Municipiul Lugoj în sărbătoare: Ruga Lugojană 2013 - Primăria ...

Nr. 51, august 201330 de ani departeneriatcu Jena(Germania)pag. 5Personalităţilugojene:EftimieMurguLegendaratrupăBajaga iInstruktoripag. 4 pag. 8Municipiul Lugoj în sărbătoare:Ruga Lugojană 2013Ziua de 15 august aintrat în tradiţia oraşului nostruprin manifestările dedicatehramului Bisericii Ortodoxe„Adormirea Maicii Domnului”şi Ruga Lugojeană organizatăde Primăria MunicipiuluiLugoj, Casa de Cultură a MunicipiuluiLugoj şi Parohia OrtodoxăRomână „AdormireaMaicii Domnului”.Şi în acest an, la sediulPrimăriei, la ora 10.00, a avutloc primirea de către primarulFrancisc Boldea a delegaţiilordin străinătate care au dat cursinvitaţiilor şi au ţinut să petreacăalături de lugojeni la ceamai mare sărbătoare a Lugojului.Edilul şef a adresat un cuvântde salut delegaţiilor dinJena - Germania, Szekzard -Ungaria, Nisporeni - RepublicaMoldova, Vârşeţ şi Veliko Gradište-Serbia, Kriva Palanka-Macedonia, după care a luatcuvântul fiecare conducător dedelegaţie.Ca în ultimii ani, fanfaraoraşului a pornit din faţaPrimăriei şi a poposit apoi încartiere, accentuând atmosferade sărbătoare.Primarul FranciscBoldea, însoţit de oaspeţii depeste hotare, a coborât apoi înPiaţa Victoriei şi a salutat ansamblurilefolclorice prezentela Festivalul Internaţional deFolclor „Ana Lugojana”, careau oferit minireprezentaţii.Oaspeţii au fost invitaţiapoi să participe la SfântaLiturghie de Hram încheiată cutradiţionalul înconjur al bisericii.După-amiază, dupăslujba de vecernie, manifestărileau demarat la orele 18:00,când membrii AnsambluluiFolcloric „Lugojana”, alături deoficialităţi, au deschis Rugaprintr-o horă la care au participatşi ansamblurile folcloriceprezente la Festivalul Internaţional„Ana Lugojana”.Manifestările au continuatpe scena din PiaţaVictoriei, unde formaţiile participantela festival au mai dansato dată pentru lugojeni şi au fostpremiate de către directoruluifestivalului, Puiu Munteanu.Au cântat apoi soliştii de muzicăpopulară: Nicoleta Voica,Carmen Popovici Dumbravă,Ramona Miheţ, Doriana Talpeşşi Mile Povan.În aceeaşi zi, de laorele 20:30, pe platoul Casei deCultură a Sindicatelor au avutloc spectacole de muzică poprocksusţinute de trupele: Bijelomorkanaldin Germania,Desant din Timişoara şi capulde afiş, Bajaga i Instruktori dinSerbia.La finalul manifestărilorcei prezenţi au avut parte deun impresionant foc de artificii.Cu ocazia evenimentelorprilejuite de Ruga Lugojeanăa avut loc şi aniversareacelor mai importante parteneriatepe care Lugojul le are cuoraşele înfrăţite, şi anume 30 deani cu oraşul Jena din Germaniaşi 20 de ani cu oraşul Szekszarddin Ungaria.Liviu Savescu

august 2013Ajutoare alimentare din fonduri comunitareUniunea Europeană a decissă acorde şi în acest an categoriilorcelor mai defavorizate dinRomânia produse alimentaredin fonduri comunitare în cadrulPlanului European deAjutorare a Persoanelor Defavorizate- PEAD 2013. În acestsens, vor fi distribuite nouă tipuride alimente neperisabile,după cum urmează: făină,mălai, ulei, zahăr, paste făinoase,miere, zacuscă, conservedin carne de porc, roşii în sucpropriu.Categoriile de persoane celemai defavorizate care vor beneficiade ajutoare alimentare înBătrânii urbeicelebraţi de cătremunicipalitatePrin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lugoj nr. 168/ 27.12.2008 s-a decis acordarea diplomei şi premiului de fidelitatecuplurilor care aniversează 50 de ani de căsătorie neîntreruptă,precum şi a diplomei şi premiului de excelenţă pentru persoanelecu vârstă venerabilă, în etate de peste 90 de ani.Acest eveniment a devenit o obişnuinţă a autorităţii locale lugojene,care întotdeauna, în jurul sărbătorilor religoase (în mai2012 – înainte de Înălţarea Domnului, în august 2011 – în pragulmarii sărbători religioase a Adormirii Maicii Domnului, în aprilie2011 – înaintea Sfintelor Paşti, în august 2010, în august 2009, înaprilie 2009 – în ziua pomenirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe),şi-a omagiat vârstnicii, persoane cu vârste venerabile şi cupluriavând peste 50 de ani de căsătorie neîntreruptă, Aceştia auprimit un simbol al respectului pentru vârsta înaintată ori pentruînţelepciunea şi răbdarea de care au dat dovadă, împlinind o jumătatede veac alături de partenerul de viaţă.În acest an, în data de 12 august, Primarul Municipiului Lugojşi Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară s-au străduit să ofereo clipă de bucurie unui număr de 35 de cupluri şi 20 persoane cuvârstă venerabilă, de peste 90 de ani de viaţă, într-o atmosferă festivăla Teatrul Municipal, oferindu-le câte o floare, un premiu înbani şi o diplomă.Maria Elena Stămureancadrul planului sunt:a) familiile şi persoanele singurecare au stabilit, prin dispoziţiescrisă a primarului, dreptulla un venit minim garantat acordatîn baza Legii nr. 416/2001privind venitul minim garantat,cu modificările şi completărileulterioare;b) şomerii înregistraţi, potrivitprevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilorpentru şomaj şi stimulareaocupării forţei de muncă, cumodificările şi completările ulterioare;c) pensionarii sistemului publicde pensii ale căror drepturi,obţinute din pensie sau, dupăcaz, din pensii cumulate, se aflăsub 400 lei /lună;d) persoanele cu handicapgrav şi accentuat, adulţi şi copii,neinstituţionalizate;e) persoanele beneficiare aleprevederilor Legii nr. 49/1991privind acordarea de indemnizaţiişi sporuri invalizilor, veteranilorşi văduvelor de război,cu modificările şi completărileulterioare, Legii nr. 44/1994privind veteranii de război, precumşi unele drepturi ale invalizilorşi văduvelor de război,republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, Legiinr. 49/1999 privind pensiileI.O.V.R., cu modificările şicompletările ulterioare, Legiinr. 