21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf 21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza resurselor actualeDin perspectiva dezvoltării economice,analiza resurselor existente trebuie sădepăşească teritoriul administrativ almunicipiului şi să evalueze o zonă maiextinsă din punct de vedere teritorial.Bârladul este principalul centru urbanpentru o porţiune însemnată din judeţulVaslui. De fapt, zona de influenţă aBârladului este mai extinsă decât cea amunicipiului Vaslui. În plus, poziţionareageografică favorizează Bârladul dinprisma dezvoltării activităţilor detransport/depozitare şi chiar prelucrare aresurselor dintr-o zonă destul deînsemnată din Regiune. De aceea,dezvoltarea Bârladului va porni de lanecesitatea afirmării rolului polarizatoral municipiului pentru localităţile dinzona de proximitate şi de laoportunităţile pe care municipiul lepoate fructifica din punctul de vedere alamplasării.Judeţul Vaslui nu excelează în resurse.Dimpotrivă, sunt zone pentru care doarterenul agricol poate fi considerat oresursă notabilă. Concluzia analizeloranterioare efectuate este că principaleleresurse ale judeţului Vaslui suntterenurile agricole şi resursele umane.La nivelul municipiului Bârlad nu sepoate discuta de fond agricol. Însă,valorificarea resurselor agricole la niveljudeţean poate oferi municipiului Bârladun rol important în depozitarea şiprelucrarea produselor. Printreprincipalele resurse ale municipiuluiBârlad pe care se poate baza dezvoltareaeconomică viitoare se numără resurseleumane specializate, infrastructuraspecifică activităţilor industriale,terenuri pretabile pentru investiţii etc.În opinia reprezentanţilor mediului deafaceri, cea mai importantă resursă amunicipiului Bârlad este forţa de muncăspecializată şi ieftină. Şi într-adevăr,ultimii ani au arătat o orientare ainvestitorilor străini spre ţara noastră, înspecial datorită remuneraţiilor scăzute.Conform Eurostat, în anul 2008 salariulmediu pe oră în România era de circa 4Euro, singura ţară care înregistra unsalariu mediu mai scăzut fiind Bulgaria(2,4 Euro/oră). Pe de altă parte, stateprecum Elveţia, Danemarca, Belgiapracticau un salariu mediu pe oră depeste 30 Euro. Conform aceleiaşi surse,în trimestrul 1 2009, salariul minim peeconomie în România era de 149 Euro. Şide această dată, singura ţară în care se38Foto: Flaviu Ştefan Lupu, lucrare premiată în cadrul Concursul de Desene cu tema „Bârladul în 2020”
Dezvoltare economicăînregistrează o valoarea mai scăzutăeste Bulgaria (122,7 Euro), în timp ce înLuxemburg, spre exemplu, se câştigă depeste 10 ori mai mult decât în ţaranoastră.Forţa de muncă specializată şi ieftină aBârladului este o resursă importantă şi înplan naţional, fiind cunoscut existenţaunui decalaj între Regiunea Nord-Est şicelelalte regiuni de dezvoltare, dar şiîntre judeţul Vaslui şi celelalte judeţe dinregiune. Spre exemplu, câştigul salarialmediu brut pe luna iunie 2010 în judeţulVaslui a fost de 1.388 RON, cu 28,9%mai puţin decât la nivel naţional.O altă resursă de interes pentrudezvoltarea Bârladului derivă dinpotenţialul agricol al judeţului şi a zoneiîn care este amplasat municipiul.Desigur, valorificarea acestei resursepresupune dezvoltarea de activităţiindustriale de prelucrare şi de activităţide depozitare şi transport pentruprodusele agricole din judeţ. De altfel,conform datelor statistice, judeţul Vasluieste al doilea din Regiunea deDezvoltare Nord-Est ca pondere aterenurilor agricole şi arabile din totalulfondului funciar (75,4%, respectiv54,8%), fiind precedat doar de judeţulBotoşani. Orientarea spre sectorulagricol a judeţului este confirmată şi defaptul că Vasluiul este unul dintresingurele judeţe din România a căruipondere a terenurilor agricole şi arabiledin totalul fondului funciar a crescut înanul 2008, faţă de anul 1990 (+2,3%), întimp ce la nivel naţional a fost înregistratun uşor declin (-0,3%, respectiv -0,1%).Obiectivele culturale au fost indicatedrept o resursă importantă dinperspectiva dezvoltării turismului.Au mai fost enumerate la capitolulresurse unităţile industriale locale, înspecial fabrica de rulmenţi şi cea deconfecţii.O altă resursă enumerată dereprezentanţii mediului de afaceri este100principalele resurse şi importanţa lor*-opiniile mediului de afaceri local-584439 361 2 3 4 5 6 7* importanţă maximă = 100 puncteLegenda:1. Forţa de muncă2. Agricultura3. Întreprinderile industriale4. Fabrica de rulmenţi5. Obiectivele culturale cu potenţial turistic6. Industria confecţiilor7. Poziţia geograficăpoziţionarea geografică a municipiuluiBârlad. Potrivit Planului de Amenajare aTeritoriului Naţional, Municipiul Bârladva fi unul dintre punctele de legăturădintre Regiunea de Dezvoltare Nord-Estşi partea de sud de ţării, prin Bârlad fiindprevizionată trecerea autostrăzii A5(Albiţa – Bârlad – Focşani – Ploieşti).Bârladul face parte din reţeaua detransport rutier Ten-R, dar şi dincoridorul paneuropean IX.Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în lunamai 2010.26939
- Page 2: Foto coperta 1: Raluca Aioniţoaie,
