Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăSituaţia economică a <strong>municipiului</strong> Bârlad încă mai prezintă efecte ale modificărilor majore din ultimele <strong>de</strong>cenii, mai exact a<strong>de</strong>clinului industrial ce a marcat România post<strong>de</strong>cembristă. Industria încă reprezintă cel mai important sector economic la nivellocal, dar rezultatele economico-financiare ale industriei bârlă<strong>de</strong>ne nu se mai ridică la nivelul la care au fost înainte <strong>de</strong> 1989. Caactivităţi industriale reprezentative se numără fabricarea <strong>de</strong> maşini-unelte (Rulmenţi SA) şi confecţiile (Confecţii Bârlad SA).Conform datelor furnizate <strong>de</strong> ONRC, în anul 2008 erau raportate în Bârlad 1.165 <strong>de</strong> firme active din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic.Cifra <strong>de</strong> afaceri totală a acestora a fost <strong>de</strong> aproximativ 356 milioane euro. Numărul <strong>de</strong> salariaţi ai firmelor bârlă<strong>de</strong>ne active era <strong>de</strong>12.440. Raportat la rezultatele înregistrate la nivelul ju<strong>de</strong>ţului Vaslui, pon<strong>de</strong>rea Bârladului este <strong>de</strong> aproximativ 30%.Rata şomajului este aproximată <strong>de</strong> compania Addvances la aproximativ 4,4%, la nivelul lunii iunie 2010, arătând o situaţiesemnificativ mai bună faţă nivelul ju<strong>de</strong>ţului care înregistra, în aceeaşi lună, o rată a şomajului <strong>de</strong> 13,9%.Municipiul Bârlad oferă servicii <strong>de</strong> sprijinire a afacerilor prin intermediul Centrului <strong>de</strong> Afaceri Tutova, care oferă agenţiloreconomici locali şi investitorilor servicii <strong>de</strong> incubare şi <strong>de</strong> închiriere a spaţiilor administrative şi <strong>de</strong> producţie.Analizată în context ju<strong>de</strong>ţean, economiaBârladului reprezintă circa 30% dineconomia ju<strong>de</strong>ţului Vaslui. Afirmaţiaeste fundamentată pe procentele pecare le <strong>de</strong>ţine municipiul din cifra <strong>de</strong>afaceri totală a ju<strong>de</strong>ţului, din cifra <strong>de</strong>afaceri a industriei prelucrătoare, dinnumărul <strong>de</strong> salariaţi şi din numărul <strong>de</strong>întreprin<strong>de</strong>ri mijlocii şi mari active înju<strong>de</strong>ţul Vaslui.Structura economiei locale, din prismarezultatelor financiare raportate, estedominată <strong>de</strong> sectorul comerţului, care<strong>de</strong>ţine aproape jumătate (47,2%) dincifra <strong>de</strong> afaceri locală. Urmează industriaprelucrătoare căreia i se datorează30,5% din rezultatele financiare totale lanivelul <strong>municipiului</strong>.Analizând situaţia din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>real numărului <strong>de</strong> salariaţi, ierarhia seschimbă între cele două sectoare <strong>de</strong>activitate. Industria prelucrătoareangajează aproape jumătate dinsalariaţii din Bârlad (48,2%), pe când încomerţ activează doar 20,7% dintresalariaţi.Având în ve<strong>de</strong>re faptul că salariul mediula nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ din industriaprelucrătoare este cu aproape 40% maimare faţă <strong>de</strong> cel din comerţ (conformdatelor INS, la nivelul anului 2008salariul mediu din industrie era <strong>de</strong> 845 <strong>de</strong>lei, iar cel din comerţ <strong>de</strong> 607 lei), sepoate afirma că cea mai importantăramură economică la nivelul <strong>municipiului</strong>Bârlad este industria prelucrătoare.O pon<strong>de</strong>re notabilă în economia locală o<strong>de</strong>ţine activitatea <strong>de</strong> construcţii, careformează 7% din cifra <strong>de</strong> afaceri totală şiangajează 7,9% din salariaţii înregistraţi.Tabloul unităţilor active locale estedominat <strong>de</strong> IMM-uri; <strong>de</strong> fapt, doar douăfirme bârlă<strong>de</strong>ne se încadrează încategoria întreprin<strong>de</strong>rilor mari, conformdatelor furnizate <strong>de</strong> ONRC. Aceste douăfirme angajează 33,4% din salariaţiieconomiei locale şi formează 20,7% dincifra <strong>de</strong> afaceri a <strong>municipiului</strong>.Categoria întreprin<strong>de</strong>rilor mijlocii nueste foarte bine reprezentată din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re numeric în municipiul Bârlad(2,7% din numărul total al firmelor). Însă,acestea formează cel mai mare procentdin cifra <strong>de</strong> afaceri (34,8%) şi angajeazăaproximativ 32% din salariaţii<strong>municipiului</strong>.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> valorile ju<strong>de</strong>ţene,regionale şi naţionale, pon<strong>de</strong>rileîntreprin<strong>de</strong>rilor mici şi mijlocii sunt maimari la nivelul Bârladului. Astfel, dacă lanivel ju<strong>de</strong>ţean, regional şi naţionalîntreprin<strong>de</strong>rile mici <strong>de</strong>ţin aproximativ8,7% din numărul total al firmelor, în34
