunetele scheletice,accentuându-le împreunareafericită. În noaptea gân-(2007), Glume la Masa Tăcerii,dului poetul caută luminacolaborator cu Marianadevărată, strigându-şi cuvinte-Dobreanu, versiune în limbagermană (2008), Eucharistii,poeme (2008) şi ...Cu moartepre moarte călcând..., memorial(2008), având în pregătire şialte cărţi la fel de interesante.Folosind nume de „coduri”speciale, nu pur întâmplătoare,combinate cu metafore inspira-te, autorul ne iniţiază în astfelde mistere ale vieţii de zi cu zi,dezvăluindu-ne partea nevăzutăle, precum apele după o ploaiefecundă, atrase la orizont dematca cerului senin. Câţiva gre-ieri, într-o noapte de august,s-au rătăcit pe Calea Lactee, întimp ce descântau cu dragostesfântă, ca la o nuntă dintr-unbasm frumos, strugurii anului.Până şi la fisc autorul dă dincoate, ca toate să meargă pe roate:impozite, creanţe, taxe, plăti-te din gros (din păcate...), ţara îlPOEM IPe unde au trecut lupii,Eu am scris poezie.Pe unde au trecut greierii,Eu am scris poezie.Pe unde au trecut îngerii,Era scrisă poezie.George DRĂGHESCUştie bine, el evadează din viaţăcam greu. De multe ori poetulse întreabă nedumerit: ce m-aşfi făcut fără cărţi? De am doritsă scriu o carte, când mi-a luat-oea înainte şi m-a scris ea pemine! Stat-am să iconesc scripturi,pe o vale a Jaleşului, învăluităîn ceaţa transhumanţei, ră-tăcind ca o aripă între iarbă şicer. Doamne, nu-ţi cer să mi Temai arăţi, când Tu eşti pretutin-deni! Stau pe malul unui gând,Marin Sorescu, Nicolae Bălaşaare o dublă formaţie. În primafază a absolvit, în 1980, secţiade Utilaj Greu a Politehnicii,lucrând şi azi ca inginer la uzi-na de autoturisme din Craiova.Urmează a doua facultate deIstorie, Filosofie şi Sociologiepe care a absolvit-o în 2000 şiun doctorat la Universitatea deVest din Timişoara, finalizat înanul 2004 cu teza de doctorat„Comunicare şi Înţelegere” pecare o publică în 2005 laEditura NewEst.Regia acestui eveniment-spectacol, a fost pusă în scenăcu sprijinul celor care trudescîn Teatrul Elvira Godeanu.Versurile lui Marin Sorescu re-citate de un grup de actori aiTeatrului din Tg-Jiu, intercalatecu diverse creaţii muzicalecélèbre, în interpretarea de ex-cepţie a pianistului FlorinBerculescu au indus tuturorparticipanţilor o stare specială.Îi felicit pe organizatoripentru punerea în scenă a acestuieveniment şi vă invit să des-cifrăm împreună tainele acesteipropuneri literare.Maria Băcescuiar în salcă-mi înfrunzeşte undor, timp în care încerc să audtăcerile Cuvântului. Zace-nmine un iaz adânc, cu nuferi pemalul stâng...Şi brusc, în timpul acesteiciudate lecturi, ne trezim furaţide acest spectacol în aer liber,ca un joc fecund în care cititorul,fără să realizeze de la înce-put, devine şi spectator şi actor...Pagină realizatăde Ionel MIUS-a născut la 1 decembrie1932, în co-muna Bârseşti, locuindîn municipiul Târgu-Jiu. De meserie economist(activitate ca revi-zor contabil), azi fiindpensionar. Preocupăriliterare: creaţii de poe-zie lirică, umoristică şiîn special epigrame; schiţe, fabule, pamflete, ese-uri, etc. Colaborări la publicaţiile gorjene, cât şireviste de profil din ţară (Bucureşti, Timişoara,Cluj, Buzău, Craiova etc.). Membru al UniuniiEpigramiştilor din România, colaborator al revis-tei UER – „Epigrama”; membru al cenaclurilor„Columna”, „Societatea Umoriştilor Gorjeni„Adrian Becherete” Târgu-Jiu, precum şi alCenaclului epigramiştilor olteni Craiova. Selectatîn peste 40 de antologii (şi volume de autori) deprofil, din ţară şi UER. A obţinut 9 premii literarejudeţene. Volume de autor: „De la Butuc... laPahar” – sonete şi epigrame umoristice.Despre proşti şi prostiePerenitateProstia nu e trecătoareÎn orice formă s-ar afla.Nicicând din viaţă nu dispare,Că prea ne-am învăţat cu ea.OportunismSub umbrela unui prost,Pus conducător de trupe,Şmecherii îşi fac un rost...Iar de trupe... li se rupe!AforismVorbele – cât de frumoase,Sănătoase şi cu rost,Tot adorm fără foloaseÎn urechea unui prost!Rondelul ţăranului românŢăran cu palmele crăpateDe sapă, plug şi veşnicie,Trudeşti din zori pân’la chindieMarcat de timp şi ani în spate.Prieten cu vreo ciocârlie,Eşti al pământului confrate,Ţăran cu palmele crăpateDe sapă, plug şi veşnicie.N-ai conturi grase, nici palate;De la guvern nu ai simbrie,Ci „dreptul” doar la sărăciePrintre mărimile bogate...Ţăran cu palmele crăpate!În pas cu politicaUnui judecător coruptApetit pentru dreptateDovedeşte foarte rar,Când o cauză dezbateDupă... buzunar!Abecedarul (ca „definiţie”)Însuşit din primul ceas,El te scapă de avarii;Test la care au rămasCorigenţi... parlamentarii!„Mâţa” politicianistăFie mâţă ori mârtan,Pân’ce scopul îşi atinge,De e vorba de ciolan,Zgârâie până la sânge!