309/2002 privind recunoaştereaşi acordarea unor drepturipersoanelor care au efectuatstagiul militar în cadrul DirecţieiGenerale a ServiciuluiMuncii în perioada 1950-1961,cu modificările şi completărileulterioare, Decretului-lege nr.118/1990 privind acordareaunor drepturi persoanelor persecutatedin motive politice dedictatură instaurată cu începerede la 6 martie 1945, precum şicelor deportate în străinătate oriconstituite în prizonieri, republicat,Ordonanţei Guvernuluinr. 105/1999 privind acordareaunor drepturi persoanelor persecutatede către regimurile instaurateîn România cu începerede la 6 septembrie 1940 până la6 martie 1945 din motive etnice,aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr.189/2000, cu modificările şicompletările ulterioare, Legiirecunoştinţei faţă de eroii-martirişi luptătorii care au contribuitla victoria Revoluţieiromâne din decembrie 1989,precum şi faţă de persoanelecare şi-au jertfit viaţa sau auavut de suferit în urma revolteimuncitoreşti anticomuniste dela Braşov din noiembrie 1987nr. 341/2004, cu modificările şicompletările ulterioare, Legiinr. 109/2005 privind instituireaindemnizaţiei pentru activitateade liber-profesionist a artiştilorinterpreţi sau executanţi dinRomânia, republicată, Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţieipentru pensionariisistemului public de pensii,membri ai uniunilor de creatorilegal constituite şi recunoscuteca persoane juridice de utilitatepublică, cu modificările şi completărileulterioare, Legii nr.578/2004 privind acordareaunui ajutor lunar pentru soţulsupravietuitor, cu modificărileulterioare, ale căror venituricumulate, obţinute exclusiv dinaceste legi, se află sub 400lei/lună.În baza Regulamentului ComisieiCEE nr. 807/2010 de stabilirea normelor de punere înaplicare pentru livrarea de produsealimentare din stocurile deintervenţie pentru persoanelecele mai defavorizate din Uniuneşi a Hotărârii Guvernuluinr. 600/2009 pentru stabilireabeneficiarilor de ajutoare alimentarecare provin din stocurilede intervenţie comunitare,destinate categoriilor de persoanecele mai defavorizate dinRomânia şi atribuţiile instituţiilorimplicate în planul european,începând cu lunaseptembrie categoriile socialedefavorizate enumerate mai susvor beneficia de ajutoare alimentare,la aceeaşi locaţie dinanii trecuţi – str. Siretului, nr.1(fostul magazin Bumbacul).Perioada acordării acestorajutoare va fi comunicată ulterior,prin mijloacele media.Maria Elena StămureanVizită la Veliko GradišteJoi, 1 august, la invitaţia municipalităţiiVeliko Gradište dinSerbia, o delegaţie condusă deprimarul Francisc Boldea s-aaflat în oraşul prieten de pemalul Dunării.Municipalităţile Lugoj, Reşiţaşi Veliko Gradište suntpartenere în proiectul transfrontaliercu finanţare europeană„Nestemate aletezaurului folcloric românescşi sârbesc – Păstrarea şi promovareatradiţiilor culturale înReşiţa, Lugoj şi Veliko Gradište”.Acest proiect vizeazăpăstrarea şi promovarea tradiţiilorculturale specifice zoneide graniţă româno-sârbă prinorganizarea unor festivalurifolclorice în Reşiţa, Lugoj şiVeliko Gradište. Finanţarea nerambursabilăde care beneficiazăoraşul nostru în cadrulacestui proiect este de102.579,34 EURO.Cu ocazia acestei vizite şefulexecutivului lugojean a fostprimit de dl Dragan Milić, primaruloraşului Veliko Gradište,şi de Tomislav Ivanović, preşedinteleConsiliului Local. S-aupurtat discuţii despre proiectelefiecărui oraş, precum şi desprecâteva viitoare posibilităţi decooperare.În perioada 5-6 august, AnsamblulFolcloric „Lugojana”s-a aflat la festivalul folcloric„Zilele Veliko Gradište”, iarAnsamblul de Dansuri şi CântecePopulare „Vlastimir PavlovićCarevac” a venit înmunicipiul Lugoj în perioada14 – 15 august cu ocazia festivaluluifolcloric „Zilele Lugojului”.Liviu Savescu

august 2013Vom continua cu transportul gratuit în oraşInterviul acordat de primarul Francisc Boldea site-ului ziare.coml Pe 22 iulie a fost datordinul de începere a lucrărilorla noul sens giratoriu aflat la intersecţiastrăzilor Cloşca, Crişan,Al. Astalaş, I. Dragalina şiHezerişului. „Crucea din zonăva fi montată în centrul intersecţieişi va fi iluminată arhitectural.Lucrările au demaratdeja şi sunt executate de firmaCompact. Termenul de execuţieeste de 60 de zile, iar costul lucrărilorse ridică la 300.000lei”, a declarat şeful executivuluilugojean.l A fost finalizată etapaI de proiectare privind reabilitareaarhitecturală a clădirilor istoricedin Piaţa J. C. Drăgan.Lucrările vor viza în primă fazăclădirea Poliţiei MunicipiuluiLugoj şi cea a fostei Securităţi,aflate în stare avansată de degradare.l Se lucrează din plin laCum se prezintă proiectultransportului gratuit în oraş lamai mult de o lună de la demarare?Prezintă în acest momentpotential pentru a ficontinuat şi după perioada detestare?Imediat după 1 iulie,dată la care am demarat transportulîn comun gratuit în municipiulLugoj, am consideratfoarte important să facem periodicanalize privind eficienţaacestui sistem. În prima lună aubeneficiat de transport gratuitaproape zece mii de cetăţenidin oraş. Această situaţie estede natură să ne încurajeze îndemersul nostru. Sigur vomcontinua cu transportul gratuitîn oraş, mai ales că din lunaseptembrie, odată cu deschidereaanului şcolar, va creşte şimai mult numărul celor ce vorapela la sistemul de transport încomun. În timp, cetăţenii vorobserva că tratăm cu seriozitatemaximă această problemă, căorarele şi traseele sunt respectate.Vom atrage astfel tot maimulte persoane către transportulîn comun. Avem periodicşedinţe de analiză împreună cuconducerea Meridian 22 SA,societate având acţionar unicŞtiri edilitare pe scurtcinematograful 3D, la bazinulacoperit şi la ştrand. La acestdin urmă obiectiv a intervenit omodificare de proiect, urmânda fi realizat un pod suspendatcare va oferi o vedere foartefrumoasă înspre râul Timiş.l În perioada următoarevor fi achiziţionate din Spaniaîncă 80 de bănci şi 50 de coşuride gunoi noi. Acestea vor fi folositepentru înlocuirea mobilieruluiurban degradat aflat înParcul Poştei, Parcul Copiilor,Parcul din Cotu Mic, precum şipe malurile Timişului.l Pe 29 iulie a fost semnatcontractul de lucrări pentruintroducerea reţelelor de apă şicanalizare în Cartierul Militari.Consiliul Local al MunicipiuluiLugoj şi care administreazămijloacele de transport şi personalulimplicat. În urma analizeidatelor pe care le adunămîn fiecare zi şi le centralizăm,avem în vedere optimizareatraseelor şi a frecvenţei deplasăriimijloacelor de transport.De asemenea, intenţionămchiar achiziţionarea de noi autobuzeşi amplasarea de noistaţii în afară de cele zece dejamontate.Cum este posibil proiectulîn ceea ce priveşte costurile?