Full page photo print

BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE CBRNREVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE CHIMICÃ, BIOLOGICÃ, RADIOLOGICêI NUCLEARà sub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREFondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul XIII -SUMAREducaþie ºi instrucþieArtã militarãRiscuri ºi ameninþãriCercetare ºtiinþificã Acte normative specifice,doctrine ºi manuale militareOpinii * ArgumenteRevista APÃRAREA CBRN apare semestrial, de regulã, în lunilemai ºi octombrie.Nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor,conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de armã. StatulMajor al Forþelor Terestre va hotãrî numãrul de exemplare alfiecãrei apariþii, iar distribuirea periodicului armei este asiguratãprin grija Bazei de Instruire pentru Apãrare CBRN. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul/le pe suport magnetic ºi un exemplar listatde manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã,pe adresa redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite laredacþie pânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã.Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor trimiseredacþiei aparþine autorilor.Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:0248/533.341- int.124, 126, 150,fax: 0248/533.3820751279105 (redactor-ºef)e-mail: scoala.nbc@muscel.ro

APÃRAREA CBRN 21/2012CONSILIUL EDITORIALPREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCUPREªEDINTEColonel Ilie BÃLANMEMBRIColonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞUColonel dr. Tudorel RADUColonel Florin ROMANColonel Viorel BÃLÃCEANUColonel Petre CODINLocotenent colonel Stelian RÃDULESCULocotenent colonel Costel GUªTERIÞEANMaior Dumitru IONMaior Ovidiu STÃNESCU** *General de brigadã (r) ing. Dumitru PRUNACHEColonel (r) prof. Mihail GRIGORESCUColonel (r) dr. ing. Ion SAVUCol. dr. ing. (r) Vasile ªOMOGHIColonel (r) Ion BEREVOIANUColonel (r) dr. Martin CATACOLEGIUL DE REDACÞIERedactor-ºefLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEANRedactorColonel (r) prof. Mihail GRIGORESCUMaior Dumitru IONTehnoredactare, procesare text ºi imagineP.c.c. Adriana DASCÃLUFotografie, procesare coperþiPlutonier major Viorel PASCUTraducereP.C.C. prof. Georgiana LIVEZEANUCorectare ºi difuzare revistãPlutonier adjutant Claudiu ªTEFANAdresaStr.Mãrãºti, nr.48, CâmpulungI.S.S.N. - 1583-4654Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIALAL ARMATEIC-da:B:- BUCUREªTI -2

Advanced Distributed Learning/ADLeste modelul superior de eLearning carevizeazã educaþia ºi pregãtirea de performanþã, oriundeºi oricând, cu costuri reduse, focalizat pe nevoilebeneficiarului, pentru instruirea ºi autoinstruirea luicontinuã.Obiectivul propus se realizeazã prin creareaconþinutului de învãþat ºi distribuirea acestuia fãrãrestricþii teoretice de spaþiu ºi de timp.Lansat în anul 1997, ADL defineºte ºi propunemateriale proprii de învãþare - „obiecte de conþinut”,standardizate din anul 2001–SCORM (SharableContent Object Reference Model). În acelaºi timpADL pune la dispoziþie instrumente de creare ºimijloace de exploatare a acestor „obiecte de conþinut”în interes didactic.Sharable Content Object Reference Model(SCORM) este o colecþie de standarde ºi specificaþiipentru instruirea asistatã de calculator (elearning).Aceastã colecþie de standarde este definitã deAdvanced Distributed Learning/ADL, o organizaþiedin cadrul Departamentului Apãrãrii al Statelor Unite.Astfel, întreg procesul educaþional este condus deo aplicaþie Learning Management System/LMS careeste o platformã software modernã ce integreazãcrearea, predarea, învãþarea ºi gestiunea conþinutului.De asemenea, platforma de eLearning oferã suportpentru testare ºi evaluare, pentru administrareconþinut ºi utilizatori cât ºi pentru monitorizarea procesuluide învãþãmânt - arhive, analize, rapoarte, statistici.LMS poate fi folosit pentru învãþarea condusãde profesor sau pentru învãþarea independentã.Termenul de eLearning nu a avut un înþelesacceptat unitar. De obicei eLearning este sinonim cuOnline Learning, Web Based Learning - WBT,Distance Learning, Învãþãmânt online, o posibiladescriere fiind explicatã prin: procesul de învãþare se realizeazã într-o clasãvirtualã;APÃRAREA CBRN 21/2012EDUCAÞIE ªI INSTRUCÞIEIMPLEMENTAREA UNUI NOU SISTEM DEEDUCARE/PREGÃTIRE/INSTRUIRE ÎN BAZA DE INSTRUIREPENTRU APÃRARE CBRN- eLearning pe platforma ILIAS-Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEANBaza de Instruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL” materialul educaþional este accesibil peInternet; clasa virtualã beneficiazã de orientarea unuiinstructor - facilitator, moderator- care planificã activitateagrupului de participanþi, supune dezbaterii acestoraaspecte ale cursului în conferinþe asincrone(forumuri de discuþii) sau sincrone, furnizeazã resurseauxiliare, comenteazã temele, indicând fiecãruiaunde trebuie sã mai insiste; învãþarea devine un proces social, prin interacþiuneºi colaborare, grupul de participanþi ºi instructorul,formeazã, pe parcursul cursului, de multe ori ºidupã, o comunitate virtualã în care un rol importantîl au ºi aºa-zisele conferinþe de socializare; materialul cursului are o componenta staticã,cea pregãtitã de facilitator împreunã cu o echipã specializatãîn design educaþional ºi una dinamicã, rezultatãdin interacþiunea participanþilor, din sugestiile,clarificãrile, comentariile, resursele aduse de aceºtia; cele mai multe medii de eLearning permitmonitorizarea activitãþii participanþilor, iar unelesimulãri, lucrul pe subgrupuri, interacþiunea audio,video.Cu alte cuvinte, eLearning înseamnã accesul lainformaþiile cele mai noi, dobândirea de noi cunoºtinþe,învãþarea continuã, metode noi ºi eficiente deînvãþare.Principalele beneficii aduse de sistemul eLearningsunt urmãtoarele: permite implicarea cadrelor didactice, a cursanþilorºi a absolvenþilor în crearea pachetelor educaþionale,contribuind astfel la optimizarea procesului deînvãþãmânt; asigurã un suport managerial eficient la toatenivelurile sistemului educaþional; oferã o serie de instrumente virtuale ºi simulãrisoftware care sã suplineascã lipsa unor materialedidactice imposibil de procurat de cãtre o instituþie deînvãþãmânt;5

APÃRAREA CBRN 21/2012EDUCAÞIE ªI INSTRUCÞIE uºureazã procesul învãþãrii ºi-l face mai atractiv; stimuleazã creativitatea ºi iniþiativa în activitãþilede predare/învãþare; este un instrument util pentru gãsirea ºi valorificareainformaþiilor „de ultima orã” din cele maidiverse domenii; încurajeazã lucrul în echipã ºi competiþia; adapteazã metodele didactice tradiþionale lanoile tehnologii.Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”susþine introducerea sistemului de învãþãmânt complementarde tip eLearning în vederea asigurãrii uneipregãtiri de calitate, continue a militarilor.Implementarea sistemului eLearning în Baza deInstruire pentru Apãrare CBRN a vizat utilizarea platformeieducaþionale ILIAS, o platformã interactivã,uºor de utilizat, atractivã, cu posibilitãþi ridicate ºi carenu a implicat nici un fel de costuri.Platforma ILIAS permite realizarea eficientã decursuri integrale sau de materiale pentru cursuri cuajutorul unor instrumente ºi modele standardizatepentru procesele de lucru ºi învãþare în sistemuleLearning. De asemenea, asigurã administrarea eficientãa resurselor (conþinut ºi utilizatori) ºi monitorizarealor.Platforma DIDAD-ILIAS ca aplicaþie LMS realizeazãconectarea ºi interacþiunea între douã elemente: utilizatorºi conþinut. Primul, “utilizatorul” primeºteroluri ºi permisiuni, iar al doilea, “conþinutul deînvãþat” este depozitat într-un container generalnumit repository cu structurã arborescentã.Dintre caracteristicele principale ale platformeiILIAS, exemplificãm urmãtoarele: funcþionalitate - permite utilizatorilor un accesuºor la toate modulele platformei ºi la obiectele deînvãþare; securitate - parola utilizatorilor este criptatã ºiexistã posibilitatea recuperãrii dacã este pierdutã fãrãa putea fi interceptatã; zonã dedicatã pentru cursuri - instructorii ºi cursanþiipot accesa cursurile în funcþie de rolul lor; mesagerie - toþi utilizatorii au acces la sistemulde mail al platformei eLearning ºi pot trimite saurecepþiona mesaje; profil personalizat - cursanþii îºi pot personalizaprofilul pentru a putea fi cãutaþi mai uºor; navigare uºoarã - utilizatorii pot naviga princonþinutul platformei eLearning utilizând legãturi dediferite tipuri (globale, ierarhice sau secvenþiale);6 grupuri de lucru - cursanþii pot colabora întreei, comunica cu ajutorul forumului ºi oferi resursecelorlalþi în interiorul grupurilor de lucru; sistem de stocare fiºiere - toþi utilizatorii au propriulsistem de stocare fiºiere ºi acesta poate fi partajatcu alte grupuri sau cu toþi utilizatorii; feedback - orice operaþiune executatã de unutilizator, precum ar fi postarea unui mesaj sau salvareaparametrilor personalizaþi furnizeazã o stare carepoate fi de succes, mesaj de avertizare sau eroare; setãri preferenþiale - utilizatorii pot controlacaracteristicile sistemului ºi îºi pot personaliza interfaþade lucru; instrumente de comunicare - utilizatorii potcomunica între ei folosind o serie de instrumente cumar fi sistemul de mail privat, modulul forum sau chat; vizualizare conþinut educaþional - utilizatorii potexporta conþinutul educaþional din platformã ºi acestapoate fi vizualizat într-un browser web; monitorizare ºi urmãrire progres cursanþi - se potvizualiza paginile de conþinut educaþional care au fostparcurse; sistem de testare - utilizatorii pot accesa sistemulde testare, pot participa la testãri, vizualiza rezultateletestãrii ºi îºi pot printa rezultatele obþinute; glosar de termeni - termenii sunt adãugaþi deinstructori ºi pot fi accesaþi de utilizatori din conþinutulcursului sau vizualizaþi separat în ordine alfabeticã; sistem cãutare - un motor de cãutare permiteutilizatorilor sã caute în conþinutul educaþionalcuvinte cheie sau cursuri în baza de date; mediu pentru rularea obiectelor de învãþare -suport pentru standardul SCORM 1.2 ºi 2004; instrumente preferenþiale pentru fiecare curs saugrup - instructorii pot alege ce instrumente sau modulesoftware pot fi utilizate într-un curs; manager pentru grupurile de lucru - instructoriipot crea manual sau automat grupuri de lucru pentrudiferite scopuri; editor conþinut educaþional - permite crearea deconþinut html, text, SCORM; sistem automat de anunþare a noutãþilor ºi evenimentelor; manager de teste; sistem de votare - permite colectarea de opinii; forum - instructorii pot crea ºi administra maimulte forumuri pentru cursurile lor; administrare proprietãþi curs;

sistem de management a înregistrãrii cursanþilor; manager privilegii - se pot crea privilegii pentrudiferiþi utilizatori, rezultând astfel alte roluri tutor sauinstructor secundar; gestionare module software - permite adãugareasau ºtergerea de module software.În Baza de Instruire pentru Apãrare CBRN,implementarea acestui sistem a rezultat din necesitatea: utilizãrii eficiente a bazei materiale IT laîntreaga capacitate; asigurãrii unei rapiditãþi superioare în dezvoltareaºi transmiterea învãþãrii; flexibilizãrii în învãþare pentru personalul curoluri diverse în instituþie ºi dispus în diferite locaþii; modernizãrii sistemului educaþional în instituþiecu utilizarea unor fonduri financiare reduse; modernizãrii metodelor, procedurilor ºimetodologiilor de pregãtire, instruire ºi evaluare acursanþilor ºi personalului Bazei de Instruire fãrã aafecta în prea mare mãsurã îndeplinirea atribuþiilor ºiresponsabilitãþilor funcþiei, avându-se în vedere multitudineade sarcini de îndeplinit cu un personalredus; orientãrii spre cursant, prin personalizareaparcursului de formare, compunerea diferita aobiectelor educaþionale în funcþie de cerinþele fiecãruibeneficiar, prin individualizarea formarii, structurareanon-lineara a informaþiilor, cu posibilitatea revenirii laconþinuturi mai dificile în urma identificãrii automatea lacunelor, autonomie prin eludarea unui ritmimpus, independenþa spaþialã ºi seminarii asincrone; eficientizãrii activitãþilor de evaluare a personaluluiBazei de Instruire în sensul reducerii timpuluinecesar desfãºurãrii acestora, asigurarea posibilitãþiide autoevaluare concomitent cu cea de pregãtire ºievaluare a cunoºtinþelor generale ºi de specialitate; asigurãrii posibilitãþilor de perfecþionare, însistem interactiv, cu accent pe autopregãtire, într-unformat atractiv, stimulativ ºi creativ; eliminãrii monotoniei, sentimentului de automulþumireºi dezvoltarea spiritului competitiv avândîn vedere resursele materiale reduse avute la dispoziþie; dezvoltãrii conºtiinciozitãþii, a responsabilitãþiipregãtirii personale necesare îndeplinirii atribuþiilorfuncþionale de cãtre întreg personalul Bazei deInstruire, realizãrii sarcinilor didactice de cãtre cursanþi,dezvoltãrii orizonturilor pe care tehnica de calcul ledeschide în domeniul învãþãmântului;APÃRAREA CBRN 21/2012EDUCAÞIE ªI INSTRUCÞIE asigurãrii unui sistem de evaluare fiabil,corect, fãrã a fi coercitiv dar stimulativ, coroborat cuprincipiul „nevoia de a cunoaºte” prin asigurarearesurselor bibliografice necesare rezolvãrii testelorîntr-un mod care obligã la studiu ºi autoperfecþionarepe parcursul derulãrii testãrii sau activitãþilor didactice; conºtientizãrii sintagmei “învãþare pe tot parcursulvieþii” sintagmã care trebuie aplicatã fiecãruia,indiferent cã este profesor, cursant sau angajat al instituþiei.În concluzie, doresc sã subliniez cã folosirea sistemuluieLearning în educaþie înseamnã, printrealtele, sã acceptam beneficiile progresului tehnologicuriaº din ultimii ani, sã valorificãm, în favoarea progresuluieducaþional individual, competenþele digitaleremarcabile ale cursanþilor noºtri, sã punem în valoaredotãrile de care dispunem toþi în instituþie ºi fiecare înparte acasã, sã dezvoltãm capacitãþile personaluluiBazei de Instruire în utilizarea sistemelor IT.Nu în ultimul rând trebuie consemnat faptul cãfolosirea sistemului eLearning face posibilã învãþareainteractivã, non-liniarã ºi asincronã. Activitateadescrisã succint mai sus ar putea sã însemne unînceput de bun augur în Baza de Instruire pentruApãrare CBRN ºi nu numai.Referinþe:http://europa.eu.int/comm/education/elearning/http://www.masie.comhttp://www.unap.ro7

8APÃRAREA CBRN 21/2012Planificarea operaþionalã în acþiunilebatalionului de apãrare CBRN se desfãºoarãla nivel tactic. Aceasta constã în activitatea desfãºuratãîn cadrul comandamentului batalionului de apãrareCBRN în vederea elaborãrii concepþiei ºi planului deoperaþii (CONOPS/OPLAN) pentru punerea în practicãa sarcinilor stabilite de eºalonul superior. Prinplanificarea operaþionalã se asigurã obþinerea stãriifinale dorite la terminarea acþiunii, iar produsul finalal acestui proces constã în elaborarea OPLAN/OPORDºi a documentelor adiþionale în cadrul batalionului deapãrare CBRN.Pentru buna funcþionare a comandamentuluibatalionului de apãrare CBRN, opinãm pentru organizareaacestuia pe module în vederea asigurãrii integrãriiexpertizei specialiºtilor pentru fundamentareadeciziei ºi elaborarea OPLAN/OPORD. În principiu,comandamentul batalionului de apãrare CBRN areurmãtoarele module pentru planificarea, coordonarea,execuþia ºi evaluarea acþiunilor specifice:centrul de decizie, centrul de operaþii, centrul deresurse ºi centrul de comunicaþii ºi informaticã.Centrul de decizie este structura de comandã acomandamentului batalionului în cadrul cãruia seprimesc, centralizeazã, analizeazã ºi disemineazãinformaþiile de interes în vederea fundamentãriideciziei comandantului. De regulã, centrul de decizieare în compunere pe ºeful de stat major, consilieriicomandantului ºi ºefii de module din cadrul comandamentuluibatalionului.ARTà MILITARÃPLANIFICAREA OPERAÞIONALà ÎN ACÞIUNILEBATALIONULUI DE APÃRARE CBRNColonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞUUniversitatea Naþionalã de Apãrare „CAROL I”ABSTRACTPlanificarea operaþionalã a acþiunilor batalionului de apãrare CBRN constã în activitatea desfãºuratã încadrul comandamentului în vederea elaborãrii concepþiei ºi planului de operaþii.Organizarea batalionului de apãrare CBRN pe centre de decizie, operaþii, de resurse ºi de comunicaþii ºi informaticãasigurã planificarea eficientã a acþiunilor de specialitate.Personalul centrului de decizie îºi desfãºoarãactivitatea pe baza concepþiei eºalonului superior ºiintenþiilor comandantului, având ca atribuþii consiliereacomandantului de batalion privind planificarea,organizarea, coordonarea, controlul ºi evaluareaacþiunilor, precum ºi stabilirea principalelorrepere ale concepþiei proprii.Centrul de operaþii este structura funcþionalãcompusã din compartimentele S2 (informaþii), S3(operaþii) ºi S5 (CIMIC) ºi asigurã planificarea, conducerea/execuþiaºi evaluarea acþiunilor în zona deresponsabilitate.Personalul centrului de operaþii, în procesul deplanificare operaþionalã, coordoneazã activitãþile pentruanaliza situaþiei ºi elaborarea cursurilor de acþiune,participã la briefingul de luare a deciziei prinprezentarea estimãrilor proprii ºi rãspunde de elaborareaCONOPS, respectiv OPLAN. Pentru conducerea/execuþia acþiunilor, personalul centrului de operaþii,asigurã cunoaºterea permanentã a situaþiei ºi elaboreazãFRAGO în situaþia producerii unor schimbãrimajore în îndeplinirea misiunilor de cãtre subunitãþi.Centrul de resurse este structura funcþionalãcompusã din compartimentele S1 (personal) ºi S4(logisticã) ºi asigurã expertiza de specialitate pentrusprijinul acþiunilor.Personalul centrului de resurse participã la elaborareaestimãrilor pe linia specialitãþii pentru susþinereacursurilor de acþiune ºi elaboreazã anexele pe linie depersonal ºi logisticã la OPLAN/OPORD.Centrul de comunicaþii ºi informaticã este structurafuncþionalã compusã din compartimentul S6 ºiasigurã ansamblul legãturilor în cadrul punctelor decomandã ale batalionului ºi cu subunitãþile acestuia.Personalul centrului participã la elaborareaestimãrilor pe linia armei, elaboreazã anexa specificã

la OPLAN/OPORD ºi coordoneazã activitatea structurilorcare realizeazã ºi exploateazã sistemul decomunicaþii ºi informaticã al batalionului de apãrareCBRN.Procesul de planificare operaþionalã a acþiunilorbatalionului de apãrare CBRN cuprinde urmãtoarelefaze: cunoaºterea situaþiei în domeniul apãrãriiCBRN; aprecierea ºi evaluarea opþiunilor; orientarea; elaborarea concepþiei; elaborarea planului/ordinului de operaþii; execuþia, evaluarea ºi revederea planului; tranziþia.Cunoaºterea situaþiei se bazeazã pe procesul deelaborare a bazei de documentare care, apreciem cãîncepe, înainte de primirea unui nou ordin de operaþiide la eºalonul superior ºi continuã pe timpul planificãriioperaþionale ºi desfãºurãrii acþiunilor de apãrareCBRN.Vizeazã desfãºurarea unei activitãþi laborioasecare include stabilirea necesarului de informaþii desprezona de acþiune, fiind identificate potenþialele riscuriºi ameninþãri CBRN. Totodatã, prin acest proces, seidentificã ºi se formuleazã cerinþele de informaþii alecomandantului care sã asigure evaluarea indicilor ºiavertizãrilor din zona de responsabilitate.Aceste elemente cuprinse în baza de documentaresprijinã activitatea structurilor de planificare,execuþie, coordonare ºi evaluare a acþiunilor de specialitate.Radiografierea corectã a zonei de responsabilitatela nivelul comandamentului batalionului din punctde vedere al riscurilor ºi ameninþãrilor CBRN constituiegaranþia planificãrii ºi desfãºurãrii cu succes amisiunilor de cãtre subunitãþile de apãrare CBRN.Faza de apreciere ºi evaluare a opþiunilor mai estecunoscutã sub denumirea de “iniþierea planificãrii” ºiîncepe cu primirea noului plan/ordin de operaþii.Activitãþile desfãºurate în aceastã fazã vizeazãevaluarea iniþialã a situaþiei pe baza misiunii primite,îndrumãrile iniþiale ale comandantului de batalion,elaborarea ºi transmiterea ordinului preliminar cãtresubunitãþi.APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃLa finalul acestei faze se cunoaºte situaþia în careva acþiona batalionul de apãrare CBRN, iar subunitãþileiau la cunoºtinþã de misiunile ce urmeazã afi executate în viitor.Orientarea are ca principalã activitate desfãºurareabriefingului de analizã a misiunii în cadrul cãruia pebaza estimãrii situaþiei ºi a evaluãrii posibilitãþiloracþionale ale subunitãþilor de apãrare CBRN se elaboreazãorientãrile pentru planificare ale comandantului.Faza se încheie cu transmiterea orientãrilorpentru planificare cãtre comandanþii structurilor subordonateºi cu înaintarea cererilor de informaþii cãtreeºalonul superior.Elaborarea concepþiei acþiunii vizeazã desfãºurareaunui ansamblu de activitãþi în concordanþã cu intenþiacomandantului eºalonului superior pe linia apãrãriiCBRN din care rezultã: analiza situaþiei; elaborarea cursurilor de acþiune proprii; desfãºurarea briefingului de luare a deciziei; elaborarea ºi aprobarea concepþiei operaþiei.Aceastã fazã constituie centrul de greutate al procesuluide planificare operaþionalã a acþiunilor batalionuluide apãrare CBRN, prin participarea tuturor modulelorfuncþionale din cadrul comandamentului, deoareceasigurã fundamentarea deciziei ºi elaborarea concepþieioperaþiei.În acest context, considerãm ca fiind foarteimportantã desfãºurarea urmãtoarelor activitãþi încadrul comandamentului batalionului de apãrareCBRN:̌ evaluarea cursurilor de acþiune ale adversaruluipotenþial din punct de vedere CBRN (capabilitãþiofensive ºi defensive CBRN, obiective de risc CBRN,nivelul ameninþãrii CBRN, posibilitãþi de întrebuinþarea armelor CBRN în timp ºi spaþiu, fereastrade vulnerabilitate pentru forþele proprii, efecte probabile,zone pretabile a fi contaminate cu substanþe toxicepericuloase);̌ elaborarea cursurilor de acþiune proprii (zonade sprijin general unde se vor executa misiunile deapãrare CBRN, subunitãþile care se dau ca întãrire sause pun sub control operaþional altor structuri interarme,organizarea sprijinului direct, subunitãþile care9

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃintrã în compunerea sistemului de supraveghere ºiavertizare CBRN, organizarea cercetãrii CBRN, colectãriiprobelor RBC, a decontaminãrii RBC etc). Dacãse elaboreazã mai multe cursuri de acþiune, acesteatrebuie sã fie suficient de distincte din punct de vedereconceptual ºi acþional pentru a putea fi comparate;̌ briefingul de luare a deciziei unde se analizeazãcursurile de acþiune cu avantajele ºi dezavantajelefiecãruia ºi se selecteazã cursul optim conform opþiuniicomandantului de batalion;̌ elaborarea ºi aprobarea concepþiei acþiuniigrafic ºi text, care reprezintã documentul pe bazacãruia se elaboreazã OPLAN/OPORD. Concepþia acþiunii,de regulã, cuprinde dispozitivul ºi cursul probabilde acþiune al adversarului potenþial din punct devedere CBRN, misiunea reformulatã, dispozitivul ºicursul de acþiune propriu;Elaborarea planului de operaþii, care este documentulprincipal de conducere, vizeazã detaliereamodului de executare a acþiunilor de cãtre structurilede apãrare CBRN. Structura OPLAN la nivel tactic estestandardizatã ºi cuprinde urmãtoarele paragrafe: situaþia,misiunea, execuþia, sprijinul logistic, comanda ºicomunicaþiile. La acesta se adaugã anexele compartimentelor/armelor,care sunt parte componentã aOPLAN.Execuþia, evaluarea ºi revederea planului vizeazãmodul de îndeplinire a misiunilor, aprecierea rezultatelorobþinute ºi revederea planului.Privind revederea planului, apreciem faptul cãaceastã activitate se executã permanent, pe baza modificãriisituaþiei în care se acþioneazã.Elaborarea OPLAN se încheie odatã cu aprobareaºi transmiterea acestuia la structurile subordonate.La întrebarea când un OPLAN devine OPORDrãspunsul este atunci când sunt îndeplinite urmãtoarelecondiþii: au fost eliminate presupunerile ºi au fostînlocuite cu informaþii certe în funcþie de evoluþiasituaþiei (nivelul real al ameniþãrii CBRN, capabilitãþileCBRN ofensive ale adversarului potenþial etc); structurile participante la îndeplinirea misiunilorau fost nominalizate (Cp. 1 Cc. CBRN executã ...;Cp.2 Dc. RBC pregãteºte pentru instalare un punct dedecontaminate totalã la ... ; Cp.3 Dc. RBC pregãteºtedecontaminarea comunicaþiilor ... ; etc); momentul începerii misiunilor a fost stabilitcu exactitate ºi este cunoscut de toþi subordonaþii(OPORD se aplicã începând cu …; B.100 Ap.CBRNîncepând cu 18 0600 IUL 12 executã urmãtoarelemisiuni …).Tranziþia este o activitate specificã desfãºuratã înteatrul de operaþii pentru predarea responsabilitãþilorcãtre alte instituþii civile la terminarea conflictului, învederea redislocãrii ºi dezangajãrii forþelor batalionuluide apãrare CBRN.Aceastã activitate se planificã în urma primirii dispoziþieipreliminare pentru tranziþie/dezangajare.În concluzie, apreciem faptul cã, organizareacomandamentului batalionului de apãrare CBRN ºiplanificarea operaþionalã a misiunilor de specialitate,trebuie sã respecte algoritmul prevãzut în documentelede conducere a operaþiei, însã adaptat situaþieiconcrete în care se acþioneazã.BIBLIOGRAFIE1. Manualul de planificare a operaþiilor,Bucureºti, 2011.2. FT-2, Manualul pentru organizarea de statmajor ºi operaþii ale forþelor terestre, Bucureºti, 2005.3. FT/CBRN-2, Manualul pentru luptã albatalionului de apãrare CBRN, Câmpulung-Muscel,2009.10

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃMANAGEMENTUL CONSECINÞELOR CBRN/CBRN-CMÎN OPERAÞIA OFENSIVà A BRIGÃZII MECANIZATEMaior Alexandru HERCIUBatalionul 72 Apãrare CBRN „NEGRU VODÔAtacurile cu arme de distrugere în masã CBRN/ADMCBRN asupra brigãzii mecanizatã care au ca efectdestabilizarea comenzii ºi a controlului, a funcþiilor esenþiale ale operaþiei, contaminarea CBRN a unorlargi suprafeþe, producerea unui puternic impact psihologic asupra luptãtorului prin suferinþa ºi amploareapierderilor, reclamã rãspunsul imediat al forþelor specializate de Apãrare CBRN la dispoziþia comandantului(din organica Bg. Mc. ºi primite ca întãrire de la eºalonul superior) pentru managementul consecinþelorCBRN/CBRN-CM.Ofiþerului specialist cu Apãrarea CBRN de la nivelul statului major al Bg. Mc. îi revine sarcina integrãrii,conducerii, coordonãrii ºi evaluãrii operaþiilor CBRN pentru reducerea efectelor ADMCBRN asupra forþelor Bg.Mc., restabilirea funcþiilor esenþiale afectate ale operaþiei în scopul realizãrii condiþiilor necesare îndeplinirii cusucces a obiectivelor planificate.În acest scop, pentru un CBRN-CM eficient el aplicã principiile apãrãrii CBRN (evitarea contaminãrii, protecþiaºi decontaminarea), integreazã managementul informaþiilor CBRN (Subsistemul de Avertizare CBRN -SSACBRN) ºi conduce procesul de management al consecinþelor în sprijinul operaþiei ofensive a Bg. Mc. Lanivel tactic operaþiile CBRN pot include operaþii CBRN ofensive în teritoriul controlat de inamic (de exempluexecutarea unor raiduri având ca obiectiv distrugerea unor facilitãþi, a infrastructurii sau a mijloacelor de întrebuinþarea ADMCBRN de cãtre inamic sau a unor detaºamente înaintate pentru securizarea unor obiectiveimportante), mãsuri de Apãrare CBRN active (de exemplu apãrarea antiaerianã sau artileria terestrã pentruneutralizarea/ nimicirea mijloacelor de întrebuinþare) ºi mãsuri de Apãrare CBRN pasive pentru prevenirea ºiapãrarea forþelor Bg. Mc. împotriva armelor CBRN ºi a efectelor acestora, pentru sprijinul operaþiilor încondiþii/medii CBRN.Mãsurile de Apãrare CBRN pasive predominã în operaþia ofensivã a Bg. Mc. ºi sunt realizate aplicândurmãtoarele principii: evitarea riscurilor CBRN, protecþia personalului ºi a echipamentelor în cazul riscurilorCBRN care nu pot fi evitate ºi decontaminarea. O apãrare CBRN eficientã determinã reducerea efectelor ºi a vulnerabilitãþiiforþelor Bg. Mc. ºi asigurã - prin anularea efectelor scontate de cãtre inamic - menþinerea unuitempo operaþional care complicã procesul de targeting al acestuia.Mãsurile de Apãrare CBRN pasive includ: cercetarea ºi supravegherea CBRN, avertizarea ºi raportarea CBRN,anticiparea, evaluarea ºi modelarea riscurilor CBRN, protecþia personalului ºi a echipamentelor, precum ºidecontaminarea RBC.CBRN-CM include activitãþi de planificare, pregãtire, rãspuns ºi refacere pentru atacurile cu ADMCBRN.CONSIDERAÞII GENERALE PRIVIND OPERAÞIA OFENSIVà A BRIGÃZII MECANIZATÃ1.1 Procedee de întrebuinþarebuinþare e a armelor CBRN de cãtre e adversar în ofensivãSituaþia tacticã nr.1Bg. Mc. acþioneazã în ofensiva din contact, iar adversarul deþine capabilitãþi CBRN ofensive: asupra B.I./FAI, adversarul întrebuinþeazã, de regulã, agenþi chimici nepersistenþi de tipul sarinului,agenþi incapacitanþi de tipul BZ-ului ºi CS-ului ºi vãtãmãtori (cu acþiune toxicã generalã tisularã ºi hematicã detipul acidului cianhidric ºi clorcianului) cu artileria de 105 ºi 122 mm; asupra unitãþilor din FAU, PC ºi elementelor sistemului logistic, adversarul întrebuinþeazã, de regulã,agenþi chimici nepersistenþi de tipul sarinului, iar în condiþii meteorologice favorizante ºi agenþi chimici persistenþide tipul Vx-ului ºi iperitei cu artileria, artileria reactivã ºi aviaþia; de asemenea, deºi armele nucleare suntfoarte rar folosite în câmpul tactic, apreciem cã existã posibilitatea utilizãrii limitate a muniþiei nucleare cuexplozie aerianã ºi cu neutroni de putere micã cu aviaþia.11

12APÃRAREA CBRN 21/2012ARTÃ MILITARÃSituaþia tacticã nr. 2Bg. Mc. acþioneazã în ofensiva din miºcare, iar adversarul dispune de capabilitãþi CBRN ofensive: în raionul de concentrare sau pe timpul ieºirii din acesta, adversarul întrebuinþeazã, de regulã, în funcþiede motivaþie (posesia ºi intenþia de utilizare a armelor CBRN), agenþi chimici nepersistenþi de tipul sarinului ºipersistenþi de tipul Vx-ului ºi iperitei cu aviaþia prin bombardament ºi pulverizare, lovituri nucleare cu explozieaerianã sau la suprafaþa pãmântului de puteri medii, precum ºi agenþi biologici cu aviaþia ºi rachetele sol-soltactice; pe timpul deplasãrii ºi apropierii de limita dinainte a apãrãrii adversarului ºi dupã luarea contactului cuacesta, MU(U) pot fi lovite cu agenþi chimici nepersistenþi de tipul sarinului ºi persistenþi de tipul Vx-ului ºiiperitei, în limita bãtãii maxime a artileriei ºi artileriei reactive, precum ºi cu aviaþia; cu muniþie nuclearã cuexplozie aerianã ºi cu neutroni de putere micã, cu aviaþia.Situaþia tacticã nr. 3Bg. Mc. dezvoltã ofensiva pe direcþia ordonatã, iar adversarul dispune de capabilitãþi CBRN ofensive: asupra FAI, de regulã, adversarul întrebuinþeazã agenþi chimici nepersistenþi de tipul sarinului cu artileriade 105 ºi 122 mm; asupra FAU ºi elementelor de dispozitiv care sprijinã introducerea în operaþie a acestora, adversarul vaîntrebuinþa, de regulã, agenþi chimici nepersistenþi de tipul sarinului, iar în condiþii meteorologice favorizanteºi agenþii chimici persistenþi, în raioanele de dispunere, cu artileria reactivã ºi aviaþia, precum ºi loviturinucleare cu explozie aerianã ºi cu neutroni de putere micã.1. 2 Obiectivele CBRN-CM în operaþia ofensivã a Bg. Mc.a) Salvarea vieþiǐ mãsuri imediate de salvare-evacuare;̌ aplicarea tehnicilor de supravieþuire în medii CBRN (autoajutorul, ajutorul reciproc);̌ aplicarea procedeelor de decontaminare ºi executarea decontaminãrii medicale;̌ mãsuri profilactice, asigurarea pe termen lung a asistenþei medicale, tratamentul ºi îngrijirea bolnavilor.b) Prevenirea contaminãrii/îmbolnãviriǐ mãsuri de reducere sau prevenirea expunerii la riscuri CBRN care pot provoca rãnirea, contaminarea,îmbolnãvirea: securizarea perimetrelor; controlul zonelor contaminare.c) Consilierea comandantului brigãzii, a statului major ºi a personalului medicaľ consilierea comandantului brigãzii, a statului major;̌ asigurarea sprijinului personalului medical.d) Protecþia resurseloř avertizarea ºi raportarea despre atacul cu ADMCBRN;̌ decontaminarea rapidã a punctelor de infrastructurã critice pentruoperaþia Bg. Mc.;̌ protecþia/adãpostirea/evacuarea personalului;̌ protecþia resurselor materiale.e) Restaurarea operaþiilor esenþialě atacul cu ADMCBRN va viza pierderea unuia sau a mai multor elementeesenþiale operaþiei, de aceea se impune repunerea în stare de operativitate a elementelor/serviciilor afectate(puncte de comandã, elemente de dispozitiv, noduri de comunicaþii, rute de aprovizionare-evacuare, POT,structuri logistice º.a.) esenþiale pentru continuarea operaþiilor prin executarea decontaminãrii acestora.f) Limitarea rãspândirii contaminãriǐ controlul strict al accesului în zonele contaminate;̌ determinarea naturii contaminãrii ºi prognozarea suprafeþelor contaminate;̌ executarea decontaminãrii terenului (acolo unde se impune).