Bârlad pon<strong>de</strong>rea respectivă este <strong>de</strong>10,8%; în mod similar, pon<strong>de</strong>reaîntreprin<strong>de</strong>rilor mijlocii pentru Bârla<strong>de</strong>ste <strong>de</strong> 2,7%, în timp ce pentru celelalteniveluri <strong>de</strong> raportare este <strong>de</strong> doar 1,8%.Implicit, pon<strong>de</strong>rea microîntreprin<strong>de</strong>riloreste mai mică în Bârlad (86,4%) faţă <strong>de</strong>celelalte niveluri (89,2%). O primăinterpretare, în sens pozitiv, ar fi căfirmele locale ar avea un ritm mai alert<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Însă, analizând <strong>de</strong>nsitateaIMM-urilor raportată la populaţie,observăm că numărulmicroîntreprin<strong>de</strong>rilor la 1.000 <strong>de</strong>locuitori este mai mic, pentru Bârlad,faţă <strong>de</strong> valoarea regională sau naţională,fără a compara şi cu situaţiile strict dinmediul urban. Ceea ce însemnă că rata<strong>de</strong> înfiinţare a firmelor noi este mairedusă în Bârlad faţă <strong>de</strong> nivelul naţional.Densitatea IMM-urilor este un indicatorcu o relevanţă ridicată pentru nivelul <strong>de</strong>atractivitate al unei zone faţă <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltarea economică. Pentrumunicipiul Bârlad, valoarea acestuiindicator este mai mare faţă <strong>de</strong> nivelulju<strong>de</strong>ţean şi uşor mai mare faţă <strong>de</strong> nivelulregional. Comparativ cu nivelul naţional,valoarea indicatorului analizat este<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> scăzută, cu atât mai mult cucât în calcularea mediilor au fost incluseşi zonele rurale.Şomajul a înregistrat o creştere foartemare în municipiul Bârlad începând culuna aprilie <strong>2009</strong>, perioada consi<strong>de</strong>ratădrept începutul crizei economice şifinanciare care afectează şi România.La sfârşitul anului <strong>2009</strong> s-a atinsnumărul şomerilor din 2004, darefectivul <strong>de</strong>mografic a fost cuaproximativ 3% mai scăzut.În trimestrul al treilea al anului 2010,numărul şomerilor înregistraţi a scăzutsemnificativ faţă <strong>de</strong> începutul anului şifaţă <strong>de</strong> anul <strong>2009</strong>, revenind la nivelul <strong>de</strong>început al creşterii observate.Pentru iunie 2010, AJOFM a raportat unnumăr <strong>de</strong> 1.754 <strong>de</strong> şomeri înregistraţi înBârlad (aproximativ 7,8% din totalulju<strong>de</strong>ţului). Scă<strong>de</strong>rea înregistrată nupoate fi, <strong>de</strong>ocamdată, atribuită uneicreşteri reale a economiei locale sau unuialt factor care să fi influenţat evoluţiaindicatorului (migrarea forţei <strong>de</strong> muncă,renunţarea la căutarea unei slujbe etc.).Raportat la populaţia în vârstă activă,numărul <strong>de</strong> şomeri înregistraţireprezintă circa 3,5%. Consi<strong>de</strong>rând rataju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> activitate <strong>de</strong> 57,9%(conform INS), putem aproxima rataşomajului înregistrat în municipiulBârlad, la nivelullunii iunie 2010,în jurul valorii <strong>de</strong>4,4%.<strong>de</strong>nsitatea întreprin<strong>de</strong>rilor(unităţi active la 1.000 locuitori)municipiul total IMM micro mici mijlocii mariRomânia 25,8 25,7 23,0 2,2 0,5 0,1Regiunea NE 16,4 16,3 14,6 1,4 0,3 0,05Jud. Vaslui 11,8 11,8 10,5 1,0 0,2 0,04Bârlad 16,8 16,8 14,5 1,8 0,4 0,03Sursa: INS, ONRCnumăr firmecifra <strong>de</strong> afacerinumărul <strong>de</strong> angajaţiSursa: ONRC19,6%16,5%18,2%24,9%86,4%Dezvoltare economicăpon<strong>de</strong>rea <strong>municipiului</strong> Bârlad îneconomia ju<strong>de</strong>ţuluicifra <strong>de</strong> afaceritotalăunităţi localeactivenumăr mediu<strong>de</strong> salariaţinumăr şomeriînregistraţiîntreprin<strong>de</strong>rimari şi mijlocii27,5%<strong>21</strong>,8%7,8%28,8%29,5%situaţia pe clase <strong>de</strong> mărime a întreprin<strong>de</strong>rilor a principalilorindicatori ai firmelor locale31,9%34,8%BârladSursa: INS, DJS VAslui, AJOFM Vaslui, ONRC33,4%jud. Vasluistructura economiei localeagricultură5%construcţii7%alteactivităţi10,3%industrieprelucrătoare30,5%comerţ47,2%Sursa: ONRC2,7%10,8%0,2%20,7%micro mici mijlocii mari35