Înseamnă o majorare a unortaxe sau impozite pentru cetăţeni?În municipiul Lugojtransportul în comun a fostsubvenţionat şi înainte de 1iulie în proporţie de 75%.Acum, odată cu subvenţionareaintegrală, alocăm lunar45.000 lei de la buget, sumăcare considerăm că nu estemare în raport cu beneficiile pecare sistemul le aduce cetăţenilormunicipiului.Transportul în comun gratuitîn oraş nu presupune niciun felde majorări de taxe sau impozite.Dacă timpul va permite, lucrărilevor demara în cel mai scurttimp, astfel încât cei care auconcesionat terenuri pentrucase să beneficieze de acesteutilităţi. În ceea ce priveşte reţeauaelectrică a fost depusă ocontestaţie de către AEM Timişoara.Consiliul Naţional de Soluţionarea Contestaţiilor adispus reluarea procedurii deachiziţie după noua metodologie.Miercuri, 14 august a fost datordinul de începere a lucrărilorpentru introducerea reţelelor deapă şi canalizare în CartierulMilitari.l Pe SEAP se află încurs de validare achiziţia pentruasfaltarea Splaiului Tinereţii dela Podul de Beton până la Troiţadin Cotu Mic.Raoul RusalinPatru scutere noi pentru Poliţia LocalăÎn ultima parte a lunii iulie, Poliţia Locală Lugoj a primitîn dotare patru scutere noi. Acestea sunt marca KYMCO, modelAGILITY City 50 4T. Capacitatea cilindrică a motorului este de50cmc.Scuterele sunt dotate cu sisteme de avertizare acustică şiluminoasă şi sunt inscripţionate cu însemnele municipalităţii şi cudenumirea Poliţiei Locale. Căştile de protecţie sunt model HI-GHWAY, omologat în Uniunea Europeană pentru uzul poliţiei.Scuterele au o garanţie de doi ani.Noile dotări vor contribui la eficientizarea activităţii PoliţieiLocale, asigurându-le agenţilor lugojeni o mobilitate sporităîn cadrul intervenţiilor la care sunt solicitaţi.Raoul RusalinExistă riscuri privind alterareacalităţii transportului încomun?Nu există niciun felde riscuri privind o eventualăalterare a calităţii transportuluiîn comun. Dimpotrivă, vomface eforturi să creştem în modconstant calitatea serviciilorpentru cetăţeni prin buna întreţinereşi înnoire a parcului demijloace de transport, prin amplasareade noi staţii şi amenajareaşi modernizarea celorexistente, prin respectarea oraruluişi continua optimizare atraseelor.Din cunoştinţele dumneavoastră,mai sunt primăriicare intentionează să introducăun astfel de proiect?Consideraţi că modelul arputea fi adoptat la scara mailarga în viitor?Da, am fost contactaţideja de către reprezentanţi aiunor municipalităţi care vor săintroducă la rândul lor transportîn comun gratuit. Cu siguranţăsistemul poate fi introduspe scară mai largă, bineînţelesdoar în urma unor analize temeinicecare să ia in considerarespecificul fiecărei localităţi.Este posibil aceasta în Bucuresti?Nu, nu cred că sistemuleste viabil în localităţile cuun număr mare de locuitori, cuatât mai puţin într-un oraş detalia Bucureştiului.Transportul este gratuit înmai multe oraşe europene,iniţiativele fiind născute aicidin concepţii care pornesc dela socialism pana la ecologism.Care este viziunea dumneavoastră?Viziunea noastră esteuna social-democrată. Considerămcă iniţiativa pe care amluat-o vine într-un momentfoarte potrivit, având în vederesituţia actuală generată de crizaeconomică prelungită, de greutăţilepe care le întâmpină omare parte din cetăţenii oraşului.Pe de altă parte, ne gândimşi la beneficiile pe care dezvoltareatransportului în comun îndetrimentul celui cu autoturismelepersonale le aduce pe termenlung pentru mediu prinreducerea poluării.COMUNICAT DE PRESĂFestivalul Internaţional de Folclor „Zilele Lugojului”Municipiul Lugoj a organizat în perioada 14 – 15 august FestivalulInternaţional de Folclor „Zilele Lugojului”. Pe scena recentachiziţionată şi amplasată pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelorau evoluat Ansamblul Folcloric „Bârzava” din Reşiţa, Ansamblulde Dansuri şi Cântece Populare „Vlastimir PavlovicCarevac” din Veliko Gradište şi Ansamblul Folcloric „Lugojana”.Programul manifestărilor a cuprins şi redeschiderea Muzeului deIstorie şi Etnografie şi vernisajul expoziţiei etnografice „Portul populardin Banatul de câmpie şi de munte la sfârşitul secolului XIX,începutul secolului XX”.Festivalul „Zilele Lugojului” este al treilea din cele patru festivaluriorganizate în cadrul proiectului „GEMS OF THE ROMA-NIAN AND SERBIAN FOLKLORIC THESAURUS –Preservation and promotion of cultural traditions in Reşiţa, Lugojand Veliko Gradište” („NESTEMATE ALE TEZAURULUI FOL-CLORIC ROMÂN ŞI SÂRB – Păstrarea şi promovarea tradiţiilorculturale în Reşiţa, Lugoj şi Veliko Gradište”), după „Zilele Reşiţei”şi „Zilele Veliko Gradište”.Proiectul cu finanţare europeană nerambursabilă este derulat deMunicipiul Lugoj în parteneriat cu Municipiul Reşiţa şi MunicipalitateaVeliko Gradište din Serbia în cadrul Programului IPA de CooperareTransfrontalieră România – Serbia, Axa prioritară 3Promovarea schimburilor între comunităţi, Măsura 3.3. Intensificareaschimburilor în domeniul învăţământului, culturii şi sporturilor.Proiectul are drept obiectiv general dezvoltarea unor relaţii socialeşi culturale durabile în zona de graniţă româno-sârbă. Obiectivulspecific îl constituie păstrarea şi promovarea tradiţiilorculturale specifice zonei de graniţă româno-sârbe prin organizareaunor festivaluri folclorice în Reşiţa, Lugoj şi Veliko Gradište.Bugetul total al proiectului este de 325.206,40 Euro, municipalităţiilugojene revenindu-i 104.672,80 Euro. Finanţarea nerambursabilăpentru Lugoj este de 102.579,34 Euro (98%), iar contribuţiaproprie este de 2.093,46 Euro (2%).