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃÎNTREBUINÞAREA STRUCTURILOR DE APÃRARE CBRN ÎN OPERAÞIA OFENSIVà A BRIGÃZIIMECANIZATÃ2.1 Structura ºi misiunile forþelor de Apãrare e CBRN în ofensiva Bg. Mc.a) Structuri organiceLa nivelul sistemului de comandã, în compunerea statului major funcþioneazã: un compartiment CBRN cu un ofiþer CBRN ºi un subofiþer CBRN de stat major (S.3 - Operaþii) ºi un subofiþerCBRN de administraþie (S.4 - Logisticã); subcentrul de analizã ºi prognozã SAP CBRN compus din elemente de analizã-evaluare, operarecolectareºi recepþionare-transmitere- avertizare.În plan acþional, funcþioneazã Compania de apãrare CBRN (Cp.Ap.CBRN) compusã din: 1 x Pl.Cc.CBRN 4 x Gr.Cc.CBRN; 1 x Pl.Dc.RBC: 1 x Gr.Dc.Pers. o grupã decontaminare personal 2 x Gr.Dc.Arm.Th.L. 1 x Gr.Dc.Med. 1 x Gr.Dc.Ech. 1 x Gr.Tp. 1 x Pl.COLPRO CBRN 3 x Gr.COLPRO CBRN 1 x Gr.Ctrl.Cont. 1 x Gr.Pur.Apã 1 x Gr.Il.b) Structuri primite ca întãrire În ofensivã, Bg.Mc. poate fi întãritã cu: 1-2 x Pl.Dc.Arm.Th.L./B.Ap.CBRN/D.I. 1 x Pl.Dc.Ech./B.Ap.CBRN/D.I. poate primi un numãr variabil de mijloace fumigene (L.F.-2 kg, L.F.-12 kg, M.F.-20).c) Structuri primite în sprijinÎn sprijinul Bg. Mc. poate interveni, la cerere, D.I. cu subunitãþi de cercetare CBRN ºi de decontaminareRBC, precum ºi forþele specializate pentru situaþii de urgenþã cu elemente de cercetare CBRN, decontaminare personal,tehnicã de luptã ºi echipament.De regulã, acest tip de sprijin se realizeazã când brigada se deplaseazã din spate cãtre front pentru realizareadispozitivului de luptã (ofensivã) ºi pe timpul ducerii luptei, atunci când acþiunea structurilor de Apãrare CBRNdin subordine nu este oportunã sau nu sunt suficiente subunitãþi de specialitate.În situaþia în care brigada se gãseºte în FAU/rezerva eºalonului superior ºi executã introducerea în luptã pentrudezvoltarea ofensivei, poate beneficia ºi de mascarea cu aerosoli (fum) cu mijloace fumigene a aliniamentelorde acþiune, de cãtre marea unitate (unitate) din contact cu inamicul.2.2 Fazele executãrii sprijinului CBRN pe timpul operaþiei ofensive a Bg.Mc.Faza I: Sprijinul CBRN pe timpul deplasãrii brigãzii pentru ocuparea fâºiei de plecare la ofensivã se asigurã:a) de cãtre B.Ap.CBRN/D.I., în zona de sprijin general al diviziei. Susþinerea deplasãrii presupune:̌ executarea cercetãrii CBRN pe itinerarele de deplasare a unitãþilor;̌ pregãtirea pentru instalare a unor puncte de decontaminare care sã fie utilizate în situaþia contaminãriiunitãþilor la ieºirea din raioanele de concentrare/dispunere;̌ organizarea decontaminãrii terenului la punctele obligatorii de trecere, dacã este cazul, prin devansareacoloanelor.13

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃb) sprijinul pentru realizarea dispozitivului de luptã în fâºia de ofensivã a brigãzii se asigurã de Cp.Ap.CBRN/Bg. Mc.,astfel:̌ executarea cercetãriiCBRN pe itinerarele dedeplasare ºi în raioanele dedispunere a unitãþilor;̌ pregãtirea pentruinstalare a unor puncte dedecontaminare care sã fieutilizate în situaþia contaminãriiunitãþilor;̌ organizarea decontaminãriiterenului pe itinerarelecare converg cãtrePC/Bg. Mc. ºi punctulmedical.Faza II: Sprijinul CBRN pe timpul executãrii atacului cu ADMCBRN se asigurã de SSACBRN,Cp.Ap.CBRN/Bg.Mc. ºi la cerere prin sprijinul B.Ap.CBRN/D.I., cu subunitãþi de decontaminare RBC, astfel: controlul ºi monitorizarea CBRN în fâºia de ofensivã a brigãzii; executarea cercetãrii CBRN pe itinerarele de deplasare ºi în raioanele de dispunere a unitãþilor pe timpuldezvoltãrii ofensivei; pregãtirea pentru instalare a unor puncte de decontaminare care sã fie utilizate în situaþia contaminãriiunitãþilor; pregãtirea pentru instalare a unor puncte de decontaminare pentru intervenþia eºalonului superior înfolosul elementelor sistemuluilogistic; pregãtirea decontaminãriipersonalului afectatla punctul medical; organizarea decontaminãriiterenului la PC ºipunctul medical; pregãtirea pentruinstalare a sistemelor COL-PRO la PC ºi punctulmedical; organizarea decontaminãriiîmbrãcãmintei ºiEPICBRN în cadrul B.Log.Faza III: Sprijinul CBRN pe timpul dezvoltãrii ofensivei se asigurã de SSACBRN, Cp.Ap.CBRN/Bg.Mc. ºila cerere prin sprijinul B.Ap.CBRN/D.I., cu subunitãþi de decontaminare RBC, astfel:̌ controlul ºi monitorizarea CBRN în fâºia de ofensivã a brigãzii;̌ executarea cercetãrii CBRN pe itinerarele de deplasare ºi pe aliniamentele de introducere în luptã aunitãþilor pe timpul dezvoltãrii ofensivei;̌ pregãtirea pentru instalare a unor puncte de decontaminare care sã fie utilizate în situaþia contaminãriiunitãþilor;̌ pregãtirea pentru instalare a unor puncte de decontaminare pentru intervenþia eºalonului superior înfolosul elementelor sistemului logistic (dacã au efectuat deplasarea în alte raioane);̌ pregãtirea decontaminãrii personalului afectat la punctul medical;̌ decontaminarea terenului contaminat la PC ºi punctul medical;14

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃ̌ instalarea sistemelor COLPRO laPC ºi punctul medical, dacã este cazul;̌ pregãtirea decontaminãriiîmbrãcãmintei ºi EPICBRN în cadrulB.Log.Mascarea cu fum: cu mijloacefumigene: prin acþiunile unitãþilor luptãtoaredin FAI pentru mascarea aliniamentelorde introducere în luptã aFAU.2.3 Mãsurile de Apãrare e CBRN adoptate pentru u managementul consecinþelor CBRN: la nivelul Bg.Mc.CBRN-CM include activitãþile de planificare, pregãtire, rãspuns ºi refacere în cazul unui atac executat de cãtreinamic cu ADMCBRN, astfel: activitãþi înainte de producerea atacului cu ADMCBRN; planificarea; pregãtirea; activitãþi imediate, de rãspuns la atacul cu ADMCBRN, pentrulimitarea ºi înlãturarea efectelor atacului (mãsuri pasive de apãrareCBRN); activitãþi ulterioare de refacere ºi logistica armei.În cele ce urmeazã, vom analiza întrebuinþarea structurilor deApãrare CBRN în faza a 3-a a luptei, pentru managementul consecinþelorCBRN, rãspuns la atacurile executate de inamic cu ADMCBRN.Mãsurile pentru limitarea ºi înlãturarea urmãrilor atacul CBRN/EADA cuprind: avertizarea ºi raportarea CBRN; înºtiinþarea trupelor despre contaminarea RBC; executarea cercetãrii CBRN pe itinerarele de deplasare (manevrã) ºi în raioanele de concentrare (dispunere)a trupelor sau de ducere a acþiunilor de luptã, precum ºi a raioanelor contaminate radioactiv ºi chimic; decontaminarea RBC; executarea observãrii ºi cercetãrii meteorologice; determinarea parametrilor atacurilor CBRN; prelevarea probelor contaminate ºi transportul acestora; executarea controlului contaminãrii radioactive ºi chimice a personalului, tehnicii de luptã, armamentuluiºi altor materiale; monitorizarea CBRN; managementul pericolului ºi al expunerii; sprijinul decontaminãrii operaþionale ºi executarea decontaminãrii totale a personalului, a tehnicii deluptã, armamentului ºi altor materiale contaminate RBC; executarea, în unele situaþii, a decontaminãrii terenului (POT, sectoare esenþiale pentru operaþie); sprijinul medical ºi contramãsurile CBRN; protecþia colectivã CBRN (COLPRO CBRN); mascarea cu aerosoli.2.4 Principii generale de întrebuinþarebuinþare e a structurilor de Ap.CBRN/Bg.Mc. pentru u CBRN-CMSpecialiºtii CBRN din cadrul statului major (compartimentele S.3 - Operaþii ºi S.4 - Logisticã) au rol deconsilieri ai comandantului pentru monitorizarea ºi gestionarea domeniului apãrãrii CBRN în sprijinul brigãziipe timpul pregãtirii ºi desfãºurãrii luptei în condiþii/medii CBRN.Forþa de Sprijin de Apãrare CBRN ºi subunitãþile de decontaminare RBC primite ca întãrire (OPCON) constituieaceastã forþã la dispoziþia comandantului brigãzii ºi asigurã sprijinul CBRN al unitãþilor/subunitãþilor15

16APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃbrigãzii prin executarea cercetãrii CBRN, decontaminãrii personalului, echipamentelor de luptã, materialelor ºila nevoie, a terenului (suprafeþelor), precum ºi asigurarea protecþiei colective CBRN.În ofensivã, forþa de sprijin de apãrare CBRN se dispune înapoia forþelor de angajare imediatã, temporar,în coloanã (uneori ºi în raion), pe direcþia loviturii principale, iar pe timpul ducerii luptei, se deplaseazã,urmeazã progresia operaþiei ºi ocupã succesiv raioane de dispunere pe timpul îndeplinirii de cãtre brigadã amisiunii imediate, respectiv urmãtoare ºi finale.Pl.Cc.CBRN acþioneazã, de regulã, în cadrul SSACBRN în POCBRN pentru descoperirea începutului ataculuiCBRN ºi/sau evenimentelor EADA ºi ca patrulã de cercetare CBRN pentru descoperirea ºi determinarea contaminãriiRBC; parte din pluton (echipe, grupe) poate acþiona, la ordin, în compunerea grupurilor pentrurecunoaºterea inamicului ºi terenului, detaºamentului de salvare-evacuare ºi detaºamentului de asigurare amiºcãrii (dacã acestea se constituie).Pl.Dc.RBC (organice ºi primite ca întãrire) instaleazã punctele (dispozitivele) de decontaminare pentrudecontaminarea operaþionalã, totalã ºi finalã a unitãþilor (subunitãþilor) afectate; ca misiune complementarã, plutonulpoate executa decontaminarea terenului la punctele obligatorii de trecere/ comunicaþiile importante;parte din pluton poate acþiona în compunerea detaºamentului de salvare-evacuare (dacã se constituie).Pl.COLPRO CBRN asigurã protecþia colectivã prin instalarea ºi asigurarea funcþionãrii sistemelor COLPRO.Pl.Dc.Ech. primit ca întãrire, recunoaºte, pregãteºte ºi la ordin, instaleazã punctul (dispozitivul) de decontaminareechipament în cadrul B.Spr.Log., lângã punctul de adunare a materialelor contaminate PAMC pentrudecontaminarea îmbrãcãmintei ºi echipamentelor de protecþie individualã CBRN.2.5 Managementul consecinþelor CBRN (CBRN-CM)a) AverAvertizarea ºi raportartarea CBRNDeºi avertizarea ºi raportarea activitãþilor are loc în faza post-incident, trebuie instalat sistemul de avertizareºi raportare pentru incidente CBRN, iar sistemul de prognozare a pericolelor CBRN trebuie sã fie activ pentrua reduce riscul asupra forþei. Acest sistem trebuie sã furnizeze, de asemenea, informaþii comandanþilor ºistatelor majore la toate nivelurile în timp util ºi corect despre situaþia CBRN, astfel încât sã poatã fi luatemãsurile de reducere corespunzãtoare.Dupã producerea incidentului CBRN, rapoartele din zonele afectate ºi de la forþele implicate sunt primiteºi colectate la SAP/PC/Bg.Mc. Acestea sunt necesare pentru a permite stabilirea: timpului ºi locului incidentului CBRN, condiþiilor meteo ºi ale terenului; metodele de întrebuinþare ale armelor ºi dispozitivelor CBRN, sau caracteristicile emisiilor de TIM ºi pericoleleprobabile ce rezultã.SSACBRN având o capabilitate de prognozã integratã, poate prognoza zonele probabile de pericol, tipul depericol ºi extinderea contaminãrii pe direcþia vântului. Rezultatele sunt înaintate forþelor aflate pe direcþia vântului,cãtre celelalte centre de colectare ºi control ºi statelor majore pentru a realiza estimarea efectelor pericolelorCBRN asupra operaþiilor.b) Cercetarea CBRNÎn ofensiva din contact - Cercetarea CBRN se organizeazã ºi se executã pe baza de plecare la ofensivã ºi petimpul ducerii acesteia, în folosul sistemului de comandã, grupãrii de atac ºi de sprijin, marilor unitãþi care respingcontraatacul inamicului ºi celor care se introduc în operaþie pentru dezvoltarea succesului, forþelor care trec laurmãrirea inamicului, la punctele obligatorii de trecere, pe itinerarele (rutele) de deplasare/manevrã/aprovizionare ºi evacuare, precum ºi pe aliniamentele de acþiune. Pe timpul executãrii luptei sunt vizatedirecþiile de ofensivã, itinerarele ºi aliniamentele de introducere în luptã a FAU, itinerarele de aprovizionareevacuareºi raionele de regrupare a unor unitãþi.În ofensiva din miºcare - Cercetarea CBRN se organizeazã ºi se executã: în raionul de concentrare al Bg.Mc.;pe itinerarele de ieºire din acest raion pânã la punctele iniþiale, pe itinerarele de apropiere, precum ºi înraioanele ocupate, temporar, de PC, forþele de sprijin, FAU ºi elementele sistemului logistic.În aceastã situaþie, Bg.Mc. poate beneficia de sprijinul eºalonului superior pentru executarea cercetãriiCBRN pe itinerarele de apropiere, iar pe aliniamentele de desfãºurare pe coloane ºi de atac de cãtre forþele aflatela contact. Pe timpul ducerii luptei, cercetarea CBRN se va executa pe direcþiile principale de ofensivã, pe itinerarelede aprovizionare-evacuare ºi în folosul PC, F.Spr., FAU ºi elementele sistemului logistic; o atenþie deosebitã seva acorda itinerarelor de deplasare ºi aliniamentelor de desfãºurare a FAU pentru introducerea în luptã; pe tim-

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃpul urmãririi, cercetarea CBRN se executã atât pe direcþiile de acþiune ale grupãrii de forþe, cât ºi sprijinulunitãþilor care se regrupeazã, în zona de spate.O atenþie deosebitã se va acorda cercetãrii CBRN pe itinerarul (itinerarele) de deplasare ºi aliniamentul(aliniamentele) de desfãºurare ale FAU, precum ºi a forþelor care sprijinã aceastã acþiune.c) Decontaminarea ea RBCOperaþiile de decontaminare în ofensiva brigãzii mecanizatã se executã cu respectarea principiilor:̌ decontaminarea cât mai curând posibil;̌ decontaminarea pe prioritãþi;̌ decontaminarea numai a ceea ce este necesar;̌ decontaminarea cât mai mult în faþã posibil.În ofensiva din contact - Decontaminarea RBC se organizeazã pe baza de plecare la ofensivã prinrecunoaºterea ºi pregãtirea pentru instalare a unor puncte de decontaminare la nivelul PC, forþelor de sprijin,FAU ºi elementelor sistemului logistic ale MU, ºi se executã în situaþia contaminãrii unitãþilor de cãtre subunitãþilede decontaminare la dispoziþie. Pe timpul executãrii ofensivei se acordã atenþie unitãþilor din FAI prinsprijin direct ºi FAU pe timpul introducerii în luptã; decontaminarea terenului se planificã la PC ºi punctul medical.În ofensiva din miºcare - Decontaminarea RBC vizeazã pregãtirea unor puncte de decontaminare la ieºireaforþelor din raionul de concentrare al brigãzii, pe itinerarele de apropiere de contact, dupã trecerea unor puncteobligatorii de cãtre subunitãþile de decontaminare la dispoziþie sau cu sprijinul eºalonului superior; pe timpulducerii luptei decontaminarea RBC se executã în sprijinul PC, forþelor de sprijin, FAU ºi elementelor sistemuluilogistic prin pregãtirea unor puncte de decontaminare în apropierea raioanelor de dispunere ale acestora;se acordã atenþie FAU pe timpul introducerii în luptã ºi sprijin direct unitãþilor din FAI; dacã este necesar seplanificã decontaminarea terenului la punctele obligatorii de trecere de pe itinerarele de deplasare.Decontaminarea terenului - se executã la punctele obligatorii de trecere/porþiunile de teren importante de peitinerarele de apropiere, prin intervenþia forþelor proprii/eºalonului superior, iar pe timpul pregãtirii ºi duceriioperaþiei, pe cãile de acces din raioanele P.C. ºi punctului medical, de cãtre subunitãþile de decontaminare aleBg.Mc.Decontaminarea îmbrãcãmintei ºi EPICBRN - se executã în cadrul B.Log. în apropierea punctului de adunarea materialelor contaminate (PAMC), în punctele de decontaminare a îmbrãcãmintei ºi EPICBRN, pregãtite înacest scop de cãtre subunitãþile de specialitate.Decontaminarea tehnicii deteriorate - se executã în cadrul Secþiei de Mentenanþã a Echipamentelor Militare(SMEM) în apropierea punctului de adunare a materialelor contaminate (MCP), în punctul de decontaminareprincipal, instalat în acest scop de cãtre subunitãþile de specialitate.d) Protecþia colectivã COLPRO CBRN.Se executã în funcþie de nivelul ameninþãrii CBRN, de tipul mijloacelor la dispoziþie ºi posibilitãþile acestora,prin repartizarea sistemelor COLPRO la PC /Bg.Mc. ºi punctul medical. Buna funcþionare a sistemelor COL-PRO se asigurã de cãtre personalul care le deserveºte;Nivelul optim de protecþie CBRN cuprinde un ansamblu de mãsuri care au la bazã folosirea adecvatã aechipamentelor individuale de protecþie CBRN (EPICBRN) ºi a celor colective.Evaluarea protecþiei colective - Dupã un atac CBRN/EADA, trebuie fãcutã o reevaluare a sistemului de protecþiecolectivã prin verificarea integritãþii acestuia ºi dacã este necesarã reabilitarea.e) Prelevarelevarea ea de probe ºi analiza acestora - identificarea timpurie a pericolelor CBRN este necesarã pentrua determina mãsurile defensive ºi contramãsurile medicale necesare pentru a reduce consecinþele.Prelevarea de probe trebuie sã fie executatã conform procedurilor specifice.f) Monitorizarea- pericolele CBRN pot fi semnificativ afectate de un numãr de factori, inclusiv vremea,terenul, timpul din zi ºi propria dezintegrare. Monitorizarea este necesarã pentru a determina dacã pericolulmai este prezent pe teren, echipament sau personal. Monitorizarea de suprafaþã a personalului ºi a echipamentuluieste de asemenea necesarã pentru a asigura cã folosirea EPICBRN ºi COLPRO este justificatã corect.g) Managementul pericolului - pericolul post-incident trebuie sã fie controlat folosind mãsurile de mai jos: controlul pericolului; evitarea pericolului;17

18APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARà controlul rãspândirii; managementul deºeurilor.Controlul pericolului - un plan de management al pericolului, al forþei trebuie pregãtit înaintea incidentului,astfel încât, pericolul sã poatã fi controlat prin evitare, controlul diseminãrii, controlul expunerii ºi decontaminare.Planul trebuie sã fie implementat post-incident, depinzând de natura ºi extinderea pericolului stabilit în urmacercetãrii CBRN, avertizãrii ºi raportãrii CBRN ºi reestimarea prioritãþilor operaþionale.Evitarea pericolului: marcarea; planificarea rutei; controlul miºcãrii; redislocarea forþelor.Controlul rãspândirii: limitarea împrãºtierii; restricþia miºcãrii; reducerea pericolului; managementul deºeurilor;h) Managementul expunerii se referã rla: controlul expunerii; înregistrarea datelor; rotaþia mijloacelor.i) Sprijinul medical ºi contramãsurile CBRN - în timp ce pentru pierderile convenþionale ºi CBRN estevitalã o evacuare rapidã în scopul acordãrii de urgenþã a primului ajutor, evacuarea acestora dintr-o zonã contaminatãva fi îngreunatã de necesitatea continuãrii mãsurilor de apãrare CBRN. Procesarea victimelor contaminatepoate implica un numãr mare de persoane expuse la agenþi chimici ºi/sau toxine ori contaminatradioactiv. De aceea, ofiþerul specialist CBRN al Bg.Mc. va consilia comandantul MU, iar statul major trebuiesã asigure ºi sã verifice evacuarea victimelor în afara zonelor de pericol.De asemenea acesta va informa personalul paramedical care participã la acordarea primului ajutor ºi a celuimedical asupra proprietãþilor, efectelor ºi conduitei terapeutice în intoxicaþiile cu agenþi chimici de luptã.Executarea decontaminãrii personalului rãnit contaminat se executã în Punctul de decontaminare arãniþilor instalat în apropierea facilitãþilor medicale ale Bg.Mc.De aceea, serviciul medical al Bg.Mc. trebuie sã aibã o planificare riguroasã pentru evidenþa, gestionareaeficientã ºi în condiþii de securitate medicalã a personalului contaminat.Alte mãsuri de sprijin medical care se executã la nivelul Bg.Mc. sunt: supravegherea epidemiologicã a zonei de responsabilitate a Bg.Mc.; monitorizarea contaminãrii mediului ºi a circulaþiei germenilor; pregãtirea intervenþiei medicale (facilitãþile de triere, transport, izolare, spitalizare ºi imunizare a personaluluiafectat).j) Mascarea cu aerosoli - se realizeazã în scopul diminuãrii posibilitãþilor de observare terestrã sau aerianãale adversarului ºi prin aceasta, reducerea eficacitãþii mijloacelor sale de foc.Cu mijloacele fumigene avute la dispoziþia Bg.Mc. (LF, MF) se pot realiza perdele de fum de orbire, de mascare,de protecþie, de marcare ºi false, iar cu subunitãþile de fumizare din organica batalionului de apãrareCBRN, mascarea unor acþiuni ºi obiective importante din zona de spate.Pe timpul pregãtirii ofensivei din contact, aerosolii de mascare vor fi utilizaþi pentru: ascunderea deplasãrii forþelor de manevrã ºi de sprijin ºi concentrarea acestora pe baza de plecare laofensivã; realizarea surprinderii la nivel tactic, permiþând comandanþilor sã impunã acþiunilor cursul dorit; împiedicarea acþiunilor de cercetare ale inamicului; ascunderea obstacolelor ºi breºelor pe timpul traversãrii acestora.

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃPe timpul pregãtirii ofensivei din miºcare, Bg.Mc. va întrebuinþa fumul de mascare, de regulã, la ieºirea dinraionul de concentrare ºi la punctele obligatorii de trecere existente pe itinerarele de apropiere pânã la limitade spate a forþelor din contact cu inamicul, combinate cu misiuni de mascare cu aerosoli false în raioane fãrãimportanþã tacticã.Fumul fals (de inducere în eroare) se va utiliza pentru a atrage atenþia inamicului asupra raioanelor demicã/fãrã importanþã militarã.Pe timpul desfãºurãrii ofensivei fumul de mascare va fi folosit pentru: realizarea surprinderii tactice asupra direcþiei principale de ofensivã a Bg.Mc.; ascunderea desfãºurãrii forþelor de manevrã ºi de sprijin; împiedicarea sincronizãrii conducerii acþiunilor de cãtre adversar; micºorarea posibilitãþilor adversarului de a descoperi ºi lovi þintele proprii ºi a folosi sistemele de armamentghidat sau cu ochire directã.Perdelele de fum de orbire vor fi utilizate pentru a izola obiectivul, a împiedica acþiunile de cercetare,descoperire ºi lovire a þintelor proprii de cãtre adversar.2.6 Consideraþii privind procesul de planificare e operaþionalã a CBRN-CM pe timpul etapei de rãspunsla atacul cu ADMCBRNRevederea ºi actualizarea planului de acþiune (operaþii)Dacã pe timpul operaþiei ofensive a brigãzii mecanizate inamicul a trecut la întrebuinþarea ADMCBRN estenecesarã revederea ºi actualizarea planului ºi emiterea unui ordin fragmentar (FRAGO) pentru acþiunea elementelorspecializate de apãrare CBRN în scopul limitãrii ºi înlãturãrii efectelor contaminãrii RBC.În aceastã etapã, un rol important îl are ofiþerul specialist cu Apãrarea CBRN prin implicarea acestuia înprocesul de revedere ºi actualizare a planului de acþiune (operaþii).Reevaluarea post-incidentOdatã ce mãsurile planificate pre-incident, din timpul incidentului ºi post-incident au fost luate sau suntîn curs de desfãºurare, comandantul ºi statul major al Bg.Mc., consiliaþi de cãtre ofiþerul specialist cu ApãrareaCBRN trebuie sã analizeze situaþia operaþionalã în contextul CBRN actual. Opþiunile posibile care pot fi luatede comandantul Bg.Mc. pot fi:̌ continuarea misiunii fãrã modificãri;̌ continuarea misiunii într-un alt mod pentru a reduce impactul efectelor CBRN;̌ încetarea misiunii deoarece pericolele CBRN sunt foarte mari ºi în acest caz este nevoie de coordonarede cãtre comanda strategicã.Organizarea acþiunii (operaþiei) se realizeazã prin transmiterea misiunilor la subordonaþi, de regulã, prin ordinºi executarea acestora conform planului.Ordinele folosite pentru transmiterea misiunilor sunt preliminare (de avertizare); de operaþii; fragmentare.În conþinutul acestor ordine sunt prevãzute ºi problemele apãrãrii CBRN (incluse sau sub forma Anexei„J” pentru Apãrare CBRN).Coordonarea ºi cooperareaCoordonarea acþiunii forþelor implicate în realizarea planului de operaþii se executã de cãtre comandantulbrigãzii. La aceastã activitate participã ºi ofiþerul specialiat cu Apãrarea CBRN atât pe timpul desfãºurãrii procesuluide planificare operaþionalã, cât ºi pe timpul executãrii operaþiei (luptei).Coordonarea acþiunilor în domeniul apãrãrii CBRN are la bazã informaþii certe privind capabilitãþile, posibilitãþile/intenþiileCBRN ale adversarului ºi presupune stabilirea urmãtoarelor elemente: înºtiinþarea/avertizareaCBRN; clasa de expunere la radiaþii nucleare; NPICBRN adoptat; procedurile de decontaminare, sprijinulmedical etc.Cooperarea reprezintã activitatea prin care se asigurã conlucrarea forþelor participante la acþiune (în timp,spaþiu ºi pe misiuni, pe baza unui plan unic ºi a unei concepþii unitare) pentru concentrarea eforturilor acestoraîn vederea îndeplinirii cu eficienþã a misiunii primite.În domeniul apãrãrii CBRN, cooperarea vizeazã sincronizarea acþiunilor de sprijin CBRN cu acþiunileunitãþilor de toate armele proprii, precum ºi cu vecinii.19

20APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃControlul se executã în scopul verificãrii modului de punere în practicã a prevederilor planului/ordinuluide operaþii, nivelului de pregãtire a subordonaþilor, precum ºi asigurãrii îndeplinirii la timp a misiunii primite.Procedeele prin care se realizeazã controlul sunt: deplasarea la subordonaþi; folosirea mijloacelor de comunicaþii;studierea documentelor.Pe timpul executãrii controlului în subunitãþi se are în vedere: planificarea acþiunii; pregãtirea acþiunii;execuþia.La aceastã activitate participã ºi ofiþerul specialist cu Apãrarea CBRN, aceºtia urmãrind atât modul derespectare a prevederilor Anexei „J” pentru Apãrare CBRN de cãtre unitãþile luptãtoare, de sprijin de luptã ºisprijin logistic, cât ºi de cãtre structurile specializate pe toatã durata pregãtirii ºi executãrii acþiunii (operaþiei).Evaluarea este elementul critic permanent de informare ºi cuantificare a procesului CBRN-CM. Revedereaºi adaptarea periodicã a planurilor la situaþia CBRN concretã, permit anticiparea momentelor ºi acþiunilor decisivepentru obþinerea efectelor necesare îndeplinirii cu succes a obiectivelor planificate. Procesul de evaluarecontribuie la procesul de elaborare ºi dezvoltare a bazei documentare relevantã din punct de vedere CBRN, laînþelegerea mediului de angajare ºi a situaþiei existente în cadrul acestuia.Scopul procesului de evaluare este de a sprijini procesul de luare a deciziei în urmãtoarele domenii: determinarea progresului/execuþiei planului de campanie/operaþii, a sarcinilor/acþiunilor/misiuniistructurilor de Apãrare CBRN; determinarea eficienþei acþiunilor desfãºurate de cãtre structurile de Apãrare CBRN, prin mãsurarea ºievaluarea rezultatelor (realizarea efectelor dorite ºi a punctelor decisive/condiþiilor decisive obiectivelor ºi stãriifinale dorite); elaborarea concluziilor privind evenimentele CBRN produse ºi a estimãrii provocãrilor CBRN viitoare.Procesul de evaluare sprijinã ºi se inter-relaþioneazã cu celelalte domenii ale operaþiilor militare: dezvoltareabazei documentare, planificarea ºi execuþia.Monitorizarea ºi analiza continuã privind implementarea acþiunilor de apãrare pasivã CBRN, reducereaefectelor întrebuinþãrii de cãtre inamic a ADMCBRN asupra forþelor ºi realizarea condiþiilor decisive/obiectivelor,permit comandantului Bg.Mc. asigurarea avertizãrii situaþionale, înþelegerea spaþiului de angajare,ajustarea planului de operaþii aflat în derulare/execuþie, confirmarea designului operaþiei planificat ºi în finalrealizarea efectelor dorite.CONCLUZIIÎn operaþia Bg.Mc. managementul consecinþelor CBRN comportã unele particularitãþi dictate atât de caracterulcomplex ºi mobil al operaþiei cât ºi de procedeul de trecere la ofensivã.Bg.Mc. trece la ofensivã din contact nemijlocit cu inamicul atunci când acesta a avut timp sã-ºi organizezeapãrarea, dispune de un dezvoltat sistem de lucrãri genistice ºi baraje, iar reþeaua de comunicaþii din adâncimecãtre linia frontului este slab dezvoltatã.Avantaje:⧖ cunoaºterea în detaliu a intenþiilor ºi a capabilitãþilor CBRN ale inamicului;⧖ planificarea ºi pregãtirea luptei pânã la cele mai mici eºaloane fapt care permite executarea cu eficienþãa acþiunilor de cercetare CBRN, decontaminare RBC, evacuarea rãniþilor/contaminaþilor ºi acordarea sprijinuluimedical; spre exemplu executarea detaliatã a IPBCBRN poate releva locurile favorabile executãrii decontaminãriiRBC;⧖ realizeazarea simultaneitãþii atacului limitei dinaintea apãrãrii permite realizarea unui subsistem de avertizareCBRN (SSACBRN) la nivelul diviziei de infanterie fãrã fisuri, integrat ºi eficient coordonat;⧖ nu necesitã o reþea de drumuri mare, cercetarea CBRN concentrând efortul pe rutele de introducere înoperaþie a forþelor din eºalonul 2 sau a rezervei;⧖ intrarea în luptã cu plinurile de CL neconsumate asigurã o autonomie de miºcare mai mare pentru tehnicaspecialã CBRN.Dezavantaje: nu se realizeazã surprinderea totalã; acest fapt permite inamicului planificarea în detaliu ºi întrebuinþareacu precizie a ADMCBRN asupra elementelor de dispozitiv ale Bg.Mc. ceea ce va conduce la pierderimai mari în rândul forþelor proprii pe timpul pregãtirii de foc;