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- str. Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T;p.f.g., toate îmbun.- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, mochetă, boiler,convector- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- str. C. Brâncuşi, parter, cu îmbunătăţiri- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, parter, ieşire separată,teren concesiune, convector, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,usi schimbate- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T,p.f.g., balcon inchis- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multipleimbunatatirile, totul nou- Str. Hidrocentralei, et.3, fara imbunatatiri.- Str. Lotrului, CT, T, p.f.g., totul nou, buc.pe balcon- str. Lotrului, et.4, convector, boiler, g.f.- Str. Lotrului, parter, 30 mp, p.g.f., T- Str. M.C.Oancea, parter, CT, T, g.f.p.APARTAMENTE2 CAMERE- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- Str. 23 August, et.3, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane- str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T,p.f.g.- str. Al. Plopilor, et.4/10, dec, 40 mp,fără îmbunătăţiri- str, AL. Plopilor, et.3, semidec, CT, T;AC, p.f.g,. mobilat.- Str. Al. Smârdan, et.2, semidec, 50mp, CT, T, p.f.g.- Str. Al. Smârdan, parter, semidec., circular,50 mp, CT- str. Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,uşă metal.- Str. Ale. Teilor, et.2, semidec., g+f+,boiler, convector.- Str. Brandusei, et.2, semidec., CT, T,p.f.g.- Str. Brandusei, et.4, semidec., CT, acpoperis- str. Brânduşei, et.1, dec., CT, T, AC,p.f.g,APARTAMENTE3 CAMERE- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,acoperiş,, CT, T, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et.2, dec., CT, T,p.f.g.- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, parter, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- str. Al. Smîrdan, et.3, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.- str. Bradului (N.Bălcescu), et.3, CT,T, totul nou- Str. Brandusei, et.2, semidec., CT, 2balcoane, fara imbunatatiri.- Str. Brandusei, et.4, semidec., multipleimbunatatiri.- Str. C. Brancusi, et.1, dec., 2 bai, CT,T, p.f.g, instalatii schiimbate- Str. C. Coposu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, CT, T- Str. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT,p.f.g.- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai,centrala, termopan, AC,65 mp, p.g.f.APARTAMENTE4 CAMERE- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, imbunatatiri.- str. Dacia, parter, dec., CT, T, p.f.g.- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- Str. Gh. Barboi, et.4, semidec., CT, T,AC,2 băi, p.f.g.- str. Plevnei, parter, dec, CT; T, AC, p.f.g.- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,2 bai, g+f+p.- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector,acoperis.Viaa în Gorj • joi, 24 februarie - 3 martie 2010 • 13- Str. Victroia Centru, et.4/7, dec., p+g+f,2 bai, 4 balcoane.- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f,centrala, termopan, AC, boxa.- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoane,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Teilor, et.1, dec., p+g+f, centrala,termopan.CASE- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. Mesteacănului, D+P+M, 100 mp/nivel, 3dromitoare, living, bucătărie, garaj, CT, T, p.f.g.- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, Cu d:25m inimile zdrobitede - str. Primăverii, durere P+1, şi 3 dorm, neputincioşiîn faţa destinului,baie, buc, t:280mp, d:14m- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtitaanunţăm - Str. Siretului, 3 cam., decesul CT, canalizare, mult tocarielemn prea devreme a celui- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mpcare - str. Unirii, a fost 3 cam, buc., Arsu sobe pe Eugen.gaz, apă curentă,Slujba canalizare, de t:600 înmormântareamp- Str. Vaduri, 3 cam, baie, bu,c, sala mare, CT,toate util.,vat:700mpavea loc joi, 25februarie - Str. Zorilor, 3 cam, 2010, t:187 mp în Alba-Iulia.- TG.CARBUNESTI,Nu testrvomCastanilor,uitacasa+sp.niciodată.LA TARA, ALTE ORASE Dumnezeu să-lcom+terasa, t:450mpierte - Baia de şi Fier, să-l 3 cam, odihneascahol, buc, garaj, recentrenov., t:1200 mp, d:20m, sobe, curent apăîn - Baia pace! de Fier, 5 Familia.cam., D+P+1, 2 bai, 2 buc.,300 mp. construiti.- Băleşti, Stolojani, 3 cam, baie, bucătărie,Sc:200 mp, garaj, CT, T maro, terasă acoperită,teren 2000 mp d:23m- Băleşti, 6 cam., baie, buc., 2 beciuri, garaj,teren 4000 mp.- Băleşti,, sat Ceauru, 3 cam., caramida, t:800mp, toate utilitatile- Băleşti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze, curent- Băleşti,, sat Cornesti, 4 cam, buc., 3 anexe,t:2000 mp, d:36 m- Băleşti,,sat Ceauru, 3cam., buc., beci, t:1020mp, livada, vie- Băleşti, sat Ceauru, 3 cam, buc, hol, beci,t:1020 mp, livadă- Bălăneşti, P+E, constr. 2004, Sc:240 mp,parter nefinisat, living 60 mp, baie buc, baie, 4dormitoare, exterior nefinisat- Bîlteni, sat Vlăduleni, 3 cam, baie, buc,t:2500 mp d:25m, p.f.g., CT, T, canalizare, hidrofor,iz. Termică- Bârşeşti D+P, 3 cam., baie, buc. ,beci, teren900 mp.- Bolbosi, sat Ohaba, 4 cam., buc., teren 2600mp., 20 deschidere.- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mp- Bumbeşti-Jiu, 2 cam, constr. 2004, baie, buc.,p.f.g, t:1800 mp d:25m- Curtisoara, 2 cam., curte 480 mp., 2500 mextravilan.- Drăguţeşti, sat Văleni, 2 cam, hol, baie si bucneutil, t:1012 mp d:22, curent, apă fântână,Terenuri- Al. Digului, min 250 mp - max.500mp- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,d:35m- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp- Al. Mehedinti, t:607 mp, d: 32,54 m- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil(2500 mp, 5000mp), toate util.- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600mp, d>91m, parcelabil- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,DS, gard, apă, gaze curent la 25 m- Al. Mehedinţi, t:550 mp- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926mp, d:25m- Al. Mehendinţi, t:607 mp d:32m şit:800 mp d:19m- Amaradia (peste), t:3237 mp,d:10m, fara utilitati- Artego, teren 2760 mp, d:12m- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp,d:21m, toate util- Bld-ul Ec. Teodoroiu, 214 mp- Bld-ul Ec. Teodoroiu, la mijlocteren+casa 220mp,- Bld-ul Ec. Teodoroiu, P3 - 220+casatip garsoniera- Bucureasa, 4000 mp, d:20m- Bucureasa, t:4750 mp, d:15m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m,- Bucureasa, t:1400 mp, d:17,5m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:20m,fără util.- Bucureasa, teren 5016 mp, d:24,60m, intravilan- C. Bucureşti,str. Sf. Dumitru, t:850mp, d:16, intabulare- C. Bucureşti, t:700 mp, d:30m- C. Severinului, t:1530 mp d:17m- Dealul Târgului, 2500 mp d:13m- Dealul Târgului, t:2500+2500 mp,d:25m- Dealul Targului, teren 5000 mp,d:12,5m, cadastru- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,utilitati.- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2parcele de 300 mp cu d:17 m- Poloaga, t: 1 ha d:40m- Poloaga, teren 1000 mp, d:27m, cadastru- Preajba, 1760 mp, d:14 m, apa,gaze, curent- Preajba, 500 mp, d:15m- Preajba, 5000 mp, d:15m- Preajba, 7 parcele intre 1000-800mp, d:25m/32m, utilitatiÎnchirieri- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,utilate, în Tg-Jiu- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.SC SERVAGROMEC LOGREŞTI SA,societate în lichidare, organizează în data de24.02.2010, ora 13, la sediul lichidatoruluidin Târgu Jiu, Bârseşti, nr.79N , licitaţie publicăpentru vânzarea de bunuri imobile (te-ren, clădire sediu, baracă metalică, ateliermecanic). Relaţii la telefon 0762/013.514.TALON DE MIC PUBLICITATE18-24 februarie 