21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Auditul socio-economic al Municipiului Bârlad• Existenţa la nivel local al schimburi interculturale şi deexperienţă cu şcoli din Polonia, Franţa, Spania, Italia;• Implicarea instituţiilor de învăţământ în evenimente şimanifestări culturale.OportunităţiServicii de asistenţă socială• Creşterea numărului de specialişti la nivel judeţean îndomeniul asistenţei sociale;• Existenţa la nivel naţional a legii ce reglementeazăserviciile sociale;• Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentrumediul economic ce angajează persoane din grupurilevulnerabile în vederea integrării acestora în societate;• Evoluţia pozitivă a copiilor înscrişi în sistemul deînvăţământ pre-şcolar;• Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic la nivelnaţional;• Posibilitatea accesării fondurilor structurale;• Existenţa spaţiilor ce pot fi valorificate pentru crearea deazile de bătrâni, centre RESPIRO, etc.• Existenţa posibilităţii asigurării unui serviciu rute detransport special pentru persoanele cu problemelocomotorii printr-un parteneriat între administraţiapublică locală şi mediul non-guvernamental.Sănătate• Existenţa programului REMMSy pentru segmentul demedicină de urgenţă;• Existenţa fondurilor europene pentru reabilitareastructurilor sanitare şi dotarea corespunzătoare;• Existenţa fondurilor europene pentru dotarea structurilorSMURD din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est;• Campaniile de educare a populaţiei iniţiate la nivelnaţional în vederea donării de sânge.Învăţământ• Existenţa fondurilor europene direcţionate spreperfecţionarea actului didactic• Existenţa fondurilor europene disponibile pentrureabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi dotareacorespunzătoare a acestora;• Programele şcolare internaţionale care permit şcolilorlocale să stabilească parteneriate cu instituţii deînvăţământ din străinătate.AmeninţăriServicii de asistenţă socială• Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economice poateavea ca efect majorarea ponderii persoanelor ce necesităasistenţă socială;• Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;• Procesul greoi de obţinere a fondurilor europene;• Percepţia greşită cu privire la activitatea şi condiţiile din azileşi utilitatea acestora;• Închiderea programului „A doua şansă”;• Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută social îndefavoarea implicării active din punct de vedere economic.Sănătate• Amploarea fenomenului migratoriu în rândul personaluluimedico-sanitar spre statele Uniunii Europene (în specialFranţa şi Germania);• Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab motivantăpentru specialişti;• Lipsa resurselor financiare la bugetul local vor duce lapierderea fondurilor europene posibil a fi absorbite.Învăţământ• Lipsa previziuni din partea instituţiilor specializate cu privirela cererea pe piaţa forţei de muncă;• Metoda Ministerului Învăţământului de a stabili programaşcolară, numărul orelor, specializările, etc. - de cele maimulte ori necorelate cu piaţa forţei de muncă;• Scăderea calităţii actului didactic pe fondul scăderii niveluluisalarial din sistemul de învăţământ;• La nivel municipal se preconizează o creştere a populaţieişcolare cu aproximativ 50 clase de elevi, în timp ce personaluldidactic este în scădere.50