august 201330 de ani de parteneriat cu Jena (Germania)A fost aniversat cel mai fructuos parteneriat al LugojuluiÎn data de 19 iunie,aniversarea celor 30 de ani departeneriat dintre Jena şi Lugoja fost marcată în oraşul înfrăţitdin Germania printr-o şedinţăsolemnă a Consiliului Local dinJena. Cu acea ocazie, primarulFrancisc Boldea a invitat o delegaţiedin Jena la Lugoj pentrua participa la manifestările ocazionatede Ruga Lugojeană şipentru a marca jubileul înfrăţiriidintre cele două oraşe şi în oraşulnostru.Municipalitatea dinJena a onorat invitaţia şi, ca dovadăa importanţei pe care oacordă legăturii cu oraşul nostru,delegaţia a fost condusă deprimarul general Dr. AlbrechtSchröter şi a cuprins o seamă depersonalităţi care şi-au adus dealungul timpului o contribuţieînsemnată la dezvoltarea relaţiilordintre cele două oraşe. Astfel,au fost prezenţi la Lugojconsilierii locali Jürgen Haschkeşi Norbert Comouth, MartinFürbock, manager al StadtwerkeJena, Robert Rauschelbach,preşedinte al Asociaţieide Prietenie Jena-Lugoj, StephanGolombiewski, membru încadrul aceleiaşi asociaţii, WernerWaschina, şef al departamentuluiapă-canal de laStadtwerke Jena, şi RolandDöpel din partea Unităţii dePompieri Jena.Şedinţa solemnă deaniversare a celor 30 de ani departeneriat cu Jena s-a desfăşuratîn 14 august, cu începere dela ora 11.00, în Sala de Consiliua Primăriei. Oaspete de onoarea fost Rolf Maruhn, consululGermaniei la Timişoara. Auparticipat, de asemenea, subprefectulLiliana Oneţ, senatorulIoan Iovescu, deputatulSorin Stragea, consilieri locali,reprezentanţi ai mass media şiai instituţiilor publice locale.În deschidere, după intonareaimnurilor de stat ale Românieişi Germaniei, primarul FranciscFestivalul Internaţional deFolclor „Ana Lugojana”Luni,12 august, laora 19.00, pe noua scenă amenajatăpe platoul Casei de Culturăa Sindicatelor a fostdeschis oficial Festivalul Internaţionalde Folclor „AnaLugojana”, eveniment tradiţionalpentru municipiul Lugojajuns la a XII-a ediţie.Evenimentul a fostprefaţat de parada portului popularcare s-a desfăşurat cu începerede la ora 18.30 petraseul: strada Ion Huniade –Primăria Municipiului Lugoj –platoul Casei de Cultură a Sindicatelor.Au luat cuvântul primarulFrancisc Boldea, prof.dr. Ciprian Cipu, directorulCentrului Judeţean de Culturăşi Artă, şi directorul festivalului,maestrul coregraf PuiuMunteanu.Festivalul Internaţionalde Folclor „Ana Lugojana”se desfăşoară din doi îndoi ani. Ediţia din acest an aavut loc în perioada 11 - 15august, la ea participând ansamblurifolclorice din ţară şide peste hotare. Din străinătateau fost prezente la festival următoareleformaţii: „Mindia”- Georgia; „Fogem” - Cipru;„Tokat Valiligi” - Turcia;„Bartina” - Ungaria; „Kud 8Oktobar” - Macedonia.Formaţiile folcloricedin România care au luat partela eveniment au fost: Ansamblul„Trandafir de la Moldova”- Huşi; Ansamblul„Dobrogeanca” - Ovidiu; Ansamblul„Hora Belinţului” -Belinţ; Ansamblul „ZestreaGugulanului” - Bolvaşniţa;Ansamblul „Gugulanul” -Borlova; Ansamblul „DoinaTimişului” - Timişoara; Ansamblul„Ghiocelul” - Giroc;Ansamblul Folcloric „Romanaţi”- Caracal; Ansamblul„Timişul” - Timişoara; AnsamblulFolcloric „Lugojana”- Lugoj.În data de 14 august,la ora 9:30, delegaţiile formaţiilorartistice participante lafestival, însoţite de maestrulPuiu Munteanu, au fost primitede către primarul FranciscBoldea la sediul PrimărieiMunicipiului Lugoj. La întâlnirea participat şi Dr. AlbrechtSchröter, primaruloraşului Jena, aflat în Lugoj cuprilejul aniversării a 30 de anide parteneriat şi a Rugii Lugojene.Reprezentaţiile formaţiilorfolclorice au fostfoarte apreciate şi răsplătite cuaplauze de publicul lugojeanprezent în număr mare petoată durata festivalului.Aurel JurubiţăBoldea a evocat importanţa parteneriatuluicu Jena. „Deşi suntemînfrăţiţi cu opt oraşeeuropene, inima noastră batepentru Jena într-un mod unic,iar legătura cu dumneavoastrăeste de departe cea mai veche,cea mai puternică şi cea mairodnică dintre toate”, a spusprintre altele şeful executivuluilugojean.