21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Auditul socio-economic al Municipiului Bârladeste cu mult mai scăzută decât pondereabugetului judeţean destinată acestorcheltuieli (aproximativ 50% în anul2010).În domeniul sănătăţii, sunt identificatemai multe probleme ce ţin fie deresursele umane din cadrul sistemuluimedico-sanitar, fie de infrastructuraexistentă.Unităţile medicale din municipiul Bârlad,asemenea majorităţii unităţilor de profildin ţară, resimt lipsa echipamentelor şidotărilor moderne. Mare parte dinechipamentele medicale sunt uzate fizicşi moral şi necesită o înlocuire urgentăcu aparatură de ultimă generaţie.Aceasta este una dintre condiţiile debază pentru creşterea performanţeisistemului medical şi diminuareanumărului de decese în unităţile medicosanitare.Orientarea sistemului medical dinmunicipiul Bârlad este, mai curând, spretratare decât spre prevenţie. Spreexemplu, la nivelul acestei localităţi esteînregistrat un număr dublu de paturi înspitale raportat la 100.000 de locuitoridecât la nivelul Uniunii Europene (1.317paturi/ 100.000 locuitori în anul 2008).Crearea unui sistem public de sănătatedurabil şi eficient înseamnă însăorientarea spre prevenţia bolilor şi nu petratarea acestora. Municipiul Bârladresimte lipsa campaniilor de informare şide conştientizare a populaţiei vis-à-vis deimportanţa sănătăţii.O altă problemă majoră a sistemuluimedical este lipsa personalului, în speţă amedicilor şi a medicilor de familie. Acestlucru afectează calitatea per ansamblu aactului medical, întrucât se diminueazătimpul acordat analizării şi tratăriifiecărui caz în parte. Mai mult decât atât,valul migratoriu a cadrelor medicale esteposibil să se amplifice odată cudiminuarea salariilor cu 25%.În ceea ce priveşte sistemul educaţional,una dintre principalele problemeidentificate este legată de infrastructură.Pe lângă faptul că există un numărdestul de ridicat de unităţi educaţionalecare necesităţi reparaţii şi consolidări, sepune şi problema supraaglomerăriisălilor de clasă. Practic, numărul elevilorpe sală de clasă este mai ridicat decât lanivel judeţean, regional şi naţional.Insuficiente sunt şi terenurile de sport,PC-urile, laboratoarele şcolare saucabinetele şcolare.O a doua problemă identificată estescăderea progresivă a numărului cadrelordidactice şi existenţa unui număr mairidicat de elevi pe cadru didactic, înspecial în cadrul învăţământuluipreşcolar.Deşi unităţile educaţionale din Bârlad seaflă în topul unităţilor din judeţ în funcţiede performanţa şcolară (evaluată înfuncţie de media de admitere, media deBacalaureat şi olimpiadele şcolare),majoritatea tinerilor cu potenţial dinlocalitate pleacă la studii în centreleuniversitare importante din ţară, şi alegmai apoi să îşi mute rezidenţa în acestelocalităţi. Practic, tinerii nu suntmotivaţi să urmeze studiile universitareîn municipiul Bârlad, universităţileexistând aici neavând disponibile locurifinanţate de la buget.50,7%50,7% din bârlădeni sunt mulţumiţi şi foartemulţumiţi de serviciile de învăţământ din municipiuSursa: sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.48