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARà nu se poate ataca pe TAB/MLI; protecþia colectivã asiguratã de maºinile de luptã pentru forþele luptãtoareneputându-se realiza, probabilitatea surprinderii descoperite este mai mare; vulnerabilitatea forþelor proprii este mai mare.Ofensiva din miºcare se executã în urma unei pregãtiri în timp scurt, împotriva unei apãrãri nepregãtite saupregãtite în grabã, cu scopul exploatãrii unei situaþii favorabile sau al preluãrii iniþiativei dupã o apãrare dusãcu succes.Avantaje:̌ pregãtirea în secret a luptei, realizarea surprinderii inamicului;̌ vulnerabilitate mai redusã a trupelor faþã de loviturile cu ADMCBRN ale inamicului;̌ permite atacul pe TAB/MLI, personalul forþelor luptãtoare beneficiind astfel de protecþia colectivã asiguratãde mijlocul de luptã pe care acþioneazã îmbarcat;̌ nu necesitã amenajarea unor lucrãri genistice;̌ mare varietate de dispozitive de luptã fãrã încorsetãri.Dezavantaje: sincronizarea pentru atacul simultan al limitei dinaintea apãrãrii se face cu dificultate fapt care poateconduce la fisuri în subsistemul de avertizare CBRN (SSACBRN); pregãtirea luptei nu se face în detaliu, fapt care îngreuneazã acþiunile de cercetare CBRN, decontaminareRBC, evacuarea rãniþilor/contaminaþilor ºi acordarea sprijinului medical; date despre intenþiile, capabilitãþile ºi pregãtirile CBRN ofensive/defensive ale inamicului pot fi incomplete; necesitã o reþea dezvoltatã de drumuri, efortul cercetãrii CBRN trebuie sã fie unul susþinut pe timpuloperaþiei; intrarea în luptã cu plinurile incomplete reduce raza de acþiune a tehnicii speciale CBRN ºi impunnevoia de realimentare; consumul de materiale consumabile ºi CL este mai mare; aglomerãri de trupe pe spaþii mici: în momentul trecerii Bg.Mc. care vine din spate ºi se introduce înluptã depãºind Bg.Mc. aflatã la contact se produce o masare de forþe care poate fi fructificatã de inamic prinlovirea eficientã cu artileria eºalonului 1 al diviziei de infanterie.BIBLIOGRAFIEMANUALE DE SPECIALITATETE:Colectiv, F.T. - 8, Manualul apãrãrii CBRN în operaþii, Bucureºti, 2011Colectiv, F.T./NBC-3, Manualul pentru luptã al companiilor din arma Apãrare NBC, Câmpulung Muscel, 2006, p.69Colectiv, F.T./CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN, Câmpulung Muscel, 2007Colectiv, F.T./CBRN-10, Manualul operatorului pentru raportarea exploziilor nucleare, atacurilor chimice ºi biologice,prognozarea ºi avertizarea pericolelor sociate ºi zonelor de risc, Câmpulung Muscel, 2007CURSURI UNIVERSITARE:Col.conf.univ.dr. Mituleþu Ion, Apãrarea NBC în lupta brigãzii mecanizate, Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare,Bucureºti, 2005Col.conf.univ.dr. Marian Stancu, Col.conf.univ.dr. Valentin Dragomirescu, Operaþii în dispozitivul inamicului, EdituraUniversitãþii Naþionale de Apãrare, Bucureºti, 2005, p.8, 32, 63, 76SURSE ON LINE:http://www.army.mil/standto/archive/2009/09/02/http://www.northcom.mil/news/2007/030507.htmlhttp://www.dtic.mil/doctrine/new_pubs/jp3_41.pdfhttps:/.../public/9667-1/fm/3-11.21/chap3.htmhttps://rdl.train.army.milhttp://www.globalsecurity.org/wmd/library/index.htmlemeraldinsight.com21

22APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃORGANIZAREA ªI FUNCÞIONAREA SSA CBRN PE TIMPULPREGÃTIRII OPERAÞIEI DE APÃRARE, ÎN CONDIÞII CBRNMaior Teodor SPÂNUCentrul Naþional Militar de Comandã (nucleu)Contextul mondial actual, caracterizat în specialprin instabilitate socio-politicã ºi economicã,a determinat scãderea controlului autoritãþilorasupra procesului de diseminare a informaþiilor ºitehnologiilor, implicând dezvoltarea unor noi tipuride ameninþãri la adresa securitãþii naþiunilor. Riscurilechimice, biologice, radiologice ºi nucleare - CBRNdeterminã o viziune nouã asupra consecinþelor ºiefectelor de masã ce pot fi produse, a asigurãrii operaþiilor,protecþiei forþelor ºi populaþiei civile.Proliferarea armelor de distrugere în masã/CBRN–ADMCBRN, existenþa obiectivelor de riscCBRN pe teritoriul naþional ºi în proximitatea acestuia,expansiunea reþelelor teroriste ºi traficul cu materialeradioactive, agenþi biologici ºi chimici genereazãameninþãri la adresa securitãþii naþionale.Strategia de transformare a Armatei Românieistabileºte drept scop fundamental crearea noilor capabilitãþimilitare care sã permitã forþelor îndeplinireaîntregii game de misiuni conform noilor cerinþe, standardeºi proceduri NATO ºi UE, context în care seimpune creºterea contribuþiei Apãrãrii CBRN.Apãrarea chimicã, biologicã, radiologicã ºinuclearã/CBRN este o componentã a sprijinuluioperaþiilor ºi protecþiei forþei ºi reprezintã totalitateamãsurilor ºi acþiunilor planificate, organizate, coordonate,controlate ºi executate pentru prevenirea ºi protecþiaforþei, menþinerea sau refacerea capacitãþiioperaþionale ale acesteia în condiþiile existenþei pericoluluiatacului cu ADMCBRN sau al contaminãrii cuagenþi de asemenea naturã.În situaþia riscului producerii unui evenimentCBRN 1 , obiectivul prioritar îl constituie „managementulpericolului” nu „eliminarea pericolului”. În procesulde management al pericolului se pune accentul înprincipal pe mãsurile de prevenire înaintea declanºãriievenimentului CBRN fãrã a diminua nejustificatcapacitatea operaþionalã a forþelor. Pentru realizareaunui echilibru eficient între necesitatea asigurãrii protecþieiºi menþinerea capacitãþii operaþionale aforþelor, s-a impus implementarea unui managemental riscurilor CBRN bazat pe un sistem informaþionaleficient de supraveghere CBRN.Supravegherea CBRN este o misiune de luptã cese executã în timp de pace, în situaþii de crizã ºi larãzboi ºi reprezintã ansamblul acþiunilor planificate ºiexecutate pentru culegerea, analiza ºi evaluareadatelor referitoare la întrebuinþarea ADMCBRNºi/sau la producerea evenimentelor emisii altele decâtatacul (EADA)/ecologice, în scopul determinãriinivelului real de ameninþare CBRN, avertizãrii,alertãrii ºi asigurãrii protecþiei forþelor, populaþiei ºiteritoriului aflat în responsabilitate.Îndeplinirea misiunilor Supravegherii CBRN serealizeazã de cãtre Sistemul de Supraveghere ºiAvertizare CBRN al Armatei României (SSA CBRN).SSACBRN este o componentã a Sistemul InformaticIntegrat al Ministerului Apãrãrii Naþionale care asigurãexecutarea Supravegherii CBRN cu elementele dincompunerea Statului Major General, a statelor majoreale categoriilor de forþe ale armatei, a marilor unitãþi,a unitãþilor ºi subunitãþilor dispuse în garnizoarele dedislocare la pace sau în raioane/ puncte din care îºipot îndeplini misiunile.SSACBRN este destinat pentru raportareaexploziilor nucleare, atacurilor chimice ºi biologice,prognozarea ºi avertizarea despre pericolele asociate ºizonele de risc, precum ºi pentru evaluarea efectelorproduse de atacul CBRN/evenimentul EADA.Rezultã cã SSACBRN observã, cerceteazã,colecteazã, prelucreazã ºi transmite informaþii, iaracest proces trebuie sã fie foarte rapid, ceea ce impuneexistenþa unor mijloace de comunicaþii ºi informaticãperformante, care sã rãspundã urmãtoarelor cerinþe:sã aibã posibilitatea de a culege o cantitate mare de1. Eveniment CBRN – atac cu arme de distrugere în masã/ADM CBRN ºi/sau emisii altele decât atacul/EADA/ROTA - Relese Other Than Atack – emisii accidentale sau deliberate de materiale toxice industriale/Toxic IndustrialMaterials/TIM).

informaþii din mai multe surse ºi medii; posibilitateade a utiliza informaþii false sã fie redusã; sã aibãcapacitatea de a vehicula întregul flux de informaþiicu autenticitate ridicatã ºi în timp scurt; sã asiguresecuritatea ºi protecþia informaþiilor vehiculate.Circulaþia acestora atât la nivel acþional, cãtreunitãþi subordonate comandantului brigãzii ºi structurilede apãrare CBRN, cât ºi la nivel decizionalasigurã, pe de o parte, scurtarea timpului de luare adeciziei ºi realism în aprecierea situaþiei, precum ºiautoreglarea sistemului (feed-back).Pentru ca aceste date ºi informaþii sã poatã fi utilizateeficient de factorii de decizie, se impune realizareaurmãtoarelor tipuri de legãturi: legãturi operative - cu eºalonul superioř cu subordonaþii;̌ cu vecinii ºi cu cei cu care se coopereazã;̌ pentru avertizare ºi raportare (specificeSSA CBRN). legãturi pentru cercetare, care asigurã circulaþiadatelor ºi informaþiilor obþinute de cãtre surselede informare ºi elementele de cercetare specializate.Prin relaþiile ºi responsabilitãþile în domeniuapãrãrii CBRN, stabilite la nivelul sistemului de conducere„se asigurã monitorizarea factorilor de riscCBRN, expertizarea deciziei ºi sprijinul oportun al trupelor.Între elementele subsistemului, centrele/subcentrelede analizã ºi prognozã CBRN ºi între acestea ºispecialiºtii CBRN din compartimentul operaþii suntrelaþii de autoritate, exprimate prin raporturile desubordonare strict ierarhizate.Între centrele/subcentrele de analizã ºi prognozãCBRN ale eºalonului respectiv ºi cele vecine sauaparþinând altor forþe ale armatei de acela ºi nivel, sepot stabili relaþii de cooperare prin realizarea schimbuluide informaþii CBRN.SSACBRN integreazã subcentrul de analizã ºiprognozã CBRN, sursele de informare CBRN proprii(POCBRN/Pl.Cc.CBRN) ºi ale batalioanelor (similare),relaþiile funcþionale dintre acestea, procedurilede lucru specifice ºi asigurã supravegherea ºi, dupãcaz, monitorizarea CBRN în zona de responsabilitateprecizatã pentru misiune.Pentru operaþia de apãrare a brigãzii mecanizatesistemul de supraveghere ºi avertizare CBRN trebuieAPÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃsã cuprindã urmãtoarele componente: sursele de informare CBRN, fixe sau mobileacþionând în întreaga fâºie de responsabilitate aeºalonului respectiv; subcentrul de analizã ºi prognozã CBRN dispusla punctul de comandã al brigãzii.În categoria surselor intrã: posturile de observare CBRN; echipele de cercetare ºi monitorizare; formaþiunile de apãrare civilã; unitãþile ºi subunitãþile de apãrare CBRN; orice altã subunitate de eºalon mai mic decâtCentrul de Control Zonal ºi Centrele/Subcentrele deColectare CBRN.Subcentrul de analizã ºi prognozã CBRN este responsabilde recepþionarea, corelarea ºi evaluarea rapoartelordespre atacurile CBRN, evenimentele EADA/ ROTA ºicontaminarea rezultatã din cadrul ariei de operaþii,primite de la unitãþile care sunt arondate subcentrului;în plus, subcentrul este responsabil pentru producereaºi transmiterea rapoartelor corespunzãtoare ºiavertizãrilor corespunzãtoare procedurilor de operarestandard, inclusiv are responsabilitatea schimbului deinformaþii cu centrele/subcentrele adiacente.Componentele SSA CBRN îndeplinesc urmãtoarele2 sarcini: sursele de informare CBRN:⧖ raporteazã prima întrebuinþare de cãtreinamic a armelor de distrugere în masã nuclearã, biologicãºi chimicã (ADMCBRN) prin cele mai rapidemijloace la dispoziþie, în acord cu ordinele ºi SOP(CBRN 1);⧖ raporteazã imediat orice incident CBRN ºiulterior datele cãtre Centrul CBRN respectiv (CBRN1/4);⧖ transmit oportun avertizãrile despresuprafeþele de pericol CBRN prognozate pentru a permiteforþelor sã-ºi amplifice mãsurile de apãrareCBRN, de executare a monitorizãrii ºi de pregãtirepentru executarea cercetãrii, supravegherii ºi decontaminãrii(CBRN 3);⧖ raporteazã datele detectate, rezultatelemonitorizãrii, cercetãrii ºi supravegherii cãtre CentrulCBRN respectiv (CBRN 4);2. F.T./CBRN-10, Manualul operatorului pentru raportarea exploziilor nucleare, atacurilor chimice ºi biologice,prognozarea ºi avertizarea pericolelor asociate ºi zonelor de risc, Bucureºti, 2007.23

APÃRAREA CBRN 21/2012⧖ transmit la cerere informaþii detaliate despreatacurile CBRN ºi evenimentele ROTA/EADA(CBRN 6). subcentrul de analizã ºi prognozã CBRN:⧖ raporteazã prima întrebuinþare de cãtreinamic a ADMCBRN prin cele mai rapide mijloace ladispoziþie, în acord cu ordinele ºi SOP (CBRN 1);⧖ clarificã, coreleazã ºi evalueazã datele incidentelorCBRN raportate de nivelul sursã sau dealte centre CBRN sau agenþii (CBRN 1, CBRN 2 ºiCBRN 4);⧖ realizeazã prognoza detaliatã a contaminãriiradioactive, a suprafeþelor de pericol biologic, chimicºi EADA, inclusiv recalcularea ca rezultat al schimbãrilorsemnificative ale condiþiilor atmosferice; transmiteavertizãrile corespunzãtoare unitãþilor posibil a fiafectate (CBRN 3);⧖ direcþioneazã eforturile de supraveghere dinzona de operaþie;⧖ analizeazã rezultatele observãrii ºi monitorizãriiºi transmite informaþiile despre suprafaþarealã contaminatã unitãþilor posibil a fi afectate(CBRN 4 ºi CBRN 5);⧖ cere ºi oferã informaþii detaliate privindatacurile CBRN ºi evenimentele EADA/ROTA, lanevoie (CBRN 6);⧖ realizeazã schimbul de informaþii CBRN cuautoritãþile naþionale civile ºi militare potrivitordinelor ºi SOP.În apãrarea mobilã, sursele de informareCBRN instaleazã POCBRN iniþial în apropierea sectoarelorde apãrare ale unitãþilor brigãzii, ulterior cãtrespate, pentru a asigura observarea ºi supraveghereaCBRN pe timpul executãrii manevrei ºi ocupãriinoilor poziþii (raioane) de cãtre forþele proprii.În apãrarea pe poziþii, sursele de informareCBRN instaleazã POCBRN în locurile ordonate (fâºiade apãrare, pe itinerarele de manevrã/deplasare,aprovizionare ºi evacuare), astfel încât sã se asigureobservarea ºi supravegherea CBRN în folosulunitãþilor luptãtoare, de sprijin de luptã ºi de sprijinlogistic.Sursele de informare CBRN executã observareaºi supravegherea CBRN în scopul descopeririiînceputului atacului CBRN/ evenimentului EADA,determinãrii ºi transmiterii parametrilor acestuia, precumºi a datelor meteorologice cu semnificaþie CBRNactualizate.24ARTà MILITARÃSubcentrul de analizã ºi prognozã CBRNfuncþioneazã în cadrul compartimentului operaþii albrigãzii.O atenþie deosebitã se va acorda primirii ºiactualizãrii datelor meteorologice cu semnificaþieCBRN, precum ºi verificãrii legãturilor cu sursele deinformare proprii, eºalonul superior ºi vecini.Pentru oportunitate în avertizarea ºiraportarea CBRN se impune folosirea sistemelor deprocesare automatã a datelor ºi de informaþii ºi comunicaþii.Acestea presupun echipamente fiabile decomunicaþii, reþele de calculatoare ºi programe specializatepentru analiza situaþiei CBRN în timp real.Procedurile de lucru specifice pentru analizasituaþiei CBRN ºi avertizarea/alarmarea unitãþilorsunt detaliate în FT/CBRN-10 (ATP-45D).BIBLIOGRAFIE• F.T./CBRN-10, Manualul operatorului pentruraportarea exploziilor nucleare, atacurilor chimice ºibiologice, prognozarea ºi avertizarea pericolelorasociate ºi zonelor de risc, Bucureºti, 2007.

Întrebãrile privind relaþiile de comandã încare se aflã o unitate/subunitate ºi despreautoritatea unui comandant de a da ordine acesteiaau început sã aparã în contextul participãrii la misiunimultinaþionale. Contingentul cu care am participatla misiune în Afghanistan s-a confruntat cu aceastãproblemã încã din prima zi ºi cred cã ºi alte unitãþiromâneºti au fost în aceeaºi situaþie. Poate cã acestaeste ºi motivul care m-a determinat sã studiez subiectulºi acum sã împãrtãºesc din ceea ce am constatat.Departe de a fi limpezit neclaritatea acestor situaþii saude a fi gãsit mãcar un numitor comun a atât de multoropinii diferite voi încerca sã prezint în mod obiectivsituaþia constatatã, iar apoi sã fac unele recomandãripentru situaþii posibile în care forþele batalionuluide apãrare CBRN pot acþiona.Cauzele primare ale polemicilor îºi au rãdãcina înambiguitatea definirii acestor relaþii de comandã ºicontrol la nivelul NATO, definiþii care dateazã din anii80 ºi a abordãrii diferite a conceptelor în doctrinelestatelor membre.Fãrã a schimba cu nimic vechile definiþii conceptulde comandã control este reluat în AJP-01(D)Allied Joint Doctrine/decembrie 2010 ºi descrise înAJP-3 Allied Joint Doctrine for the Conduct ofOperations astfel: (textul este intenþionat reprodus înlimba englezã pentru a nu lãsa loc schimbãrilor deînþeles apãrute în cazul traducerilor).Full commandThe military authority and responsibility of a superiorofficer to issue orders to subordinates. It covers every aspect ofmilitary operations and administration and exists onlywithin national services. Nations that assign forces to aNATO operation will always retain Full Command of thoseforces. Only Operational Command or Operational Controlwill be assigned to the designated NATO Commander.Operational command (OPCOM)The authority granted to a commander to assign missionsor tasks to subordinate commanders, to deploy units, toAPÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃRELAÞIILE DE COMANDà ªI CONTROL. PARTICULARITÃÞIPRIVIND STRUCTURILE DE APÃRARE CBRNMaior Cosmin MIHÃESCUBatalionul 72 Apãrare CBRN „NEGRU VODÔABSTRACTComanda este procesul prin care voinþa comandantului este transmisã subordonaþilor sãi.Controlul este procesul prin care se urmãreºte în principal micºorarea posibilitãþii de abatere de la planulcomandantului.reassign forces, and to retain or delegate operational and/ortactical control as the commander deems necessary.Note: It does not include responsibility for administration.Operational control ol (OPCON)The authority delegated to a commander to direct forcesassigned so that the commander may accomplish specificmissions or tasks which are usually limited by function,time, or location; to deploy units concerned, and to retain orassign tactical control of those units. It does not includeauthority to assign separate employment of components ofthe units concerned. Neither does it, of itself, include administrativeor logistic control.Tactical Command (TACOM)The authority delegated to a commander to assign tasksto forces under his command for the accomplishment of themission assigned by higher authority.Tactical Control ol (TACON)The detailed and usually local direction and control ofmovements or maneuvers necessary to accomplish missionsor tasks assigned.În principiu statele membre au adoptat doctrinaNATO în domeniu dar au adaptat-o cerinþelor ºidezideratelor naþionale, astfel pentru a rãspundecomplexitãþii situaþiilor întâlnite au apãrut restricþiinaþionale, relaþii de comandã chiar mai ambigue cumar fi OPCOM (-) ºi OPCON (+) sau chiar diferenþe faþã decadrul descris de NATO.Un prim exemplu în aceste sens este MareaBritanie care defineºte nivelurile de comandãnaþionale identic cu cele NATO (JWP-03), dar lanivelul forþelor terestre au o interpretare diferitãdeoarece comandantul de la nivel tactic (nivel tacticîn armata britanicã reprezintã componenta, corpul dearmatã, divizia, brigada etc.) când primeºte forþele subTACOM (cf. definiþiei NATO, doar de a da sarcini) esteinsuficient ºi foarte restrictiv ºi, ca urmare, comandantulcomponentei terestre nu va primi forþele subTACOM, ci le va primi sub OPCOM. Astfel, el va25

APÃRAREA CBRN 21/2012exercita comanda tacticã cu atributele asociatecomenzii operaþionale. Acest artificiu îi permite astfelcomandantului componentei terestre sã delegeOPCOM, OPCON, TACOM ºi TACON, pe lanþul ierarhicîn jos, aºa cum considerã el necesar (la rândul lorcomandanþii subordonaþi putând delega TACOM/TACON). Aceastã redefinire se aplicã în cadrul lanþuluinaþional ºi nu va avea legãturã/nu va bloca lanþulde comandã multinaþional.ARTÃ MILITARÃPentru a compensa lipsa de autoritate oferitãcomandanþilor de aceste patru relaþii de comandã ºicontrol Statele Unite au atribuit comandanþilor maimultã autoritate ajungând de exemplu ca OPCON îndoctrina SUA sã însemne mai multã autoritate decâtOPCOM NATO. Tabelul de mai jos (sursa FM100-8)oferã posibilitatea analizãrii paralele a diferenþelordoctrinare.26

CFJP-3-0 Doctrina pentru operaþii a ArmateiCanadiene a adoptat definiþiile NATO dar pe lângãaceasta mai are ºi alte câteva restricþii naþionale, astfel,nu deleagã Full command conform doctrinei NATOdar nici TACOM în operaþiile multinaþionale, acestearãmânând în sarcina comenzii naþionale. De asemenea,chiar de la nivel doctrinar se fac ºi unele recomandãriastfel: delegarea de comandã este specificãmai mult forþelor de manevrã ºi celor destinate sprijinuluidirect (exemplu sprijinul de aviaþie ºi de geniuse preteazã bine relaþiilor de comandã) dar ºi aceastadepinde de circumstanþã, comandantul care deþineOPCOM poate delega comandã ºi control operaþionalºi tactic, (conform definiþiilor NATO comandantulcare deþine OPCOM poate delega doar controloperaþional ºi tactic), delegarea controlului este specificãforþelor sprijin luptã (exemplu, artilerie, comunicaþii,CBRN, poliþie militarã ºi sprijin general de geniu),în operaþii multinaþionale, sprijinul logistic nu esteinclus indiferent de relaþia de comandã/control existentã,acesta se stabileºte separat, relaþiile de comandãºi control sunt întotdeauna delimitate în timp.Forþele Terestre Române prin doctrina din anul2006 preiau aceeaºi termenii sub denumirea de relaþiide comandã NATO. Definirea ºi explicarea acestor termenieste de fapt o simpla traducere. Astfel Comandadeplinã/totalã – Full Command /FULL COMD – esteautoritatea ºi responsabilitatea militarã a unui comandantde a da ordine subordonaþilor. Acoperã toateaspectele operaþiilor ºi cele privind administrarea; estevalabilã numai în cadrul naþional. Nici un comandantdin structurile multinaþionale nu are comandadeplinã a forþelor repartizate lui, deoarece naþiuniletransferã cãtre comandantul grupãrii multinaþionalenumai comanda operaþionalã sau controlul operaþional.Pentru celelalte relaþii de comandã ºi controllimitele conceptuale din definiþii sunt completate/explicate astfel: delegarea comenzii ºi controlului esteîntotdeauna limitatã în timp; forþele sub comandãtotalã sau comandã operaþionalã pot fi întrebuinþateîn orice scop; forþele aflate sub control operaþional potfi întrebuinþate numai cu anumite restricþii (de timp,loc ºi/sau scop - impuse de eºalonul care face repartiþiaforþelor; forþele aflate sub comandã tacticã potprimi sarcini dar numai în deplin acord cu misiuneaprimitã de acestea de la eºalonul care le-a distribuit;responsabilitãþile pe linie logisticã vor fi specificatepentru fiecare structurã operaþionalã cãreia îi suntdestinate nefiind reglementate de aceste tipuri derelaþii.APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃCa o caracteristicã a operaþiilor de sprijin luptã îngeneral ºi cu atât mai mult a sprijinului CBRN în particular,unitãþile/subunitãþile executã majoritateaoperaþiilor în sistem descentralizat, delegând comandaºi controlul cãtre alte structuri, în concordanþã cuameninþarea CBRN ºi decizia comandantului. În concepþiade acordare a sprijinului CBRN în zona deresponsabilitate a diviziei de infanterie, batalionul deapãrare CBRN, acþioneazã, de regulã, pe subunitãþi detip companie. Acceptând definiþia comenzii totalededucem cã în cadrul operaþiilor naþionale batalionulse aflã din punct de vedere organizatoric sub comandatotalã a diviziei de infanterie care poate dispuneastfel în orice mod de acesta. De altfel, aceasta este ºirelaþia dintre batalion ºi subunitãþile sale. La primavedere este corect, iar din punct de vedere al operaþiilorºi al logisticii chiar este, dar dacã analizãm transferulºi promovarea personalului, aceste atribute suntlimitate. De fapt doctrina forþelor terestre statueazã peniveluri relaþiile de comandã. La nivel strategic, comandaoperaþionalã a Forþelor Terestre se exercitã în timpde pace, în situaþii de crizã ºi în timp de rãzboi, decãtre ºeful Statului Major General, la nivel operativ,comanda operaþionalã se exercitã de cãtre ComandamentulForþelor Terestre sau comandamentuloperaþional întrunit, iar la nivel tactic, comandaoperaþionalã se exercitã de cãtre comandamenteleoperaþionale tip divizie, tip brigadã ºi de comenzile deunitãþi/subunitãþi.În situaþia unor operaþii multinaþionale sub incidenþaarticolului 5 sau de impunere a pãcii, comandamentulaliat recomandã membrilor punerea subOPCOM a forþelor destinate operaþiei, iar pentruoperaþii non art. 5 ºi alte tipuri de operaþii în sprijinulpãcii, OPCON. Dar statele întotdeauna ºi-au rezervatdreptul de a analiza caz cu caz astfel de situaþii.Analizând misiunile de bazã ale batalionului deapãrare CBRN pentru realizarea sprijinului CBRN, dinperspectiva premiselor prezentate anterior voi încercasã exemplific ºi sã explic în ce relaþii de comandã faþãde unitatea sprijinitã se aflã subunitatea de specialitate.Comanda operaþionalã/OPCOM reprezintãautoritatea cu care este investit un comandant conformcãreia acesta stabileºte misiuni ºi sarcini subordonaþilor,reþine sau deleagã controlul operaþionalºi/sau tactic în funcþie de situaþie. Poate repartizadiferit pãrþi din subunitate, are toate responsabilitãþilede comandã, exceptând pe cele de transfer, promovarea personalului ºi cele logistice; aceste atribuþiiîi revin comandantului eºalonului care a dat caîntãrire subunitãþile. Din punct de vedere al gradului27

APÃRAREA CBRN 21/2012de autoritate, în operaþiile multinaþionale aceasta estecea mai puternicã relaþie de comandã control iarexemplul, poate singular este plutonul de cercetareCBRN destinat pentru a executa observarea/cercetareaCBRN în raionul punctului de comandã al eºalonuluisuperior (conform Art. 32/ Manualul pentru luptã alBatalionului de Apãrare CBRN ed. 2009 ºi Art. 176 dinManualul pentru luptã al companiei din arma ApãrareCBRN), deoarece pentru a fi utilizat în operaþii estenevoie de repartizarea separatã în misiuni a grupeloracestuia asigurând observarea/cercetarea CBRN ºipentru toate punctele de comandã ale diviziei , de bazã,de rezervã, înaintat ºi ajutãtor, precum ºi deplasareaacestora.Control operaþional/OPCON reprezintã autoritateadelegatã cãtre un comandant de-a direcþionaforþele repartizate pentru îndeplinirea misiunii înacelaºi mod ca ºi subunitãþile organice proprii, astfelca acesta sã poatã îndeplini misiuni sau sarcini specifice(eu am înþeles, de specialitate); sã disloce subunitãþilerespective ºi sã reþinã sau sã repartizeze controlultactic al acestuia. Nu include autoritatea de-ahotãrî repartizarea separatã a unor pãrþi din subunitãþileaflate sub control ºi nici controlul administrativ/logistic.Delegarea controlului operaþional estepoate cea mai utilizatã relaþie de comandã ºi control.Subunitãþile batalionului de apãrare CBRN constituiesurse de informare pentru sistemul de avertizare ºiraportare CBRN (SSACBRN). Pentru realizareaSSACBRN detaºamentul de misiuni speciale CBRN,compania detecþie biologicã ºi în funcþie de nevoi alteforþe de cercetare CBRN din organica batalionuluisunt puse sub OPCON la centrul de analizã ºi prognozãal diviziei. Un alt exemplu de subunitãþi alebatalionului puse sub OPCON poate fi plutonuldecontaminare echipament, cãtre baza logisticã pentruorganizarea decontaminãrii echipamentului înapropierea punctului de adunare a echipamentelorcontaminate.Comandã tacticã/TACOM reprezintã autoritateadelegatã a unui comandant în zona acþiunilor care îipermite sã atribuie sarcini forþelor subordonate, învederea îndeplinirii misiunii primite de la eºalonulsuperior pentru o singurã operaþie militarã sau pentruo perioadã scurtã de timp. TACOM îi conferã comandantuluiunitãþii/subunitãþii sprijinite un grad marede control al misiunilor executate de subunitate, darfãrã a-ºi asuma responsabilitatea sprijinului logisticpentru acesta. Subunitatea aflatã sub TACOM vaprimi misiunea ºi prioritãþile de la unitatea sprijinitãprin Ordinul de Operaþie primit de la comandantulbatalionului de apãrare CBRN. În situaþia în care este28ARTÃ MILITARÃnecesarã suplimentarea forþelor de sprijin CBRN pedirecþia principalã de efort se poate da sub TACOMunei brigãzi o subunitate de apãrare CBRN. Aceastãsituaþie poate apãrea ca urmare a solicitãrilor unitãþiisprijinite sau ca urmare a procesului de planificare amisiunii diviziei. În acest fel i se oferã pentru o singurãmisiune unui comandant un plus de resurse cãrora lepoate da sarcini pentru îndeplinirea misiunii primite.Comandantul batalionului poate dispune constituireaunui element de comandã ºi control din personalulmodulelor care sã însoþeascã subunitatea pe timpulmisiunii. Din punct de vedere al modului de utilizarea forþelor primite temporar în subordine, acestea nusunt þinute în rezervã, lor li se atribuie sarcini pe toatãperioada cât acestea sunt puse la dispoziþie.Control tactic/TACON reprezintã direcþionareadetaliatã ºi, de regulã, localã, precum ºi controluldeplasãrilor sau manevrelor necesare pentru aîndeplinii misiunile sau sarcinile primite de laeºalonul superior. TACON îi conferã comandantuluiunitãþii/subunitãþii sprijinite un grad de controlasupra coordonãrii cu subunitatea de apãrare CBRN,beneficiind de sprijinul acesteia pentru îndeplinireamisiunii. Subunitatea aflatã sub TACON va primimisiunea, execuþia ºi prioritãþile de la unitatea sprijinitãprin Ordinul de Operaþie primit de la comandantulbatalionului de apãrare CBRN. Datele privindcoordonarea/cooperarea acþiunii în comun cu structurasprijinitã se stabilesc de comandantul unitãþiisprijinite ºi comandantul subunitãþii de apãrareCBRN. Sprijinul CBRN în zona de sprijin general amarii unitãþi prin toate misiunile executate constituieexemple de TACON. Astfel, cercetarea unui itinerar înfolosul unei unitãþi pe timpul cât trece prin zona deresponsabilitate CBRN, decontaminarea echipamentelor/terenuluiîn raionul de dispunere a unitãþiipentru facilitãþi medicale permanente, decontaminareapunctelor obligatorii de trecere pentru reluarea transporturilorpe axele de aprovizionare, misiunile CBRNEOD în aria de responsabilitate a unor unitãþi, suntmisiuni pe care subunitãþile de apãrare CBRN le executãsub controlul tactic al altor unitãþi. Unitatea caredeþine TACON este responsabilã de protecþia forþei deapãrare CBRN pe timpul cât beneficiazã de sprijin.În mod deliberat am evitat luarea în discuþie ºi arelaþiilor de sprijin definite de doctrinele naþionale,mai ales cã relaþiile de comandã ºi control, bine definiteºi aplicate unitar conferã avantaje pentru ambeleunitãþi/contingente naþionale datoritã faptului cãfiecare structurã cunoaºte ce drepturi ºi ce obligaþii areîn raport cu cealaltã, indiferent dacã acþioneazã înmediul naþional sau multinaþional.

