21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf 21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
1990199119921993199419951996199719981999200020012002200320042005200620072008200919901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009Auditul socio-economic al Municipiului Bârladanul ultimei reparaţii, întreţinere a străzilor orăşeneşti- pondere din total străzi-29,9%21,0%0,3% 0,3% 1,2% 1,8% 1,5%4,6%11,0%2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Sursa: Consiliul Local Bârladlungimea reţelei noi de distribuţie a apei potabile pusă în funcţiunePerioada 1990-199411.624 mPerioada 1995-19994.995 mPerioada 2000-20043.734 mPerioada 2005-200910.422 mSursa: Consiliul Local Bârladlungimea reţelei noi de canalizare pusă în funcţiunePerioada 1990-19944.174 mPerioada 1995-19992.907 mPerioada 2000-20041.756 mPerioada 2005-200914.790 mSursa: Consiliul Local Bârlad78
Administraţie publicăPrincipalele problemeCea mai stringentă problemă amunicipiului Bârlad, conformrezultatelor sondajului de opinie realizat,este lipsa locurilor de muncă. Rataridicată a persoanelor fără loc de muncăare o contribuţie majoră la scădereagenerală a nivelului de trai, a puterii decumpărare şi determină apariţiafenomenelor sociale negative.A doua problemă, după frecvenţamenţionării, este starea proastă ainfrastructurii rutiere, considerată a fiatât o cauză pentru disconfortullocalnicilor dar şi o piedică pentrudezvoltare economică locală.Lipsa unei variante ocolitoare amunicipiului este o altă problemă cu carese confruntă comunitatea locală. Încontextul dezvoltării traficului rutier petraseul Iaşi/Chişinău-Bucureşti,problemele cauzate de traversareaoraşului de către autovehiculele întranzit vor deveni din ce în ce mai mari.Printre efectele negative ale traversăriioraşului de către autovehiculele aflate întranzit se numără poluarea fonică,poluarea aerului, incidenţa ridicată aaccidentelor rutiere, aglomerareatraficului în zona centrală, deteriorareacarosabilului, trepidaţii care afecteazăstructura clădirilor etc.Nemulţumirile referitoare la utilităţilepublice apar menţionate pe locurile 4 şi 7în ierarhia principalelor problemelocale. Sistemul de canalizare estemult mai des enunţat de cătrerespondenţi, aceştia reclamând înspecial lipsa reţelelor de canalizare înunele zone din oraş. Nemulţumirilereferitoare la reţeaua de apă se referăla întreruperile dese cauzate deproblemele tehnice care apar dincauza vechimii reţelei de distribuţie.Pe locul 5 este menţionată problemasărăciei şi a nivelului scăzut de trai,care influenţează dezvoltareaeconomică şi socială a municipiului şicare este, de fapt, un efect al lipseilocurilor de muncă (prima problemămenţionată) şi al nivelului salarialscăzut.O problemă deloc de neglijat este cea acâinilor vagabonzi. Această problemă afost menţionată cel mai des în zonaCentru şi în zona Gară.Comunitatea conştientizează lipsafondurilor pentru investiţiile locale şi omenţionează pe locul 7 în ierarhiaproblemelor municipiului.Printre problemele care au fostmenţionate cu o frecvenţă mai redusă senumără şi aspectul inestetic al unor zoneurbane, lipsa zonelor de agrement,problemele din sistemul sanitar,numărul mare al cerşetorilor etc.principalele probleme ale municipiului Bârlad*- opiniile comunităţii locale -12345678Legenda:4,9%4,3%3,9%3,0%7,3%10,1%19,6%25,9%* frecvenţa de apariţie din totalul răspunsurilor valide1. Lipsa locurilor de muncă / şomajul2. Starea proasta a infrastructurii rutiere3. Lipsa şoselei de centură4. Starea/Lipsa sistemului de canalizare5. Sărăcia / nivelul scăzut de trai6. Câinii vagabonzi7. Starea precară a reţelei de apă8. Lipsa fondurilor / lipsa investiţiilorSursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.79
- Page 28 and 29: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 30 and 31: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 32 and 33: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 34 and 35: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 36 and 37: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 38 and 39: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 40 and 41: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 42 and 43: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 44 and 45: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 46 and 47: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 48 and 49: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 50 and 51: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 52 and 53: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 54 and 55: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 56 and 57: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 58 and 59: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 60 and 61: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 62 and 63: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 64 and 65: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 66 and 67: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 68 and 69: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 70 and 71: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 72 and 73: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 74 and 75: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 76 and 77: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 80 and 81: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 82 and 83: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 84 and 85: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 86 and 87: Dezvoltare socială