- Page 11 and 12: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 14 and 15: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 16 and 17: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 18 and 19: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 20 and 21: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 22 and 23: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 24 and 25: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 26 and 27: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 28 and 29: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 30 and 31: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 32 and 33: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 34 and 35: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 36 and 37: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 40 and 41: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 42 and 43: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 44 and 45: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 46 and 47: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 48 and 49: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 50 and 51: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 52 and 53: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 54 and 55: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 56 and 57: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 58 and 59: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 60 and 61: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 62 and 63: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 64 and 65: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 66 and 67: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 68 and 69: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 70 and 71: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 72 and 73: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 74 and 75: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 76 and 77: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 78 and 79: 19901991199219931994199519961997199
- Page 80 and 81: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 82 and 83: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 84 and 85: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 86 and 87: Dezvoltare socială
Dezvoltare economicăînregistrează o valoarea mai scăzutăeste Bulgaria (122,7 Euro), în timp ce înLuxemburg, spre exemplu, se câştigă <strong>de</strong>peste 10 ori mai mult <strong>de</strong>cât în ţaranoastră.Forţa <strong>de</strong> muncă specializată şi ieftină aBârladului este o resursă importantă şi înplan naţional, fiind cunoscut existenţaunui <strong>de</strong>calaj între Regiunea Nord-Est şicelelalte regiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, dar şiîntre ju<strong>de</strong>ţul Vaslui şi celelalte ju<strong>de</strong>ţe dinregiune. Spre exemplu, câştigul salarialmediu brut pe luna iunie 2010 în ju<strong>de</strong>ţulVaslui a fost <strong>de</strong> 1.388 RON, cu 28,9%mai puţin <strong>de</strong>cât la nivel naţional.O altă resursă <strong>de</strong> interes pentru<strong>de</strong>zvoltarea Bârladului <strong>de</strong>rivă dinpotenţialul agricol al ju<strong>de</strong>ţului şi a zoneiîn care este amplasat municipiul.Desigur, valorificarea acestei resursepresupune <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> activităţiindustriale <strong>de</strong> prelucrare şi <strong>de</strong> activităţi<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare şi transport pentruprodusele agricole din ju<strong>de</strong>ţ. De altfel,conform datelor statistice, ju<strong>de</strong>ţul Vasluieste al doilea din Regiunea <strong>de</strong>Dezvoltare Nord-Est ca pon<strong>de</strong>re aterenurilor agricole şi arabile din totalulfondului funciar (75,4%, respectiv54,8%), fiind precedat doar <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţulBotoşani. Orientarea spre sectorulagricol a ju<strong>de</strong>ţului este confirmată şi <strong>de</strong>faptul că Vasluiul este unul dintresingurele ju<strong>de</strong>ţe din România a căruipon<strong>de</strong>re a terenurilor agricole şi arabiledin totalul fondului funciar a crescut înanul 2008, faţă <strong>de</strong> anul 1990 (+2,3%), întimp ce la nivel naţional a fost înregistratun uşor <strong>de</strong>clin (-0,3%, respectiv -0,1%).Obiectivele culturale au fost indicatedrept o resursă importantă dinperspectiva <strong>de</strong>zvoltării turismului.Au mai fost enumerate la capitolulresurse unităţile industriale locale, înspecial fabrica <strong>de</strong> rulmenţi şi cea <strong>de</strong>confecţii.O altă resursă enumerată <strong>de</strong>reprezentanţii mediului <strong>de</strong> afaceri este100principalele resurse şi importanţa lor*-opiniile mediului <strong>de</strong> afaceri local-584439 361 2 3 4 5 6 7* importanţă maximă = 100 puncteLegenda:1. Forţa <strong>de</strong> muncă2. Agricultura3. Întreprin<strong>de</strong>rile industriale4. Fabrica <strong>de</strong> rulmenţi5. Obiectivele culturale cu potenţial turistic6. Industria confecţiilor7. Poziţia geograficăpoziţionarea geografică a <strong>municipiului</strong>Bârlad. Potrivit Planului <strong>de</strong> Amenajare aTeritoriului Naţional, Municipiul Bârladva fi unul dintre punctele <strong>de</strong> legăturădintre Regiunea <strong>de</strong> Dezvoltare Nord-Estşi partea <strong>de</strong> sud <strong>de</strong> ţării, prin Bârlad fiindprevizionată trecerea autostrăzii A5(Albiţa – Bârlad – Focşani – Ploieşti).Bârladul face parte din reţeaua <strong>de</strong>transport rutier Ten-R, dar şi dincoridorul paneuropean IX.Sursa: Sondaj <strong>de</strong> opinie realizat <strong>de</strong> compania Addvances în lunamai 2010.26939