201032Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010ZIG ZAGTerapii complementareCoacăze negreÎn tradiţia populară: se pre-para siropuri, lichioruri şi unvin negru tonic. Frunzele suntfolosite pentru ceai. Frunzeleconţin: taninuri, rutozid, vita-mina C, săruri de potasiu, uleivolatil 0,2%. Acestea au acţiunediuretică, iar fructele aperi-tiv, digestiv, tonic, răcoritor,laxativ, diuretic, astringent, de-purativ, hemostatic. Eliminaacidul uric în exces şi purinele,hipotensor. Sinergismul dintrevitamina C şi antocianozide lecomunică proprietatea de apreveni accidentele vasculare şi a mării acuitatea vizuală.Frunzele sunt antireumatismale renumite.Afecţiuni pentru care se recomandă: hipertensiune, afecti-uni renale (litiaza urică), edeme cardiorenale, gută; anemie;oboseala vizuală, miopie progresivă; articulaţii umflate, dure-roase; reumatism cronic degenerativ; teroscleroza, arterită,trombagenită obliterantă, hipertensiune; litiaza renală (cuurati); tulburări specifice debutului menopauzei; alcoolism.Coacăzele negre sunt foarte bogate în vitamina C.Vin de coacăze:Se lasă la macerat boabele trei zile, în vin roşu. Apoi sestrecoară printr-o sită şi se amestecă cu un strop de zahăr, lacald.Creama de coacăze:Se pun boabele uscate într-o sticlă, alternând cu straturi dezahăr pudră. Se astupă sticla şi se lasă la macerat mai multe luni,clătinând sticla din când în când. Conţinutul se filtrează şi rezul-ta un lichior cu o aromă delicioasă. Trebuie socotite 5-6 sticlepline cu boabe pentru a obţine o sticlă de cremă. Prin distilareafructelor şi obţine un alcool alb de foarte bună calitate.Ceai din Frunze de coacaze:2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apăclocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Sepot consuma 4-5 căni pe zi.Unguent:Se va amesteca o parte de praf de plantă cu unt care a fostîn prealabil fiert şi i s-a înlăturat spuma şi depunerile de lafund. Se va folosi în strat subţire aplicat 1-2 ori pe zi pe locu-rile afectate.Un politician vorbea la o întrunire electorală:- Adversarul meu v-a furat pe rupte timp de 4 ani.Daţi-mi şi mie o şansă!******************************************Doi poliţişti patrulează competent într-un orăşelprăfuit din provincie. Unul dintre ei găseşte o oglin-dă. O ia de jos, o priveşte şi zice :- Bă fraiere, uite o poză cu mine!- Ia dă-mi-o şi mie! Ha ha ha, ce faţa de prost ai!BANCURITinctura:50 g de muguri zdrobiti se pun împreuna cu 250 ml alco-ol alimentar de 70°. Se tin 15 zile agitând des. Se strecoara sise va lua de 3 ori pe zi câte 10 picaturi- 1 lingurita.Fructele.:-Fructe proaspete se consuma de 3 ori pe zi înainte demese câte 300 g o perioada mai lunga. Pentru a le avea aceastaperioada fructele se pot pastra la congelator, fara sa-si piar-da proprietatile, cu toate ca unele din vitamine se distrug.-Suc de fructe obtinut cu storcatorul de fructe. Se vor con-suma de 3 ori pe zi câte 100 ml . La fel este bine sa se tina ocura cu acest suc cât mai lunga.-Fructe uscate- se macina cu râsnita de cafea. Se va lua olingurita de praf si se pune la 250 ml apa. Se fierbe apoi timpde 10 minute, dupa care se strecoara. Se pot folosi 3-4 cani pezi, perioade mai lungi de timp.Coada soriceluluiPlanta are o influenta pozi-tiva asupra maduvei osoase,stimuleaza hematopoeza (formareasangelui), asupra osteoporozei,hemoragiei pulmona-re, cancerului pulmonar.Infuzie din flori pentru problemegastrice, hepatice; impotrivacolicilor; diuretic, la-xativ;antihemoroidal;antiastmatic.Alifie:- se infierbanta bine 90 grde unt nesarat sau untura deporc, se adauga 15 gr de flori de coada soricelului, proaspetesi taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si seda tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi,.Atunci, se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introdu-ce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider.TincturaFlorile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-osticla, pana la gat, se toarna deasupra tuica de fructe de 400,se lasa la macerat 15 zile la soare sau in apropierea unei sursede caldura.Infuzie- 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita;La teatrul de păpuşi, pe scenă, intră păpuşarul cu opăpuşă-răţuşcă pe mână. Raţuşca deschide gura:-Si acum să vă spun un banc cu poliţişti!Din sala de judecată se ridică un poliţist:-Ajunge, m-am săturat! Mereu se face mişto de noi,poliţiştii!Păpuşarul lasă capul în jos ruşinat şi îşi cere scuze!