21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeProblemele economice locale alemunicipiului Bârlad sunt aproximativaceleaşi ca ale oricărui centru urbanindustrializat puternic în perioadacomunistă şi afectat de schimbăriprofunde în ultimele două decenii. Multeunităţi industriale de talie mare au fostrestructurate sau chiar închise iarinvoluţia este explicată clar deînjumătăţirea numărului de salariaţi dinmunicipiu. Printre efectele declinuluieconomic se numără creştereaşomajului, migrarea forţei de muncă,putere scăzută de cumpărare etc. Toateacestea au contribuie la degradareaatractivităţii municipiului, în specialpentru tineri, amplificându-sefenomenul migrator şi preconizând olipsă de specialişti pe termen mediu şilung.Mediul de afaceri local este relativ binedezvoltat în context judeţean, Bârladulfiind unul dintre cele două centre urbane73,7%73,7% dintre bârlădeni consideră că peste unan vor trăi mai rău sau mult mai rău faţă deanul acesta.Sursa: sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.36importante din punct de vedereeconomic din Vaslui. Comparativ cu altejudeţe din regiune şi din ţară însă,economia locală are valori sub mediepentru majoritatea indicatorilor deperformanţă.Cele mai multe probleme ale agenţiloreconomici bârlădeni derivă din lipsaresurselor financiare pentru susţinereadezvoltării şi, uneori, chiar asupravieţuirii lor. Criza care afectează deaproape doi ani ţara se resimte din plin şiîn Bârlad, cu atât mai mult cu câtunităţile locale făceau eforturi notabilede a rezista şi înainte de criză, într-opiaţă judeţeană/zonală caracterizată deputere redusă de cumpărare.Costurile mari ale creditării, taxeleridicate din ultima perioadă pe caretrebuie să le suporte mediul de afaceri,cererea din ce în ce mai scăzută pentruproduse şi servicii au afectat serioseconomia locală. Deocamdată nu existădate statistice oficiale care să explicescăderile prognozate, dar ANAF apublicat lista agenţilor economicideclaraţi inactivi în luna iunie 2010 carecuprinde 235 de firme bârlădene.Această cifră şi procentul pe care îlreprezintă din totalul firmelor active în2008 conform ONRC (20%!) nu explică întotalitate situaţia reală, dar esterelevantă pentru formarea unei imaginiparţiale a problemelor pe care leîntâmpină mediul de afaceri local.Municipiul Bârlad nu este foarte atractivpentru investitori, printre posibilelecauze numărându-se infrastructura,zona relativ săracă în resurse, puterearedusă de cumpărare a populaţiei etc.Acestea au făcut ca principalele punctetari din punct de vedere economic aleBârladului (forţa de muncă ieftină şispecializată, amplasare favorabilă încontext regional etc.) să nu fie decisivepentru atragerea investiţiilor. Astfel,capacitatea Centrului de Afaceri Tutova,spre exemplu, este departe de a fiexploatată la un nivel corespunzător. Seaşteaptă ca, după iminenta construire aşoselei ocolitoare, activitatea economicăa zonei şi, implicit, a Centrului de Afacerisă fie îmbunătăţite.Opiniile mediului de afaceri localAgenţii economici din municipiul Bârladau fost consultaţi prin intermediul unuisondaj de opinie care a vizatidentificarea principalelor probleme cucare se confruntă mediul de afaceri local,a principalelor obstacole ale dezvoltăriieconomice locale şi a direcţiilor dedezvoltare a municipiului.Conform opiniilor reprezentanţilormediului de afaceri, principalul obstacolal dezvoltării economice este stareainfrastructurii. Răspunsurile din aceastăcategorie au vizat situaţia deficitară astrăzilor orăşeneşti şi lipsa unei şoseleocolitoare care să preia traficul de tranzitcare, actualmente, traversează oraşul.Starea infrastructurii edilitare,caracterizată de conducte învechite şizone neacoperite de reţelele de utilităţi,este indicată drept un alt obstacol majoral dezvoltării economice.