21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Auditul socio-economic al Municipiului Bârladpentru instalaţiile care generează emisiide C02.În ceea ce priveşte emisiile de gaze cuefect de seră provenite din transport, înRomânia în anul 2008, acestea se cifraula 14.680 mii tone, reprezentând doar1,5% din totalul emisiilor de la nivelulUE27. Spania, Italia, Franţa, MareaBritanie şi Germania sunt ţările careînregistrează o pondere de peste 10%din emisiile de gaze cu efect de serăprovenite din transport din UniuneaEuropeană.Locuitorii municipiului Bârlad resimtefectele traficului aglomerat şi, implicit,a gazelor provenite din transport. Dinacest punct de vedere, se va resimţi oameliorare a situaţiei odată cuconstruirea şoselei ocolitoare. În acestfel se va contribui şi la dezvoltareadurabilă a Bârladului.Conform Planului Local de Acţiune pentruMediu a judeţului Vaslui, în Bârlad nu aufost identificate în primele douăsemestre ale anului 2009 depăşiri alenivelului maxim admis pentru poluanţigazoşi şi metale.Consumul de bio-combustibil întransporturi este, însă, uşor mai scăzutîn România decât la nivelul UE27: 2,8%în România, faţă de 3,5% în UE27. Lanivelul Uniunii Europene doar 5 ţăriînregistrează o pondere mai ridicată de5% a consumului de bio-combustibil întransporturi: Franţa, Slovacia, Suedia,Germania şi Austria.România are o situaţie destul de bună încomparaţie cu majoritatea stateloreuropene şi în ceea ce priveşte pondereaenergiei din surse regenerabile, în anul2009 aceasta cifrându-se la 33%. Înacelaşi timp, la nivelul UE 27, doar 21%din energie provine din surseregenerabile, existând state precumUngaria, Estonia, Luxemburg, Belgia,Cipru, Lituania sau Polonia în careponderea energiei din surse regenerabileeste sub 10%.Potrivit Strategiei Naţionale pentruDezvoltare Durabilă a României.Orizonturi 2013-2020-2030 pentruRomânia este deosebit de importantăracordarea la cadrul general al politiciienergetice comunitare care are patruobiective majore pe termen mediu şilung: creşterea securităţii alimentării cuenergie şi a infrastructurii critice;creşterea competitivităţii în domeniulenergiei, reducerea impactului asupramediului şi integrarea în piaţa regionalăde energie.Conform Strategiei energetice a Românieipentru perioada 2007-2020, Bârladul arepotenţial în dezvoltarea energieimicrohidro, energiei eoliene şi biomasei.La nivelul Uniunii Europene dar şi la nivelnaţional s-a convenit la o serie de direcţiistrategice pentru dezvoltarea durabilă,de care se ţine ori trebuie să se ţină contşi în municipiul Bârlad:- Îmbunătăţirea eficienţei energeticepe întregul lanţ resurse - producţie –transport – distribuţie - consum finalprin optimizarea proceselor deproducţie şi distribuţie şi prinLegenda:potenţialul de dezvoltare a energiei regenerabile în România64I. Delta Dunării (energie solară);II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);III. Moldova (câmpie şi podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţiide Vest ( biomasă, microhidro);V. Podişul Transilvaniei (microhidro);VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 –Subcarpaţii Moldovei:biomasă, microhidro);VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).Sursa: MF, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020