- Stai liniştit că nu am nimic cu dumneata, eu curaţa am ce am !!!Prăjitură simplăIngredinte pentru blat:- 250 gr de biscuiţi digestivi.- 125 gr de unt topit.Se macină biscuiţii în blender, apoi se adaugă şi untul.Se mixează bine, până când untul este complet absorbit şiapoi presăm compoziţi în formă (o tavă cu diametrul de 9cm), astfel încât să se obţină un aluat uniform. Se dă tavala rece 30 de minute, până se întăreşte untul.Ingrediente pentru umplutură:- o cutie de lapte condensat (400 gr)- 2 banane mari tăiate felii.- 250 ml de frişcă lichidă.Se fierbe laptele condensat asfel încât să se obţină dul-lul, apoi restul de banane. Se bate frişca şi o punem pestece de leche. O dată caramelul pregătit, peste blatul de bistartă,fie pur şi simplu, folosind o lingură. Dăm tarta câtecuiţise pune un strat de felii de banană, apoi tot carame-va ore la rece şi apoi ne bucurăm de aroma ei.Pagină realizată de Ana-Irina PopHOROSCOPSăptămâna 25 februarie - 3 martieBERBECO suprapunere nefericită a astrelor vaaduce un început de perioadă cu certuri şineînţelegeri. Singură zi în care puteţi ră-sufla usuraţi este cea de vineri.TAURPrimele trei zile ale perioadei vă vorbulversa viaţa dacă nu sunteţi atent. Aşacum veţi începe săptămâna, aşa o veţi şisfârşi. Fiţi calmi şi prietenoşi şi astrele văvor avantaja.GEMENIO perioadă net delimitată între elementelede malefic şi benefic, cu un înce-put mai puţin fericit (lipsa de prevedere,stare afectivă incertă, multe obstacole şineîmpliniri), dar cu un mijloc de săptămânădestul de reuşit (dorinţă de comunicare, stare energe-tică bună, rigurozitate şi intuiţie).RACPerioada este una benefică, zilele încare şansele de reuşită vor fi foarte marifiind „repartizate”, simetric, spre extremi-tăţile intervalului. Miercuri staţi liniştiţi şinu căutaţi nod în papură la toată lumea.LEUPerioada următoare este purtătoare deenergie şi vă va coordona toate predispoziţiilepentru dispută şi luptă, astfel că aces-tea se vor afla într-un „perpeetum mobile”trecând de la o extremitate la alta.FECIOARĂEste perioada „separării apelor” în re-laţia benefic-malefic. Perioada va începecu două zile destul de grele, pline de pro-bleme, dar se va termina cu trei zile fastede care este bine să profitaţi.BALANŢĂO săptămână în care este bine să amâ-naţi orice proiect important pe care vreţisă-l demaraţi. Este momentul să lăsaţiviaţa „să decidă”, fără a încerca şi cea maimică forţare a situaţiilor de orice fel.SCORPIONÎnceputul de perioadă vă este extrem defavorabil, chiar foarte generos uneori, astfelcă este bine să vă organizaţi viaţa în aşa felîncât cele mai importante acţiuni să le de-maraţi în primele două zile ale săptămânii.SĂGETĂTORTrecerea de la perioadă nefastă spreuna fastă se va face lent. În toată aceastăperioadă, veţi primi influxuri benefice,dar pe care le veţi resimţi cu greu datorităstării de agitaţie şi stress prin care treceţi.CAPRICORNMajoritatea zilelor săptămânii voravea o încărcătură benefică, care vă vaconferi o stare energetică excelentă ce vaface posibilă abordarea cu încredere a ac-ţiunilor demarate. Nu arcuncaţi vorbe“grele” în ziua de joi.VĂRSĂTORZiua de sâmbătă va fi foarte grea, cutoate că pe parcursul întregii perioade veţiavea stări emoţionale contradictorii. Nu în-cercaţi să depaşiţi anumite limite şi barierepentru că, în timp, s-ar putea să regretaţi.PEŞTIBeneficiaţi, cu adevărat, de o săptămânăperfectă! Rar se întâmplă să nu existe nici unnor pe durata celor şapte zile. În această pe-rioadă aveţi voie să faceţi tot ce v-aţi propus.

Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 15SPORTABIA REVENIT LA PANDURII, ORAC TRAGE PRIMUL SEMNAL:„Ne ducem în divizia Bdacă nu jucăm!”Umilinţa trăită la meciul cu Astra încă mai face „valuri” printre cei de laPandurii. Deşi a revenit în lotul Pandurilor de foarte puţin timp, mijlocaşulDaniel Orac îşi permite să ia „taurul de coarne” şi chiar să încerce să le deao lecţie de morală colegilor de echipă. Jucătorul „exilat” de Cârţu şi adusînapoi de Ciobotariu nu ezită să-şi atace o parte dintre colegi, despre carespune că şi-au luat-o în cap datorită libertăţii care le-a fost acordată.Reporter: Ai redebutat laurcat la cap. Chiar dacă acum se vorPandurii cu ocazia meciului cuAstra, însă un meci care va rămâ-ne unul de tristă amintire...Daniel Orac: A fost un redebutfoarte prost, nu mă aşteptam sincer,dar asta este. Am pierdut, cred eu,cum nu am mai pierdut de mult în-tr-o asemena manieră. Fiecare areexplicaţia lui. Dar la cum văd eu lucrurilea fost o lipsă totală de anga-jament precum şi o lipsă de respectfaţă de staff-ul tehnic. Când am au-zit cum striga lumea din tribune,mi-a fost foarte, foarte ruşine.Câteodată poţi, câteodată nu poţi,de data asta nu am putut. Nu ştiudacă a fost indolenţă sau dacă a fostneputinţă, să spunem că a fost unaccident pentru că a fost primulmeci. Din punctul meu de vedereputeam să jucăm şi 100 de ani şi nubăteam pe Astra. De fapt nu băteamnici o altă echipă la cum am jucat.Rep.: S-a spus că a fost cel maiprost joc pentru Pandurii, eşti deacord cu acest lucru?D.O.: Câţi ani am fost aici laPandurii, niciodată nu s-a jucat laacasă, la Târgu Jiu atât de fără vla-gă, fără răutate, ca acum. Acasă, noidacă nu avem răutate, nu putemcâştiga. Am pierdut 17 puncte peteren propriu în acest sezon. Înaintenu conta cu ce echipă jucam, dinminutul 1 până în minutul 90 îmilua de mine, asta e părerea mea şieu aşa văd lucrurile. Antrenorii nuau nici o vină pentru acest rezultat,deşi totul se sparge în capul lor.Deci principalii vinovaţi noi sun-tem. Ar trebui să dăm dovadă defoarte mare respect pentru antrenorişi nu numai pentru ei, pentru presă,pentru conducătorii care ne plătescşi pentru oamenii din oraş. În altetimpuri unii jucători îşi băgau capulîn pământ, acum vorba antrenoru-lui, ne-am luat costume toţi. Şi înloc să venim cu salopeta am venitcu costume la meci. Trebuie să re-mediem greşelile şi să câştigăm laVaslui.Rep.: Crezi că jucătorii ştiudoar „de bici”, aşa se vorbeşte printribune?D.O.: Nu ştiu ce se vorbeşte,dar lumea din tribună a simţitimediat ce se întâmplă. Când fie-care şi-a văzut de treabă şi şi-a datviaţa pe teren, lumea era cu noichiar dacă pierdeam, iar acum,când s-a văzut că nu alergăm şi nujucăm, au început să ne huiduie.Şi, din punctul meu de vedere, celmai dureros lucru a fost că i-auaplaudat pe adversari. E cel mairău lucru care i se poate întâmplaunui fotbalist.Rep.: Ce crezi că ar fi de făcut?D.O.: Sper să ne vedem fiecareCiobi este foarte supărat, are toatemotivele din lumea asta să fie supă-rat dar sperăm să-i facem o bucurieacum la Vaslui, ceea ce nu-i imposi-bil. A câştigat Ceahlăul la Steaua,de ce n-am câştiga şi noi la Vaslui?I-am bătut acasă în tur, de ce nu amputea bate şi acolo?Rep.: Prin ceea ce ai spusacum ai deranjat câţiva dintre co-ra nimeni că nu joacă. Eu unul îmidoream să joc şi nu se pune problemasă mă gândesc că ar exista co-legi care să se bucure că nu joacăindiferent cum e terenul. Eu zic sălăsăm figurile şi fiţele, că nu am ju-cat niciunul la Real Madrid, jucămtoţi la Pandurii deocamdată. Şi cândne cheamă cineva, să vorbim, ar fibine să răspundem prezent.„Dacă e așa cum se aude că unii dintre jucători stauîn discoteci, să le fie rușine, pentru că își bat joc și demunca noastră. Nu numai de a lor. Și din cauza unorasuntem toţi catalogaţi la fel. Poate unii avem familii șistăm liniștiţi acasă, dar din cauza a doi-trei jucătorisuportăm toţi consecinţele. Ce dușmani să-mi fac dupăce am spus, păi ce, noi ne ţinem dușmănie unul la al-tul? Suntem toţi în aceeași oală, dacă ne merge bine, neva merge la toţi, iar dacă ne va merge rău, ne merge latoţi la fel. Nu mai luăm bani și ne ducem în divizia Bdacă nu jucăm.”Daniel Orac, Pandurii Tg-Jiuaduc aminte că luptam pentru victorieşi speram până în ultima secun-dă să dăm gol sau să învingem.Rep.: S-a schimbat acum cevaîn vestiar faţă de anul trecut?D.O.: Când am revenit laPandurii am găsit o atmosferă