În continuare, ca semnde preţuire pentru prietenia neîntreruptătimp de 30 de ani cuoraşul german, primarul FranciscBoldea a înmânat primaruluigeneral al oraşului Jena, Dr.Albrecht Schröter, distincţia„Cheia Oraşului”.A luat apoi cuvântulprimarul Jenei care a mulţumitpentru căldura cu care a fost întâmpinatădelegaţia germană şia adresat la rândul său cuvintede apreciere pentru parteneriatuldintre cele două oraşe, dândasigurări că municipalitatea dinJena va susţine în continuaredezvoltarea relaţiilor pe toateplanurile cu Lugojul şi că vaŞedinţa solemnă aConsiliului Local al MunicipiuluiLugoj dedicată aniversării a20 de ani de înfrăţire întreLugoj şi Szekszárd a început îndata de 14 august, la ora 17:00,cu intonarea imnurilor de statale României şi Ungariei.Delegaţia din oraşulmaghiar înfrăţit a fost condusăde primarul Horváth István şi i-a avut în componenţă pe consilieriilocali Laszlo Kővári şiGyula Tóth, precum şi pe AttilaBerlinger şi Judit Birtalan. Deasemenea, au fost prezenţi şimai mulţi reprezentanţi ai Asociaţieide Prietenie Szekszárd -Lugoj.Szekszárd este primamunicipalitate cu care Lugojuls-a înfrăţit după Revoluţia din1989. Pentru a înţelege maibine cum a luat naştere aceastăprietenie, se impune o mică incursiuneîn istorie, în secolul alXIX-lea.În anii 1860, numeroşicolonişti din Szekszárd şi dinjudeţul maghiar Tolna se stabilescîn partea de est a actualuluijudeţ Timiş, întemeind localitateaBunyaszekszárd sau BuneaMică.În anul 1992, un arhivardin Szekszárd, KacziánJános, descoperă această preţioasăinformaţie istorică şi porneştepe urmele înaintaşilor săi.Cercetările îl conduc prinLugoj, unde stabileşte primelecontacte cu reprezentanţii comunităţiimaghiare locale.Ajuns în Bunyaszekszárd sausprijini în măsura posibilităţilormunicipiul nostru.Au mai luat cuvântulconsulul Rolf Maruhn şi subprefectulLiliana Oneţ care auavut de asemenea cuvinte deapreciere la adresa bunelor relaţiidintre Lugoj şi Jena.În încheiere, primarulFrancisc Boldea l-a invitat peDr. Albrecht Schröter să semnezeîn Cartea de Onoare a MunicipiuluiLugoj. În pauzeledintre luările de cuvânt artiştiicare compun Duo Colompar auBunea Mică, Kaczián János găseşteun sat complet depopulatşi află că locuitorii săi s-au stabilitîn localităţile învecinate,printre care şi Lugojul.Contactele Szekszárdîncântat asistenţa cu momenteartistice pline de virtuozitate.După încheierea şedinţeifestive, în faţa Primăriei,a avut loc predarea către municipalitateanoastră a maşiniipentru desfundarea canalizăriiprin absorbţie, utilaj achiziţionatla un preţ simbolic cu ajutorulhotărâtor al municipalităţiidin oraşul partener. Tot cu acestprilej a fost predat şi un microbuzpentru intervenţii destinatunităţii de pompieri din Lugoj.Aurel Jurubiţă20 de ani de înfrăţire întreLugoj şi Szekszárd-Lugoj se înmulţesc şi devinoficiale în scurt timp. De aici şipână la înfrăţire nu a mai fostdecât un singur pas, aceastafiind parafată la 28 mai 1993 decătre primarii Virgil Turcan şiKocsis Imre Antal.Pentru buna relaţie cu Szekszárdula cântărit mult şi faptulcă maghiarii constituie cea maiînsemnată minoritate în Lugoj,reprezentând 10% din populaţiatotală şi aducându-şi aportul,alături de celelalte minorităţi, ladezvoltarea economică, socialăşi culturală a municipiului de peTimiş.Un rol activ la dezvoltareaparteneriatului nostru l-aujucat şi Asociaţia de PrietenieLugoj-Szekszárd, consilierii localiai UDMR şi fostul viceprimaral oraşului, Pozsar Iosif. Dealtfel, reprezentanţii asociaţiilorde prietenie din Lugoj şi Szekszárdsunt sufletul parteneriatuluidintre cele două oraşe şicomunităţi.În urma acţiunilor desfăşurateîmpreună cu parteneriimaghiari din Szekszárd, dar şi asprijinului pe care ei ni l-auacordat, Consiliul Europei a decernatMunicipiului Lugoj DI-PLOMA DE ONOARE în anul1999 şi STEAGUL EUROPEIîn 2000.În cadrul parteneriatuluidintre cele două oraşe aufost organizate tabere anuale deelevi la Szekszárd şi la Lugoj,manifestări culturale şi sportive,concursuri de bogrács,prietenii maghiari aducând şidonaţii la Spitalul Municipal şisprijinind Biserica Reformată.În semn de profundăpreţuire pentru prietenia neîntreruptătimp de 20 de ani a oraşuluiSzekszárd, primarulFrancisc Boldea i-a acordat primaruluiHorváth István cea maifrumoasă şi apreciată distincţiea oraşului nostru, „Cheia Lugojului!”De asemenea, primarulHorváth István a semnat în Carteade Onoare a MunicipiuluiLugoj.Şi la această şedinţăfestivă, între luările de cuvântale celor doi primari, formaţiaDuo Colompar a delectat asistenţaprin piesele româneşti şimaghiare interpretate la vioarăşi pian.

