21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

provocările prezente cele maiimportante, şi anume, migraţia forţei demuncă. Nediversificarea economieilocale va duce la continuarea tendinţeide migrare a Bârlădenilor, şi, implicit, laapariţia unui deficit de forţă de muncăpe termen mediu şi lung. Datorită lipseioferirii de facilităţi investitorilor străini,ponderea acestora în economiamunicipiului Bârlad va rămâne scăzută.Urmarea scenariului inerţial are însăimplicaţii şi în alte sectoare, investiţiile înservicii publice, infrastructură oriamenajare urbană putând a se diminuaca efect al slabei dezvoltări economice.susţin mediul de afaceri, fără a sedirecţiona către un singur sectoreconomic cum este cel agroalimentar.Autorităţile publice locale se vor axa şipe atragerea investitorilor străini prinpromovarea oportunităţilor de investiţiiexistente şi oferirea de facilităţiacestora. De asemenea, acest scenariupresupune îmbunătăţirea colaborăriidintre mediul privat şi mediul public şiimplementarea de parteneriate pentrudezvoltarea municipiului Bârlad.Impactul scenariului dezvoltăriiintegrate ţine atât de creştereaproductivităţii IMM-urilor din Bârlad, câtşi de creşterea nivelului salarial şi anumărului de locuri de muncă existente.Din aceste motive, scenariul dezvoltăriiintegrate este considerat cel mai favorabilpentru municipiul Bârlad, şi se propune afi luat în considerare în elaborareaplanurilor de acţiune sectoriale.tendinţa de dezvoltare spaţială a municipiului BârladCel de-al doilea scenariu propus este celal dezvoltării sectorului agroalimentar. Înaceastă situaţia, autorităţile publicelocale vor investi în extinderea Centruluide Afaceri Tutova şi creareainfrastructurii necesare pentrudesfăşurarea de activităţiagroalimentare (delimitarea şiîmprejmuire terenului, extindereareţelelor de utilităţi, construcţia unuicentru de depozitare a produseloragricole). La baza acestui scenariu stăpotenţialul agricol ridicat deţinut dejudeţul Vaslui, acesta fiind unul dintrejudeţele cu cea mai mare suprafaţă aterenurilor agricole din România.Scenariul dezvoltării sectoruluiagroalimentar are însă dezavantajulfaptului că nu contribuie la diversificareaactivităţilor economice din Bârlad şi nurezolva problema migraţiei populaţiei.Pentru diminuarea plecării forţei demuncă din Bârlad cea mai potrivităalternativă este scenariul dezvoltăriiintegrate sau al dezvoltării compuse. Înacest scenariu, autorităţile publice locale91