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃMISIUNILE APÃRÃRII CBRN ÎN OPERAÞIA DE APÃRARE A DIVIZIEIMaior Liviu-Ioan MUREªANBrigada 81 Mecanizatã „General Grigore Bãlan”Misiunile apãrãrii CBRN, la nivelul diviziei,pot fi cu caracter pasiv sau activ.Misiunile pasive sunt executate de marile unitãþi ºiunitãþile subordonate permanent, pentru gestionareapericolului CBRN ºi protecþia trupelor prin utilizareaeficientã a mãsurilor de mascare, dispersare, ascundere,înºelare etc., dar ºi cele de folosire a mijloacelorindividuale de protecþie, decontaminare imediatã ºioperaþionalã. Un rol important îl are logistica pe linieCBRN, precum ºi sprijinul medical cu facilitãþi CBRN.Instruirea trupelor privind cunoaºterea semnelorºi semnalelor de alarmere ºi înºtiinþare, utilizarea corectãºi în barem a mijloacelor de protecþie ºi echipamentelorCBRN, antrenarea statelor majore privindplanificarea ºi conducerea trupelor în medii/condiþiiCBRN sunt esenþiale pentru realizarea oportunã aapãrãrii pasive CBRN ºi supravieþuirea personalului.Mãsurile active de apãrare CBRN sunt executatede cãtre structurile specializate. Acestea vizeazã cercetareaCBRN, prelevarea de probe ºi analizele de laborator,identificarea, detecþia, transportul ºi distrugerea dispozitivelorexplizive neexplodate ºi a celor improvizatecare conþin agenþi chimici, biologici sau reziduuriradioactive; avertizarea, raportarea CBRN; marcareazonelor contaminate; decontaminarea CBRN.Mascarea cu aerosoli se poate realiza cu ajutorullumânãrilor fumigene sau a modulelor fumigene dindotarea aviaþiei.Misiunile de apãrare CBRN executate de cãtrestructurile de specialitate în adâncimea dispozitivului.În adâncimea dispozitivului inamicului, un rolimportant revine grupurilor de cercetare în dispozitiv.Acestea identificã posibilitãþile inamicului privindvectorii de transport la þintã a muniþiilor neconvenþionale.Specialistul CBRN stabileºte fereastra devulnerabilitate privind posibilitatea folosirii de cãtreinamic a ADMCBRN.Misiunile subunitãþilor specializate în dispozitivulinamicului: neutralizarea mijloacelor CBRN ºi adepozitelor de muniþii ale inamicului; descoperirea mijloacelor ºi a momentuluiprobabil de întrebuinþare a acestora; descoperirea itinerarelor de deplasare a transporturilorspeciale de cãtre inamic; stabilirea gradului de protecþie CBRN alinamicului, precum ºi antrenarea militarilor în îmbrãcareamijloacelor de protecþie individualã; observarea aducerii în apropierea zonei deoperaþie a mijloacelor colective de protecþie ºipunerea acestora în stare de funcþionare; stabilirea condiþiilor meteorologice în dispozitivulinamicului.Misiunile de apãrare CBRN executate de cãtrestructurile de specialitate la contactImportanþa sprijinului CBRN la contact esteamplificatã de caracterul dinamic al acþiunilor deluptã, executarea misiunilor de specialitate sub foculdirect al inamicului, limitarea deplasãrilor de tehnicãºi echipamente voluminoase. Factorul determinant îlconstituie surprinderea, de aici timpul scurt de reacþieºi efectul psihologic acut asupra trupelor. Semnaleleacustice ºi vizuale pot fi confundate cu alte sunete sausemnale vizuale din spaþiul de luptã, acestea vor trebuidublate de cãtre receptori pentru a mãri raza deacoperire. Forþele aflate în deplasare vor evita transmitereade semne ºi semnale de alarmare ºi înºtiinþaredeoarece miºcarea poate denatura sensul mesajului.Misiunile subunitãþilor de apãrare e CBRN la con-tact: avertizarea ºi raportarea CBRN; cercetarea CBRN; decontaminarea imediatã ºi operaþionalã; decontaminarea totalã/finalã dupã îndeplinireamisiunii (la înlocuire); utilizarea aerosolilor pentru mascarea acþiunilorºi a trupelor (de cãtre unitãþile luptãtoare).Intervenþia în dispozitiv cu subunitãþi de decontaminare,pentru decontaminarea operaþionalã, se executãatunci când subunitãþile afectate nu au echipamenteproprii pentru aceastã operaþiune, nu sunt29

APÃRAREA CBRN 21/2012reaprovizionate ºi nu pot fi reaprovozionate de cãtrelogistica proprie cu soluþii de decontaminare sauintervenþia subunitãþilor specializate duce la scãdereatimpului necesar decontaminãrii ºi menþinerea ritmuluiacþiunilor trupelor afectate.Misiunile de apãrare CBRN executate de cãtrestructurile de specialitate în spatele dispozitivuluiCentrul de greutate al sprijinului CBRN în operaþiade apãrare a diviziei graviteazã în zona de spate a dispozitivuluide luptã. Principalele forþe de sprijin CBRNsunt dispuse în aceastã zonã, iar C.A.P. al diviziei seaflã la modulul G-3 din cadrul P.C.Misiunile de apãrare CBRN executate de cãtrestructurile de specialitate în spatele dispozitivului:̌ avertizarea ºi raportarea CBRN;̌ gestionarea pericolului CBRN;̌ cercetarea CBRN;̌ decontaminarea RBC operaþionalã;̌ decontaminarea totalã/finalã dupã îndeplinireamisiunii;̌ sprijinul medical CBRN;ARTÃ MILITARÃ̌ utilizarea aerosolilor pentru mascarea acþiunilorºi a trupelor (de cãtre unitãþile luptãtoare);̌ logistica apãrãrii CBRN.În zona de spate a dispozitivului se recunosc,amenajeazã ºi instaleazã, la ordin, puncte de decontaminatetotalã ºi finalã a trupelor, iar în raionul dedispunere al batalionului de sprijin logistic, înapropierea PAMC, se instaleazã punctul de decontaminarea echipamentelor, þinutei ºi mijloacelor individualede protecþie CBRN.Logistica apãrãrii CBRN cuprinde totalitateamãsurilor de aprovizionare cu echipamente CBRN,transportul, mentenanþa, asistenþa medicalã, asigurareafinanciarã, asigurarea cãilor de comunicaþie ºicartiruirea trupelor.BIBLIOGRAFIE Col. prof. univ. dr. Mituleþu Ion - ApãrareaNBC în operaþia grupãrii de forþe (diviziei), Ed. UNAp.Bucureºti 2005; Manualul de luptã al Diviziei- Proiect.30

APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃCENTRUL DE ANALIZà ªI PROGNOZà CBRN PREZENT ªI VIITORMaior Haralambile RUMÂNUCentrul de analizã ºi prognozã CBRN/SMFTPornind de la definirea Sistemului deSupraveghere ºi Avertizare CBRN ca fiindo componentã a sistemului informatic integrat alMinisterului Apãrãrii Naþionale ºi scopul prioritar dea asigura executarea Supravegherii CBRN cu elementeledin compunerea Statului Major General, astatelor majore ale categoriilor de forþe ale armatei, amarilor unitãþi, a unitãþilor ºi subunitãþilor dispuse îngarnizoanele de dislocare la pace sau în raioane/puncte în care îºi pot îndeplini misiunile.Sistemul de Supraveghere ºi Avertizare CBRNeste destinat pentru raportarea exploziilor nucleare,atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizareadespre pericolele asociate ºi zonele de risc, precumºi pentru evaluarea efectelor produse de ataculCBRN/ evenimentul EADA.Cerinþele principale care trebuiesc respectate deSSA CBRN sunt: funcþionarea permanentã a sistemului pentruexecutarea eficientã a Supravegherii CBRN; dispunerea surselor de informare a sistemuluipe direcþiile ºi în locurile cu risc de contaminare RBCdin zonele de responsabilitate; activarea gradualã, flexibilã ºi adecvatã a unorelemente ale sistemului, în funcþie de natura, dimensiuneaºi amploarea contaminãrii RBC; obþinerea de date ºi informaþii veridice în timpreal ºi avertizarea/alertarea oportunã a forþelor.Principalele ameninþãri ºi riscuri CBRN au labazã: continua proliferare a ADM CBRN ºitehnologiile de producere a acestora, în special înþãrile mici ºi mijlocii; traficul ilegal de tehnologii ºi echipamenteCBRN, precum ºi deþinerea de cãtre unele organizaþiiregulamentare sau teroriste a unor materiale radioactive; posibilele accidente provocate ºi neprovocatela obiectivele de risc CBRN, depozitele de muniþii biologiceºi chimice, precum ºi locurilor de dispunere arachetelor nucleare balistice; intensificarea cercetãrilor pentru dezvoltareaºi diversificarea armamentului neletal, ecologic ºibiochimic, ca preludiu al acþiunilor militare viitoare.ORGANIZAREA SSA CBRN ÎN FORÞELETERESTRELa nivelul Statului Major al Forþelor Terestreexistã urmãtoarele tipuri de structuri care sunt parteintegrantã a SSA CBRN, astfel: Centre de analizã ºi prognozã CBRN - la nivelcategorie de forþã ºi divizii; Subcentre de analizã ºi prognozã CBRN - lanivel brigadã; Surse de informare CBRN.La nivelul Statului Major General structura carecoordoneazã ºi conduce operaþional structurile integrateîn SSA CBRN la nivel naþional este Centrul decoordonare CBRN.Centrele/subcentrele de analizã ºi prognozãCBRN sunt constituite la nivelul Statului Major alForþelor Terestre, la comandamentele diviziilor ºi albrigãzilor din Forþele Terestre în scopul asigurãriiSupravegherii CBRN în propria zonã de responsabilitate.Între elementele subsistemului, centrele/subcentrelede analizã ºi prognozã CBRN ºi între acestea ºispecialiºtii CBRN din compartimentul operaþii suntrelaþii de autoritate, exprimate prin raporturile desubordonare strict ierarhizate.Între centrele/subcentrele de analizã ºi prognozãCBRN ale eºalonului respectiv ºi cele vecine sauaparþinând altor forþe ale armatei de acelaºi nivel, sepot stabili relaþii de cooperare prin realizarea schimbuluide informaþii CBRN.SSA CBRN integreazã centrele de analizã ºi prognozãCBRN (CAP CBRN), subcentrele de analizã ºiprognozã CBRN (SAP CBRN), sursele de informareCBRN proprii (POCBRN/Pl.Cc.CBRN) ºi ale batalioanelor(similare), relaþiile funcþionale dintre acestea, procedurilede lucru specifice ºi asigurã supravegherea ºi,dupã caz, monitorizarea CBRN.31

APÃRAREA CBRN 21/2012Sursele de informare CBRN 1 sunt elemente carefurnizeazã informaþiile iniþiale referitoare la un evenimentCBRN, ºi anume: posturile de observare CBRN/ puncte fixe decontrol RBC (PFC RBC); echipele de cercetare ºi monitorizare (Gr.Cc.CBRN ºi EMI CBRN); formaþiunile de apãrare civilã; unitãþile ºi subunitãþile de apãrare CBRN; orice altã subunitate de eºalon mai mic decâtCAP CBRN ºi SAP CBRN.Punctele fixe de control RBC sunt define ca fiindsistemele de echipamente de detecþie, identificare ºimonitorizare a agenþilor CBRN ºi a pericolelor generatede pericolele toxice industriale, care funcþioneazã înregim automat, continuu sau periodic. Aceste echipamentesunt instalate în apropierea/vecinãtatea zonelorcare prezintã riscuri CBRN/EADA, precum ºi în altelocuri considerate de importanþã militarã ºi sunt integrateîn SSA CBRN.Echipele mobile de intervenþie CBRN(EMICBRN) sunt structuri militare specializate, constituitela nivelul batalioanelor de apãrare CBRN, înzestratecu echipamente performante de detecþie/identificareCBRN, de prelevare/transport/analizã probe contaminate,destinate executãrii misiunilor specifice carenecesitã un nivel ridicat de acurateþe a informaþiilorprivind efectele evenimentelor CBRN.Grupele de cercetare CBRN sunt structuri specializatedin organica marilor unitãþi/unitãþiloraparþinând Forþelor Terestre, care acþioneazã la ordinpentru excutarea cercetãrii nemijlocite a zonelorunde s-au produs evenimente CBRN sau a zonelorneacoperite de punctele fixe de control RBC.Componentele SSA CBRN îndeplinesc urmãtoarele2 sarcini: sursele de informare CBRN: raporteazã prima întrebuinþare de cãtre inamica armelor de distrugere în masã nuclearã, biologicã ºichimicã (ADMCBRN) prin cele mai rapide mijloace ladispoziþie, în acord cu ordinele ºi SOP (CBRN 1); raporteazã imediat orice incident CBRN ºiulterior datele cãtre Centrul CBRN respectiv (CBRN 1/4); transmit oportun avertizãrile despresuprafeþele de pericol CBRN prognozate pentru a permiteforþelor sã-ºi amplifice mãsurile de apãrareCBRN, de executare a monitorizãrii ºi de pregãtireARTÃ MILITARÃpentru executarea cercetãrii, supravegherii ºi decontaminãrii(CBRN 3); raporteazã datele detectate, rezultatele monitorizãrii,cercetãrii ºi supravegherii cãtre CentrulCBRN respectiv (CBRN 4); transmit la cerere informaþii detaliate despreatacurile CBRN ºi evenimentele ROTA/EADA (CBRN 6). centrul/subcentrul de analizã ºi prognozã CBRN: raporteazã prima întrebuinþare de cãtre inamica ADMCBRN prin cele mai rapide mijloace la dispoziþie,în acord cu ordinele ºi SOP (CBRN 1); clarificã, coreleazã ºi evalueazã datele incidentelorCBRN raportate de nivelul sursã sau de alte centreCBRN sau agenþii (CBRN 1, CBRN 2 ºi CBRN 4); realizeazã prognoza detaliatã a contaminãriiradioactive, a suprafeþelor de pericol biologic, chimicºi EADA, inclusiv recalcularea ca rezultat al schimbãrilorsemnificative ale condiþiilor atmosferice; transmiteavertizãrile corespunzãtoare unitãþilor posibil a fiafectate (CBRN 3) Prognozele suprafeþelor de pericoltrebuie reevaluate la interval de 2 ore datoritã schimbãrilormajore care pot interveni. Toate unitãþile afectatetrebuie informate dacã încã sunt sau nu în zonade pericol; direcþioneazã eforturile de supraveghere dinzona de operaþie; analizeazã rezultatele observãrii ºi monitorizãriiºi transmite informaþiile despre suprafaþa realã contaminatãunitãþilor posibil a fi afectate (CBRN 4 ºi CBRN 5); cere ºi oferã informaþii detaliate privindatacurile CBRN ºi evenimentele EADA/ROTA, lanevoie (CBRN 6); realizeazã schimbul de informaþii CBRN cuautoritãþile naþionale civile ºi militare potrivitordinelor ºi SOP.Responsabilitatea corelãrii ºi filtrãrii finale atuturor incidentelor CBRN trebuie sã fie alocatã unuicentru de analizã ºi prognozã CBRN. Din acest motiv,SOP-urile CBRN definesc ariile ºi zonele de observareCBRN.În prezent, dezvoltarea SSA CBRN se aliniazã laprogramul naþional de constituire ºi operaþionalizarea structurilor militare ºi se axeazã în general pe urmãtoareledirecþii: extinderea numãrului de puncte fixe de controlRBC - amplasarea de senzori;1. F.T./CBRN-10, Manualul operatorului privind avertizarea, raportarea ºi prognoza riscurilor în cazul incidentelorCBRN, Bucureºti, 2012,art.0109.2. Ibidem 1, art.0109-0110.32

continuarea înzestrãrii elementelor SSA CBRNcu echipamente performante ºi integrarea acestora; operaþionalizarea centrelor/subcentrelor deanalizã ºi prognozã CBRN; instruirea personalului ºi participarea la exerciþiimultinaþionale în domeniul avertizãrii ºi raportãriiCBRN.Funcþiunile ºi responsabilitãþile SSA CBRN nutrebuie sã fie confundate cu lanþul normal decomandã. Schimbul de informaþii CBRN vor urmalanþul de comandã, dar unitãþile învecinate trebuie sãfacã o înþelegere tacitã pentru schimbul de informaþiiCBRN prin cooperare în concordanþã cu SOP-urile decomandã. Aceste înþelegeri tacite pentru schimbul deinformaþii CBRN trebuie executat la cel mai mic nivelposibil. Schimbul de informaþii CBRN trebuie sã seproducã la orice nivel 3 .CERINÞE PRIVIND DOTAREA DE PRINCIPIUA UNUI CENTRU DE ANALIZà ªI PROGNOZÃCBRNÎn forþele terestre s-au elaborat, într-o primã fazã,formularele de emitere a cerinþelor pentru douã produse,ºi anume, „Centru de analizã ºi prognozã CBRN”,respectiv „Subcentru de analizã ºi prognozã CBRN”. Dupãanaliza acestora s-au elaborat specificaþiile tehnicepentru cele douã produse ºi supuse procedurilor deavizare, aprobare, derulare licitaþii ºi achiziþii.Produsele se constituie ca pãrþi componente aleSistemului de Supraveghere ºi Avertizare CBRN (SSACBRN) la nivel naþional, realizate pe suportul detransmisiuni oferit de cãtre RTP/RMNC.Sistemul va fi astfel realizat încât sã poatã asigura,transferul datelor de tip CBRN referitoare la senzoriiinstalaþi în cadrul SSA CBRN, de la/spre baza de dateprincipalã a serverului APD-CBRN-S situat la Centrulde coordonare CBRN, cãtre ceilalþi utilizatori ai sistemului,respectiv Centrele/Subcentrele de analizã ºiprognozã CBRN din componenþa forþelor terestre.„Centrul de analizã ºi prognozã CBRN” tebuie sãcuprindã, în principiu, urmãtoarele elementele componente:̌ staþie de lucru u APD-CBRN-S – asigurã suportulharware ºi software necesare pentru funcþionareaaplicaþiei client de analizã ºi prognozã a datelor CBRN;̌ server APD-CBRN – pentru stocarea informaþiilorfurnizate de senzori;APÃRAREA CBRN 21/2012ARTà MILITARÃ̌ staþie de lucru u pentru u aplicaþia „CBRNAnalysis” sau alt soft compatibil;̌ staþie de lucru u pentru u aplicaþia de tip„METEO” – asigurã suportul hardware ºi softwarenecesar funcþionãrii aplicaþie de tip „METEO”;̌ platformã „Punct de fuziune central aldatelor”– PFCD;̌ modem digital – trebuie sã asigure posibilitateaprelungirii liniilor seriale ale subsistemului de comunicaþiioferit de canalele de date din componenþaRTP/RMNC;̌ router– trebuie sã asigure capabilitãþile necesarede rutare a datelor de la Platforma Centralã deMonitorizare Sistem CBRN (PCMS CBRN) la utilizatoriiCentrelor de analizã ºi prognozã CBRN;̌ accesorii pentru u comunicaþii (plãci de date,switch-uri, panouri de distribuþie, cutii de joncþiune,telefoane, cabluri de semnal, cabluri de alimentare,rack-uri de comunicaþii, sisteme de alimentare neîntreruptibileetc.).În prezent a devenit o prioritate extinderea subsistemuluide comunicaþii al SSA CBRN, pe suportulde comunicaþii oferit de cãtre RTP/RMNC, pentruinterogarea automatã, de cãtre CAP/SAP CBRN a senzorilorCBRN aflaþi în aria de responsabilitate.În situaþia unui incident CBRN (ex. Depãºireavalorii debitului dozei absorbite sau concentaþiei normale,selectat de cãtre operator) sistemul este capabilsã emitã un semnal de avertizare (optic ºi acustic),afiºat pe consola tuturor operatorilor din sistem.Centrele/subcentrele de analizã ºi prognozã CBRNtrebuie sã fie dotate cu echipamentele de detecþie,identificare, monitorizare CBRN (DIM CBRN) performanteconform cerinþelor minime specificate în dispoziþiaprivind supravegherea CBRN în ArmataRomâniei, precum ºi de echipamente de protecþieindividualã CBRN (EPICBRN).În concluzie, dezvoltarea SSA CBRN se va realizanumai prin achiziþia de echipamente de detecþie,identificare, monitorizare CBRN ºi informatice,respectiv softuri specializate performante ºi prin instruireapersonalului specializat în utilizarea acestora.3. F.T.-8, Manualul acþiunilor de apãrare CBRN, alin.16, pag. 296, Bucureºti, 2011.33

34APÃRAREA CBRN 21/2012În condiþiile începutului de mileniu, sistemulglobal ºi continental cunoaºte transformãriprofunde, într-un ritm deosebit de accelerat. Acesteasunt determinate de dezvoltarea unor procese ºifenomene de naturã militarã ºi nonmilitarã care auimpact asupra stãrii de securitate a statelor, cât ºiasupra politicii lor pentru protejarea ºi promovareaintereselor naþionale. Lumea devine tot mai complexãºi interdependentã, iar fenomenul globalizãriidevine ireversibil, generând atât influenþe pozitive câtºi negative.Sfidãrile ce decurg din procesul de globalizare,suprapunerea acestuia cu tendinþe spre regionalizaregenereazã noi factori de risc ºi vulnerabilitãþi care seamplificã prin adãugarea efectelor naturale (evoluþiademograficã, epuizarea resurselor, încãlzirea climei,lipsa apei, deºertificarea, inundaþiile, cutremurele etc.)ale terorismului, crimei organizate ºi sãrãciei.Amploarea ºi consecinþele acþiunilor teroriste din11 septembrie 2001 ºi 11 martie 2004 au scos în evidenþãnecesitatea reevaluãrii riscurilor ºi ameninþãrilorla adresa stabilitãþii atât în SUA cât ºi în Europa ºi peaceastã bazã, adoptarea unor strategii internaþionalepentru contracararea acestora.Evoluþiile mediului de securitate în ultimii ani aucondus la diminuarea ponderii ori periculozitãþii unorriscuri de tip tradiþional, în paralel cu emergenþa celorde tip non-militar, îndeosebi cu caracter transfrontalier,asociate în principal: criminalitãþii organizate, în diversele saleforme de manifestare; traficului de droguri ºi alte substanþe psihotrope,respectiv precursori ai acestora;- migraþiei ilegale ºi traficului de persoane oriorgane umane; contrabandei cu diverse valori, arme, muniþii ºiexplozibili; spãlãrii de bani (de provenienþã ilicitã, incluºiapoi în circuite fianciar-bancare ºi economice licite),infracþiune la care adesea se asociazã evaziunea fiscalãºi corupþia;RISCURI ªI AMENINÞÃRITERORISMUL, RISC ASIMETRIC LA ADRESASECURITÃÞII NAÞIONALEMaior Ovidiu STÃNESCUMaior Dumitru IONBaza de Instruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL” fraudelor financiar-bancare ºi de altã naturãderulate prin sisteme computerizate ori contrafacereade monedã ºi alte mijloace de platã. proliferãrii: armelor, componentelor ºi combustibililornucleari (ori precursorilor acestora ºi tehnologieiduale, susceptibilã a fi folositã în scopul producerii dearme nucleare); armelor chimice ºi biologice (ori a precursorilorºi tehnologiei aferente); experienþei ºtiinþifice în domeniul nuclear,chimic ºi biologic (studii, aplicaþii etc.).România nu a fãcut excepþie de la reconfigurareariscurilor de securitate, mai ales în condiþiile în carepersistenþa unor surse de tensiune în spaþii adiacente,permeabilitatea graniþelor unor state din vecinãtate,aflate în diverse stadii ale tranziþiei ºi perpetuareaunor conflicte îngheþate în regiune au favorizat dezvoltareaunui spectru complex de activitãþi ilegale cucaracter transfrontalier. Pe de altã parte, responsabilitãþilece revin þãrii noastre în calitate de membru N.A.T.O ºiU.E. au impus consolidarea capacitãþii instituþiilorabilitate ale statului de a preveni ºi contracara eficient- inclusiv prin cooperare cu structurile similare dincomunitatea euro-atlanticã - aceste noi riscuri ºiameninþãri.Spaþiul euroatlantic a dobândit o dimensiunecompetitivã în direcþia redistribuirii puterii. SUArãmân liderul lumii democratice. Rusia continuã sãjoace un rol semnificativ, mai ales în regiunile adiacente.În ceea ce priveºte riscurile ºi ameninþãrile laadresa securitãþii euroatlantice, enumerãm terorismul,ca fiind riscul cel mai important, crizele regimurilorpolitice, corupþia, crima organizata, degradarea mediuluiambiant, epuizarea resurselor, reconfigurareafizionomiei conflictelor, explozia sistemelor informaticeºi accesul la informaþii al grupurilor teroriste, naþionalismulxenofob. Implicarea regionalã a organizaþiilorinternaþionale poate constitui o punte cãtre stabilitateainternaþionalã.

FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITÃÞIIDeºi factorii de risc la adresa securitãþii Românieise manifestã interacþional, pentru a-i putea enumeraîi putem clasifica în: factori de naturã externã; vulnerabilitãþi interne ºi riscuri asimetrice.Principalii factori de risc de naturã externãcucare România se poate confrunta pe termen scurt ºimediu sunt:̌ posibile evoluþii negative în plan subregionalcare ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare;̌ limitarea ori interzicerea accesului statuluiromân la unele resurse ºi oportunitãþi regionaleimportante pentru realizarea intereselor naþionale;̌ proliferarea ºi dezvoltarea reþelelor teroriste ºi acrimei organizate transfrontaliere;̌ traficul de armament ºi materiale radioactive ºistrategice;̌ migraþia clandestinã ºi apariþia unor fluxurimasive de refugiaþi;Principalele vulnerabilitãþi internene sunt: persistenþa problemelor de naturã economicã,financiarã ºi socialã chiar în condiþiile schimbãriiguvernãrii; insuficienþa infrastructurii informaþionale ºirãmânerea în urmã în dezvoltarea acesteia; deficienþã în protecþia informaþiilor clasificateNATO; menþinerea unor surse ºi cauze de conflictesociale potenþiale; posibilitatea producerii unor dezastre ecologice,catastrofe naturale ºi procese de degradare a mediului.Riscurile asimetrice sunt urmãtoarele:⧖ terorismul internaþional, inclusiv sub formelesale nuclear, chimic, biologic ºi informaþional;⧖ acþiuni ce pot atenta la siguranþa sistemelor decomunicaþii, de alimentare cu apã ºi energie electricã;⧖ acþiuni individuale sau colective de atac asuprareþelelor ºi sistemelor informatice;- provocarea deliberatã de acþiuni care pot generacatastrofe ecologice.În funcþie de evoluþiile din mediul de securitate,Armata României este pregãtitã, ca împreunã cu celelaltestructuri cu atribuþii în domeniul securitãþiinaþionale, sã identifice factorii de risc, sã monitorizezeAPÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIevoluþia acestora, sã previnã ºi sã gestioneze crizelepentru a interveni oportun ºi eficient cu forþe ºimijloace adecvate pentru contracararea riscurilor ºiameninþãrilor la adresa securitãþii naþionale a României.Preocupãrile legate de terorism sunt orientate pedouã direcþii principale: una a analizei ºi combateriiterorismului sub toate formele lui, iar cealaltã, aflându-sela polul opus al celei dintâi, se referã la acþiunileteroriste propriu-zise. Demersul pare simplu la primavedere, totuºi se întâmpinã anumite probleme conceptualeºi acþionale.O primã problemã o constituie chiar definireaterorismului - o definiþie a terorismului, unanim acceptatã,nu existã încã.TERORISMUL- DELIMITÃRI CONCEPTUALEªI FORMEDelimitãrile conceptuale privind fenomenulterorism sunt influenþate de natura politicii interne ºiexterne a guvernului fiecãrui stat. Practic, fiecare statsuveran îºi rezervã autoritatea politicã ºi legalã de adetermina ce este ºi ce nu este terorism în contextulpropriilor afaceri interne sau externe.Diversitatea jurisdicþionalã, pe de altã parte, nu apermis coordonarea tuturor agenþiilor în acceptareaunei definiþii comune - facem referire la tipul american.De exemplu, F.B.I. defineºte terorismul ca“folosirea ilegalã a forþei sau violenþei împotriva unor persoanesau proprietãþi în scopul intimidãrii sau coerciþieiguvernului ºi populaþiei civile, avându-se în vedererealizarea unor obiective politice sau sociale“. La rândulsãu C.I.A. considerã cã “terorismul internaþional esteterorismul produs cu ajutorul unor guverne strãine sauorganizaþii, direcþionat împotriva unor guverne sau organizaþiiþintã (autohtone sau strãine)". Departamentul deStat ºi Departamentul Apãrãrii ale S.U.A. vãd înterorism “folosirea premeditatã, politic motivatã a violenþeiîmpotriva unor þinte necombatante de cãtre grupãri neoficialesau agenþi guvernamentali clandestini cu intenþia de ainfluenþa audienþa (publicul)”.Terorismul în sine foloseºte deliberat ºi sistematicmijloace violente ori ameninþãri care trebuie sã aibãca rezultat provocarea de neîncredere, teamã, panicã,nesiguranþã ignorând orice norme umanitare. Scopulacestuia este de a afecta grav atât structura socialã câtºi individul, luat separat, prin distorsionarea cadruluide percepþie a imaginii societãþii de care membrii acesteiadepind ºi în care îºi pun toatã încrederea.35

36APÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRICa actul terorist sã fie cât mai perturbant, el trebuiesã se remarce printr-o acþiune masivã de groazã,care sã producã rapid o mare rupturã psihologicã ºiafectivã între conducerea societãþii ºi membrii ei; sãgenereze o explozie de comentarii în mass-media cuimpact social paralizant ºi destabilizator .Motivat politic, terorismul presupune un pronunþatsimþ al frustrãrii, al unei nedreptãþi sau injustiþiisociale ori politice. El blameazã de fiecare datã oinstanþã sau o autoritate publicã, considerând cãinjustiþia nu poate fi înlãturatã decât printr-o metodãviolentã. Din aceastã cauzã fenomenul s-a ºi autodefinitca fiind tactica ultimei soluþii .În privinþa evoluþiei ºi diversificãrii formelor deterorism se apreciazã cã existã patru tipuri principalede terorism (dupã specialistul american în problematicaterorismului Chalmers Johnson): etnic - incluzând activitãþile cu motivaþie religioasã,lingvisticã, separatism regional ºi altele asemenea; ideologic - incluzând miºcãrile anarhiste,grupãrile radicale de extremã stânga sau de extremãdreapta; naþionalist - referindu-se la miºcãrile iredentisteºi anticoloniale ; patologic - cuprinzând grupãri ce atacã þintepublice (nemilitare ºi neguvernamentale) în modaparent din raþiuni personale.Potrivit unui alt autor – George Lavasseur – actelede terorism pot fi împãrþite în patru categorii de manifestare,diferenþiate dupã autori ºi scopurile urmãrite: terorismul ordinar sau banditismul – în generalacte de violenþã ce urmãresc obþinerea unor avantajesau foloase materiale, comise individual sau în bandãºi care nu au obiective politice; terorismul politic – care acoperã gama atentatelororganizate ºi sistematice, cu finalitate politicãevidentã; terorismul de stat – presupune recurgerea dinpartea unui stat la acte de naturã teroristã în lupta cuunele miºcãri sau persoane considerate subversive peteritoriul respectivului stat; terorismul internaþional – se poate realiza ladouã nivele diferite: individual – în cazul actelor deterorism intern (individual sau în grup), la care însãse adaugã un element de extrateritorialitate referitorla autor, victimã sau locul de executare a actului ºilocul de producere a efectelor sale; statal – atuncicând actele respective sunt îndreptate împotriva unuistat.Potrivit tipologiei acceptate de Departamentul deStat al S.U.A., terorismul se poate materializa sub treiforme:Terorismul organizaþionalganizaþional. Întotdeauna mici,strâns unite ºi omogene politic, aceste grupuri teroristesunt incapabile sã obþinã sprijinul larg al maselor înfavoarea poziþiilor lor radicale, fiind nevoite sã apelezela terorism. Unele dintre aceste grupuri pot devenitransnaþionale, adicã dispun de potenþialul necesarpentru a lovi oriunde în lume.Terorismul practicat în contextul insur-genþelor. Insurgenþii pot fi separatiºti etnici sau rebelipolitici. Acþiunile insurgente sunt de naturã paramilitarãsau de gherilã, operând în limitele graniþelornaþionale. Forþele paramilitare sau de gherilã au adeseorio componentã teroristã, menitã sã erodeze credibilitateaguvernului, legitimitatea ºi sprijinul politicprin terorizarea civililor.Terorismul sponsorizat. Acesta implicã sprijinireaunor grupãri teroriste sau a acþiunilor lor decãtre state suverane. Sponsorizarea de stat a terorismuluipoate atinge mai multe grade de implicare:̌ implicarea directã în operaþiuni teroriste;̌ încurajarea, asistenþa logisticã ºi sprijinul materialacordat grupãrilor teroriste în producerea de atentateîn interesul statelor;̌ procurarea de armament, explozivi, asistenþãîn domeniul insurecþiei, asigurarea de liberã trecere ºilocuri de retragere, precum ºi justificarea ideologicãdin partea statului sponsor.În baza definiþiilor ºi a celorlalte informaþii prezentatemai sus putem desprinde principalele elemente(aspecte) ce trebuie luate în considerare la analizafenomenului terorism:Natura actului. Conceptul de violenþã teroristãsau ameninþare cu violenþa trimite la ideea de criminalitate,ilegalitate, politicã subversivã ºi manifestãrianarhice (piraterie, deturnãri de avioane, luãri deostatici ºi alte agresiuni cu substraturi politice).Þinte strategiceÞinte strategice. Susþinerea financiarã a terorismuluide diverse state este, adeseori, o componentãimportantã a politicii acestora de expansiune teritorialã(geograficã) ºi de dominaþie (în sensul de controlpolitic). Recent, numeroase acte teroriste au avut caobiectiv obþinerea de fonduri prin operaþiuni fiscalefrauduloase. Un astfel de exemplu este narcoterorismulpracticat de cartelurile drogurilor din Columbia;

APÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIÞintele. Cu precãdere obiectivele vizate deteroriºti sunt ºefi de state sau de guverne, diplomaþi,oficialitãþi politice sau diplomatice, militari în retrageresau în misiuni de menþinere a pãcii;Scopuri ºi motivaþii. Teama, ºantajul, subminareaunor regimuri politice, extorcarea de fonduri,ameninþarea unor drepturi ºi libertãþi fundamentaleale omului sunt acþiunile cel mai des folosite. Demulte ori, teroriºtii se mulþumesc doar cu obþinereaunor efecte destabilizatoare, atâta vreme cât obiectiveleeconomice, politice sau militare nu pot fi atinse.Indiferent de rezultate, terorismul rãmâne o sursã defrustrare socialã ºi nesiguranþã la nivel individual.Cauze. Acestea îmbracã cele mai variate formede diferende politice, militare, religioase, etnice etc.METODE ªI MIJLOACE ALE TERORISMULUIÎn scopul diseminãrii fricii în rândul populaþiei,teroriºtii utilizeazã: ameninþarea ºi violenþa (rãpiri,luãri de ostatici, crime, bombardarea unor obiectiveetc.). Din momentul în care terorismul uzeazã dearme fizice ºi psihologice ilegale, special îndreptatespre victime nevinovate, acþiunile sale reprezintã oviolare a drepturilor fundamentale ale omului, oîncãlcare a legilor internaþionale ºi act de respingere,„în literã ºi spirit”, a Cartei O.N.U. ºi a altor tratatemultilaterale .În contextul contradictoriu ºi complex la nivelglobal, regional ºi local, continuã proliferarea armelorde distrugere în masã, extinderea aplicãrii tehnologiilorcivile în scopuri militare, intensificarea comerþuluiilegal cu materiale radioactive, chimice ºi biologice,precum ºi lipsa de fermitate manifestatã de unele þãriîn luarea unor mãsuri preventive adecvate, evidenþiazãexistenþa ºi diversificarea surselor de naturãC.B.R.N. care pot leza securitatea statelor, afecta gravmediul ºi sãnãtatea populaþiei ºi influenþa negativpregãtirea ºi desfãºurarea acþiunilor militare.Dacã pe toatã perioada rãzboiului rece erau doar5 þãri membre ale aºa numitului - Club nuclear - SUA,Rusia, Marea Britanie, Franþa, China- în prezent,aproximativ 20 de þãri au intrat sau bat la uºa clubuluinuclear ºi cam 50-60 de þãri pot dobândi acestearme. ªi dacã în locul unui club nuclear ne imaginãmun “Club al Distrugerilor în Masã”, care ar include þãricu capacitãþi sau dorinþe de a produce sau achiziþionaarmament chimic ºi biologic, numãrul acestora ar fifoarte mare. De asemenea, ameninþarea cu rãzboiulchimic ºi biologic a crescut în sensul proliferãrii acestorarme, diversificãrii tehnologice ºi probabilitãþiifolosirii lor în acþiunile militare ºi, în acest sens, seapreciazã cã aceste arme vor continua sã reprezinte oameninþare pentru trupe ºi populaþie, indiferent deregiune sau nivelul conflictului. Dacã adãugãm laaceste arme, terorismul C.B.R.N., catastrofele ecologice,rezultã un spectru cutremurãtor, care ne obligã la circumspecþieºi realism, dar ºi la planificarea ºi organizareaunor mãsuri adecvate pentru menþinerea la unnivel ridicat al protecþiei C.B.R.N. a trupelor încondiþii de conflict sau crizã.Spre sfârºitul secolului XX, dupã apariþia bolilorinfecþioase (HIV/SIDA, ebola) ºi dupã încãlcareaConvenþiei pentru Arme Toxice si Biologice, era evidentca nu existau analogii între pericolul bioterorismuluiºi ameninþarea armelor chimice si nucleare acãror proliferare a fost stopatã în ultima jumãtate asecolului trecut. Bioterorismul a fost plasat în contextulmãsurilor impuse în domeniul sãnãtãþii publice,pentru combaterea îmbolnãvirilor. În aceste condiþii,este firesc sã se punã accent pe apãrare, sub formaprevenirii, urmãririi îmbolnãvirilor ºi îmbunãtãþiriicapacitaþii de rãspuns, þinând cont de faptul ca eforturilede neproliferare a armelor biologice sunt multmai dificile decât în cazul celor nucleare, iar utilizareapedepsei este pusã sub semnul întrebãrii în ceea cepriveºte grupãrile teroriste.Nereuºita atacului cu antrax al sectei Aum din1993 a demonstrat cã unui grup cu resurse financiaresubstanþiale ºi anumite cunoºtinþe în domeniul ºtiinþificnu îi este uºor sã declanºeze un atac biologic (secta Aumnu a obþinut specia letalã a bacteriei de antrax ºi nicinu a stãpânit tehnologia de pulverizare). Asta nuînseamnã cã nu se impune elaborarea unor mãsuripentru limitarea furnizãrii agenþilor patogeni periculoºiºi abandonarea tehnologiilor de fabricare aarmelor biologice. Chiar dacã se îmbunãtãþeºte capacitateade urmãrire ºi rãspuns în caz de îmbolnãvire,trebuie acþionat pentru combaterea proliferãrii prin: extinderea standardelor de export elaborate defurnizorii Grupului Australia, care împiedicã dezvoltareaprogramelor pentru arme biologice; îmbunãtãþirea securitãþii internaþionale îndomeniul stocãrii agenþilor patogeni periculoºi.Prevenirea, urmãrirea ºi rãspunsul la bioterorismtrebuie completate cu metode de apãrare împotrivaunor scenarii de ameninþare. Existã numeroasevirusuri ºi bacterii care pot provoca îmbolnãvireaoamenilor, animalelor sau recoltelor. O apãrare efi-37