august 2013HOTĂRÂREAprivind aprobarea Documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie(DALI) pentru lucrarea de investiţie „Sistematizare arhitecturală a faţadelorclădirilor din Piaţa J. C. Drăgan – Tronsonul I – Renovare şi reabilitarefaţade clădire istorică Piaţa J. C. Drăgan, sediul Poliţiei municipale”Consiliul Local al Municipiului Lugoj;H O T Ă R Ă Ş T E :Art.1. – Se aprobă Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie(DALI) pentru lucrarea de investiţie „Sistematizare arhitecturală a faţadelor clădirilordin Piaţa J. C. Drăgan – Tronsonul I – Renovare şi reabilitare faţade clădireistorică Piaţa J. C. Drăgan, sediul Poliţiei municipale”, conform Proiectului nr.61-1/2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.Nr. 117 din 01.08.2013HOTĂRÂREAprivind aprobarea Documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie(DALI) pentru lucrarea de investiţie „Sistematizare arhitecturală a faţadelorclădirilor din Piaţa J. C. Drăgan – Tronsonul I – Renovare şi reabilitarefaţade clădire istorică Piaţa J. C. Drăgan nr. 5”Consiliul Local al Municipiului Lugoj;H O T Ă R Ă Ş T E :Art.1. – Se aprobă Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie(DALI) pentru lucrarea de investiţie „Sistematizare arhitecturală a faţadelor clădirilordin Piaţa J. C. Drăgan – Tronsonul I – Renovare şi reabilitare faţade clădireistorică Piaţa J. C. Drăgan nr. 5, conform Proiectului nr. 61-2/2013, care faceparte integrantă din prezenta hotărâre.Nr. 118 din 01.08.2013HOTĂRÂREAprivind atribuirea în proprietatea Episcopiei Române Unită cu Roma,Greco – Catolică de Lugoj, a terenului în suprafaţă de 3.000 mp, situat înmunicipiul Lugoj, str. Herendeştiului, nr. 9 bis, înscris în C.F. nr. 402377Lugoj, C.F. vechi nr. 3621, nr. top. 832 – 856/22/a/2Consiliul Local al Municipiului Lugoj;Având în vedere Referatul Compartimentului urbanism şi amenajarea teritoriului nr. 46581 din22.07.2013;Având în vedere Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lugoj nr. 243 din 28.08.2003,privind atribuirea în folosinţă gratuită a 3.000 mp teren situat în Lugoj, str. Herendeştiului, în favoareaEpiscopiei Române Unită cu Roma, Greco – Catolică de Lugoj;H O T Ă R Ă Ş T E :Art.1. – (1) Se atribuie în proprietatea Episcopiei Române Unită cu Roma,Greco – Catolică de Lugoj, terenul în suprafaţă de 3.000 mp, situat în municipiulLugoj, str. Herendeştiului, nr. 9 bis, înscris în C.F. nr. 402377 Lugoj, C.F. vechinr. 3621, nr. top. 832 – 856/22/a/2, teren aferent construcţiei în care funcţioneazăCentrul Educativ Socio-Sanitar „Sf. Ioana Antida”.(2) În conformitate cu art. 4, alin. (1) din Legea nr. 239/2007, privind reglementarearegimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilorde cult, imobilul ce face obiectul alineatului (1) nu va putea fi înstrăinat şi nu-iva putea fi schimbată destinaţia timp de 30 de ani de la data dobândirii dreptuluide proprietate.Art.2. – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HotărâreaConsiliului Local nr. 243 din 28.08.2003, privind atribuirea în folosinţă gratuităa 3.000 mp teren situat în Lugoj, str. Herendeştiului, în favoarea Episcopiei RomâneUnită cu Roma, Greco – Catolică de Lugoj.Nr. 116 din 01.08.2013HOTĂRÂREAprivind acordarea distincţiei „CHEIA ORAŞULUI”domnului Horvath Istvan, Primarul oraşului SzekszardConsiliul Local al Municipiului Lugoj;Având în vedere Referatul Biroului Management Proiecte, Programe nr. 46758 din 22.07.2013;Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 81 din 25.10.2012 privind instituirea distincţiilor„TITLUL DE EXCELENŢĂ” şi „CHEIA ORAŞULUI” şi aprobarea Regulamentului pentru acordareaacestora;H O T Ă R Ă Ş T E :Articol unic - Se acordă distincţia „CHEIA ORAŞULUI” domnului HorvathIstvan, Primarul oraşului Szekszard, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de parteneriatîntre oraşele Lugoj şi Szekszard.Nr. 115 din 01.08.2013HOTĂRÂREAprivind acordarea distincţiei „CHEIA ORAŞULUI”domnului Albrecht Schröter, Primarul general al oraşului JenaConsiliul Local al Municipiului Lugoj;Având în vedere Referatul Biroului Management Proiecte, Programe nr. 46755 din 22.07.2013;Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 81 din 25.10.2012 privind instituirea distincţiilor„TITLUL DE EXCELENŢĂ” şi „CHEIA ORAŞULUI” şi aprobarea Regulamentului pentru acordareaacestora;H O T Ă R Ă Ş T E :Articol unic - Se acordă distincţia „CHEIA ORAŞULUI” domnului AlbrechtSchröter, Primarul general al oraşului Jena, cu ocazia împlinirii a 30 de anide parteneriat între oraşele Lugoj şi Jena.Nr. 114 din 01.08.2013HOTĂRÂREAprivind acordarea distincţiei „CHEIA ORAŞULUI”sportivului Ştefan GheorghiţăConsiliul Local al Municipiului Lugoj;Având în vedere Referatul Biroului Management Proiecte, Programe nr. 46760 din 22.07.2013;Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 81 din 25.10.2012 privind instituirea distincţiilor„TITLUL DE EXCELENŢĂ” şi „CHEIA ORAŞULUI” şi aprobarea Regulamentului pentru acordareaacestora;H O T Ă R Ă Ş T E :Articol unic - Se acordă distincţia „CHEIA ORAŞULUI” sportivului ŞtefanGheorghiţă, care a reprezentat cu cinste oraşul Lugoj şi România la Universiadade vară, desfăşurată în Kazan – Rusia, cucerind medalia de aur la lupte libere.Nr. 113 din 01.08.2013