foar-te bună, dar, de ce să n-o spunem,poate la unii le e prea bine şi li s-ade treaba lui, să vedem ce calităţiaveam şi ce trebuie să facem, să numai comentăm, să respectăm deciziileantrenorului şi să facem ce făceamanul trecut. Am văzut la tele-vizor anul trecut, când echipa era peprimul loc, o altă atitudine şi o altădesfăşurare a jocului.Rep.: Se spune de asemenea,că antrenorul este prea apropiat dejucători şi de aceea s-a ajuns aici...D.O.: Ciobi ne-a dat libertate şitot ce am vrut noi. Acum dacă jucă-torul nu ştie să respecte un antrenorcum e Ciobi şi de la prea bine i seurcă la cap şi trece în partea cealal-tă, e problema lui. Fiecare jucătorîn parte ar trebuie să se uite întâi lael şi să-şi dea seama că Ciobi e unantrenor care e foarte bun, cel puţinpentru mine personal aşa cred căeste. Îţi dă orice ai putea să ceri dela un antrenor şi tu numai acolo înteren poţi să-i arăţi respectul ce i secuvine. Şi nu poţi să-l arăţi decâtdacă îţi dai viaţa pe teren. Dacă noidădeam totul pe teren şi pierdeamcred că nu ne-ar fi zis nimeni nimic.Rep.: S-a schimbat ceva din re-laţia voastră cu antrenorul dupăacest meci?D.O.: Nu s-a schimbat nimic.legi, la fel cum ai deranjat şi la antrenamente,fiind primul la alerga-re.D.O.: Nu cred, ce duşmani sămifac, păi ce, noi ne ţinem duşmă-nie unul la altul? Cum nu suntemtoţi în aceeaşi oală, dacă ne mergebine, ne va merge la toţi, iar dacă neva merge rău, ne merge rău la toţi.Nu mai luăm bani şi ne ducem îndivizia B dacă nu jucăm! Dar, totuşinu vreau să cred că ar fi aşa, fiecarese pregăteşte cum poate, unii au ju-cat, sunt mai obosiţi pentru că a fostterenul mai prost şi nu pot alergamai tare decât cei care nu au jucat.Nu îmi cert colegii, lor dacă amceva de spus le spun în faţă, aşacum fac cu toată lumea. Nu e nici oproblemă şi duşmani oricum nu am,de ce să-mi fac? Că lucrurile aces-tea le ştiu şi ei... Eu zic că fiecare îşidoreşte să joace şi nu se poate bucu-Lucrurile astea ţin de caracter saude bun simţ. Puteau să vină şi de laBarcelona, dar când vorbeşti cu unom eşti egal cu el, indiferent că tu aialtă meserie. Fiecare cu meseria lui,dar suntem egali, indiferent că unulcâştigă un milion de euro şi altul100.Rep.: Crezi că este vorba şi de oruptură la nivelul vestiarului întresârbi şi ceilalţi jucători?D.O.: Nu, eu nu simt nici un felde ruptură, dar nu e aceeaşi echipăunită pe care o ştiam, acum parcănu ne mai uităm fiecare la el să ve-dem ce avem de făcut şi ce trebuiesă facem. Şi asta e foarte grav! Ştietoată lumea care e situaţia, dar nu sevorbeşte şi mereu spunem că a fostun accident. Iar noi, oricum nu pu-tem face nimic ca sârbii să nu maistea împreună şi la antrenamente şiîn afara lor.

DEI S-A GÂNDIT LA DEMISIE, „CIOBI” NU SE SPERIE ÎNC:„Nu sunt un laş...”Viaa în Gorj • joi, 25 februarie - 3 martie 2010 • 16SPORT„Pandurii au pierdutdorinţa de victorie...”Spre finalul meciului de duminică dintre Pandurii şi Astra, omare parte a suporterilor gorjeni prezenţi în tribunele„Municipalului” au cerut demisia tehnicianului Liviu Ciobotariu.Deşi s-a arătat destul de afectat de acest lucru, „Ciobi” mărturiseştecă nu este încă dispus să renunţe la „cârma” Pandurilor.La finalul meciului cu Astra,spectatorii gorjeni au ţinut să aplau-de echipa oaspete, iar în schimb,formaţia gazdă a avut parte de untratament cel puţin ostil. Corul defluierături adresat jucătorilor pen-tru prestaţia din teren a fost însoţitulterior şi de scandări ce vizau de-misia antrenorului Pandurilor,Liviu Ciobotariu, fapt care nu l-aîncântat deloc pe „Ciobi”. Deşi i-aauzit foarte bine pe cei care-i ce-reau plecarea (trecându-i prin mintechiar să se conformeze), tehnicia-nul grupării gorjene a mărturisit încele din urmă că nu va părăsi bancaPandurilor decât dacă preşedinteleMarin Condescu îi va cere acest lucru:„Am auzit că mi s-a cerut de-misia din tribune, dar eu am să pleccând îmi va spune preşedintele clubuluişi fără nici un fel de proble-mă. Aş fi laş dacă în acest momentaş spune că ridic mâna, să spun căasta este şi să vină altcineva să facămai bine. N-ar fi corect nici faţă dejucători şi nici faţă de mine, să re-nunţ la primul moment