APÃRAREA CBRN 21/2012cace impune stabilirea de prioritãþi: identificarea întimp real a ameninþãrilor ºi implementarea agendelorde cercetare, descoperire ºi rãspuns destinate combateriiacestora.În aceastã direcþie, un prim pas este hotãrârea dea depozita suficient vaccin antivariolã pentru fiecarecetãþean. Îndepãrtarea actualelor specii de variola, cafiind posibile surse de ameninþare, necesitã fie creareaunui vaccin, suficient de sigur, care sã permitã vaccinareacetãþenilor la scarã largã, într-o etapa premergãtoareatacului, fie stabilirea unei metode rapidede vaccinare a unui numãr mare de cetãþeni, dupãprimele semne de izbucnire a epidemiei. Similar, unvaccin împotriva antraxului, eficace ºi uºor de administrat,împreuna cu stocuri de antibiotice ºi un planrealist de distribuire rapida a acestora, imediat dupãatac, ar contribui la îndepãrtarea altor ameninþãriserioase.Dezvoltarea unei specii de antrax rezistentã laanumite antibiotice necesitã tehnici de microbiologiestandard. Experimentele publicate în literatura despecialitate aratã modul în care ar putea fi modificatvirusul de variolã pentru a permite sistemelor imunitareale celor vaccinaþi sã reziste la atacul virusului.Apare astfel riscul ca orice mãsurã defensivã sã devinão ameninþare datoritã mãsurilor contraofensive.Mãsurile luate pe termen scurt ºi mediu sunt destinateprotecþiei împotriva celor mai severe ameninþãricare se întrevãd, dar pot fi insuficiente pentru a facefaþã provocãrilor pe termen lung.Virusurile nu sunt singurii agenþi patogeni carepot fi modificaþi pentru a le spori letalitatea. Prinfolosirea tehnicilor clasice de microbiologie au fostobþinute specii de bacterii rezistente la antibiotice,pentru antrax ºi pneumonie. Pericolul reprezentat denoile descoperiri în domeniul biotehnologiei nuderivã numai din experimentele cu micro-organismepatologice. Studiile asupra sistemului imunitar ºi agenomului uman conduc inevitabil la metode ce potcauza îmbolnãviri grave omului, iar toate acesteasunt, din pãcate, informaþii publice.Terorismul C.B.R.N. reprezintã o ameninþaredeosebitã deoarece tiparele de acþiune teroristã suntîn continuã schimbare, efectele unui astfel de act suntdevastatoare. Deºi acest tip de incidente a fost redus canumãr, faptul cã grupãrile teroriste dispun de experþiºi resurse putem concluziona cã dificultãþile tehnologiceprezente pot fi depãºite, un atac cu arma biologicãde exemplu, ar putea ucide câteva sute de miide oameni.38RISCURI ªI AMENINÞÃRICONCLUZIIAceste caracteristici dominante ale climatuluiinternaþional reprezintã pentru statul român circumstanþede mare importanþa, care au rolul de a favorizaºi de a încuraja accelerarea ºi finalizarea proceselorinterne de reformã atât de necesare pentru îndeplinireacriteriilor de integrare europeanã ºi euroatlanticã.Pe acest fundal responsabilitatea fundamentalã ºimult sporitã a statului este de a gestiona cu autoritateîndeosebi riscurile ºi vulnerabilitãþile de natura strictinternã, care influenþeazã, în mod inevitabil ºi poziþionareaRomâniei în mediul internaþional de securitate.Prin atenþia acordata acestor factori interniRomânia poate, pe de o parte, sã constituie în continuareun furnizor important de securitate regionalãºi internaþionalã ºi, pe de alta parte, sã transformeîndeplinirea obiectivelor de dezvoltare economicã ºisocialã, susþinutã ºi durabilã, într-o resursã considerabilãºi specificã pentru securitatea propriu-zisã a þãrii.BIBLIOGRAFIE:1. Biotechnology and Bioterrorism: AnUnprecendented World/ Biotehnologia ºi bioterorismul– o lume fãrã precedent -Survival, vol.26, nr.2,Summer 2004.2. Preºedinþia României, Strategia de securitatenaþionalã a României, Ed. Monitorul Oficial,Bucureºti, 2001.3. Guvernul României, Carta Albã a securitãþii ºiapãrãrii naþionale, Bucureºti, 2004.4. OXFORD Dictionary of Current English,Oxford University Press, 1988, Second Edition byChristina Ruse.5. Joint Publication 1-02, DOD Dictionary ofMilitary and Associated Terms, 23 March 2004.6. Zamfir, Cãtãlin ºi Lazãr Vlãsceanu (coord.),Dicþionar de sociologie, Editura Babel, Bucureºti,1993, p. 5167. http://www.dtic.mil/doctrine/jel/doddict/

Punctul de plecare în abordarea evoluþieiarsenalului nuclear mondial îl constituiedescoperirea radioactivitãþii de cãtre Marie Curie, înanul 1898. Dupã descoperirea acestei proprietãþi aunor elemente chimice, oamenii de ºtiinþã au fostpreocupaþi de a înþelege mecanismul de manifestare aradioactivitãþii, asfel, ajungându-se la producereaunor reacþii ce degajau o mare cantitate de energie,care ulterior a fost convertitã în forþa distructivã abombelor nucleare.Conºtienþi de potenþialul strategic al forþeinucleare, actorii politici au iniþiat demersuri pentrucrearea unor tehnologii capabile sã punã în valoareaceastã forþã distructivã. Astfel, la 2 decembrie 1942,în Chicago, Enrico Fermi a reuºit sã realizeze primareacþie de fisiune nuclearã în lanþ. În urmadescoperirii acestei reacþii de fisiune, au fost demaratecercetãri în vederea creãrii armei nucleare. O partedin cercetãtorii europeni care au migrat în S.U.A.,împreunã cu o serie de savanþi americani, au reuþit sãdetoneze prima bombã nuclearã în New Mexico,într-un poligon experimental, la o înãlþime de 33metri, în vârful unui turn de oþel.Zilele de 6 ºi 9 august 1945 vor rãmâne dereferinþã în istoria arsenalului nuclear, pentru cã aumarcat momentul în care întreaga lume a fostconºtientizatã de conotaþiile geopolitice ºi strategiceale bombei atomice. Bomba care a explodat laînãlþimea de 300 m deasupra oraºului Hiroºimaconþinea ca ºi combustibil nuclear izotopul de uraniuU 235 ºi a avut o putere de 20 Kt, provocând circa80000 de morþi ºi 125000 de rãniþi. Bomba de laNagasaki a explodat la 600 m, materialul fisionabilfiind Pu 239, a provocat 40000 de morþi ºi 75000 derãniþi.Fãrã tãgadã, consecinþele celor douã atacuri dinJaponia, în mod cinic, au încununat cu succes, eforturileexperþilor de a pune în valoare potenþialulstrategic al armelor nucleare, deschizând, ulterior,apetitul altor state de afirmare pe scena nuclearãmondialã. Între 1946-1949 doar americanii deþineauarma nuclearã ºi în caz de conflict ar fi fost siguri deAPÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIARSENALUL NUCLEAR ªI EVOLUÞIA GEOPOLITICà MONDIALÃMaior Emanuel PANTEAMaior Claudiu MARGINDivizia 4 Infanterie „GEMINA”victorie dacã puteau lovi centrele vitale ale adversarilor.Viteza vectorilor nu era foarte importantã, ci doar razade acþiune. Apariþia primei bombe atomice sovieticemodificã situaþia: þara care va câºtiga va fi aceea careîºi va putea distruge adversarul înainte ca acesta sãpoatã riposta. Deci, avantajatã este þara ce are bazenucleare mai apropiate de centrele vitale ale celeilalte.Asfel, Rãzboiul Rece aduce pe scena mondialã alþiactori nucleari ca: Marea Britanie, Franþa, China,India, Pakistan ºi Israel. Cu toate cã bombele atomicefranceze nu puteau înclina semnificativ balanþa echilibruluinuclear, justificarea acestora este de a pune ladispoziþia þãrii un potenþial de descurajare suficient deserios pentru orice eventual agresor.GEOPOLITICA ªI GEOSTRATEGIA TEGIA NUCLEARÃFundamentarea aspectului teoretic al geopoliticiinucleare cu noi concepte ºi sintagme vine sã delimiteze,din acest punct de vedere, ºi sã evidenþieze, totodatã,existenþa praxisului geopolitic. În acest context, estevorba despre „actorii geopolitici”, adicã acei subiecþi aipromovãrii interesului strategic în unul sau mai multedomenii de manifestare ori acþiune ale lumii contemporane.De asemenea, aceºti actori geopolitici îºi promoveazãinteresele majore nu numai prin metodetransparente ºi corecte, astfel cã unii, în raport cu alþii,manifestã lipsã de consens ºi loialitate, exprimate decele mai multe ori prin conflicte mai mult sau maipuþin evidente, ceea ce presupune în final afectareasituaþiei geopolitice ºi crearea de turbulenþe în mediulinternaþional.O astfel de metoda uzitatã de marii actori ai lumii,pentru a-ºi impune obiectivele geopolitice în planinternaþional, o reprezintã proliferarea armelor dedistrugere în masã, mai cu seamã, arsenalul nuclear.Dezvoltarea armelor nucleare modificã brusc hartageopoliticã mondialã. Capacitatea distructivã a bombeloratomice ºi a celor cu hidrogen este atât de mare(ex: Hiroshima ºi Nagasaki 1945) încât nici o puterenu e capabilã sã le reziste chiar dacã dispune de unimportant armament clasic. Un rãzboi nuclear ar durazile, dacã nu ore, aºadar abordarea statisticã a39

APÃRAREA CBRN 21/2012premiselor (efectivele militare, calitatea armamentului,puterea industrialã etc.) nu mai este relevantã ºigeopolitica interbelicã îºi pierde sensul.Din perspectiva geopoliticã ºi geostrategicã, scenainternaþionalã dupã cel de-al doilea rãzboi mondialeste simplificatã de apariþia celor douã mari puteri ºide marja de acþiune limitatã a statelor care nu deþinarma nuclearã. Gradul de autonomie al acestor statevariazã în funcþie de poziþia lor geograficã: acolo undeînfruntarea Est-Vest este directã (Europa, OrientulMijlociu, Extremul Orient) guvernele trebuie sã aleagãclar de partea cui sunt, poziþiile neutre sunt excluse.În aceste zone înfruntãrile rãzboiului rece se materializeazãprin conflicte între statele interpuse.În acest context, Statele Unite ale Americii, conteazãpe o sustenablitate politicã covârºitoare dinspreEuropa, Orientul Mijlociu ºi Extremul Orient, în timpce bazele militare cu rol de relee indispensabile pentrulegãturile aeriene ºi maritime, au un rol geostrategicesenþial deoarece, atâta vreme cât sovieticii nu îºipot instala baze militare prea aproape de SUA, destrâmtori (Panama, Capul Horn, Capul BuneiSperanþe) securitatea este asiguratã. Pe de altã parte,în ciuda teritoriului lor vast, sovieticii au complexulîncercuirii, nu au acces la mãrile libere (calde), deaceeea sunt reluate temele politicii þariste.URSS sprijinã miºcãrile antiimperialiste (decolonizarea)ºi curentele contestatare din lumea capitalistãangajându-se efectiv doar acolo unde cauza socialistãºi interesele sale strategice converg. Crearea unei floteputernice este importantã pentru a rupe încercuirea.La mãrile neîngheþate ruºii au acces prin zonaMurmansk, litoralul provinciei Ossouri, Kamciatka(cu folosinþa sezonierã), Marea Balticã ºi MareaNeagrã, astfel cã în 30 de ani ruºii îºi construiesc adoua flotã mondialã, cu accent pe flota submarinã.În virtutea celor prezentate anterior, geopoliticamondialã este desãvârºitã de o strategie nuclearã purtehnicã: condiþiile de atac ºi durata zborului întrelocurile unde sunt stocate capacitãþile nucleare ºiobiective sunt esenþiale. Bazele americane dinEuropa, Orientul Mijlociu ºi Extremul Orient oferãcapacitatea de a interveni în timpul cel mai scurt, darcentrele strategice ale URSS erau rãspândite pe o arieextinsã din zona Uralilor panã în Siberia.În acelaºi timp, centrele vitale ale SUA sunt concentrateîn Nord-Est (Industrial Belt) pe aproximativun milion de km 2 , însã, avioanele ruseºti nu dispun debaze apropiate, ele putând lovi rapid toate obiectiveledin Europa de Vest dar au nevoie de aprox. 10 ore40RISCURI ªI AMENINÞÃRIpentru a ajunge deasupra centrelor vitale americane,zburând pe deasupra Antarticii. Deci, SUA trebuie sãpoatã detecta orice avion venind din nord. În acestscop, în colaborare cu Canada, creazã linia DEW(Detection Early Warning), de-a lungul paralelei 70grade nord, dispunând astfel de un rãgaz de 3 orepentru inteceptarea bombardierelor sovietice. Astfel,echilibrul descurajãrii reciproce nu este perfect,deoarece, SUA au o poziþie mai bunã decât URSS.Între 1957-1958 ruºii perfecþioneazã rachetelebalistice care ajung la o vitezã de 6000 km/orã ºi orazã de acþiune de 10.000 km, iar în condiþiile epociinu este posibilã interceptarea unei rachete lansate.Americanii recupereazã întârzierea între 1958-1960cu ICBM (Inter Continental Balistic Missiles) ºi IRBM(Intermediate Range Balistic Missiles). Pentru credibilitate,forþa nuclearã trebuie sã poatã atinge dintr-osingurã loviturã toate centrele vitale ale adversarului,cu toate acestea, submarinele echipate cu focoasenucleare împiedicã distrugerea dintr-o loviturã atuturor rampelor de lansare ale adversarului, fiindgreu de detectat.Paradoxal, evoluþia tehnicii incitã la prudenþã:fiecare se teme cã adversarul îºi poate lansa propriilerachete înainte de a fi distrus ºi aºa începe cu adevãratera descurajãrii nucleare reciproce. Astfel, se conºtientizeazãfaptul cã un rãzboi nuclear ar avea asemeneaconsecinþe încât victoria ºi-ar pierde sensul, iar ideeadescurajãrii caºtigã teren în Est.Devine evident cã arsenalele nucleare necesare aface credibile loviturile nu vor fi folosite, dar pentru aaborda o negociere a dezarmãrii în bune condiþii, trebuiesã dispui de cât mai multe bombe ºi vectori posibili.Cursa înarmãrilor se accelereazã chiar dacãamericanii ºi sovieticii sunt convinºi cã într-o zi tot vortrebui sã le distrugã. Negocierile privind dezarmareaîncep sã aibã loc pe la sfârºitul anilor ’60.Natura armei nucleare face ca efectele sale psihologicesã fie importante. Adversarii nu ascund putereabombelor lor, dar se feresc sã facã estimãri exacte alearsenalelor pentru a lãrgi spectrul ameninþãrii ºi pentrua avea o arie de manevrã în cazul negocierii.Americanii ºi sovieticii joacã acest joc ºi ºtiu cã ºiadversarul face la fel, încât menþinerea echilibruluieste posibilã dacã fiecare este capabil sã evalueze ºi sãlocalizeze arsenalul celuilalt.Ruºii ºi americanii încearcã sã reducã ameninþarearipostei venite de pe submarinele nucleare cartografiindprecis fundul mãrilor ºi oceanelor pentru acunoaºte pragurile ce separã marile adâncituri oceanice

în scopul alegerii itinerariilor cât mai discrete dar ºi alplasãrii sonarelor în punctele strategice. Iniþiativa deapãrare strategicã a preºedintelui Reagan modificãprofund echilibrul: devenea posibilã supravegherea ºiinterceptarea rachetelor balistice în zbor, în stratosferã,pe porþiunea ascendentã a traiectoriei, înainte dedesfacerea capetelor multiple. Programele militaresovietice nu puseserã accent pe informaticã în anii’60-’70 ºi întârzierea era foarte greu de recuperat pentrueconomia blocului estic. Începând din 1975 raportulde putere evolueazã în favoarea SUA în ciuda efortuluide înarmare al ruºilor. Miniaturizarea ºi precizialoviturilor fac posibile conflicte în care s-ar folosi înacelaºi timp arsenalul atomic ºi armamentul clasic.În acest joc internaþional de „ºah nuclear” aparanumiþi „pioni” care vin sã demonstreze implicaþiilegepolitice ale arsenalului nuclear. Astfel, cu toate cãbombele atomice franceze nu puteau înclina semnificativbalanþa echilibrului nuclear, justificarea acestoraeste de a pune la dispoziþia þãrii un potenþial de descurajaresuficient de serios pentru orice eventualagresor. În plus, în caz cã americanii nu vor mai fiangajaþi în Europa, armamentul nuclear ar fi avutacest rol vis-à-vis de sovietici. Conform diplomaþilorfrancezi scopul era de a face ca teritoriul þãrii lor sãscape ameninþãrilor exterioare.Pe de altã parte, Franþa refuzã doctrina riposteigraduale a lui McNamara care face din SUA singurulfactor de decizie în domeniul nuclear. Ea retrage dincomandamentul integrat al NATO forþele sale dinMediterana (1962) ºi apoi pe cele din Atlantic (1963).În 1966 Franþa decide sã pãrãseascã NATO, cereparãsirea teritoriului naþional de cãtre toate organismeleNATO, dar totuºi rãmâne membrã a Alianþei.Din aceeaºi perspectivã a „pionului nuclear”,China se aflã totuºi, într-o poziþie de inferioritate faþãde URSS, însã, prin construirea bombei atomice sedemonstreazã Moscovei cã o intervenþie ar fi costisitoareîntrucât rachetele chinezeºti pot lovi centreleindustriale din Siberia ºi poate chiar din Europa.ªi alte state fac eforturi pentru a dispune de bombaatomicã în vederea protejãrii teritoriul, similarFranþei. Aceste state se gãsesc în zone de conflict multmai fierbinþi, cum ar fi Israelul ºi Africa de Sud, într-ooarecare mãsurã. Din aceastã cauzã atât Occidentulcât ºi URSS nu vor sã împãrtãºeascã secretele tehnicealiaþilor lor ale cãror iniþiative vor sã le controleze. Cutoate acestea, þãri precum India ºi Pakistanul ajung sãdeþinã bomba nuclearã. În cazul Indiei, þarã pacifistã,ameninþarea este minimã dar în cazul Pakistanului seAPÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIpune întrebarea dacã va rezista solicitãrilor regimurilormusulmane.Dezmembrarea URSS ridicã noi probleme înprivinþa securitãþii globale. Odatã cu destrãmarea poluluisovietic se prãbuºise un întreg univers geopolitic ºistrategic. De la disoluþia URSS, Federaþia Rusã a rãmasunicul subiect în mãsurã sã-i moºteneascã rangulpolitic ºi militar. Datoritã faptului cã, arsenalul nuclearsovietic fusese moºtenit de patru noi entitãþi stataleindependente: Rusia, Ucraina, Belarus ºi Kazahstan,obiectivul de a instaura un control unitar gestionat decãtre Moscova a reprezentat unul din motivele care l-audeterminat pe Elþîn sã promoveze integrarea fostelorrepublici în CSI. Perspectiva unui control unitar ºiexclusiv al arsenalului sovietic de cãtre Rusia eraagreatã atât de Elþîn, cât ºi de partea americanã.Ambele pãrþi erau interesate în menþinerea unuiinterlocutor credibil ºi capabil sã gestioneze arsenalulnuclear, considerat a fi încã periculos.Principalul obstacol în clarificarea acestui aspect îlreprezenta Ucraina. Dizolvarea URSS lãsase moºtenirepe teritoriul ucrainean aproape 4000 de armenucleare, atât tactice, cât ºi strategice. Dacã Kievul le-arfi pãstrat, Ucraina ar fi ajuns în posesia celui de-altreilea arsenal nuclear, ca mãrime, dupã cele ale SUAºi Rusiei. Astfel, stabilitatea continentului european arfi fost iar pusã în pericol. O eventualã înrãutãþire araporturilor dintre Ucraina ºi Rusia punea în discuþieun scenariu în care tensiunile regionale ar fi pututconduce la o escaladare atomicã.Insistenþele occidentale pentru o Ucrainã denuclearizatãau fost susþinute ºi de Rusia. Prin Protocolulde la Lisabona din 23 mai 1992, Rusia, Ucraina,Belarus ºi Kazahstan îºi asumau toate obligaþiile prevãzuteprin Tratatul START I, în calitate de succesorilegali ºi moºtenitori ai arsenalului strategic ex-sovietic.La 24 septembrie 1996, dupã mai mult de 25 deani de negocieri multilaterale, desfãºurate în cadrulConferinþei de Dezarmare de la Geneva de AdunareaGeneralã a ONU, a fost adoptat Tratatul de InterzicereTotalã a Testelor Nucleare (CTBT).Documentul, adoptat la New York, a fost semnatde 168 de þãri ºi ratificat de 104, dar poate intra învigoare doar dacã este ratificat de cele 44 de þãri consideratecapabile sã producã arme nucleare, care auluat parte la conferinþa din 1996. Dintre aceste 44state-cheie, 32 au ratificat tratatul, iar celelalte 12rãmase sunt: SUA, China, Columbia, R.P.D. Coreeanã,Congo, Egipt, India, Indonezia, Iran, Israel, Pakistan ºiVietnam.41

APÃRAREA CBRN 21/2012În logica cronologiei geopolitice, la 24 mai 2002,Bush ºi Putin au semnat la Moscova ceea ce presamondialã s-a grãbit sã numeascã „un tratat istoric”, celmai important ºi, totodatã, incisiv acord din istoriadezarmãrii. Substanþa tratatului se aflã, totuºi, înreducerea semnificativã pe care o propune pentruarsenalele nucleare ale SUA ºi Rusiei, care, în 2002,dispuneau de 7000, respectiv 6000 de dispozitivenucleare strategice. Aceasta reprezintã prevedereafundamentalã a tratatului, în aparenþã simplã ºi clarã.Dar, dacã începem sã facem distincþii ºi sã analizãmparticularitãþile tehnice, limitele ºi lacunele Tratatuluide la Moscova devin mai mult decât evidente.Pe deoparte, obiectul reducerii îl reprezintã doarfocoasele, nu ºi vectorii. Experþii în armamentenucleare ºtiu cã, practic, vectorul este cel mai importantelement din punct de vedere tehnologic ºi tactic.Pe de altã parte, tratatul dispune limitarea ºi reducereafocoaselor, dar nu ºi distrugerea lor, dispoziþia respectivãlãsând o largã marjã de decizie asupra destinaþieiacestora. Costurile ridicate pentru menþinerea unuiarsenal din ce în ce mai învechit vor obliga, probabil,Rusia sã distrugã unitãþile excedentare. Washingtonulva putea sã opteze, în schimb, pentru posibilitateastocãrii, ºi anume „conservarea” în depozite speciale,de maximã securitate, astfel încât, în caz de necesitate,armele sã poatã deveni din nou operaþionale, într-untimp relativ scurt.CONCLUZIIAnalizând, din punct de vedere pur strategic,condiþiile tehnice ale numeroaselor încercãri dereducere a arsenalului nuclear mondial, fie cã estevorba de Trataul strategic de reducere a armamentuluinuclear - START, tratatul privind interzicerea totalãa experienþelor nucleare, sau mai recent, revizuireatratatului de neproliferare a armelor nucleare, se potdesprinde urmãtoarele concluzii. voinþa celor doi actori nucleari principali, SUAºi Rusia, de a pãstra supremaþia nuclearã, este disimulatãîn hãþiºurile de naturã tehnicã ale respectivelortratate, care sunt corelate cu noile capabilitãþi militaremoderne dezvoltate de cele douã state; disensiunile dintre SUA ºi Rusia provocate deproblematica scutului anti-rachetã, au determinat onouã poziþionare geopoliticã a celor doi actori statali,punând într-o luminã nouã, paradigma nuclearã dinperioada Rãzboiului Rece; o ordine mondialã non-nuclearã nu este încãpe ordinea de zi a niciunuia dintre cei doi actori,42RISCURI ªI AMENINÞÃRIdeoarece a poseda arme nucleare în cantitate suficientãpentru a ameninþa supravieþuirea celuilalt rãmâneun mijloc pentru a descuraja un eventual adversarstrategic. Descurajarea va rãmâne, aºadar, intactã înrelaþia dintre cei doi actori majori ai Rãzboiului Rece,chiar ºi la un nivel mai redus al armamentelor, aºanumitul nivel minim al descurajãrii.BIBLIOGRAFIE Henry Kisinger, Diplomaþia, Bucureºti, 1997. Mihail Ozunu, Gheorghe Stan, Vasile Stan,Geopolitica ºi geostrategia în analiza securitãþii, Ed.Militarã, Bucureºti, 2011. Karina Popa, Alexandru Cecal, Radioactivitateamediului înconjurãtor, Ed. Matrix Rom, Bucureºti,2005. Revista ”Impact Strategic” nr. 2/2006, Ed.UNAP „Carol Davila”, Bucureºti 2006. Revista ”Impact Strategic” nr. 3/2006,Ed.UNAP „Carol Davila”, Bucureºti 2006. Revista ”Impact Strategic” nr. 4 /2011,Ed.UNAP „Carol Davila”, Bucureºti 2011.http://www.fas.org/nuke/control/start 1/text/lisbon.html#lisbonprotocolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Outer_Space_Treatyhttp://www.state.gov/t/ac/trt/18016html#1http://en.wikipedia.org/wiki/Nuclear_Non-Proliferation_Treaty

Atentatele de la 11 septembrie au fost o seriede atacuri sinuciga;e coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite. În total, în urmaatacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroriºtii.În schimb, dezastrul de la o uzinã chimicã dinBhopal, India a fost considerat unul dintre cele maigrave catastrofe industriale deoarece datoritã uneiscurgeri de izocianat de metil ºi alte substanþe chimice3800 de persoane au fost ucise ºi peste 11.000 rãnitepe 3 decembrie 1984.Datoritã disponibilitãþii ºi a toxicitãþii ridicatematerialele toxice industriale/TIM ar fi mai uºor pentruteroriºti sã le foloseascã decât agenþii chimici deluptã pentru a provoca victime în masã ºi pagubemateriale semnificative.Prin urmare, TIM sunt o mare preocupare pentruDepartamentul american de apãrare a þãrii, Incidentulde la Bhopal fiind semnalul de alarmã pentruautoritãþi.Izocianatul de metil este considerat doar ca unpericol mediu pe lista riscurilor a TIM creatã în 1998de cãtre Grupul internaþional de lucru NATO Force-25(ITF-25), un grup de experþi convocat pentru a stabilidacã produsele chimice industriale ar putea afectaalianþa Canada - Marea Britanie - SUA (CANUKUS)în timpul operaþiunilor militare. În plus, ITF-25creeazã o lista care include aproximativ 100 de substanþechimice uºor gãsite în gospodãrii ºi în industrie,cum ar fi fabricile de hârtie, facilitãþi de gestionare adeºeurilor, laboratoare de cercetare, precum ºi producãtoriide mase plastice. În ultimii 23 de ani, USEnvironmental Protection Agency/EPA a emis maimulte reglementãri privind substanþele chimice periculoaseîntr-un efort de a proteja cetãþenii ºi mediul.Aceste reglementãri au creat Legea EPCRA- o lege cestabileºte, pentru guvernele statale ºi locale, cerinþeleºi planificarea de urgenþã cu privire la "dreptul comunitarde-a cunoaºte", raportat la substanþele chimicepericuloase þºi toxice. Legea este încã în curs de dezbatereîntre dreptul comunitãþii de a cunoaºte despreriscurile chimice industriale locale ºi nevoia de a pãstraaceastã informaþie în scopul de a nu fi vizate deAPÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIMATERIALE TOXICE INDUSTRIALE - ÎNGRIJORAREA CU PRIVIRE LAPOSIBILITATEA UNUI ATAC TERORISTSublocotenent Constantin DÎRVARIUCompania 383 Ap CBRN Brigada 81 Mecanizatã „GENERAL GRIGORE BÃLAN”cãtre teroriºti.De aceea industria chimicã ar trebui sã evaluezeriscurile ºi vulnerabilitãþile la un atac terorist, creºtereasecuritãþii în consecinþã ºi sã schimbe metodele deproducþie într-o încercare de a reduce utilizarea desubstanþe chimice toxice. Acest proiect de lege a fostputernic susþinut de sãnãtate publicã ºi grupurile demediu, dar opoziþia din industria chimicã a fostmajoritarã la vot împiedicând proiectul de lege de aajunge la Senatul Statelor Unite.Experþii în terorism au clasificat materialele toxiceindustriale în categorii de pericole în funcþie desubstanþã,depozitare, toxicitate ºi presiunea de vapori.De exemplu substanþele chimice considerate a fi,,riscuri mari” sunt pe scarã largã produse, transportate,depozitate ºi au, de asemenea, un nivel ridicatde toxicitate ºi nu se evaporã uºor; ele ar reprezentao armã idealã pentru teroriºti având în vedere faptulcã agenþii toxici de luptã sunt foarte greu deobþinut, dar ºi de fabricat. Materialele toxice industrialesunt fabricate exclusiv pentru industrie ºi nu caarme de rãzboi cum sunt agenþii toxici de luptã.În timpul primului rãzboi mondial Germania afolosit arme cu clor pentru a ucide mii de soldaþi, darºi alte substanþe precum fosgen, cianurã de hidrogenºi clorurã de cian întrebuinþate în aceeaºi perioadã. Înal doilea rãzboi mondial naziºtii au ucis milioane deoameni cu cianurã de hidrogen. Un terorist poatefolosi materiale toxice industriale ca pe o armã deoarecescopul lui este de a provoca teamã, de a cauza suferinþãîn masã pe o perioadã de timp îndelungatã ºi chiar dea ucide. Dintre toate atacurile chimice raportate lanivel mondial între ianuarie 1960 ºi mai 2001 majoritateaau fost cu materiale toxice industriale. De exempluun terorist a ucis 10 oameni cu o sticlã de ºampaniecu cianurã la o conferinþã din fosta republicã sovieticãdin Tadjikistan în 1994.Agenþii chimici de luptã au fost implicaþi într-unprocent de 7,2% din atacurile chimice, cele mai multeavând legãturã cu gruparea Auk Shinrikyo, un cultreligios faimos pentru cã a eliberat gazul sarin înmetroul de la Tokyo în 1995.43

APÃRAREA CBRN 21/2012Cea mai mare îngrijorare a guvernului american,dupã evenimentele din 11 septembrie 2001, este faptulcã teroriºtii ar putea detona încãrcãturi explozivela rezervoarele de stocare ale fabricilor sau la vehiculecare transportã substanþe chimice eliberând toxinemortale. Cele mai multe fabrici din industria chimicãsunt situate în apropierea zonelor urbane, prinurmare, în funcþie de locaþie, în cazul în care substanþeletoxice au fost eliberate cel puþin 100.000 decetãþeni ar putea fi uciºi, rãniþi sau evacuaþi. Agenþiileguvernamentale sunt de asemenea îngrijorate de faptulcã un terorist ar putea rãspândi substanþe chimicetoxice în sistemele de ventilaþie a aerului din clãdiri,deoarece cele mai multe dintre acestea nu conþin filtrecare sã fie capabile de a elimina vaporii toxici.În mod direct ar putea fi un atac terorist cumateriale toxice industriale prin contaminarea apeipotabile sau alimentaþiei publice, iar în mod indirectteroriºtii ar putea rãspândi substanþele toxice la persoanelecare consumã produse contaminate de origineanimalã; în funcþie de substanþele chimice, în materialeletoxice reziduale ingerate de animale ar putea fi suficientpentru a provoca boli sau chiar moartea într-opopulaþie umanã.RISCURI ªI AMENINÞÃRIDeºi Statele Unite au reguli stricte privind vânzareaºi utilizarea de materiale toxice industrialemulte þãri în curs de dezvoltare au mai puþine restricþiicrescând probabilitatea cetãþenilor de a fi expuºi laatacurile teroriste cu materiale toxice industriale, darºi a teroriºtilor în obþinerea de produse chimice ce potfi folosite ca arme împotriva altor þãri.Datoritã producerii în volume mari ºi a disponibilitãþiipe scarã largã, dar ºi a obþinerii mult mai faciledecît agenþii toxici de luptã, materialele toxice industrialevor continua sã reprezinte principala armã ateroriºtilor în lume.TIM este un termen generic pentru substanþetoxice sau radioactive sub formã solidã, lichidã,gazoasã sau de aerosoli, acestea putând fi folosite saustocate pentru utilizare în scopuri industriale, comerciale,medicale, militare. Ele pot fi chimice, biologicesau radioactive, fiind cunoscute ca substanþe chimicetoxice industriale/TIC, substanþe biologice toxiceindustriale/TIB, materiale radioactive toxice industriale/TIR.44

APÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIADITIVII ALIMENTARISublocotenent Sandu VELEACompania 215 Apãrare CBRN/Brigada 2 Infanterie „ROVINE”Aditivii alimentari sau E-urile, cum mai suntnumiþi, au devenit în ultimul timp pentrumulþi consumatori cele mai controversate ingrediente.Astfel, în gândirea multor consumatori aditiviisunt consideraþi substanþe ciudate, cu nume complicate,fãrã rol în hrãnirea noastrã ºi totodatã potenþialvãtãmãtoare. Este oare justificatã aceastã abordare?Aditivii au fost folosiþi în prepararea ºi pãstrareaalimentelor din cele mai vechi timpuri, însã, în ultimulsecol, odatã cu dezvoltarea fãrã precedent a industrieialimentare ei au cãpãtat un rol primordial în procesareaalimentelor.Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentarise înþelege orice substanþã care, în mod normal, nueste consumatã ca aliment în sine ºi care nu esteingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoarenutritivã ºi prin a cãrui adãugare intenþionatã la produselealimentare în scopuri tehnologice, în decursulprocesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratamentºi ambalare a unor asemenea produse alimentaredevine o componentã a acestor produse alimentare.Numãrul acestor substanþe este relativ mare ºisunt admise legal în diferite þãri, pe baza unui nomenclatoracceptat pe plan internaþional.Potrivit art.73 din Norma igienico-sanitarã din 16decembrie 1998 pentru alimente, “aditivii alimentari”sunt substanþe care se folosesc la prepararea unor produsealimentare în scopul ameliorãrii calitãþii acestorasau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansatede prelucrare.Astfel, în funcþie de rolul tehnologic, aditivii suntclasificaþi astfel:Clasa din care face parte Numãrul de identificare aladitivul alimenta aditivului alimentarColoranþide la E100 la E200Conservanþi de la E200 la E300Antioxidanþi, acidifianþi de la E300 la E400,ºi substanþele tampon (dar ºi alte numere cum arfi E260 sau E575)Agenþi de gelificare, stabilizatorii,substanþele deîngroºarede la E400 la E470,dar ºi E385Emulsificatorii de la E470 la E500,(dar ºi E322, de exemplu)Agenþi de afânarePotenþiatorii de gustde la E500 la E600de la E600 la E700Îndulcitorii artificiali de la E950 la E970Substanþe suport de la E1000 la E2000,dar nu numaiAditivii alimentari nu pot fi folosiþi oricum, cinumai dacã adaosul lor este bine întemeiat. Esteinterzis a folosi aditivi pentru a masca anumite alterãrisau degradãri ale alimentelor. De asemenea, esteinterzis adaosul de conservanþi în conservele sterilizate.În plus, fiecare aditiv alimentar este permis a fi folositnumai pentru anumite alimente. De exemplu, înurmãtoarele produse nu se poate adauga nici uncolorant: lapte, unt, brânzeturi maturate, carne,preparate din carne, uleiuri, pâine, paste fainoase,piure, conserve de tomate, sucuri naturale, cafea, ceai,sare, condimente, vinuri, bauturi spirtoase, miere etc.COLORANÞII ALIMENTARIARILegislaþia din þara noastrã acceptã urmãtorii coloranþi: Tartrazina (galben) E102; Orange S (portocaliu) E 110; Albastru patentat (albastru) E131; Azorubina (roºu) E122; Ponceau 4R (roºu) E124; Indigotina (albastru) E132; Ponceau 6R (roºu) E126; Eritrozina (roºu) E127; Verde acid briliant (verde) E142; Negru briliant BN (negru) E151.CONSERVANÞII ALIMENTARIARIConservanþii sunt substanþe care se introduc înalimente pentru prevenirea modificãrilor nefavorabileale însuºirilor senzoriale ºi pentru prelungireaduratei de pãstrare. De obicei, se încadreazã în aceastãcategorie substanþele care acþioneazã ca antiseptic ºi seopun multiplicãrii în alimente a microflorei saprofitede alterare (bacterii, mucegaiuri, drojdii ) ºi în mãsurã45

46APÃRAREA CBRN 21/2012mai redusã pot inhiba sau distruge microorganismelepatogene pentru om.Antisepticele utilizate la conservarea alimentelortrebuie sã îndeplineasca douã condiþii esenþiale: sã nu prezinte toxicitate faþã de organismuluman; sã nu degradeze produsul conservat.Principalele antiseptice utilizate în industria alimentarãse împart în douã grupe: antiseptice propriu-zise; substante destinate, în principal, altor utilizãri,dar care pot avea un efect conservant secundar.Din grupa antisepticelor propriu-zise fac parte:acidul sorbic ºi sorbaþii, acidul benzoic ºi benzoaþii,p-hidroxibenzoatul de etil, Na-propil-p-hidroxibenzoatul,p-hidroxibenzoatul de metil, Na-metil-phidroxibenzoatul,anhidrida sulfuroasã, sulfiþii, bisulfiþiiºi metabisulfiþii, acidul formic ºi formiaþii, o-fenilfenolul,thiabendazolul, nizina, tetraboratul de sodiu.Dintre substanþele destinate în principal altor utilizãri,dar care pot avea un efect conservant secundar, facparte: azotitul de sodiu, azotitul de potasiu, diacetatulde sodiu, acetatul de calciu, acidul lactic, acidul propionic,propionatul de sodiu, propionatul de potasiu,propionatul de calciu, dioxidul de carbon. Clorura desodiu, zahãrul, oþetul, alcoolul, potenþial etc., prezenteîn alimente, nu sunt considerate antiseptice, chiardacã exercitã un efect de conservare.Acidul sorbic ºi sorbaþii alcalini, E200 - E203, sefolosesc la margarinã (max.360 mg/kg), brânzeturitopite, pastã de tomate, legume ºi fructe congelate(max. 1000 mg/kg), bãuturi rãcoritoare (max. 300mg/L), ºampanie (max. 200 mg/L), produsezaharoase, de patiserie ºi panificaþie (max. 1000mg/kg).Acidul benzoic ºi sãrurile lui, E210 - E214, sefolosesc la gemuri, marmelade, magiunuri, produsezaharoase, legume, sosuri condimentate, paste detomate, produse vegetale lactofermentate (max. 1000mg/kg), bãuturi alcoolice (max. 200 mg/L). Doza zilnicãadmisã de benzoat pentru om este de 5 mg/kgcorp.Esterii acidului p-hidroxibenzoic, E214 - E219, sefolosesc la icre negre, maioneze ºi semiconserve depeºte, în dozã de 1000 mg / kg; la gemuri ºi mãslineîn saramurã, 100 mg / kg; la sucuri de fructe, produsede cofetãrie, umpluturi pentru prãjituri, doza poateajunge pâna la 500 mg / kg. Doza zilnica admisã, recomandatãde FAO - OMS este de 10 mg/kg corp.RISCURI ªI AMENINÞÃRIBioxidul de sulf ºi compuºii cu sulf (sulfiþii, bisulfiþii,metabisulfiþii), E220 - E228, se folosesc la dulceþuri,gemuri, siropuri, legume congelate (rãdãcinoasealbe ºi cartofi), biscuiþi (max. 50 mg/kg), concentratede fructe (max. 250 mg/kg), fulgi de legume(max. 400 mg/kg), bãuturi alcoolice (max. 350mg/L). Comitetul de experþi FAO - OMS a fixat cadoza zilnicã acceptabilã pentru om 0,7 mg/kg corp,deci la un adult normoponderal, maxim 50 mg zilnic.Acidul propionic ºi propionaþii, E281 - E283, seutilizeazã la brânzeturile topite în proporþie de 1000mg/kg, la pâine ºi produse de panificatie în dozã demaxim 2000 mg/kg.Azotatul de sodiu ºi azotatul de potasiu E252, sefolosesc la lapte ºi produse lactate în doze de 50 mg/kg, la carne ºi produse din carne, în proporþie demaxim 250 mg/kg. Azotitul de sodiu ºi azotitul depotasiu, E249 - E250, au proprietatea de a mãri permeabilitateaþesuturilor, precum ºi o acþiune antioxidantã.Azotitul de sodiu are ºi o acþiune conservantãprin blocarea legãturilor polipeptidice care sunt atacatede microflora de alterare, diminuând astfel multiplicareamicroorganismelor. Pe lânga caracteristicilefavorabile ale azotiþilor folosiþi în industria preparatelordin carne, nu poate fi ignorat în rolul lor nociv, azotiþiifiind recunoscuþi ca substanþe virtual vãtãmãtoare.În stare liberã (prin aport alimentar) azotiþii pottraversa bariera gastro - intestinalã ºi, ajunºi în sângelecirculant, blocheazã o cantitate echivalentã dehemoglobinã. La un aport sistematic de azotiþi se potproduce diferite grade de anemie, iar la un aportfoarte mare efectul poate fi fatal. Azotiþii sunt multmai toxici decât azotaþii, conservând hemoglobina înmethemoglobinã, incapabilã sã transporte oxigenul,ducând la anorexie deosebit de gravã ºi moartea individului.Dupã FAO - OMS, cantitatea de azotit toleratã zilnicde organismul uman, este de 0,2 - 0,4 mg/kg.corp. În carne ºi produse de carne, azotiþii nu trebuiesã depãºeascã 70 mg/kg.În þara noastrã nu sunt admiºi ca aditivi în scopde conservare a alimentelor, urmãtoarele substante:acidul salicilic ºi salicilaþii, hexa-metilen-tetraamina,esterul dietilic al acidului pirocarbonic, apa oxigenatã,acidul boric ºi boraþii.AROME ALIMENTAREAREAromele alimentare sunt produse sau substanþecare, adãugate produselor alimentare, au rolul de a leda miros sau/ºi gust. De la aceastã definiþie fac

excepþie substanþele care au gust exclusiv de dulce,acru sau sãrat. În categoriile de arome intrã urmãtoarelesubstanþe: substanþe aromatizante naturale; substanþe aromatizante identice cu substanþelearomatizante naturale; substanþe aromatizante artificiale; preparate aromatizante; arome de transformare; aromã de fum.Trebuie sã nu uitãm cã orice substanþã adãugatãîn mod intenþionat într-un produs alimentar pentrua-l face mai gustos, mai aspectuos sau mai apetisant,poate fi un duºman ascuns al sãnãtãþii noastre.Producãtorul este direct rãspunzãtor, atât pentru calitateaalimentului, cât ºi pentru sãnãtatea noastrã.Existã ºi produse în care anumiþi aditivi nu suntadmiºi. De exemplu coloranþii nu sunt permiºi înurmãtoarele produse: alimente netransformate, apaîmbuteliatã, lapte pasteurizat sau sterilizat, lapte cucacao sau cu ciocolatã, uleiuri ºi materii grase de origineanimalã sau vegetalã, ouã ºi produse pe bazã de ouã,fainã ºi alte produse de morãrit ºi amidon, zahãr,mono-þi dizaharide, piure ºi conserve de tomate,sucuri ºi nectar naturale din fructe ºi legume, cafeaprajitã, ceai, sare ºi produse de substituþie a sãrii,condimente ºi amestecuri de condimente, vinuri,bãuturi spirtoase din fructe, þuicã, gin ºi alte bãuturisimilare, alimente pentru sugari ºi copii, miere dealbine, brânzeturi maturate ºi nematurate ºi unt.Alimentele ce trebuie evitate consumului înexces sunt: Margarina - a fost îmbogãþitã cu tot soiul decoloranþi, aromatizanþi ºi vitaminesintetice, devenind unuldintre cele mai toxice produsealimentare inventate vreodatã.Mirosul de lapte, al margarinei,e obþinut pe calechimicã. Grãsimile vegetaledin margarinã devin, dupã fierbere, aproape imposibilde transformat în energie de cãtre organism, de aceeaconsumatorii înrãiþi de margarinã sunt persoane carepar lipsite de vlagã. Grãsimile sintetice nu pot fi "arse"de organism, ele acoperã membrana celulelor sistemuluiimunitar, paralizându-l prin depozitarea înþesuturi, iau locul substanþelor naturale ce au rolul dea curãþa pereþii vaselor de sânge, conducând la sclerozarealor, evident, cu rezultate dezastruoase pentruAPÃRAREA CBRN 21/2012RISCURI ªI AMENINÞÃRIinimã, creier ºi sistemul circulator ºi obosesc excesivficatul, favorizând hepatita. Supele concentrate conþin în exces glutamatulde sodiu, E 621, considerat de specialiºtidintre cele mai cancerigenesubstanþe. Glutamatul de sodiu (oneurotoxinã) provoacã migrene insuportabile,care nu pot fi tratate cumedicamente. Organizaþii de profildin UE duc o intensã campanie deinterzicere a glutamatului de sodiu. US Food & DrugAdministration a informat opinia publicã din USA cãglutamatul de sodiu este unul dintre principalii factoricare produc boala Alzhelmer. Zahãrul fiind deosebit de concentrat, ellezeazã organele digestive, pe care le obligã sã prelucrezeo cantitate de energie ce nu o pot suporta.Astfel, el trece imediat în sânge - prin intestinul subþire- provoacã hiperglicemie, ceea ce obligã pancreasulsã producã în exces insulina, organismul fiinddereglat, iar efectul fizic fiind invers celui aºteptat, însensul cã omul devine obosit sau agitat din pricinaluptelor din interiorul organismului. Consumul înexces de zahãr obþinut din sfeclã sau trestia de zahãr,expune organismul la gripã, boli de plãmâni, infecþiiurinare ºi intestinale. S-au inventat ºi substituienþi aizahãrului, dintre care cel mai nociv este aspartamul(E 950 ºi E 951), care provoacã peste 70 de tipuri deboli mortale. Pentru a evita efectele nocive alezahãrului, specialiºtii recomandã consumul de fructeºi miere, pe care organismul le asimileazã fãrã probleme. Guma de mestecat - într-o pastiluþã de gumã,gãsim: E 171, E 320, E330, E 420,E421, E422, E 950, E 951, E 967ºi alte asemenea chimicale.Mestecând regulat gumã, vãexpuneþi urmãtoarelor afecþiuni:colesterol (E320), boli ale aparatului bucal (E 330) ºicancer (E 950 si E 951). Bãuturi - bãuturile rãcoritoare sunt pline deaditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E 330)sau sarea de lãmâie. Aditivii E 110 ºi E123, precum ºiînlocuitorii de zahãr mai sus amintiþi produc efecteleamintite. Evitaþi sã beþi bãuturile cu arome de citrice,acestea fiind dintre cele mai dãunãtoare. Coloranþiifolosiþi, E102 ºi E110, sunt declaraþi periculoºi.Bãuturile alcoolice, cum ar fi berea ºi vinul, sunt saturatede metabisulfit, care dã limpezime, dar care atacãaparatul digestiv. La bere, în procesul de pasteurizaresunt folosite substanþe chimice, care provoacã47

APÃRAREA CBRN 21/2012migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari,tãriile (vodca, whisky etc.) nu prezintã pericol,întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, darferiþi-vã de lichioruri, în care se adaugã coloranþi:E102, E110 etc. Gemuri, dulceþuri ºi alte dulciuri - la ingrediente,apare menþionat "acid citric", nelipsit din nici unborcan de gem sau dulceaþã. De asemenea, evitaþibomboanele intens colorate ºi în general tot ceconþine coloranþi. Mezeluri - în toate mezelurile de pe piaþainternã, circa 40% din compoziþie este constituitã dinproduºi obtinuþi artificial. Grãsimile cu care sunt"îmbogãþite" mezelurile sunt obþinute prin aceleaºimetode ca margarina. Toate aceste produse se conservãcu glutamat de sodiu. Totodatã se adaugã ºi altesubstanþe suspecte: nitraþi ºi nitriþi. Muºtarul - se fabricã amestecarea boabelor demuºtar cu uleiul de muºtar. Dacã boabele nu prezintãpericol, uleiul de muºtar este devastator, el fiind dejainterzis în Canada, unde s-a stabilit cã în timp, produceorbirea.RISCURI ªI AMENINÞÃRIÎn ultimii ani producãtorii au învãtat cum sã-ifenteze pe cumpãrãtori. Pe etichete nu mai scrieAROME SINTETICE, ci AROME NATURAL IDEN-TICE. Aditivii sintetici nu mai sunt mentionaþi dupãcodul E, ci dupã numele propriu-zis - acid citric (cume cazul, printre altele, al margarinei Rama), conservant,gelifiant etc. Cumpãrãtorul rareori se gândestecã aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.BIBLIOGRAFIENicoleta Macovei - Biolog “O bombã chimicã: aditiviialimentari”;Magda Marincovici - “Lista neagrã a substanþelorchimice care otrãvesc alimentele” articol publicat înJurnalul National;http://www.gastroenterologia.ro/Biblioteca/biblioteca_medicala_virtuala.htmhttp://www.medicalxxl.com/SanatateXXL/index.htm48

APÃRAREA CBRN 21/2012CERCETARE ªTIINÞIFICÃCRIZA ECONOMICà MONDIALà ªI DEZVOLTAREA MIJLOACELORSIMPLE DE DETECÞIE CHIMICÃ, BIOLOGICà ªI RADIOLOGICÃColonel (r) dr. ing. Ion SAVUColonel (r) dr. ing. Dinu ILIÞOIExistenþa mijloacelor de distrugere în masã,a unor obiective industriale nucleare, biologiceºi chimice, aflate pe propriul teritoriu sau înapropierea acestuia, expansiunea reþelelor teroriste ºia activitãþilor desfãºurate de acestea, deteriorareamediului ambiant, reprezintã ameninþãri directe laadresa populaþiei, teritoriului, forþelor armate ºi altororganisme de siguranþã naþionalã din zona respectivã.Pericolul CBRN existã oriunde în lume ºi dinaceastã cauzã, majoritatea statelor adoptã mãsuriorganizatorice, de dotare ºi instruire, ce au ca scopfinal protecþia împotriva acestor mijloace de distrugereîn masã, cu alte cuvinte, asigurã fundamenteleapãrãrii CBRN.Toate componentele apãrãrii CBRN sunt importante,responsabilii militari acordând atenþia cuvenitãfiecãreia dintre acestea.Între componentele apãrãrii CBRN, componentade detecþie, identificare ºi monitorizare are rolul de adetecta ºi clasifica evenimentele CBRN, de a identificatipul agenþilor folosiþi, de a delimita zonele contaminateºi de a monitoriza evoluþiile din zonã.Misiune deosebit de importantã pentru subunitãþilede apãrare CBRN, cu consecinþe în evitareasau limitarea pierderilor în rândul trupelor proprii, înluarea unor mãsuri de protecþie oportune ºi eficace,de decontaminare, de sprijin ºi protecþie medicalã.Detecþia agenþilor chimici, biologici ºi radiologicise executã cu echipamente specifice, ale cãror caracteristicitactico-tehnice permit obþinerea de informaþiiutile privind clasa sau tipul agentului contaminantfolosit, precum ºi concentraþia acestuia în mediu, depreferat la valori sub dozele vãtãmãtoare pentru personal.De-a lungul istoriei, au fost cercetate ºi dezvoltatenumeroase echipamente de detecþie, ce funcþioneazãpe baza unor principii variate, pornind de la simplu lacomplex.Bineînþeles cã, tendinþa în domeniul detecþieiCBRN este de a se asigura trupele cu un mijloc ideal,care sã fie caracterizat prin: sensibilitate deosebitã; specificitate foarte bunã; grad de automatizare ridicat; certitudinea rezultatelor mãsurãtorilor efectuate; mod de operare simplu; arie cât mai mare de supraveghere;mentenanþa facilã în zona de operaþii ºi în afara ei; preþ de cost redus.Detectoarele punctuale pot avea raza de acþiune avehiculului pe care sunt montate, sau raza de acþiunea luptãtorului (operatorului) individual, ce are asuprasa asemenea echipament.Aceste echipamente sunt capabile sã detectezeprezenþa agenþilor contaminanþi în zona de prelevarea probelor de aer, apã, sol etc.În funcþie de gradul de complexitate al acestora,detectoarele punctuale se pot împãrþi în: mijloace automate de detecþie, construite pebaza unor principii variate de detecþie, cu posibilitãþide prelucrare ºi transmitere a datelor la distanþã; mijloace simple de detecþie.De remarcat este faptul cã, cele douã direcþii dedezvoltare a mijloacelor de detecþie - mijloace simple dedetecþie ºi mijloace complexe de detecþie - au coexistat de-alungul istoriei, specialiºtii militari utilizând echipamentedin ambele categorii, funcþie de situaþiile ºiameninþãrile create, ºi de ce sã nu recunoaºtem,funcþie ºi de asigurarea logisticã de care dispuneau lamomentul respectiv.În articolul de faþã, ne vom referi la dezvoltareamijloacelor simple de detecþie, în contextul actualeicrize economice.Menþionãm cã, referirile privind realizãrileobþinute în acest domeniu de diferite instituþii saucompanii de profil, nu au caracter publicitar.Deoarece, pânã în prezent referirea la „mijloacesimple de detecþie”, s-a fãcut cu preponderenþã numaiasupra mijloacelor de detecþie chimicã, vom încercasã extindem acest termen ºi asupra domeniilordetecþiei biologice ºi radiologice, bineînþeles luând înconsiderare anumite aspecte ce conferã unui echipamentstatutul de „mijloc simplu”.49

50APÃRAREA CBRN 21/2012Mijloace simple de detecþie chimicãAtacul cu valuri de clor executat de cãtre trupelegermane pe 22 aprilie 1915, este considerat ca datãoficialã de începere a rãzboiului chimic.Cursa înarmãrilor în domeniul chimic a condus lasinteza unor noi agenþi chimici de rãzboi, cu toxicitatedin ce în ce mai ridicatã, mult mai stabili ºi cu efectedevastatoare asupra personalului neprotejat.Imediat dupã folosirea atacurilor chimice, specialiºtiidin spatele fronturilor au cãutat sã punã la dispoziþiatrupelor proprii, echipamentele necesare protecþieifizice ºi echipamentele destinate execuþieidetecþiei agenþilor chimici de rãzboi.Astfel, a început o competiþie tehnologicã, competiþiece se desfãºoarã ºi astãzi, de realizare a unorechipamente de detecþie ºi identificare a agenþilorchimici de rãzboi, care sã ajute la evitarea surprinderiipersonalului luptãtor propriu ºi a populaþiei civile.Importanþa detecþiei ºi identificãrii substanþelorchimice toxice a fost scoasã însã în evidenþã, cu multtimp înainte, în 1792, când s-a înregistrat primul cazîn care un test de detecþie ºi identificare a fost confirmatca probã la audierea, în tribunalul din Oxford aenglezoaicei Marry Blandy, acuzatã de otrãvireatatãlui ei cu o otravã pe bazã de arsenic.„Plicul conþinând o pulbere albã”, gãsit de unuldin servitorii casei, a fost analizat de specialiºti, care auputut identifica tipul agentului chimic folosit -arsenicul.Competiþia ºtiinþificã ºi tehnologicã de dezvoltarea noi echipamente de detecþie chimicã continuã ºiastãzi, datoritã urmãtoarelor cauze: modificarea conceptelor de ducere a operaþiilormilitare; existenþa pericolului deþinerii necontrolate demuniþie chimicã; posibilitatea apariþiei unor compuºi chimicitoxici „atipici”, din punct de vedere al percepþiei clasicede utilizare ca agenþi chimici de rãzboi; preocupãrile grupãrilor teroriste, care racoleazãspecialiºti chimiºti cu experienþã, în scopul utilizãriiunor compuºi chimici, necuprinºi în listele anexe laConvenþia de Interzicere a Armelor Chimice.Un exemplu privind utilizarea de substanþe chimice„non-letale”, îl reprezintã momentul în care,forþele de ordine au apelat la „fentanil derivaþi”, pentruoprirea crizei ostaticilor din Moscova (2002).CERCETARE ªTIINÞIFICÃFaptul cã 130 din 830 de ostatici, au murit intoxicaþi,demonstreazã „neletalitatea” gazului utilizat.Într-o cunoscutã revistã de specialitate, editatã pemalurile Tamisei, un reputat specialist în domeniulapãrãrii CBRN, referindu-se la dezvoltarea mijloacelorde detecþie chimicã, concluziona cã: „cu toate eforturiledepuse de cercetarea ºtiinþificã ºi tehnologicã, nu existã unmijloc de detecþie care sã detecteze în mod sigur, orice agentchimic, în orice condiþii de mediu”.Acelaºi specialist punea urmãtoarea întrebare:„Dacã organizaþiilor militare ºi de protecþie civilã, le-a luataºa de mult timp pentru a ajunge aproape de o soluþie dedetecþie capabilã sã detecteze compuºii chimici de rãzboi dezvoltaþipânã în anii 1950, ne putem aºtepta la o soluþie totalãundeva în urmãtorii 50 sau 70 de ani ?”.Cum am mai afirmat ºi cu alte ocazii, în categoriamijloacelor simple de detecþie chimicã intrã hârtiileindicatoare, tubuºoarele indicatoare, trusele dedetecþie, etc.Avantajele oferite de aceste echipamente sunt: simplitate constructivã ºi funcþionalã; uºurinþã în operare; timp redus pentru instruirea operatorului; masã micã ºi gabarit redus; posibilitatea detectãrii principalelor tipuri deagenþi toxici; interpretarea facilã a rezultatelor detecþiei; utilizare în condiþii climatice diverse; efort logistic minim; dotarea tuturor categoriilor de forþe luptãtoare; sensibilitate ºi specificitate acceptabile pentrucerinþele tactice; preþ de cost redus.Deºi avantajul preþului de cost scãzut l-am enumeratultimul, asta nu înseamnã cã are o mai micãimportanþã.Dimpotrivã, în condiþiile crizei economice mondiale,acesta devine un avantaj demn de luat în seamã.Totuºi nu trebuie sã absolutizãm! Preþul de costeste important, dar nu definitoriu!Importanþã au cerinþele tactice ºi operaþionaleemise de cãtre forþele luptãtoare!Este evident cã, pentru situaþii individuale, cândnu se dispune de mijloace de detecþie chimicã de marecomplexitate, mijloacele simple de detecþie pot ajutapersonalul luptãtor în luarea unor decizii la faþa locului(îmbrãcarea mijloacelor de protecþie individualã,pãrãsirea zonei contaminate, executarea decon-

taminãrii iniþiale etc.), decizii care prin rapiditatea cucare se iau, conduc la salvarea de vieþi omeneºti.În acelaºi timp, informaþiile obþinute cu acestemijloace simple, vin sã completeze tabloul informaþionaldin punctele de comandã, unde ajung toaterapoartele privind situaþia existentã pe câmpul deluptã, într-un oraº, într-o locaþie publicã etc.O altã dovadã a motivaþiei de a avea în dotaremijloace simple de detecþie chimicã, îl constituie faptulcã armatele unor state dezvoltate, unde nu sepune problema alocãrii de fonduri financiare insuficientepentru domeniul militar, ºi care dispun decapabilitãþi ºtiinþifice ºi tehnologice de realizare a sistemelorde detecþie supersofisticate, nu renunþã totuºila conceptul de dotare a trupelor proprii ºi cu echipamentesimple.Toate aceste argumente au determinat ca structurilede decizie din armatele diferitelor state sã alocefonduri pentru cercetarea-dezvoltarea de noi mijloacesimple de detecþie chimicã sau pentru perfecþionareacelor existente.Astfel, în România, Centrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare CBRN ºi Ecologie a avut ca preocupareîn ultimii ani, modernizarea mijloacelor simplede detecþie chimicã.Ca rezultat al muncii unui colectiv bine sudat despecialiºti cu experienþã ºi specialiºti tineri, s-a reuºitobþinerea unor mijloace simple de detecþie chimicã cuperformanþe comparative cu ale unor produse cuaceeaºi destinaþie, realizate pe plan mondial.Produs în aceastã unitate de cercetare ºtiinþificã,prin microproducþie, noul tip de hârtie indicatoare-HIARO- prezintã caracteristici asemãnãtoare cu celeale hârtiilor indicatoare din dotarea altor armate,având însã avantajul folosirii unei tehnologii deobþinere simplã ºi necostisitoare, cu posibilitatea discerneriifãrã dubii a principalelor categorii de agenþitoxici (neuro-de tip sarin, soman, de tip V ºi de tipvezicant-H).APÃRAREA CBRN 21/2012CERCETARE ªTIINÞIFICÃdetecþiei agenþilor toxici cu acþiune generalã ºi/sausufocantã, agenþilor neurotoxici, agenþilor vezicanþi ºicelor cu acþiune psihochimicã.Aceste mijloace reprezintã varianta perfecþionatãa vechilor tubuºoare indicatoare, asigurând identificarearapidã ºi sigurã a compuºilor toxici pentru caresunt destinate, uºurinþã în mânuire, interpretare facilãa rezultatelor, mod de ambalare modern ce oferã siguranþãîn exploatare.Având în vedere ameninþãrile existente în diferitezone de operaþii, unde acþioneazã trupe româneºti,privind posibilitatea intrãrii în contact cu produºichimici industriali, la solicitarea categoriilor de forþe,s-au efectuat cercetãri pentru dezvoltarea unormijloace simple de detecþie a noxelor industriale.Tot în categoria mijloacelor simple de detecþiechimicã sunt considerate „trusa de detecþie a agenþilortoxici” ºi „trusa de supravieþuire”, aceasta din urmãconþinând, pe lângã elementele de detecþie chimicã, ºicomponente de protecþie individualã, de decontaminareimediatã, de profilaxie ºi tratament post-decontaminarechimicã, asigurându-se în acest mod conceptul de„protecþie globalã”.De asemenea , specialiºtii Centrului au finalizatpatru tipuri de tubuºoare indicatoare, destinateRealizãri notabile în domeniul mijloacelor simplede detecþie chimicã sunt prezentate de firme de prestigiupe plan internaþional.Fãrã a avea pretenþia trecerii în revistã a tuturorproducãtorilor de asemenea mijloace, putem totuºienumera câteva companii, ºi anume:̌ Drager (Germania)- producãtor consacrat detubuºoare indicatoare ºi de senzori chimici, într-ovarietate ce o situeazã ca lider mondial în acest domeniu;51

APÃRAREA CBRN 21/2012̌ Oritest (Cehia)- producãtor de hârtii indicatoareºi truse de detecþie chimicã;̌ ICx Technologies Inc. (USA) – producãtor detruse de detecþie chimicã simple, ce pun în evidenþãprezenþa agenþilor chimici de rãzboi în concentraþii deordinul submicrogramelor, prin reacþii enzimatice, cuschimbarea culorii.Desigur, lista producãtorilor de mijloace simple dedetecþie chimicã poate fi completatã ºi cu alte numeînsã, în acest articol, aºa cum am mai amintit, s-a doritsã se scoatã în evidenþã importanþa actualã a acestormijloace în domeniul apãrãrii CBRN ºi nu aspectulcomercial.52Mijloace simple de detecþie biologicãCERCETARE ªTIINÞIFICÃCel mai precis ºi cel mai credibil detector biologicdin lume este corpul uman, aºa încât el este cel maipotrivit pentru a da primul alarma bio.De altfel, regulamentele militare precizeazã cãagenþii biologici pot fi detectaþi prin monitorizarea sistematicã,regulatã ºi pe scarã largã a sãnãtãþii personaluluiforþelor proprii ºi în mãsura posibilitãþilor, apopulaþiei naþiunii gazdã.Evoluþia stãrii de sãnãtate poate fi observatã ºianalizatã de la primele semne ºi simptome ale bolilorºi infecþiilor induse de agenþii biologici.Bineînþeles cã avem de-a face cu o situaþie careeste departe de o soluþie idealã!De ce?Pentru cã virulenþa unor agenþi biologici face caprofilaxia post-infecþie sã fie imposibilã ºi riscul contaminãriibio poate conduce la blocarea sistemului sanitar,la închiderea unor localitãþi intens populate sau laanularea unor operaþiuni militare.Detectoarele bio sunt destinate pentru detecþia þiidentificarea ameninþãrii corpului uman, înainte detransformarea acestuia în „detector uman”.Datoritã existenþei în mediul înconjurãtor a unuiamestec complex de agenþi biologici foarte virulenþi ºiagenþi biologici cu virulenþã scãzutã sau chiar inofensivi,decelarea între ceea ce este periculos ºi nepericulos,este o problemã delicatã pe care trebuie sã orezolve detectoarele bio, nemaivorbind de calitãþi casensibilitatea ºi selectivitatea, timpul de rãspuns, gradulde certitudine al rezultatelor mãsurãtorilor etc.Detecþia ºi identificarea agenþilor bio este o problemãdestul de dificilã, interesul pentru rezolvarea acesteiaaccentuându-se dupã episoadele „scrisorilor de antrax”.În general, obþinerea prin mijloace artizanale aunor compuºi chimici toxici, a unor compuºiexplozivi, poate fi însoþitã de accidente ce afecteazãîndeosebi persoanele aflate în apropriere.În schimb, producerea unor agenþi bio în afaraunor laboratoare acreditate BSL-3 sau BSL-4, poateavea ca rezultat contaminarea bio a multor oameni.Detecþia biologicã s-a dezvoltat în ultimaperioadã, încercând sã reducã decalajul tehnologicexistent faþã de detecþia chimicã sau radiologicã.O etapã importantã în procesul de dezvoltare adetecþiei biologice este considerat momentul în care s-ademonstrat cã molecula de ADN poate furniza o semnãturãunicã pentru organisme.În acest fel, identificarea bazatã pe ADN poateoferi rezultate într-o perioadã de ordinul orelor, comparativcu testele serologice, ce pot dura chiar sãptãmâni.Metodele de detecþie biologicã ca „reacþia depolimerizare în lanþ-PCR –în timp real”, cu emisia desemnale fluorescente sau „reacþia de polimerizare în lanþ

PCR- în punct final”, cu detecþia electroforeticã a fragmentelorde ADN, sunt metode ce se aplicã peaparaturã supersofisticatã ºi foarte scumpã, aparaturãce nu poate fi evident încadratã în categoriamijloacelor simple.În ultimul timp însã, companii de prestigiu îndomeniul producerii de echipamente de detecþie, audezvoltat pe lângã dispozitive complexe de detecþie ºimijloace simple de detecþie sau complete de prelevareºi colectare probe bio.Aceste mijloace sunt destinate pentru detecþiapreliminarã a prezenþei agenþilor bio în mediul suspectat,identificarea ºi confirmarea urmând a se executaîn cadrul laboratoarelor biologice acreditate, fixesau dislocabile.Astfel, firma Drager (Germania) a dezvoltat„Drager Bio Agent Test Kit”, un mijloc ce seîncadreazã perfect în gama mijloacelor simple dedetecþie bio.APÃRAREA CBRN 21/2012CERCETARE ªTIINÞIFICÃCompania „Smiths Detection” (Marea Britanie) adezvoltat „BioCheck-Powder screening test kit”- unmijloc simplu de detecþie bio ce economiseºte resursele,timpul ºi reduce numãrul persoanelor îngrijoratede alarmele false.Trusa indicã prezenþa sau absenþa proteinelor înprobele prelevate, practic, prezenþa sau absenþaagenþilor bio de tip antrax, ricin, toxinã botulinicã.Durata testului este de aprox. 5 minute, rezultatulpozitiv determinând trimiterea probelor la un laborator,pentru o testare bio mult mai aprofundatã.Tot firma Smiths detection comercializeazã produsul„Prime Alert”- destinat pentru detecþiaprezenþei microbilor ºi a toxinelor potenþial vãtãmãtoarepentru viaþã.Este uºor de utilizat în condiþii de câmp, esterigidizat, portabil ºi poate fi decontaminat.Detecteazã prezenþa ricinului, toxinei botuliniceºi SEB (Stafilococul Enterotoxinã B) în probele prelevatecu ajutorul ustensilelor din inventar.Trusa foloseºte ca principiu de detecþie tehnologiaimunologicã, asigurând testarea simultanã a 5 agenþibio dintr-o singurã probã prelevatã, atât din mediuuscat, cât ºi din mediu umed.Încadrarea în clasa mijloacelor simple de detecþiebio este sprijinitã ºi de faptul cã trusa nu necesitã sursãde energie pentru funcþionare, calibrare, nu necesitãexistenþa unui modul de citire ºi are o masã micã (sub500 g).Cu aceastã trusã se pot identifica: antrax- 10000 spori/ml; ricin – 200 ng/ml; toxinã botulinicã tip A- 50 ng/ml; toxinã botulinicã tip B- 500 ng/ml; Yersinia Pestis – 100000 CFU/ml; SEB – 10 ng/ ml.Nu necesitã operaþiuni de întreþinere cel puþin 24luni, iar durata de valabilitate a soluþiilor tampon estede 24 luni la temperatura camerei.Un alt mijloc simplu de detecþie bio este produsulRAID (Rapid Assessment Initial Detection), realizat îndouã variante:- RAID 5 – ce poate detecta antrax, ricin, toxinãbotulinicã, SEB ºi plague.- RAID 8 – ce poate detecta în afara celor 5 agenþibio prezentaþi mai sus, Brucella, Tularemia ºi ortopox.53