august 2013Arderea miriştilorAtribuţiilepreşedinteluiasociaţieide proprietariAgenţiile pentru ProtecţiaMediului nu vor da acceptulpentru incendiereaterenurilor în scopul eliberăriiacestora de resturile vegetalerezultate în urma recoltării.Având în vedere faptulcă în ultima perioadă auavut loc incendieri fără informareaşi obţinerea în prealabila documentelor necesare dinpartea autorităţilor competente,ţinând cont de temperaturile ridicateşi de seceta deja instalată,de pagubele materiale şichiar omeneşti care nu au fostpuţine în ultimul timp, atragematenţia asupra importanţei respectăriiprevederilor legislativeprivind aceste activităţi.Conform prevederilorOUG 195/2005, modificată şiaprobată prin Legea 265/2006privind protecţia mediului, deţinătoriilegali de terenuri nuard miriştile, stuful, stufărişurilesau vegetaţia ierboasă fărăacceptul autorităţii competentepentru protecţia mediului şifără informarea în prealabil aserviciilor publice comunitarepentru situaţii de urgenţă. Deasemenea, arderea miriştilor şia resturilor vegetale este strictinterzisă, dacă nu se impune cao măsură de carantină fitosanitară,pentru prevenirea răspândiriiunor boli sau dăunătorispecifici.De aceea, Agenţiile pentruProtecţia Mediului vor emite, lasolicitarea deţinătorilor legalide terenuri, acceptul pentrudesfăşurarea activităţii de incendieredoar în cazurile carese încadrează în situaţia susmenţionatăşi în baza următoareloracte:- notificare către I.S.U. dincare să reiasă asumarea conformăriicu următoarele prevederiale ORDINULUI Nr.163 din28 februarie 2007 pentru aprobareaNormelor generale deapărare împotriva incendiilor:- arderea resturilor vegetale,gunoaielor, deşeurilor şi a altormateriale combustibile se faceîn locuri special amenajate oripe terenuri pregătite, cu luareamăsurilor ce se impun pentruîmpiedicarea propagării foculuila vecinătăţi, asigurându-se supraveghereapermanentă a arderii,precum şi stingereajarului după terminarea activităţii.- arderea miriştilor se facenumai după luarea măsurilor cese impun pentru împiedicareapropagării focului la vecinătăţi,asigurându-se supraveghereapermanentă a arderii.Lucrările menţionate se executănumai pe baza unui permisde lucru cu focul deschis.- notificare către G.N.M. -Comisariatele Judeţene;- act doveditor de la DirecţiaFitosanitară privind prezenţabolilor sau dăunătorilor pe terenurilece fac obiectul solicitării;- acceptul primarilor din localitatea/ localităţile pe care seaflă situat terenul.Aurelian MustaţăEliberarea Cărţii de IdentitateLa adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari, se alege un comitet executiv,format din preşedinte şi un cenzor sau o comisie de cenzori, hotărându-se şi durata mandatelormembrilor. „Preşedintele este candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi sau oricarealt membru al comitetului ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor din cadrul adunăriigenerale”, ne-a spus Vasile Lazăr, preşedintele F.A.P.L.Îşi asumă obligaţii în numele asociaţieilPreşedintele reprezintă asociaţia de proprietari în derularea contractelor, asumându-şi obligaţiiîn numele acesteia. Acelaşi rol îl are şi în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţieîmpotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit obligaţiile sau în procesele în care un proprietarcontestă o hotărâre a adunării generale. Asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, petoată durata de existenţă a acesteia. Gestionează, împreună cu membri comitetului, situaţiile excepţionalede criză.l Propune măsuri împotriva celor care încalcă regulileTot preşedintele asociaţiei supraveghează aplicarea hotărârilor adunării generale, respectareaprevederilor statutului şi acordului de asociere şi aplicarea deciziilor comitetului executiv. În plus,poate propune comitetului executiv sau adunării generale măsuri împotriva celor care nu respectăregulile, regulamentele şi deciziile asociaţiei. Preşedintele urmăreşte şi îndeplinirea obligaţiilorproprietarilor şi ţinerea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi a celorlalte documente privitoare laactivitatea asociaţiei.l Amenzi de până la 3.000 de leiDacă nu-şi îndeplineşte atribuţiile, preşedintele asociaţiei răspunde personal sau în solidar cumembrii comitetului în faţa legii şi a proprietarilor pentru daunele şi prejudiciile cauzate. Neîndeplinireaatribuţiilor preşedintelui se sancţionează cu amendă de la 500 la 3.000 lei.lPreşedintele poate fi remunerat pe baza unui contract demandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, la dataadoptării bugetului anual de venituri şi cheltuieli.l Atribuţiile preşedintelui pot fi îndeplinite de vicepreşedinteAtunci când preşedintele se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, acestea vor fi îndeplinitede un vicepreşedinte. Acesta din urmă este numit de preşedintele asociaţiei dintre membriicomitetului executiv, urmând ca, în termen de 90 de zile de la data când s-a constatatindisponibilitatea, să fie convocată o adunare generală pentru alegerea unui nou preşedinte.l Ştampila asociaţiei de proprietari se păstrează şi se foloseştenumai de preşedinte sau de către vicepreşedinte.l În situaţii deosebite, preşedintele asociaţiei de proprietaripoate numi temporar, dintre membrii comitetului executiv, un vicepreşedintecăruia îi poate delega atribuţiile sale.Vasile Lazăr, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari LugojÎn vederea realizării unei evidenţe corectea populaţiei, vă facem cunoscut că, potrivit prevederilorO.U.G. 97/2005, în termen de 15 zile de la împlinireavârstei de 14 ani, minorul are obligaţia săsolicite eliberarea actului de identitate şi persoana fizicăare obligaţia ca, înainte de expirarea termenuluide valabilitate a actului de identitate cu cel puţin 15zile, să solicite eliberarea unei noi cărţi de identitate.Invităm