21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf 21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad este unul dintre puţinele centre urbane din ţară care raportează o situaţie foarte bună în ceea ce priveştesuprafaţa de spaţii verzi raportată la numărul de locuitori. Dacă majoritatea oraşelor româneşti caută soluţii de extindere aspaţiului verde pentru a se alinia la norma stabilită de legislaţie pentru anul 2013, Bârladul deţine deja suprafaţa de spaţii verzinecesară.Grădina zoologică din Bârlad este una dintre cele 5 astfel de unităţi funcţionale în Regiunea Nord-Est şi cea mai mare dintreacestea. Grădina zoologică din Bârlad găzduieşte 445 de exemplare de animale din 62 de specii.Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică la 1 ianuarie 2010, populaţia municipiului Bârlad se cifra la 69.049persoane, cu aproape 3% mai puţine decât la 1 iulie 2004. Principalul motiv al involuţiei demografice din Bârlad este mişcareamigratorie a populaţiei, soldul schimbărilor de reşedinţă şi soldul schimbărilor de domiciliu fiind negativ în perioada 2004-2008. Înacelaşi timp şi soldul migraţiei internaţionale se menţine negativ, numărul emigranţilor fiind superior numărului imigranţilor.Cauzele prezenţei acestui fenomen accentual de migraţiei sunt multiple. La bază, însă, stă suprapopularea existentă în municipiulBârlad coroborată cu lipsa locurilor de muncă, nivelul ridicat de sărăcie a locuitorilor, lipsa oportunităţilor de dezvoltare, etc.Spaţii verziSituaţia spaţiilor verzi din Bârlad,referitoare la suficienţa acestora înraport cu volumul demografic almunicipiului este surprinzătoare.Bârladul are cea mai mare densitate apopulaţiei, după Bucureşti, fapt ce arindica o suprapopulare echivalentă cudiminuarea spaţiilor verzi în detrimentulzonelor rezidenţiale. Situaţia reală estechiar opusă, municipiul Bârladdispunând de o suprafaţă mare de spaţiiverzi, chiar suficientă dacă ne raportămla standardele impuse de legislaţia învigoare.Până la sfârşitul anului 2013, fiecare oraşdin România va trebui să amenajeze osuprafaţă de spaţii verzi cu acces publicde cel puţin 26 m 2 /locuitor. La acestmoment, puţine centre urbane din ţarăraportează valori apropiate de acestnivel. Printre acestea, municipiul Bârladdeţine 26,01 m 2 de spaţii verzi pe cap delocuitor (conform APM Vaslui), adicăexact cât este impus prin alinierea lanormele europene în domeniu.O importanţă deosebită pentrumunicipiul Bârlad din punctul de vedereal spaţiilor verzi este Grădina Publică,una dintre cele mai vechi şi maifrumoase grădini din Moldova. Înfiinţatăîn 1834, Grădina Publică este una dintrezonele preferate de bârlădeni pentrupetrecerea timpului liber şi chiar unpunct de atracţie pentru turiştii şivizitatorii municipiului, cu atât mai multcu cât, din 1960 funcţionează în GrădinaPublică cea mai mare Grădină Zoologicădin Moldova, una dintre puţineleacreditate din ţară.82,5%82,5% dintre bârlădeni se declarămulţumiţi şi foarte mulţumiţi desituaţia referitoare la parcurile şispaţiile verzi din municipiu.Sursa: sondaj de opinie realizat în luna mai2010.60
Epurarea apelor uzateSistemul de evacuare a apelor uzatedeserveşte aproximativ 62% (43.774,conform APM Vaslui) din populaţiamunicipiului Bârlad.Lungimea simplă a reţelei de canalizarea municipiului Bârlad este de 251 km,reprezentând 52,2% din totalul judeţuluiVaslui. Cartierele Cotu Negru, Munteni şiPodeni nu sunt încă acoperite cu reţeade canalizare.În anul 2009 au fost evacuate 3,3miliarde m 3 de ape uzate. Gradul deepurare a fost de 78%, volumul de apăuzată neepurată fiind deversată în râulBârlad.Fiind unul din principalii generatori deape uzate industriale, SC Mândra SABârlad deţine o staţie proprie deepurare.Managementul deşeurilorProblema gestionării deşeurilor şi, înspecial, a depozitelor de deşeuri, esteuna actuală şi stringentă pentrumajoritatea autorităţilor publice dinţară. Alinierea la standardele europeneîn domeniu, asumată de România odatăcu intrarea în UE, a fost programată a firealizată fără o estimare realistă acosturilor financiare şi a perioadei deimplementare. În acest fel, autorităţilepublice fac eforturi foarte mari sămenţină funcţionale sistemele desalubritate, în condiţiile în care nu s-areuşit construirea depozitelor ecologicede deşeuri pentru a răspundenecesarului din teritoriu.Pe teritoriul judeţului nu există nici undepozit autorizat de deşeuri, nici înmediul urban, nici în mediul rural,acestea fiind închise în totalitate îniulie 2009. În prezent, operatorii despecialitate din Vaslui încheiatecontracte pentru eliminareadeşeurilor cu firme din judeţeleNeamţ şi Galaţi.În Bârlad funcţionează o singurăstaţie de sortare manuală adeşeurilor menajere (hârtie/carton,plastic, PET-uri, sticlă, metale), încadrul operatorului de salubritate SCCompania de Utilităţi Publice SABârlad.Referitor la deşeurile industriale, SCRulmenţi SA Bârlad deţine un depozitde deşeuri autorizat, SC Mobila SA şiSC Mandra SA incinerează deşeurile deproducţie în centrale proprii.Alba IuliaBârladHunedoara10,115,817Mediusuprafaţa spaţiilor verzi pe cap delocuitor în câteva oraşe din RomâniaRomanVaslui23,9Sursa: APM Alba, APM Hunedoara, AMP Neamţ, APM Vaslui26,0161