APÃRAREA CBRN 21/2012Procedura de utilizare a acestor mijloace simplepentru detectarea unui potenþial pericol bio presupuneexecutarea unui test de prezenþã a proteinelor(cu trusa BioCheck), urmatã de folosirea benzilor dehârtii indicatoare impregnate, existente în truseleRAID 5 sau RAID 8.Firma Environics comercializeazã FNVI AssaySystem- un mijloc rapid de detecþie bio, convenabilpentru lucrul în condiþii de câmp sau de laborator, cenu necesitã instruire specialã, mari investiþii sau costuride mentenanþã.În combinaþie cu un modul de citire, acest sistempoate furniza în timp util, indicaþii despre oameninþare biologicã.Se produce în douã variante – varianta Gold- ceoferã informaþii despre ricin, toxina botulinicã ºi SEBºi varianta FL- ce oferã indicii despre prezenþa toxineibotulinice, variolei antraxului ºi ricinului.Ambele truse conþin cartuºe test, tampoane deprelevare, soluþii tampon, reactanþi de dispersare ºianticorpi.Compania Tradeways LTD (USA) a dezvoltat unmijloc de detecþie bio, situat la graniþa între gamamijloacelor simple ºi gama mijloacelor sofisticate dedetecþie.54CERCETARE ªTIINÞIFICÃRata apariþiei rãspunsurilor fals pozitive este desub 1/1000000, ceea ce reprezintã o performanþãdeosebitã pentru aceste tipuri de detectoare.Testul are ca rezultat furnizarea unui rãspuns„Go” sau „No Go” , pentru a uºura luarea unei deciziicorecte într-un mediu contaminat bio.Datele testelor pot fi încãrcate electronic pe computer,ºi trimise împreunã cu cartuºele autonomeidentificate ca pozitive, la un laborator acreditat, pentruconfirmare.Din analiza performanþelor mijloacelor simple dedetecþie bio se pot desprinde urmãtoarele: utilizarea acestor mijloace în diferite situaþiisuspecte din punct de vedere bio, poate constitui oalternativã de moment pentru detecþia pericoluluibio; se doreºte realizarea de truse extrem de simple,cu masã redusã, dimensiuni acceptabile, ce pot fiutilizate de cãtre orice operator aflat pe câmpul deluptã sau în alte locaþii; pregãtirea de specialitate a operatorilor esteuºor de realizat, comparativ cu gradul înalt de specializareal lucrãtorilor ce deservesc laboratoarele bio(medici, microbiologi etc.); existã o categorie intermediarã de echipamentede detecþie bio, situatã între mijloacele simple(stripuri indicatoare, pulberi indicatoare etc.) ºimijloacele supersofisticate, echipamente ce conþinatât benzi indicatoare, cât ºi module de citire; preþul de cost este foarte scãzut, comparativ cucel al echipamentelor de detecþie ºi identificare bio cuînalt grad de automatizare; mijloacele simple de detecþie bio ºi echipamenteleperformante de prelevare, transport ºi pãstrarea probelor contaminate, constituie repere absolutnecesare în inventarul autospecialelor de prelevareºi identificare CBRN sau din dotarea subunitãþilorindependente; identificarea confirmatã a agenþilor bio seexecutã în laboratoare fixe sau dislocabile cu grad desecuritate minim BSL 3, dotate corespunzãtor ºiacreditate de cãtre organismele abilitate.Mijloace simple de detecþie radiologicãUtilizarea termenului de „mijloc simplu de detecþieradiologicã” este, trebuie sã recunoaºtem, oarecum„forþatã”, având în vedere faptul cã pentru detecþiaprezenþei contaminãrii radioactive nu se folosescbenzi indicatoare, tubuºoare indicatoare, pulberi de

punere în evidenþã etc., aºa cum se folosesc în detecþiachimicã sau biologicã.Un mijloc simplu de detecþie radiologicã, ar puteafi caracterizat prin: masã ºi dimensiuni reduse; operare simplã; evidenþierea existenþei contaminãrii radioactivesau depãþirea unor niveluri prestabilite, prinsemnale sonore, semnale optice sau afiºaj electronic; nu deceleazã natura contaminãrii radioactive,tipul izotopilor prezenþi în mediu; eroare de mãsurã mai mare decât cea aaparatelor complexe de detecþie radiologicã; preþ de cost relativ scãzut.Aceste aparate executã mãsurãtori într-undomeniu de energie mai restrâns, sunt uºor de mânuit,nu dispun de circuite electronice sofisticate ºireprezintã o opþiune pentru operatorul ce intervine înzona contaminatã, cât ºi pentru specialistul careprimeºte o dozã de radiaþii radioactive pe timpul efectuãriide lucrãri specifice.Din aceste considerente, dispozitivele ca semnalizatoarelede radiaþii, indicatoarele de radioactivitatesau dozimetrele individuale pot fi încadrate încategoria mijloacelor simple de detecþie radiologicã.În diferite state, în dotarea armatelor ºi a altororganisme de siguranþã naþionalã, se gãsesc mijloacesimple de detecþie radiologicã, mijloace ce se remarcãprin simplitate constructivã, robusteþe, uºurinþã înoperare ºi mentenanþã facilã.Pe plan naþional, în perioada anilor 86-90, specialiºtiiCentrului de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare CBRN ºi Ecologie au modernizat sau auintrodus în înzestrare noi echipamente simple dedetecþie radiologicã.Între acestea se remarcã „dozimetrul individualcu afiºare cifricã modernizat”, destinat pentrumãsurarea dozelor de radiaþii gamma primite de personalulcare acþioneazã în teren contaminat radioactivsau care este expus acþiunii radiaþiilor ionizante.APÃRAREA CBRN 21/2012CERCETARE ªTIINÞIFICÃDomeniul de mãsurare a dozelor de 0- 9999 mSv,domeniul de energie de 50 KeV-1,25 MeV, masa denumai 0,200 kg, avertizarea acusticã ºi prin vibraþii,reprezintã caracteristici ce situeazã acest aparat încategoria mijloacelor simple de detecþie radiologicã.Tot în domeniul mãsurãrii dozelor de radiaþiiprimite de personal, dar beneficiind de aportulcercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice din ultimii ani,companii ca General Atomics, Canberra, Mirion,Polimaster, Thermo, Ludlum, RAE Systems ºi altele,pun la dispoziþia beneficiarilor din structurile protecþieicivile, poliþiei de frontierã, armatei, industrieietc. dozimetre ce pot fi încadrate în gama mijloacelorsimple de detecþie radiologicã.Aceste dozimetre au ca elemente active tuburiGeiger-Muller, detectori de siliciu, camere de ionizaresau fotodiode, ce mãsoarã dozele de radiaþii gammasau X în domeniul de energii de la 20 KeV la 6 MeVsau chiar 10 MeV.Masele ºi dimensiunile acestor echipamente suntfoarte mici, au o autonomie de funcþionare continuãpornind de la câteva sute de ore, pânã la 6 luni ºi chiarun an .Dispun de facilitãþi privind atenþionarea vizualã ºiacusticã a purtãtorului, privind depãºirea anumitorvalori ale expunerii.Din analiza stadiului actual ºi a tendinþelorprivind dezvoltarea echipamentelor de detecþiechimicã, biologicã ºi radiologicã, se desprind urmãtoareleconcluzii:- beneficiarii vor emite cerinþe ºi vor achiziþionaºi în continuare, atât mijloace complexe, multifuncþionale,cu un înalt grad de specializare, cât ºimijloace simple, utilizate în situaþii concrete, de cãtrepersonal mai puþin specializat;- criza economicã actualã afecteazã într-o oarecaremãsurã raportul achiziþiei de echipamente dincele douã categorii, însã trebuie menþionat cã, cerinþeletactico-operaþionale primeazã în competiþie cu restulcerinþelor impuse.55

APÃRAREA CBRN 21/2012CERCETARE ªTIINÞIFICÃSTAND DE CALIBRARE PENTRU ECHIPAMENTE CBRNInginer Petru MURSAInginer dr. ec. Marian MIHALCEAInginer Maria POPAChimist Narcisa CIONGICChimist Petricã PÂNZARIUAsistent Virgil GHINEACentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare CBRN ºi EcologieÎn cadrul programului de cercetare „Capacitãþi 2008” a fost realizat un proiect de cercetare, ce a costat înmodernizarea Secþiei Radiometrie ºi constituirea unui laborator de cercetare-dezvoltare ºi testare-evaluare a echipamentelordestinate siguranþei nucleare (LTESIGNUC). Proiectarea ºi executarea unei linii de etalonare în cadrulsecþiei radiometrie (iradiator cu sursã gamma, banc optic de etalonare, dozimetru standard ºi monitori de arie) pentruaparatura dozimetricã, ce acoperã domeniul de dozã 0,1mGy/h ÷10Gy/h, reprezintã un element important îndezvoltarea activitãþilor desfãºurate în domeniul nuclear.Prin utilizarea unei surse radioactive cu timp de înjumãtãþire mai mare de 30 de ani se asigurã corectitudineaexpunerii controlate la doze cunoscute, în condiþiile în care etalonarea iniþialã a fost realizatã de un organismrecunoscut la nivel internaþional.Pentru etalonarea/verificarea metrologicã aaparaturii dozimetrice ºi radiometrice estenecesarã utilizarea unor standuri de iradiere echipatecu surse de radiaþii.Secþia Radiometrie desfãºoarã activitãþi de etalonarea aparaturii dozimetrice, utilizând o sursã radioactivãde Co-60 (timp de înjumãtãþire 5,7 ani), în prezent cuactivitatea de aproximativ 20 Ci. Schimbarea surseiradioactive a fost necesarã, deoarece scãderea activitãþiisursei de Co-60 va face imposibilã activitatea de etalonarea aparaturii dozimetrice la debite de dozã mari (peste5 Gy/h).Un alt aspect important îl reprezintã tipul instalaþieiradiologice utilizate. Instalaþia radiologicã cusursã radioactivã de Co-60 este de tip panoramic, utilizareaei impunând mãsuri suplimentare de radioprotecþie:ventilare periodicã, staþionare limitatã etc.Manipularea instalaþiei este destul de greoaie, cu ajutorulunui sistem electromecanic de acþionare a sursei,iar în situaþia în care sursa rãmâne în poziþia «ridicat»,rezolvarea problemei nu se poate face decâtmanual, ducând astfel la situaþii de supraexpunereprofesionalã.Toate aceste considerente au impus necesitateamodernizãrii logisticii utilizate în cadrul operaþiilor deetalonare ºi constituirea unui laborator de cercetaredezvoltareºi testare-evaluare a echipamentelor destinatesiguranþei nucleare (LTESIGNUC).Descrierea ea standului de etalonarePrincipalul element al LTESIGNUC este linia sau standulde etalonare.Standul pentru etalonare este constituit din sursãradioactivã, iradiator colimat, banc de etalonare ºimonitori de arie de ultimã generaþie.S-a optat pentru achiziþionarea unei surseradioactive de Cs-137 cu activitatea de 200 Ci (timpde înjumãtãþire 30,8 ani) din considerente economice,pentru cã izotopul Cs-137 este, în momentul de faþã,etalon în unitate energeticã de etalonare, fiind utilizatpe scarã largã de laboratoarele naþionale ºi internaþionalede etalonare, dar, în primul rând, s-a þinutcont de radioprotecþia personalului operator.Având în vedere cã tipul de activitate desfãºuratãîn hala de etalonare este caracteristicã lucrului cu uniradiator tehnologic, iar activitatea umanã în zonelesupravegheate este foarte redusã, (pentru limite s-aufolosit NSR 10 ºi NSR 12), limitele de dozã sunt suficientde mici pentru a se putea desfãºura activitatea însiguranþã, dar fãrã a creºte în mod nejustificat costurilede ecranare. Ca urmare, s-au considerat acceptabileurmãtoarele limite: 10 mSv/an pentru operator (con-56

form NSR 12), 1 mSv/an pentru persoanele din populaþie(personal neexpus profesional care poate tranzitaaccidental zona supravegheatã), 20 µSv/sãptãmânãlimita de dozã în spaþiile în care persoanele din populaþiepot avea acces.Sursa radioactivã este introdusã într-un iradiatorcolimat. Modelul ales pentru iradiator este conceputastfel încât sã poatã fi utilizat cu o sursã de Cs-137 deactivitate maximã 300 Ci. Pentru ecranarea optimã afluxului de radiaþii s-a calculat grosimea stratului dinplumb astfel încât debitul de dozã la 30 cm de oricesuprafaþã accesibilã, când sursã este în poziþie de siguranþã(în conteinerul de stocare), sã nu depãºeascã0,1 µSv/h.Iradiatorul include urmãtoarele componente: conteiner de stocare pentru sursã ºi ecran deplumb din inele ºi folii de plumb, care sã asigurecerinþele de ecranare exprimate în caietul de sarcini(minimum 210 mm Pb în orice direcþie); capsulã de transport a sursei din poziþiaecranatã (conteiner de stocare) în poziþia de iradiere;capsulele de transport pot fi schimbate dacã se decidefolosirea unei alte surse cu iradiatorul; conductã pneumaticã pentru mutarea surseidin poziþie ecranatã în poziþie de iradiere, cu valvesolenoidale ºi senzori de poziþionare a sursei; capac de plumb pentru colimator, pentruperioada in care iradiatorul este cu sursa în poziþieecranatã; cadru de oþel cu placa de bazã pentru distribuireauniformã a sarcinii pe podea ºi picioareajustabile; sistem de interock pentru evitarea aducerii surseiîn poziþie de iradiere cu uºile camerei de iradieredeschise; panou de control complet pentru acþionareapneumaticã a sursei; lãmpi de avertizare (verde pentru sursa înpoziþie ecranatã, galben pentru interlock activ ºi roºupentru sursa în poziþie de iradiere); telemanipulator cu cleºti adaptaþi capsulei pentrusursã; cablu de transfer pentru încãrcarea sursei; cablu de transfer pentru descãrcarea sursei ºirecuperare în condiþii de siguranþã; colimator detaºabil din inele din tungsten, conformISO 4027-1/1999, care permite colimarea diferitãa fasciculului în funcþie de necesitate, conform standarduluimenþionat.APÃRAREA CBRN 21/2012CERCETARE ªTIINÞIFICÃAlte elemente specifice iradiatorului:̌ precizia poziþionãrii sursei în poziþia de iradiere:±0,1 mm;̌ reproductibilitatea poziþionãrii colimatorului:±0,1 mm;̌ posibilitate de ajustare a unghiului fasciculului:±3 o ;̌ posibilitate de ajustare a înãlþimii pânã la axafasciculului: ±20 mm;Alt element al standului de etalonare îl reprezintãbancul de etalonare.Bancul de etalonare este necesar pentru fixareadistanþei faþã de sursa radioactivã, uºurând considerabillucrul operatorului.Principalele caracteristici ale bancului deetalonare sunt: poate fi folosit cu douã iradiatoare, plasatecâte unul la fiecare capãt; permite utilizarea cu iradiatoare izotopice ºi/saugeneratoare RX; posibilitate de upgrade/automatizare ulterioarã.Pentru acoperirea domeniului de doze necesarcalibrãrii dozimetrelor de radioprotecþie s-a optat pentruachiziþia unui dozimetru cu certificare de dozimetruetalon (standard secundar), cu camere de ionizare.Folosirea dozimetrului ridicã calitatea operaþieide etalonare. Determinarea valorii convenþional adevãratea mãrimii de interes, în câmpul de radiaþii alstandului ºi transmiterea unitãþii de mãsurã se vaputea face prin metoda comparaþiei directe care constãîn iradierea simultanã a detectoarelor aparatuluicare se verificã ºi respectiv a aparatului de referinþã(etalonului).Astfel, în cazul metodei comparaþiei directe,avantajele sunt: prin iradierea simultanã a detectoarelor celordouã aparate se asigurã cunoaºterea directã a valoriiconvenþional adevãrate a mãrimii de interes ºi comparareadirectã a indicaþiei aparatului verificat cu aceasta,ceea ce permite determinarea erorilor relative faþãde valoarea de referinþã; se asigurã eliminarea unor eventuale surse deerori suplimentare care pot sã aparã datoritã modificãrii,de la un moment la altul, a valorii convenþionaladevãrate, ceea ce se poate întâmpla în cazul celei de-adoua metode.Acest echipament este utilizat în þarã ºi pe planmondial în activitãþi de metrologia radiaþiilor ionizante.57

APÃRAREA CBRN 21/2012Caracteristicile principale ale dozimetrului: mãsoarã doza ºi debit de dozã (respectivsarcinã ºi curent); deþine o librãrie de detectori în care se alocãfactorii de calibrare specifici fiecãrui detector.Pentru monitorizarea radiologicã a mediului delucru se utilizeazã monitorii de arie. Aceºtia, montaþiîn antecamera halei de etalonare semnalizeazã optic ºiacustic faptul cã se lucreazã cu sursa radioactivã înhala de etalonare. Prezenþa monitorilor de arie esteobligatorie din punct de vedere al securitãþii radiologice,fiind un element obligatoriu în autorizareainstalaþiei cu sursã radioactivã nou proiectatã de cãtreComisia Naþionalã pentru Controlul ActivitãþilorNucleare/CNCAN.Principalele caracteristice ale monitorilor de arie:̌ conþin un detector Geiger-Müller cu domeniularg de doze (de la 100 mSv/h pânã la 10 Sv/h);̌ conþin un electrometru cu douã canale, carepermite setarea pragurilor de alarmare pentru fiecaredetector în parte, comunicã cu calculatorul, au afiºajalfa numeric, au ieºiri pentru relee de alarmare, ieºireanalogicã 2-24 V.Pentru respectarea cerinþelor de securitate radiologicã,toþi lucrãtorii din unitatea nuclearã au fost dotaþicu dozimetre individuale cu film. Persoanele expusece vor participa la misiuni în afara unitãþii nucleare, încâmp contaminat radioactiv, vor utiliza dozimetreleindividuale cu prag de alarmare.CERCETARE ªTIINÞIFICÃproduse. De asemenea, prin elaborarea proceduriloroperaþionale de sistem ºi instruirea personalului se varealiza alinierea procedurilor de testare la normeleeuropene în domeniul nuclear ºi la cerinþele date deprezenþa României ca membru NATO.Bibliografie1. J.J.Fitzgerald, G.L. Brownell, F.J. Mahoney, -„Mathematical Theory of Radiation Dosimetry.Gordon and Breach”, New York, 1987.2. M. Oncescu, „Subprograms for AppliedRadioactivity”. Internal Report, ICEFIZ, Mãgurele,1985.3. W. R. Nelson, T. M. Jenkins (ed.). „ComputerTechniques in Radiation Transport and Dosimetry”Plenum Press New York and London, 19804. M. Oncescu, „Monte Carlo, Method inRadiotrace Experiments”, in Modern Trends in TraceHydrology, E. Gaspar (ed.). CRC Press, Boca Raton,Florida, USA.,19875. D. E. Raeside, „Monte Carlo Methods”, in:Hand book of Radiation Measurement andProtection, vol. 2, Allen Brodsky, (ed.). CRC Press,Boca Raton, Florida, USA.,1982.6. Norme fundamentale de securitate radiologicã.ConcluziiConstituirea standului de etalonare va conduce ladezvoltarea activitãþilor de cercetare ºtiinþificã într-odirecþie importantã de activitate, ºi anume: proiectarea,dezvoltarea ºi testarea unor echipamente destinatesiguranþei nucleare.Principalul beneficiar al standului de etalonareeste Ministerul Apãrãrii Naþionale, dar ºi alte categoriide forþe din sistemul naþional de apãrare.Echipamentele testate vor îndeplini cerinþeleNATO specifice, fiind destinate formaþiunilorantiteroriste de apãrare CBRN ale sistemului naþionalde apãrare, dar ºi instituþiilor civile care au ca obiectde activitate domeniul nuclear (centrale atomo-electrice,instituþii de cercetare etc.).Linia de etalonare poate fi folositã ºi ca instrumentde expertizã în cazul testãrilor-evaluãriloraparaturii de control dozimetric nou achiziþionate/58

Procesul de operaþionalizare ºi înzestrare cutehnicã de luptã modernã a ArmateiRomâniei are profunde implicaþii atât în domeniulteoriei, cât ºi al practicii militare. El impune necesitateaproiectãrii, înzestrãrii ºi instruirii structurilor deforþe de diferite arme ºi specialitãþi militare dincopmunerea armatei pe baza unor noiacte normative specifice, doctrine ºi manualemilitare care sã þinã cont de evoluþiapermanentã a conflictelor armate ºide necesitatea compatibilitãþii ºiinteroperabilitãþii cu structurile similareNATO. Pentru a atinge acest þel, estenecesar o revizuire completã a „întreguluiarsenal al actelor normative învigoare”, pornind de la cele mai recentecerinþe ºi acorduri de standardizare din ariade responsabilitate privind instrucþia pentruApãrare CBRN. Instruirea pentru Apãrare CBRN,dupã cum se ºtie, este o componentã importantã ºiactivã a Protecþiei Forþei, ce duce la optimizarea sprijinuluioperaþiilor militare în care sunt angajateunitãþile din Forþele Terestre, pentru a putea asiguralibertatea de acþiune, protecþia ºi menþinerea capacitãþiioperaþionale a acestora în condiþii/medii CBRN ºi/sausituaþii de pericole în cazul incidentelor CBRN.Scopul acestei revizuiri fiind, atât „nevoia de colaborare”cu structurile similare NATO, cât ºi pentru„nevoia de actualizare a informaþiei” din circuitul informaþionalcare sã fundamenteze instruirea, conducerea,dotarea ºi modul de acþiune al subunitãþilor de apãrareCBRN pentru ca acþiunea acestora sã fie la nivelulvalorilor ºi standardelor acceptate de România, ca þarãmembrã a Alianþei Nord Atlantice.În acest context, conform MATRICEI DEADAPTARE A ACTELOR NORMATIVE SPECIFICE,APÃRAREA CBRN 21/2012ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITAREACTELE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINELE ªI MANUALELEMILITARE ÎN DOMENIUL APÃRÃRII CBRN- nevoia de actualizare a informaþiei –Plutonier major Viorel PASCUBaza de Instruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL”„Consacraþi zilnic, dincolo de gradul, funcþia ºi vechimea în armatã, câteva ore pe zi pentru perfecþionareaprin studiu ºi exerciþii a pregãtirii profesionale, … Feriþi-vã de aroganþa ignorantului: «îmi este de ajuns cât ºtiu!»General de divizie (r) dr. Gheorghe ARÃDÃVOAICE (2001)DOCTRINELOR ªI MANUALELOR MILITARE LAMISIUNILE FORÞELOR TERESTRE, „lista” manualeloriniþiate, avizate ºi aprobate de cãtre Statul Major alForþelor Terestre, respectiv Statul Major General ºielaborate, ca structurã specializatã, de Baza deInstruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL”, între anii2009 – 2011, a fost analizatã ºi actualizatã cuprivire la elaborarea, modificarea,completarea, republicarea ºi/sauabrogarea acestora, dupã cumurmeazã: F.T./CBRN-2, Manualul pentruluptã al batalionului de apãrareCBRN, ediþie 2009; Modificãri ale manualelor,F.T./NBC-5, Manualul pentru luptã al grupeidin arma apãrare NBC, ediþie 2006,F.T./CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN, ediþie2007, F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucþiei pentru apãrareCBRN, ediþie 2007 ºi F.T./CBRN-9, Manualul evaluãriicapabilitãþii de apãrare CBRN în Forþele Terestre, ediþie2007, în 2009 - 2010; FT/CBRN-13, Manualul de cunoaºtere, exploatareºi întreþinere a sistemului de decontaminare ADTT-4 M,ediþie 2010; F.T./CBRN-3, Manualul pentru luptã al companieidin arma apãrare CBRN, ediþie 2010; F.T.-8, Manualul apãrãrii CBRN în operaþii, ediþie2011; F.T./CBRN-14, Manualul privind protecþia colectivãîn medii CBRN, ediþie 2011; F.T./CBRN-10, Manualul operatorului privindavertizarea, raportarea ºi prognoza riscurilor în cazul incidentelorCBRN, ediþie 2012 1 .1. F.T./CBRN-10, Manualul operatorului privind avertizarea, raportarea ºi prognoza riscurilor în cazul incidentelorCBRN, ediþie 2012 a fost prins în plan pentru anul 2011, aprobarea fiind datã în luna ianuarie a anului 2012.59

APÃRAREA CBRN 21/2012ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITAREPentru a exemplifica ºi totodatã a argumenta„necesitatea de actualizare a informaþiei”, în continuare,voi prezenta pe scurt cerinþele care impun elaborarea,modificarea, completarea ºi/sau abrogarea manualelormilitare, cu speranþa cã voi trezi interesul cititorilorpentru studiu ºi voi contribui la o motivare suplimentarãa celor implicaþi, direct sau indirect, la dificilulproces al implementãrii acestora. Plecând de laprevederile din A.N.S.-1, Regulamentul privind elaborareaactelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelormilitare în Ministerul Apãrãrii, ediþie 2008, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, cu permisiunea dumneavoastrã,voi aborda acest subiect având ca scop prioritardoar principiile de bazã ºi finalitatea elaborãrii/modificãrii,efectele avute în vedere ºi implicaþiile pe caremanualele le au asupra celorlalte reglementãri învigoare.F.T./CBRN-2, Manualul pentru luptã al batalionuluide apãrare CBRN a fost elaborat în concordanþã cuprevederile S.M.G./CBRN-1, Doctrina apãrãrii CBRN înArmata României, ediþie 2008. Ca element de noutate,prin conþinutul sãu, manualul vizeazã organizarea destat major la nivelul batalionului de apãrare CBRN,configurarea responsabilitãþilor structurilor acestuiaprin utilizarea unor proceduri simple ºi flexibile, aplicabileîn toate tipurile de operaþii.Efectul avut în vedere, dupã finalizarea procesuluide elaborare, s-a concretizat prin asigurarea necesaruluide informaþii ºi cunoºtinþe pe care comandanþiiºi statele majore ale batalioanelor de apãrareCBRN trebuie sã le deþinã în vederea îndeplinirii cusucces a misiunilor, valorificând experienþa militarilordin arma apãrare CBRN care au participat la misiunide stabilitate ºi sprijin, precum ºi în cadrul activitãþilordesfãºurate în comun cu militari ºi subunitãþi dinþãrile membre NATO. Acest manual poate fi consultatºi de instructori, respectiv comandanþii unitãþilor decelelalte arme, ofiþeri de stat major, oferind acestorainformaþii cu privire la locul, rolul ºi modul de angajareîn operaþii a batalionului de apãrare CBRN pentrurealizarea sprijinului tuturor forþelor.Implicaþiile pe care manualul le are asupra celorlaltereglementãri în vigoare sunt materializate prinabrogarea lui F.T./NBC-2, Manualul pentru luptã albatalionului de apãrare NBC, aprobat cu ordinul nr.SMFT-45/01.11. 2005, precum ºi datoritã faptului cãpoate constitui o sursã bibliograficã pentru modificareaPIM – 15.1., Programul de instrucþie pentrumisiuni al batalionului de apãrare CBRN.Modificãrile manualelor F.T./NBC-5, Manualulpentru luptã al grupei din arma apãrare NBC, ediþie2006, F.T./CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN, ediþie2007, F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucþiei pentruapãrare CBRN, ediþie 2007 ºi F.T./CBRN-9, Manualulevaluãrii capabilitãþii de apãrare CBRN în ForþeleTerestre, ediþie 2007 au fost structurate în douã etape,astfel: în prima etapã, 2009, F.T./NBC-5, Manualulpentru luptã al grupei din arma apãrare NBC, F.T./CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN, F.T./CBRN-7/1,Manualul instrucþiei pentru apãrare CBRN”, modificareîn regim de urgenþã impusã de promulgareaediþiei a 5-a a STANAG-ului 2957 CBRN, „InternationalSystem (SI) units used by armed forces in the radiological/nuclear field” ºi determinatã de implementarea acesteia,respectiv anularea ediþiei a 4-a, implementatã înaceste manualele; în cea de-a doua etapã, 2010, F.T./NBC-5,Manualul pentru luptã al grupei din arma apãrareNBC, F.T./CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN ºi F.T./CBRN-9, Manualul evaluãrii capabilitãþii de apãrareCBRN în Forþele Terestre, modificare impusã de promulgareaSTANAG-ului 2083 CBRN, ediþia a 7-a,„Commander’s guide on the effects from nuclear radiationexpusure during war”, respectiv a STANAG-ului 2352CBRN, ediþia a 6-a, „Chemical, biological, radiological andnuclear (CBRN) defense equipment – operational guidelines”.În prima etapã, scopul acestor modificãri a fost dea stabili unitãþile de mãsurã sau derivatele din SistemulInternaþional (SI) folosite de forþele armate din cadrulNATO în domeniul radiologic/nuclear, denumit ºidomeniul dozimetrie, procedurile operaþionale pentruprotecþie radiologicã/nuclearã. Aceste unitãþi demãsurã sunt folosite pentru toate tipurile de misiunisau sarcini stabilite pentru forþele NATO. Acestea vorfi, de asemenea, folosite pe timpul instruirii saupregãtirii forþelor ºi prevãzute în documentelenaþionale specifice de instruire.Elementele de noutate constau în definirea terminologieifolosite în domeniul radiologic/nuclear,relaþiilor detaliate prin formule de calcul ºi explicareaelementelor componente ale acestora. Un alt elementnou fiind acela de modificare a unor termeni utilizaþiîn domeniul radiologic/nuclear, ca de exemplu:DMDA-Debite Mici ale Dozei Absorbite cu RNS/Radiaþii de Nivel Scãzut 2 . În noul context de securi-2. Radiaþii de Nivel Scãzut/RNS – echivalentul în limba englezã, Low Level Radiation/LLR.60

ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITAREtate privind concepþia protecþiei CBRN ºi a convenþieiîn domeniul dozimetriei, forþele armate (naþionale/NATO) trebuie sã facã faþã situaþiilor de expunere laRNS, considerabil mai mare ºi care au un risc ridicatinclusiv pe timpul operaþiilor specifice articolului 5 aloperaþiunilor de rãspuns în situaþii de crizã.Efectul avut în vedere s-a materializat prineliminarea paragrafului „Unitãþi de mãsurã înSistemul Internaþional/SI utilizate de armatã îndomeniul nuclear” cu punctele de la 31. la 44. aleanexei nr. 5, din F.T./CBRN-6, Manualul protecþieiCBRN, ediþie 2007, modificarea articolului 23,aliniatul (1) ºi eliminarea anexei nr. 4 – „Unitãþi demãsurã în Sistemul Internaþional/SI utilizate de armatã îndomeniul nuclear” din F.T./NBC-5, Manualul pentruluptã al grupei din arma apãrare NBC, ediþie 2006,precum ºi prin modificarea anexei nr. 6 – „Unitãþi demãsurã în Sistemul Internaþional (SI) utilizate dearmatã în domeniul nuclear” din F.T./CBRN-7/1,Manualul instrucþiei pentru apãrare CBRN, ediþie2007. Noile date adoptate garanteazã asigurareainformaþiilor ºi cunoºtinþelor necesare pentru a crealegãtura între menþinerea sãnãtãþii personalului ºianaliza riscurilor/pericolelor incidentelor CBRN. Esteesenþial a se þine seama de doza internã absorbitã decãtre fiecare individ.Ca implicaþii asupra celorlalte reglementãri învigoare putem afirma cã aceste modificãri contribuiela îmbunãtãþirea conþinutului reglementãrilor pe liniede specialitate având în vedere ºi faptul cã, în condiþiileactuale în care România este membru al Alianþei,operaþiile se vor desfãºura, de regulã, în cadrul uneiforþe multinaþionale, ceea ce implicã realizarea interoperabilitãþii,atât în plan fizic/tehnologic cât ºi conceptual,dezideratul final fiind constituit de atingerea“comunalitãþii” forþelor aliate. În acest context, indiferentde teatrul de operaþii, eºalonul ºi structura dincare face parte, comandanþii de la toate nivelele, trebuiesã cunoascã principiile, tehnicile ºi procedurile deinstrucþie pentru apãrare CBRN pentru a fi în mãsurãsã asigure, printr-o instrucþie axatã pe obiective clareºi precise, menþinerea puterii de luptã a structurilorsubordonate, în condiþii/medii CBRN.În cea de-a doua etapã, modificãrile manualelorF.T./NBC-5, Manualul pentru luptã al grupei din armaapãrare NBC ºi F.T./CBRN-6, Manualul protecþieiCBRN, constau în implementarea ediþiei a 7-a aSTANAG-ului 2083 CBRN, care a condus la armonizareaactivitãþilor specifice ce se desfãºoarã pentruexecutarea estimãrii pericolului radiologic.APÃRAREA CBRN 21/2012Elementele de noutate apãrute în urma implementãriiacestei ediþii noi a acordului de standardizareasigurã: informaþiile necesare comandanþilor referitoarela efectele expunerii la radiaþiile nucleare ºiinfluenþa acestora asupra capacitãþii de luptã. Dateleprezentate au la bazã reacþia grupurilor la radiaþianuclearã ºi se aplicã unitãþilor ºi subunitãþilor pânã lanivel pluton; informaþii de bazã detaliate necesare comandanþilorîn estimarea efectelor radiaþiei nucleareasupra personalului subordonat, precum ºi informaþiinecesare estimãrii riscului de expunere; atât comandanþilor cât ºi formaþiunilor medicaleinformaþiile necesare estimãrii capacitãþii operaþionalea grupurilor de a executa operaþii/acþiuni în terencontaminat radiologic; o metodã convenabilã pentru realizarea schimbuluide informaþii referitoare la dozele de radiaþiinucleare.Modificarea lui F.T./CBRN-9, Manualul evaluãriicapabilitãþii de apãrare CBRN în Forþele Terestre sedatoreazã implementãrii ediþiei a 6-a a STANAG-ului2352 CBRN - „Chemical, biological, radiological andnuclear (CBRN) defense equipment – operaþional guidelines”,fapt ce duce la anularea ediþiei a 5-a implementatãîn manual, precum ºi necesitatea de a menþinecorelarea actelor normative specifice, doctrinelor ºimanualelor militare cu prevederile standardelorNATO. Scopul acesteia fiind de a prezenta în detaliucerinþele pentru echipamentele de apãrare CBRN,acceptate de NATO, luându-se în considerare principaleleameninþãri ale ADMCBRN ºi a altor dispozitivepe teritoriile Alianþei, în general, ºi în zonele în caresunt dislocate forþe NATO, în particular. Concret,aceastã modificare constã în modificarea conþinutuluiarticolului 56, anexei nr. 14, „Echipamente de apãrareCBRN – ghid operaþional” ºi anexei nr. 15, „Acorduri destandardizare implementate”.Elementele de noutate implementate în cuprinsulmanualului asigurã: informaþii de bazã detaliate despre echipamentelede protecþie împotriva ADMCBRN ºi a altordispozitive, care trebuie sã i se asigure fiecãrui individ; informaþii de bazã detaliate despre echipamentelede apãrare CBRN comune tuturor unitãþilor,precum ºi despre cele ale unitãþilor specializate deapãrare CBRN, care trebuie sã fie în înzestrarea/dotarea acestora.61