toate persoanele care au împlinitvârsta de 14 ani şi nu deţin acte de identitate, precumşi pe cele ale căror acte de identitate au termenul devalabilitate expirat sau, din diverse motive, nu maideţin acte de identitate (ex.: pierdere, furt), să se prezintela sediul Compartimentului Evidenţa Persoanelordin Lugoj, Piaţa J.C. Drăgan, nr. 5 (sediul PoliţieiMunicipiului Lugoj - parter), pentru a solicita eliberareacărţilor de identitate.Termenul de soluţionare a cererilor pentrueliberarea cărţii de identitate este de până la 30 dezile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile.Program de relaţii cu publicul:l Preluare acte pentru cărţi de identitate:Luni, marţi şi joi 08:30 – 12:00Miercuri 12:00 – 17:00l Eliberare acte:Luni, marţi şi joi 14:00 – 16:30Vineri 10:00 – 14:00PROGRAM CASIERIE PRIMĂRIE:Luni, marţi şi joi 08:00 – 15:00Miercuri 08:00 – 15:00 şi 15:30 – 17:00Vineri 08:00 – 14:00Monica Otilia David

august 2013Legendara trupăBajaga i Instruktoria cucerit publicullugojeanÎn acest an, capul deafiş al spectacolelor organizatepe platoul Casei de Cultură aSindicatelor din Lugoj cu prilejulRugii Lugojene l-a constituitcelebra şi longeviva trupă derock din ţara vecină, Serbia, Bajagai Instruktori.În deschiderea concertelororganizate în seara zilei de15 august, tânăra trupă din Jena,Bjelomorkanal, a surpins plăcutasistenţa cu un sound curat şioriginal, imprimat şi de folosireainspirată a instrumentelor desuflat.Tinerii artişti din Jena aufost sustinuţi din public şi decătre delegaţia germană înfrunte cu primarul Jenei, Dr. AlbrechtSchröter.Atmosfera a fost pregătităîn continuare de trupaEditori coordonatori:Aurel JurubiţăLiviu SavescuSecretar de redacţie:Raoul RusalinRedactori:Adriana WeimerDesant din Timişoara, cea carea fost prezentă în Lugoj şi cuprilejul Revelionului.Încă de la primeleacorduri, Bajaga i Instruktori acucerit publicul, reuşind unshow de excepţie. Minute în şir,spectatorii lugojeni au vibrat launison cu artiştii, i-au surprinschiar pe aceştia fredonânduneori refrenul unor melodii,dovedindu-se cunoscători ai fenomenuluimuzical Bajaga i Instruktori.Numele trupei vine dela cel care în 1983 şi-a despărţitdestinul de cel al nu mai putincelebrei trupe de hard-rock încare activa pe atunci, RibljaČorba. Este vorba de chitaristulMomčilo Bajagić „Bajaga”,care a decis să compună pieseComitetul de redacţieMonitorul de Lugojîntr-un stil diferit de cel al trupeiîn care activa pe atunci.Succesul imediat al noilor salepiese a însemnat de fapt apariţiaformaţiei Bajaga i Instruktori,trupă care s-a impus rapid şicare de-a lungul anilor a avut unsucces răsunător în fosta Iugoslavieşi nu numai. Piese caRuski voz, 442 do Beograda,Plavi safir, Godine prolaze i-aupropulsat în centrul atenţiei iaralbumul „Sa druge strane jastuka”este considerat a fi unuldin cele mai bune albume poprockdin spaţiul fostei Iugoslavii.Pe scena din Lugoj artiştiidin ţara vecină s-au dovedita fi profesionişti adevăraţi,au electrizat realmente publiculîntr-un show care a durataproape două ore, iar ultimaEchipa de lupte aCSM Lugoj la al şaselea titlude Campioană naţionalăEchipa de lupte aCSM Lugoj a câştigat un noutitlu de campioană naţională lalupte libere. Cu ocazia TurneuluiFinal al CampionatuluiNaţional de Lupte Libere, desfăşuratîn perioada 19-20 iuliela Lugoj, echipa locală a învinscategoric celelalte trei contracandidatela titlu, şi anumeCSM Timişoara, Dinamo Braşovşi CSM Sfântu Gheorghe.Este al cincilea titlu de campioninaţionali cucerit în ultimiişase ani şi al şaselea din palmaresulechipei.„Aş vrea să vă informezcă am propus ConsiliuluiLocal Lugoj acordarea distincţieiCheia Oraşului sportivuluiŞtefan Gheorghiţă, legitimat laCSM Lugoj, care a reprezentatcu cinste Lugojul şi România laUniversiada de Vară de laKazan, Rusia, cucerind medaliade aur la lupte libere. Pentruperformanţa obţinută voi propuneConsiliului acordareaunui premiu special de 30.000de lei”, a subliniat primarulFrancisc Boldea.Raoul RusalinMonica DavidPatricia GhemeşDaciana VuiaTiberiu OlteanuRăzvan PincaFotoreporter:Raoul Rusalinpiesă, un bis la solicitarea spectatorilor,a prins începutul focurilorde artificii care a consfinţitîncheierea unei seri cu adevăratminunate la Lugoj. Nu puţini aufost aceia din rândul spectatorilorcare, pe bună dreptate, auconsiderat că Bajaga i Instruktoria fost cea mai bună trupăcare a concertat în oraşul nostrupână în prezent.Aurel JurubiţăFestivalul „Rock pe două roţi”la a doua ediţiePrimăria Municipiului Lugoj, în colaborarecu Clubul motociclistic Road Patrol MC,filiala Lugoj, a organizat în perioada 2-4 august,la Lugoj, a doua ediţie a festivalului în aer liber„Rock pe două roţi”, cu participarea mai multorformaţii de renume din ţară şi din străinătate.Evenimentul a avut loc la baza sportivă a fostuluiLiceu Agricol de pe Calea Timişoarei – km 3.Vineri şi sâmbătă, începând cu orele 19.00, aususţinut concerte formaţiile AB/CD (Ungaria),Gothic (Petroşani), Vespera (Cluj), Pandora (Timişoara),Dirty Shirt (Seini), Guerrillas (Cluj),Untold Faith (Carei), Addiction (Brăila), Harmony(Petroşani), Grave for sale (Timişoara) şiReversed (Lugoj). Surpriza festivalului a fostcome-back-ul, după mulţi ani, al trupei localeAnarchia.Sâmbătă, 3 august, la ora 11.00, a avutloc turul de onoare prin oraş, la care, alături demotociclişti, au participat şi bicicliştii din cadrulClubului de Turism Concordia, promotorii campaniilor„Lugojul pedalează”.La festivalul „Rock pe două roţi” auparticipat peste 500 de motociclişti atât din ţară,cât şi din străinătate.Liviu Savescu