- Page 11 and 12: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 14 and 15: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 16 and 17: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 18 and 19: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 20 and 21: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 22 and 23: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 24 and 25: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 26 and 27: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 28 and 29: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 30 and 31: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 32 and 33: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 34 and 35: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 36 and 37: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 38 and 39: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 40 and 41: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 42 and 43: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 44 and 45: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 46 and 47: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 48 and 49: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 50 and 51: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 52 and 53: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 54 and 55: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 56 and 57: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 58 and 59: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 62 and 63: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 64 and 65: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 66 and 67: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 68 and 69: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 70 and 71: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 72 and 73: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 74 and 75: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 76 and 77: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 78 and 79: 19901991199219931994199519961997199
- Page 80 and 81: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 82 and 83: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 84 and 85: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 86 and 87: Dezvoltare socială
- Page 89 and 90: II.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE89
- Page 91 and 92: provocările prezente cele maiimpor
- Page 93 and 94: II.2. OBIECTIVE93
- Page 95 and 96: Obiectivele sectoriale şi contribu
- Page 97 and 98: II.3. SURSE DE FINANŢARE A PROIECT
- Page 99 and 100: - infrastructuri legate, în specia
- Page 101 and 102: neeligibilă atât pentru accesarea
- Page 103 and 104: II.4. PLANURI SECTORIALE DE ACŢIUN
- Page 105 and 106: Plan de măsuriMăsura 1.1. Reabili
- Page 107 and 108: Secţiunea 2. InfrastructurăObiect
- Page 109 and 110: M2.4. Dezvoltarea şi modernizarea
Epurarea apelor uzateSistemul <strong>de</strong> evacuare a apelor uzate<strong>de</strong>serveşte aproximativ 62% (43.774,conform APM Vaslui) din populaţia<strong>municipiului</strong> Bârlad.Lungimea simplă a reţelei <strong>de</strong> canalizarea <strong>municipiului</strong> Bârlad este <strong>de</strong> 251 km,reprezentând 52,2% din totalul ju<strong>de</strong>ţuluiVaslui. Cartierele Cotu Negru, Munteni şiPo<strong>de</strong>ni nu sunt încă acoperite cu reţea<strong>de</strong> canalizare.În anul <strong>2009</strong> au fost evacuate 3,3miliar<strong>de</strong> m 3 <strong>de</strong> ape uzate. Gradul <strong>de</strong>epurare a fost <strong>de</strong> 78%, volumul <strong>de</strong> apăuzată neepurată fiind <strong>de</strong>versată în râulBârlad.Fiind unul din principalii generatori <strong>de</strong>ape uzate industriale, SC Mândra SABârlad <strong>de</strong>ţine o staţie proprie <strong>de</strong>epurare.Managementul <strong>de</strong>şeurilorProblema gestionării <strong>de</strong>şeurilor şi, înspecial, a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri, esteuna actuală şi stringentă pentrumajoritatea autorităţilor publice dinţară. Alinierea la standar<strong>de</strong>le europeneîn domeniu, asumată <strong>de</strong> România odatăcu intrarea în UE, a fost programată a firealizată fără o estimare realistă acosturilor financiare şi a perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong>implementare. În acest fel, autorităţilepublice fac eforturi foarte mari sămenţină funcţionale sistemele <strong>de</strong>salubritate, în condiţiile în care nu s-areuşit construirea <strong>de</strong>pozitelor ecologice<strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri pentru a răspun<strong>de</strong>necesarului din teritoriu.Pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului nu există nici un<strong>de</strong>pozit autorizat <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri, nici înmediul urban, nici în mediul rural,acestea fiind închise în totalitate îniulie <strong>2009</strong>. În prezent, operatorii <strong>de</strong>specialitate din Vaslui încheiatecontracte pentru eliminarea<strong>de</strong>şeurilor cu firme din ju<strong>de</strong>ţeleNeamţ şi Galaţi.În Bârlad funcţionează o singurăstaţie <strong>de</strong> sortare manuală a<strong>de</strong>şeurilor menajere (hârtie/carton,plastic, PET-uri, sticlă, metale), încadrul operatorului <strong>de</strong> salubritate SCCompania <strong>de</strong> Utilităţi Publice SABârlad.Referitor la <strong>de</strong>şeurile industriale, SCRulmenţi SA Bârlad <strong>de</strong>ţine un <strong>de</strong>pozit<strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri autorizat, SC Mobila SA şiSC Mandra SA incinerează <strong>de</strong>şeurile <strong>de</strong>producţie în centrale proprii.Alba IuliaBârladHunedoara10,115,817Mediusuprafaţa spaţiilor verzi pe cap <strong>de</strong>locuitor în câteva oraşe din RomâniaRomanVaslui23,9Sursa: APM Alba, APM Hunedoara, AMP Neamţ, APM Vaslui26,0161
Change language