- Page 89 and 90: II.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE89
- Page 91 and 92: provocările prezente cele maiimpor
- Page 93 and 94: II.2. OBIECTIVE93
- Page 95 and 96: Obiectivele sectoriale şi contribu
- Page 97 and 98: II.3. SURSE DE FINANŢARE A PROIECT
- Page 99 and 100: - infrastructuri legate, în specia
- Page 101 and 102: neeligibilă atât pentru accesarea
- Page 103 and 104: II.4. PLANURI SECTORIALE DE ACŢIUN
- Page 105 and 106: Plan de măsuriMăsura 1.1. Reabili
- Page 107 and 108: Secţiunea 2. InfrastructurăObiect
- Page 109 and 110: M2.4. Dezvoltarea şi modernizarea
- Page 111 and 112: M3.1. Dezvoltarea serviciilor de tr
- Page 113 and 114: Secţiunea 4. Dezvoltare economică
- Page 115 and 116: Secţiunea 5. Dezvoltare socialăOb
- Page 117 and 118: M5.2. Dezvoltarea şi modernizarea
- Page 119 and 120: M6.1. Îmbunătăţirea promovării
- Page 121 and 122: Secţiunea 7. MediuObiective sector
- Page 123 and 124: Secţiunea 8. Cultură, tineret şi
- Page 125 and 126: Secţiunea 9. Administraţia public
- Page 127 and 128: Legături cros-sectorialeLegăturil
Administraţie publicăPrincipalele problemeCea mai stringentă problemă a<strong>municipiului</strong> Bârlad, conformrezultatelor sondajului <strong>de</strong> opinie realizat,este lipsa locurilor <strong>de</strong> muncă. Rataridicată a persoanelor fără loc <strong>de</strong> muncăare o contribuţie majoră la scă<strong>de</strong>reagenerală a nivelului <strong>de</strong> trai, a puterii <strong>de</strong>cumpărare şi <strong>de</strong>termină apariţiafenomenelor sociale negative.A doua problemă, după frecvenţamenţionării, este starea proastă ainfrastructurii rutiere, consi<strong>de</strong>rată a fiatât o cauză pentru disconfortullocalnicilor dar şi o piedică pentru<strong>de</strong>zvoltare economică locală.Lipsa unei variante ocolitoare a<strong>municipiului</strong> este o altă problemă cu carese confruntă comunitatea locală. Încontextul <strong>de</strong>zvoltării traficului rutier petraseul Iaşi/Chişinău-Bucureşti,problemele cauzate <strong>de</strong> traversareaoraşului <strong>de</strong> către autovehiculele întranzit vor <strong>de</strong>veni din ce în ce mai mari.Printre efectele negative ale traversăriioraşului <strong>de</strong> către autovehiculele aflate întranzit se numără poluarea fonică,poluarea aerului, inci<strong>de</strong>nţa ridicată aacci<strong>de</strong>ntelor rutiere, aglomerareatraficului în zona centrală, <strong>de</strong>teriorareacarosabilului, trepidaţii care afecteazăstructura clădirilor etc.Nemulţumirile referitoare la utilităţilepublice apar menţionate pe locurile 4 şi 7în ierarhia principalelor problemelocale. Sistemul <strong>de</strong> canalizare estemult mai <strong>de</strong>s enunţat <strong>de</strong> cătrerespon<strong>de</strong>nţi, aceştia reclamând înspecial lipsa reţelelor <strong>de</strong> canalizare înunele zone din oraş. Nemulţumirilereferitoare la reţeaua <strong>de</strong> apă se referăla întreruperile <strong>de</strong>se cauzate <strong>de</strong>problemele tehnice care apar dincauza vechimii reţelei <strong>de</strong> distribuţie.Pe locul 5 este menţionată problemasărăciei şi a nivelului scăzut <strong>de</strong> trai,care influenţează <strong>de</strong>zvoltareaeconomică şi socială a <strong>municipiului</strong> şicare este, <strong>de</strong> fapt, un efect al lipseilocurilor <strong>de</strong> muncă (prima problemămenţionată) şi al nivelului salarialscăzut.O problemă <strong>de</strong>loc <strong>de</strong> neglijat este cea acâinilor vagabonzi. Această problemă afost menţionată cel mai <strong>de</strong>s în zonaCentru şi în zona Gară.Comunitatea conştientizează lipsafondurilor pentru investiţiile locale şi omenţionează pe locul 7 în ierarhiaproblemelor <strong>municipiului</strong>.Printre problemele care au fostmenţionate cu o frecvenţă mai redusă senumără şi aspectul inestetic al unor zoneurbane, lipsa zonelor <strong>de</strong> agrement,problemele din sistemul sanitar,numărul mare al cerşetorilor etc.principalele probleme ale <strong>municipiului</strong> Bârlad*- opiniile comunităţii locale -12345678Legenda:4,9%4,3%3,9%3,0%7,3%10,1%19,6%25,9%* frecvenţa <strong>de</strong> apariţie din totalul răspunsurilor vali<strong>de</strong>1. Lipsa locurilor <strong>de</strong> muncă / şomajul2. Starea proasta a infrastructurii rutiere3. Lipsa şoselei <strong>de</strong> centură4. Starea/Lipsa sistemului <strong>de</strong> canalizare5. Sărăcia / nivelul scăzut <strong>de</strong> trai6. Câinii vagabonzi7. Starea precară a reţelei <strong>de</strong> apă8. Lipsa fondurilor / lipsa investiţiilorSursa: Sondaj <strong>de</strong> opinie realizat în luna mai 2010.79