21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – MediuPuncte tari• Existenţa a 7 de puncte de prelevare a probelor destabilire a calităţii aerului la nivelul municipiului Bârladpoziţionate în zone strategice;• La nivelul municipiului nu sunt înregistrate depăşiri alelimitelor admise prevăzute de legislaţia în vigoarepentru oxizi de sodiu şi azot, pulberi în suspensie,pulberi sedimentabile şi a metalelor grele;• Se constată o îmbunătăţire a calităţii aerului din punctde vedere al valorilor amoniului în atmosferă;• Reducerea cu aproximativ 50% a emisiilor totale degaze cu efect acidifiant;• Existenţa resurselor hidrologice diversificate (apecurgătoare, subterane, acumulări);• Existenţa staţiei de sortare a deşeurilor;• Suprafaţa terenurilor poluate de către unităţileindustriale au fost supuse programe întreprinse pentrureconstrucţia/remedierea ecologică (fiind susţinutefinanciar de poluanţii responsabili);• Evoluţia negativă a cantităţii de deşeuri industriale;• Ponderea deşeurilor biodegradabile în totalul cantităţiideşeurilor generate este de 99,6%.Oportunităţi• Unul dintre obiectivele Planului Local de Acţiune pentruMediu al judeţului Vaslui este „Reabilitarea sistemuluide canalizare menajeră şi canalizării pluviale prăbuşitedin municipiul Bârlad”;• Campanii de educare a elevilor spiritul ecologic;• Implicarea populaţiei în activităţile de educaţieecologică;• Organizarea de evenimente speciale pe teme de mediula nivel judeţean;• Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţieimediului;• Fondurile disponibile din surse europene sau naţionalepentru susţinerea proiectelor de mediu.Puncte slabe• Apele de pe teritoriul municipiului Bârlad sunt încadratela nivelul III de calitate (calitate moderată);• Procentul deşeurilor municipale generate şi necolectatese ridică la 14%;• Lipsa unei platforme de depozitare a deşeurilor (înprezent deșeurile generate la nivelul municipiului sunttransportate la rampa Rateş Tecuci);• Lipsa implicării populaţiei în campaniile de colectareselectivă a deşeurilor, utilizarea necorespunzătoare apubelelor destinate colectării selective;• Cantitatea de deşeuri generată pe cap de locuitor estesuperioară celei judeţene şi regionale;• Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şielectronice este nesemnificativă (0,04% din totalulcantităţii colectate la nivelul judeţului);• Neimplicarea mai activă a elevilor şi tinerilor în acţiunide ecologizare a spaţiilor verzi.Ameninţări• Lipsa fondurilor pentru susţinerea investiţiilor necesarepentru alinierea la standardele de mediu, atât îndomeniul public dar şi în cel privat;• Lipsa de colaborare a populaţiei pentru funcţionalizareasistemului de colectare selectivă.66