62APÃRAREA CBRN 21/2012ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITAREEfectele avute în vedere au avut ca bazã necesitateaactualizãrii informaþiilor adoptate despre înzestrareafiecãrui individ cu echipamente de protecþieîmpotriva ADMCBRN, a unitãþilor cu echipamente deapãrare CBRN comune ºi a unitãþilor specializate deapãrare CBRN cu echipamente de apãrare CBRN, deultimã generaþie.FT/CBRN-13, Manualul de cunoaºtere, exploatareºi întreþinere a sistemului de decontaminare ADTT -4 M,ca ºi celelalte manuale militare a fost elaborat ca o necesitateacutã, având la bazã procesul de modernizare ºioperaþionalizare a noilor structuri de forþe din armaapãrare CBRN, fapt ce conduce la îmbunãtãþireaconþinutului reglementãrilor pe linie de specialitate –decontaminarea RBC. „Apariþia” noului sistem dedecontaminare, ca o realizare cumulativã a tuturoroperaþiilor de decontaminare – armament, tehnicã,teren ºi personal – pe un singur mijloc tehnic, ce constituieun sistem performant de decontaminare RBCcompatibil cu sistemele de decontaminare existente încadrul celorlalte armate NATO – ADTT-4 M, cerinþeleimpuse de spaþiul de luptã integrat, precum ºi decapabilitãþile asumate de cãtre Armata României îndomeniul decontaminãrii RBC au atins, inevitabil,nevoia de actualizare a informaþiei elaborate ºi careurmeazã sã se elaboreze în Forþele Terestre.Elementele de noutate, constau în: modernizarea autospecialelor ADT-4 prinadaptarea acestora ºi pentru executarea operaþiei dedecontaminare a personalului, atât pe timp de varã cât ºipe timp de iarnã pe un singur mijloc tehnic; sistemul de decontaminare a tehnicii ºimaterialelor cu ajutorul spumelor fierbinþi ce asigurãaplicarea celor mai recente tehnici de decontaminareRBC ºi care înlocuiesc procedura de pulverizare - frecarecu cea de pulverizare sub presiune; echipamente noi ºi modernizate destinatedecontaminãrii RBC ce asigurã o eficienþã de decontaminarede peste 98 % în cadrul tuturor operaþiilor dedecontaminare; sistemul de decontaminare este interoperabil,agenþii de decontaminare utilizaþi (acidul triclorizocianuric/TCCAºi receptura de decontaminare radioactivãDR 18) se pot aplica ºi cu mijloacele/instalaþiile dedecontaminare aflate în înzestrarea armatelor NATOiar agenþii de decontaminare utilizaþi de celelalte statemembre NATO pot fi întrebuinþaþi cu ajutorul acestuisistem în cadrul operaþiunilor militare combinate/multinaþionale.Efectele avute în vedere prin elaborarea acestuinou manual au avut ca temei asigurarea informaþiilorºi cunoºtinþelor necesare cunoaºterii ºi exploatãriiechipamentelor modernizate din înzestrarea subunitãþilorde apãrare CBRN, în vederea îndeplinirii cusucces a misiunilor.Manualul, de principiu, se adreseazã personaluluimilitar din arma apãrare CBRN - militarilor decontaminatoridin compunerea echipajelor autospecialei ADTT-4M,care prin însuºirea ºi aplicarea temeinicã a prevederiloracestuia vor fi în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunilede specialitate în sprijinul operaþiilor militare atât peteritoriul naþional cât ºi în teatrele de operaþii. Prinprisma abordãrii propuse, acest manual trateazã destinaþia,caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialeiADTT-4M, motopompei Kärcher, precum ºi modul deutilizare al sistemului de soluþii de decontaminare cuaplicaþii polivalente, întreþinerea tehnicã ºi normelede securitate ºi sãnãtate în muncã.F.T./CBRN-3, Manualul pentru luptã al companieidin arma apãrare CBRN a fost elaborat avândca principii de bazã concordanþa conþinutului cuprevederile S.M.G./CBRN-1, Doctrina apãrãrii CBRN înArmata României, ediþie 2008, prin prezentarea elementelede noutate odatã cu înfiinþarea noilor structuride apãrare CBRN în cadrul Batalionului de apãrareCBRN, respectiv Companiei din arma apãrare CBRN. Întandem cu celelalte manuale, acest manual reprezintãun ghid pentru comandanþii companiilor din structurilede apãrare CBRN dar ºi pentru militarii careîncadreazã aceste unitãþi, oferind noi informaþiiprivind gestionarea situaþiilor CBRN ºi menþinereacapabilitãþilor de luptã ale forþelor pentru îndeplinireamisiunilor. Respectând noile cerinþe de adaptare aacordurilor de standardizare din aria de responsabilitateprivind arma apãrare CBRN, manualul implementeazãprevederile din STANAG 2083 CBRN,ediþia a 7-a, „Commander’s guide on the effects fromnuclear radiation exposure during the war”, privindexpunerea colectivã la radiaþii nucleare.Elementul de noutate abordat, odatã curevizuirea manualului, se constituie într-o contribuþiede valoare teoreticã ºi practic-aplicativã la dezvoltareaorizontului de acþiune în operaþie pentru ofiþerii deapãrare CBRN care urmeazã cursuri de perfecþionare,precum ºi pentru elaborarea documentelor de conducerela nivelul companiei din arma apãrare CBRN,prin apariþia noilor structuri de apãrare CBRN încadrul Batalionului de apãrare CBRN – companiadetecþie biologicã, compania CBRN multifuncþionalã, pre-

ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITAREcum ºi comasarea companiilor de decontaminare RBC ºidecontaminare echipament ºi fumizare într-o singurãcompanie de decontaminare RBC. De asemenea,acesta poate fi folosit în scop informativ ºi de cãtrepersonalul cu responsabilitãþi în apãrarea CBRN dincadrul celorlalte categorii de forþe, instructorii ºicomandanþii unitãþilor de alte arme, ofiþerii de statmajor, oferind acestora informaþii cu privire la locul,rolul ºi modul de operare a companiei din armaApãrare CBRN pentru realizarea sprijinului forþelorluptãtoare.Efectele avute în vedere, odatã cu publicareaacestuia, au vizat în principal asigurarea necesaruluide informaþii ºi cunoºtinþe pe care comandanþiieºalonului superior companiei, ofiþerii statelor majoredin cadrul Batalionului de apãrare CBRN/Brigadã deArme, precum ºi comandanþii Companiilor din armaapãrare CBRN trebuie sã le deþinã în vedereaîndeplinirii cu succes a misiunilor, asigurând astfel ocapabilitate ºi interoperabilitate cu structurile similareNATO. Standardizarea instruirii, a procedurilor deoperare, a echipamentelor de apãrare CBRN ºi utilizareaunui sistem unitar de evaluare, reprezintã prioritãþiale apãrãrii CBRN, fiind instrumente la dispoziþiacomandanþilor care conduc la creºterea niveluluide protecþie, în scopul îndeplinirii misiunilor sausarcinilor ce le revin.Implicaþiile pe care manualul le are asupra celorlaltereglementãri în vigoare s-au concretizat prinabrogarea lui F.T./NBC-3, Manualul pentru luptã alcompaniilor din arma apãrare NBC, aprobat cuordinul nr. S.M.F.T. - 1/11.01.2006 ºi ca sursã bibliograficãprincipalã pentru modificarea Programelor deinstrucþie pentru misiuni ale companiilor din armaapãrare CBRN.F.T.-8, Manualul apãrãrii CBRN în operaþii a fostelaborat în concordanþã cu noile cerinþe ºi acorduri destandardizare ce impun apariþia de noi acte normative.Scopul acestui manual este de a dezvolta principiilefundamentale cuprinse în S.M.G./CBRN-1,„Doctrina Apãrãrii CBRN în Armata României” ºi de aoferi ca manual, în sine, un ghid general de acþiunepentru comandanþii ºi statele majore de la toateeºaloanele ºi stabileºte orientãrile ºi principiile fundamentaleale activitãþii comandanþilor ºi statelor majorede nivel tactic, operativ ºi strategic, în vedereadesfãºurãrii operaþiilor militare într-un mediu contaminatchimic, biologic sau radiologic ori supusefectelor combinate ale exploziilor nucleare.De principiu, efectele avute în vedere au avut labazã utilizarea manualului în cadrul unui curs deAPÃRAREA CBRN 21/2012informare în domeniul apãrãrii CBRN, organizat încadrul Bazei de Instruire pentru Apãrare CBRN„MUSCEL”, la care sã participe comandanþii de unitãþiºi responsabilii cu apãrarea CBRN ai unitãþilor/marilorunitãþi în vederea actualizãrii ºi uniformizãriicunoºtinþelor teoretice ale acestora cu privire lamodul de pregãtire, desfãºurare ºi conducere a acþiunilorde apãrare CBRN în sprijinul forþelor, alinierea lalegislaþia internã ºi standardele de operare NATO.Elementul de noutate constã în faptul cã princonþinutul pãrþii dispozitive sunt detaliate elementelecheie desfãºurãrii activitãþilor/acþiunilor de apãrareCBRN, ce implementeazã prevederile din STANAG2521 CBRN, ediþia 1 – „CBRN Defence on operations” –ATP 3.8.1, vol. 1”, cum ar fi: principiile, responsabilitãþilecomandanþilor, statelor majore ºi specialiºtilor deapãrare CBRN, modalitãþile de realizare a managementuluiriscului ºi analizei vulnerabilitãþii structurilormilitare, estimarea ºi planificarea operaþionalãa apãrãrii CBRN.Implicaþiile pe care manualul le are asupra celorlaltereglementãri în vigoare s-au concretizat în primãfazã prin abrogarea lui F.T./CBRN-1, Manualul acþiunilorde Apãrare CBRN, aprobat cu ordinul nr.S.M.G.-54/09.10.2006, urmatã de faza constituiriiunei bibliografii principale, ce asigurã compatibilitateaºi interoperabilitatea cu principiile ºi procedurileoperaþionale ale structurilor de apãrare CBRN,privind întocmirea SOP-urilor la nivelul unitãþilor ºimarilor unitãþi pe linia planificãrii, conducerii ºidesfãºurãrii operaþiilor în medii CBRN ºi nu în ultimrâd ca sursã bibliograficã pentru modificareaProgramelor de Instrucþie pentru Misiuni al tuturorstructurilor din arma apãrare CBRN.F.T./CBRN-14, Manualul privind protecþia colectivãîn medii CBRN este documentul prin care s-a„rãspuns” necesitãþii reglementãrii modului dedesfãºurare a activitãþilor în sistemele de protecþiecolectivã/COLPRO CBRN în condiþiile pericolului/întrebuinþãrii agenþilor CBRN, în urma apariþiei structurilorCOLPRO în organica unitãþilor, ca o consecinþãa procesului de operaþionalizare ºi modernizare aForþelor Terestre. Scopul principal al editãrii acestuimanual a fost de a rãspunde nevoii reale de reglementarea activitãþilor desfãºurate de structurileCOLPROCBRN ºi a reglementãrii managementuluiacestor sistemelor de protecþie.Manualul prezintã ca element de noutate valorificareafondului documentar pus la dispoziþie cuprivire la protecþia colectivã CBRN în vederea alinierii63

APÃRAREA CBRN 21/2012ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITAREla standardele NATO ºi realizarea interoperabilitãþii,prin detalierea modului de alegere ºi a procedurilor deintrare/ieºire în/din sistemele COLPRO CBRN, atâtpentru personalul forþelor terestre cât ºi cel al forþeloraeriene.Efectul avut în vedere are la bazã asigurareanecesarului de informaþii ºi cunoºtinþe, ce sunt îndeplinã concordanþã cu prevederile STANAG-ului2515 CBRN ediþia 1, ATP-70 - Collective protection in achemical, biological, radiological and nuclear environment(CBRN - COLPRO), pe care comandanþii ºi statelemajore ale unitãþilor ºi marilor unitãþi trebuie sã ledeþinã în vederea utilizãrii sistemelor COLPRO, iarpersonalul ce încadreazã structurile de protecþie colectivãsã fie în mãsurã sã aplice ºi totodatã sã respecteprocedurile de operare specifice zonei de control acontaminãrii/Contamination Control Area/CCA.Implicaþiile prevãzute a le avea acest manualasupra celorlalte reglementãri în vigoare, de principiu,au fost planificate în vederea constituirii unei sursebibliografice pentru întocmirea SOP-urilor la nivelulunitãþilor ºi marilor unitãþi ºi a Programelor deInstrucþie pentru Misiuni ale structurilor de protecþiecolectivã din arma apãrare CBRN. O pregãtire cât maitemeinicã ºi adecvatã pentru o intervenþie oportunãîn cazul unor pericole CBRN contribuie semnificativla protecþia forþelor ºi a populaþiei civile.F.T./CBRN-10, Manualul operatorului privindavertizarea, raportarea ºi prognoza riscurilor în cazulincidentelor CBRN abordeazã, în principal, rolul ºiposibilitãþile de întrebuinþare ale Sistemului deSupraveghere ºi Avertizare CBRN/SSA CBRN ºi circuitulinformaþional în cadrul acestuia. Pe de o parte,manualul oferã cunoaºterea funcþionãrii ºi folosireaSSA CBRN ca o componentã importantã ºi activã aapãrãrii CBRN la dispoziþia comandanþilor ce duce lacreºterea nivelului de protecþie a forþelor ºi al sprijinuluioperaþiilor acestora, iar pe de altã parte este un ghidpractic ºi util ce orienteazã operatorii din centrele/subcentrele CBRN asupra modului de lucru privindraportarea atacurilor CBRN ºi a ariilor de pericol asociate,în scopul luãrii oportune a mãsurilor de apãrareCBRN pentru evitarea sau reducerea la minim apierderilor.Elemente de noutate sunt valorificate prin detaliereamodului de avertizare ºi raportare, precum ºi a procedurilorde realizare/reprezentare a prognozei incidentelorCBRN. Totodatã, prezintã instrucþiuni privindforma text a rapoartelor/mesajelor CBRN, rapoartelorreferitoare la utilizarea armelor CBRN de cãtre forþelealiate/STRIKWARN 3 , rapoartelor privind interceptarearachetelor balistice/MIR 4 , precum ºi arapoartelor privind eliberarea accidentalã a materialelorpericuloase/HAZWARN 5 .Principalele efecte avute în vedere au la bazãasigurarea necesarului de informaþii ºi cunoºtinþe învederea avertizãrii, raportãrii ºi prognozãrii pericolelorîn cazul incidentelor CBRN, compatibile custructurile similare NATO, precum ºi stabilirea unuimod de lucru unitar în reprezentarea/prognozareaatacurilor/incidentelor CBRN, respectiv a ariilor depericol asociate, atât de cãtre personalul forþelor terestrecât ºi cel al forþelor aeriene.Implicaþiile manualului asupra celorlalte reglementãriîn vigoare s-au concretizat, în primã etapã,prin abrogarea lui F.T./CBRN-10, Manualul operatoruluipentru raportarea exploziilor nucleare,atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizareapericolelor asociate ºi zonelor de pericol, ediþie2007, urmând a-ºi dovedi eficienþa în desfãºurareainstruirii operatorilor din centrele/subcentrele CBRNºi a militarilor din circuitul informaþional din cadrulSSA CBRN prin întocmirea SOP-urilor pe linia avertizãriºi raportãri incidentelor CBRN, precum ºi aProgramelor de Instrucþie pentru Misiuni ale structurilorde cercetare CBRN ºi comandanþilor subunitãþilorde celelalte arme.Ca perspectivã, pe o perioadã relativ scurtã detimp 6 , în vederea actualizãrii informaþiei ºi adaptãriiactelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelormilitare la noile cerinþe ºi acorduri de standardizare seau în vedere a fi elaborate ºi revizuite, urmãtoareleacte normative specifice ºi manuale, astfel: Dispoziþia ºefului Statului Major General pentruutilizarea prevederilor STANAG 4192 (EDITION-2)- Design Criteria and Construction Parameters for CollectiveProtection (COLPRO) Facilities on Land de cãtre toatecategoriile de forþe ale Armatei României;3. STRIKWARN - Nuclear Strike Warning Message.4. MIR - Missile Intercept Report.5. HAZWARN - Hazard Warning.6. În aceastã perioadã se au în vedere manualele prinse în Planul cu actele normative specifice, doctrinele ºi manualelemilitare ce urmeazã sã fie avizate de Comisia pentru acte normative specifice, doctrine ºi manuale militare aStatului Major al Forþelor Terestre elaborate de Baza de Instruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL” în anul 2012ºi anul 2013.64

APÃRAREA CBRN 21/2012ACTE NORMATIVE SPECIFICE, DOCTRINE ªI MANUALE MILITARE F.T./NBC-4, Manualul pentru luptã al plutonuluidin arma apãrare nuclearã, biologicã ºi chimicã,ediþie 2006, în anul 2012; Ap.NBC-4/5, Manualul instrucþiei militarilorNBC – servanþi la autospeciala de fumizare, ediþie2001, care este necesar a fi abrogat datoritã transformãriistructurilor de apãrare CBRN în ArmataRomâniei, în anul 2012; F.T./NBC-5, Manualul pentru luptã al grupeidin arma Apãrare NBC, ediþie 2006, în anul 2013; F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucþiei pentruapãrare CBRN, ediþie 2007, în anul 2013; F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaºilor CBRN,ediþie 2008, în anul 2013.Aceasta a fost o prezentare succintã a rezultatelormuncii depuse unui colectiv restrâns, inimos ºiconºtient de importanþa respectãrii angajamentelor ºitermenelor asumate, în conformitate cu prevederilelegislaþiei în vigoare.* **În concluzie, credem cã ne putem face o imagineclarã asupra „necesitãþii actualizãrii informaþiei” pentruacoperirea cu acte normative specifice, doctrine ºimanuale militare a disciplinelor de studiu pentru aputea face faþã cu succes misiunilor din spaþiul deluptã al operaþiilor militare într-un mediu contaminatchimic, biologic sau radiologic ori supus efectelorcombinate ale exploziilor nucleare. Totuºi, nu trebuiesã ne ferim a adãuga faptul cã susþinerea ºi participarea„externã” la acest efort a fost realmente redusã,excepþiile constituindu-le cei care au trecut sau trec înmomentul de faþã prin acelaºi proces - „nevoia de colaborare”– în vederea corelãrii cu ansamblul noilor reglementãriinterne, cu tratatele internaþionale la careRomânia este parte sau cu prevederile acordurilor destandardizare NATO/UE. Totdeauna am salutat„implicarea directã” în elaborarea actelor normativespecifice ºi a manualelor militare a câte unuireprezentat al celorlalte structuri de apãrare CBRN,precum ºi „implicarea constantã” a tuturor structurilorconsultante, care au elaborat observaþii ºipropuneri benefice, privind îmbunãtãþirea conþinutuluiacestora. Cu aceastã ocazie, dorim sã le mulþumim,atât comandanþilor acestor unitãþi, cât ºi acelor persoanecare sau implicat în procesul de elaborare alactelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelormilitare, având în vedere competenþa profesionalã aacestora ºi consultanþa de care am beneficiat.Având în vedere îmbunãtãþirea desfãºurãriiactivitãþii de realizare a cadrului normativ specific viabil,unitar ºi coerent, sperãm pe viitor la o „participareºi implicare mai activã” a personalului care a participatºi participã la misiuni pe teritoriul naþional sau în afaraacestuia, constituindu-se în „senzori” de colectare adatelor ºi observaþiilor pentru elaborarea lecþiilorînvãþate, þinându-se cont de faptul cã potrivit condiþiiloractuale, conceptual, ciclul funcþional al actelornormative specifice, doctrinelor ºi manualelor militareelaborate în Forþele Terestre are o duratã de 3–5 ani.65

66APÃRAREA CBRN 21/2012Se spune cã nimic nu este la fel de constantca schimbarea. Acest lucru este de asemeneavalabil ºi pentru societãþile individuale care ocupãlocul central într-o organizaþie. Cuvintele cheie ca ºicriza financiarã, schimbãrile climatice, globalizarea ºiintegrarea europeanã pot sublinia omniprezenþaorganizaþiilor în procesul de schimbare. Nu este demirare faptul cã problemetica ºi “managementulschimbãrii” au locul lor special în programele ºcolare.Totul se bazeazã pe principiul “Need to know” (necesitateade-a cunoaºte), iar schimbarea este un domeniupe care trebuie sã-l cunoaºtem pentru a nu lãsaziua de mâine sã ne surprindã negativ.Dacã la început, managementul era acþiunea princare activitãþile ce se produceau într-un proces erauajustate în sensul optimizãrii, ulterior sensul a fost lãrgit,iar conferinþa ºcolii Princeton asupra evoluþieidefiniþiei managementului din anul 2004 a definitmanagementul ca fiind conducerea unui proces.Conducerea unui proces, pentru a þine pasul cutendinþele actuale trebuie sã þinã seama de schimbare.Schimbarea are, de obicei douã dimensiuni. Ea combinãinovarea ºi învãþarea într-o naturã paradoxalãcãci, pentru a reuºi, schimbarea trebuie sã nu intervinãîn stabilitatea orgnizaþiei unde se produce.Schimbarea este mijlocul prin care se ajunge lamai bine, esenþa inovãrii, expansiunii ºi evoluþiei.În literatura românã de specialitate, profesoruluniversitar dr. Neculae Nãbârjoiu 1 considerã cã“nevoia de schimbare, de reformã, respectiv cursa furibundãdupã calitate, competenþã, eficacitate presupune efort managerialatât organizatoric pentru performarea organizaþiei,cât mai ales pentru motivarea atacanþilor acelei structurisociale. Nevoia de schimbare este evidentã în orice dinamicãa vieþii sociale, dar metodologia ºi momentul oportun suntelemente de fineþe, de artã managerialã, de strategie istoricã,de ºtiinþã a conducerii”.OPINII * ARGUMENTEMANAGEMENTUL SCHIMBÃRII ÎN ORGANIZAÞIISublocotenet Adriana-Elena PÃTRUBaza de Instruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL”“Schimbarea nu este doar necesarã vieþii, este viaþa însãºi”Toffler, 1970Problematica referitoare la conducerea schimbãrilora constituit subiect de analizã ºi pentru specialiºtiiamericani în domeniul managementului.Astfel, J. Ivancevich, James H. Donnely ºi JamesGibson 2 considerau, managementul schimbãrii, ca unproces sistematic care poate fi împãrþit în mai multesubprocese ºi în acest sens propuneau urmãtoareametodologie de parcurs: identificarea factorilor care declanºeazãschimbarea; recunoaºterea nevoii de schimbare; diagnosticarea problemei; identificarea metodelor ºi alternativelor princare se va efectua schimbarea; prezentarea condiþiilor existente; selectarea metodei; învingerea rezistenþei la schimbare; implementarea ºi coordonarea schimbãrii.În ceea ce priveºte managementul schimbãrii,cei doi specialiºti americani 3 analizeazã pe de oparte procesul de planificare a schimbãrilor, carerezultã în urma reevaluãrii permanente ale sistemuluide obiective al organizaþiei ºi pe de altãparte procesul de implementare a managementuluischimbãrii, precizând în acest sens urmãtoarelesegmente: schimbãri în structura organizaþiei; schimbãri în tehnologia existentã; schimbãri în metodele ºi tehnicile de fundamentarea deciziilor; schimbãri în dinamica grupurilor organizaþionale; schimbãri în comportamentul membrilororganizaþiei.Ca definiþie managementul schimbãrii esteprocesul prin care se ajutã organizaþiile sã introducãschimbarea.1. Nãbârjoiu N. “Metode moderne de management al firmei”, Ed. Universitarã, Bucureºti, 2007, pag. 169.2. Ivancevich J., Gibson J., Donnelz J.H. “Management”, Homewood Press, Boston, 1989, pag. 302.3. Massie J., Doglas J , Managing a Contemporany Introduction, Prentoce Hall, New Jersey, 1987.

Managementul schimbãrii oferã suportul teoreticnecesar în vederea abordãrii realiste de cãtre manageria fenomenelor schimbãrii, oferind posibilitatea conturãriiunei imagini cuprinzãtoare asupra factorilor ºiinfluenþelor determinate ale schimbãrii. Avem douãabordãri de ansamblu ale procesului schimbãri, concretizateîn concepþia sistemicã ºi teoria interdependenþelor.Prin extrapolarea teoriei sistemelor la analizaorganizaþiilor, concepþia sistemicã, considerã întreprindereaca un sistem complex, dinamic, adaptabil ºiautoreglabil ale cãrui componente interacþioneazã reciproc.Potrivit teoriei interdependenþelor, organizaþiilese aflã sub incidenþa unui complex de factori proveniþidin mediu. Eficienþa acestora depinde în acestã abordarede gãsirea unui mix potrivit între structurã,tehnologii, strategii, nevoi ºi convingeri ale oamenilorºi influenþei mediului.Managementul schimbãrii trebuie sã înceapã cu oamplã analizã ºi diagnozã a riscurilor în condiþiileconectãrii la o dinamicã accentuatã. Un punct nodal îlconstituie considerarea informaþiei ca pe o resursãvitalã a managementului ºi selectarea în consecinþã aacelor metode de culegere ºi prelucrare a datelor pecare sã le valorifice corespunzãtor necesitãþilor.Managementul schimbãrii are rolul de a prevedeaevoluþiile externe, interne, efectele deciziilor, de afacilita ºi echilibra procesul de tranziþie de la o stare destabilitate la alta.Plecând de la premisa cã managementul schimbãriieste strâns legat de individ, ºi mai mult, de factoruluman, intervine, deci, conexiunea cu managementulresurselor umane. Trei aspecte importante pentruaceastã legãturã ar fi: cunoaºterea noilor tendinþe îndezvoltarea organizaþiilor, cererea pentru competenþeºi calificãri adecvate ºi cum trebuie realizat managementulschimbãrii.Deoarece managementul schimbãrii þine cont înprimul rând de factorul uman, putem spune cã aretrei mari puncte de plecare:Structura - include douã mari dimensiuni,structura formalã ºi aplicarea procesului de managementprin aplicarea de strategii ºi resurse.Structura, în esenþã simplã, duce la organizarea destrategii informale, care pe termen lung pot duce laschimbare.APÃRAREA CBRN 21/2012OPINII * ARGUMENTEPuncte de plecare în managementul schimbãrii 4Structurǐ strategie;̌ structurã;̌ proces de organizare;̌ resurse;̌ tehnologie.Culturã̌ simboluri;̌ structurã;̌ valori ºinorme;̌ ipoteze debazã.Cultura - este o dimensiune persistentã, ceconþine atitudini, valori ºi norme atât informale câtºi formale. Indivizii sunt în mare mãsurã independenþi,dar o schimbare la nivelul individului ºi oschimbare structuralã, fãrã a fi asociatã cu dimensiuneaculturalã a organizaþiei, poate însemna o atitudinedisfuncþionalã a organizaþiei.Fiecare organizaþie are o anumitã culturã, înfuncþie de care trebuie fãcute anumite schimbãri.Organizaþiile sunt ierarhice prin natura lor ºi aupatru niveluri: strategice, operaþionale, tactice ºi deexecuþie 5 .nivel strategicidei - obiective - politici4. Tomas Lauer, Change management - Grundlangen und Erfolgsfaktoren, Springer, 2012, pag.65. Managementul schimbãrii, Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrãþire instituþionalãRO03/IP/OT/01, UCRAP, pag. 15.6. J.A. Schermerhorn, Management Eight Edition, J.Wiley, New York, 2005, pag. 448.67nivel tacticplanuri bugetnivel operaþionalreguli- ordine curentenivel executivstrategii - planuri de execuþieIndiviď competenþe;̌ roluri;̌ comportament.Pentru a înþelege strategiile schimbãrii organizaþionaletrebuie sã urmãrim procesul planificãriistrategice 6 . Pentru a iniþia procesul de dezvoltareorganizaþionalã, este necesar stabilirea relaþiei deschimbare ºi crearea de legãturi cu membrii sistemelorde schimbare. Urmeazã urmãtorul proces,acela de diagnosticare, ce are ca acþiuni culegereadatelor, analiza acestora ºi stabilirea obiectivelorschimbãrii. Aceasta reprezintã decristalizarea organizaþiei.Schimbarea propriu-zisã se manifestã prinintervenþia care are loc în organizaþie. Iniþierea de

APÃRAREA CBRN 21/2012OPINII * ARGUMENTEacþiuni de colaborare în vederea implementãriischimbãrii dorite este acþiunea principalã în stagiulde schimbare. Evaluarea în procesul schimbãriiplanificate se manifestã prin ranforsarea ºi sprijinireaschimbãrii în organizaþie. Ultimul stagiu alprocesului îl reprezintã realizarea relaþiei finaledintre organizaþie ºi schimbare.Dezvoltarea organizaþionalã, ca abordare globalãa schimbãrilor în cadrul unei organizaþii, sedeosebeºte de alte metode de schimbare, în specialprin urmãtoarele elemente 6 : dezvoltarea organizaþionalã vizeazã creareaunei schimbãri autodirijate la care participã, chiarse consacrã, cei interesaþi. Problemele ce trebuierezolvate în cadrul unei asemenea schimbãri suntacelea care îi identificã pe membrii organizaþieidirect vizaþi; dezvoltarea organizaþionalã este o tentativãde schimbare a întregului sistem, o dezvoltaredurabilã, care face ca organizaþia sã fie mai eficientã.Se pleacã de la premisa cã organizaþia trebuieabordatã în totalitatea ei ºi nu este posibilã schimbareaunei pãrþi fãrã a schimba ansamblul; dezvoltarea organizaþionalã acordã, de regulã,aceeaºi importanþã rezolvãrii imediate a problemelor,dar ºi evoluþiei pe termen lung a organizaþiei.Cu alte cuvinte, trebuie pregãtit personalulpentru a rezolva atât problemele curente cât ºiproblemele viitoare; dezvoltarea organizaþionalã pune, în maimare mãsurã decât alte metode, accentul pe unproces colectiv de colectare a datelor, de diagnosticareºi de acþiune în vederea rezolvãrii problemelor; dezvoltarea organizaþionalã merge adeseapânã la implementarea unor noi structuri organizatorice,amenajãri originale ºi relaþii care renunþã lafolosirea metodelor birocratice tradiþionale.Societatea contemporanã este în momentul defaþã într-o perioadã de schimbare acceleratã.Structurile sociale ºi economice, mentalitãþile,reprezentãrile colective, practicile sociale, stilurilede comportament sunt într-o continuã schimbare ºireorganizare, pentru a ajunge la ceea ce populaþiadoreºte, la ceea ce se aºteaptã. Nimic nu mai poateevolua la standardele pe care le avea înainte.Generaþiile sunt altele, noul este pe primul plan,integrarea, globalizarea, dar mai ales posibilitateaacestora de a înþelege într-o manierã comunãfoarte importantã.Altfel spus, schimbarea organizaþionalãprimeºte imbolduri în principal din partea necesitãþilorstrategice de menþinere ºi evoluþie, dezvoltarea organizãrii într-un cadru în care schimbareaeste un perpetuum mobile. Procesul numerge numai într-o singurã parte, acest caracterpierzându-l în favoarea faptului cã schimbarea areºi revers.Economia mondialã simte nevoia schimbãrii,aflatã sub impulsul influenþelor provenite dinzonele tehnice, ale redimensionãrii economice,politice ºi sociale, toate aflându-se sau fiind determinateîn zona intervenþiilor profesionale.Centrele de decizie sunt într-o continuã dislocare,situaþiile se complicã, se modificã, viteza dereacþie este mai mare.BIBLIOGRAFIE1 Nãbârjoiu N. “Metode moderne de management alfirmei”, Ed. Universitarã, Bucureºti, 2007.2. Ivancevich J., Gibson J., Donnelz J.H.“Management”, Homewood Press, Boston, 1989.3. Massie J. Doglas J , Managing a ContemporanyIntroduction, Prentoce Hall, New Jersey, 1987.4. Tomas Lauer, Change management -Grundlangen und Erfolgsfaktoren, Springer, 2012.5. Managementul schimbãrii, Suport de curs realizatîn cadrul proiectului de înfrãþire instituþionalãRO03/IP/OT/01, UCRAP.6. Schermerhorn J.A., Management, Eighth Edition,J.Wiley, New York, 2005.7. Anderson D., Anderson L.A., Beyond changemanagement, Pfeiffer, San Francisco, 2010.8. Hellriegel D., Slocum J. W., Woodman R. W.,management des organisations, De Boeck Université,Paris, 1997.9. Pugh D., International Management, UnitedKingdom, 2000.6. D. Hellriegel, J.W. Slocum, R.W. Woodman, Management des organisations, De Boeck Université, Paris, 1997,pag. 619.68

APÃRAREA CBRN 21/2012EXTAZSuntem atât de tineriCã au înflorit munþiiPe marginea ceruluiªi atât de frumãºiCã nu ne putem privi în ochi!Pe tot pãmântulDe iubirea noastrãNu mai e locEu sunt rugulªi te aºtept în braþeCa pe un foc!LIMBA ROMÂNÃCunosc Limba RomânãAtât cât sã mã rogÎn fiecare zi.Atât cât sã scriu un vers liniºtitSau un vers puþin îndurerat.Cunosc Limba RomânãCuratãA bunicilor mei,Trãind cu capul plecat.JERTFA PRÃPASTIEIDuc lipsã de o vorbã bunã,De un zâmbet în trecere-aruncat.Duc lipsã de o liniºte-adâncãªi-un dor nevinovat.Steaua mea deja ruginitã,Sub care imperfect m-am nãscut,S-o cheme cineva spre luminãS-o ºlefuiascã în scut,Cã deznãdejdea ºi-a timis cohorteleAl nimãnui sunt, sunt învins!Milã mi-e de mine cã pierªi nu am ars ca sã fiu stins.Duc lipsã de o vorbã bunãDar am aflat-o Doamne-smintitã-Deci, jertfa prãpastiei mã socotLa rându-i de alta înghiþitã.Care se înghite ºi pe ea apoiªi care urlã ºi care sfãrâmãªi care se lasã sublim înghiþitãDe prãpastia cea mai hapsânã!Un templu din inimã arzândAº vrea sã-i ridicAcestui grai care-a luptatSã nu disparã.Pe cel mai luminos “picior de plai”-fericirea mea cea mai rarã-Cunosc Limba Românãªi ea începe sã îl recunoascãPe fiul adesea pierdut.Mã nasc din tine, Limbã Românã,ªi mor în tine ca-ntr-un început.Fericirea mea cea mai rarãSã te mãrturisesc mi-a fost sortit.Tu, care-mi eºti spre Împãrãþia scarãªi dor nebãnuit ...Cunosc Limba RomânãSunt fericit!Poezii - Alexandru HALUPA, volumul Amurg de înviere, editura Proilavia, Brãila, 2012.69

APÃRAREA CBRN 21/2012UMOR CAZON70Paginã realizatã rde Plutonier Ioan NEGREA