mai greu. Înmomentul în care preşedintele îmiva spune să plec, nu am nevoie denimic, voi pleca pentru că nu ambagaj foarte mare! Nu e nici un felde problemă şi chiar m-am gânditsă o fac, acum după meci.”, a preci-zat Ciobotariu.Condescu: Şi lui Cârţui s-a cerut demisia...Chiar dacă a fost şi el destul deafectat de umilinţa trăită duminicăpe „Municipal” în faţa Astrei, preşe-dintele Pandurilor, Marin Condescu,şi-a declarat sprijinul necondiţionatpentru tehnicianul Liviu Ciobotariu.Condescu spune că nu este deloc deacord pentru a lua în discuţie oeventuală despărţire de serviciile lui„Ciobi”, amintind în acelaşi timp căşi predecesorul „Sorinaccio” a trecutprintr-o experienţă asemănătoa-re. Totuşi, conducătorul de laPandurii pare să-i înţeleagă foartebine pe suporterii gorjeni: „Nu s-apus problema de nici o eventualăplecare. Dacă ne aducem aminte şiîn urmă cu 7-8 etape şi lui SorinCârţu i s-a cerut demisia. În schimbeste adevărat că oamenii sunt supă-raţi şi pe bună dreptate pentru căatâtea meciuri pierdute acasă noi nuam pierdut niciodată. Iar acum credcă cel mai mult i-a deranjat atitudi-nea jucătorilor. Dar, tot noi trebuiesă ne regrupăm şi să mergem maideparte. Două-trei rezultate favora-bile ar face uitat acest meci. Anultrecut noi am luat 3 puncte în primulmeci tot cu Astra, iar acum le-amdat înapoi...”, a ţinut să subliniezeCondescu.Daniel GîrduUn lucru este cât se poate desigur după meciul din prima etapăa returului, cel puţin dacă ne luămdupă declaraţiile lui LiviuCiobotariu. Umilinţa trăită duminicăîn faţa Astrei a schimbat ra-dical poziţia lui „Ciobi” în ceeace-i priveşte pe unii dintre „titula-rii de bază” de la Pandurii, pânămai ieri „jucători de nădejde” aitehnicianului. Ciobotariu esteacum decis mai mult decât ori-când să facă ordine în echipă şi sărenunţe la anumiţi „penibili”:„Pandurii a pierdut dorinţa de victorie,altfel au stat lucrurile la meciulcu Alba Iulia, la ultima victo-rie de acasă, şi altfel acum. Suntjucători care se cred titulari dedrept şi acum au fost penibili uniidintre ei. A văzut toată lumea căacesta este adevărul. Dar, amspus că vom schimba foaia, ceicare au fost pe teren şi se conside-ră că sunt titulari de drept şi căvor juca mereu la Pandurii titu-lari, vor sta lângă mine pentru căam simţit o stare gravă de indo-lenţă din partea lor. Este o lipsătotală de atitudine, e inadmisibilaşa ceva! Nu mai avem nici o scu-Venit doar de câteva zile în România pentru ada probe de joc la Universitatea, stoperul italianAlessandro Ferri în vârstă de 22 de ani, liber decontract, a fost refuzat de Universitatea Craiova,însă a luat drumul spre Tg-Jiu. Fundaşul centralcare a evoluat ultima oară la Pisa a părăsit canto-namentul Craiovei şi s-a prezentat încă de luni laantrenamentele celor de la Pandurii, unde va fitestat în următoarele zile de antrenorul gorjenilor,Liviu Ciobotariu. Tehnicianul Pandurilor încearcăde multă vreme să găsească o soluţie via-bilă pentru postul de fundaş central, acolo undesingurul om „calificat” este sârbul NovakMartinovic. Italianul Ferri mai poate evolua şi pepostul de fundaş dreapta.ză că nu ne-am antrenat pe teren,suntem cu toţii vinovaţi princi-pali, eu împreună cu echipa. Iareu, pentru că mă simt acum vinovat,voi lua măsuri împotriva anu-mitor jucători.”TehnicianulPandurilor pare a fi găsit şi o ex-plicaţie pentru evoluţia mai multdecât modestă a unora dintre jucătoriisăi. După ce s-a vorbit des-tul de mult de eventualele plecăriale unor jucători precumMartinovic, Cardoso şi nu în ulti-mul rând, Păcurar, antrenorulLiviu Ciobotariu crede că toateaceste zvonuri le-au luat minţilejucătorilor săi: „Eu am mai spuscă au fost foarte mulţi jucătoritransferaţi de presă pe la Dinamo,pe la Steaua, dar văd că ei n-auplecat nicăieri şi au rămas laPandurii. Dar şi aşa, dacă ei joacăîn halul ăsta, cum să îi ia cineva?Nu o să îi ia nimeni, le spun eu!Acelaşi lucru le-am şi spus şidacă nu or să îşi bage minţile încap şi să joace aşa cum trebuie în-ţelegând că ei sunt jucători laPandurii Târgu Jiu, echipă care seva lupta pentru evitarea retrogra-dării, va fi foarte grav.”Un italian în probe la Panduriic m y k