21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf 21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăSituaţia economică a municipiului Bârlad încă mai prezintă efecte ale modificărilor majore din ultimele decenii, mai exact adeclinului industrial ce a marcat România postdecembristă. Industria încă reprezintă cel mai important sector economic la nivellocal, dar rezultatele economico-financiare ale industriei bârlădene nu se mai ridică la nivelul la care au fost înainte de 1989. Caactivităţi industriale reprezentative se numără fabricarea de maşini-unelte (Rulmenţi SA) şi confecţiile (Confecţii Bârlad SA).Conform datelor furnizate de ONRC, în anul 2008 erau raportate în Bârlad 1.165 de firme active din punct de vedere economic.Cifra de afaceri totală a acestora a fost de aproximativ 356 milioane euro. Numărul de salariaţi ai firmelor bârlădene active era de12.440. Raportat la rezultatele înregistrate la nivelul judeţului Vaslui, ponderea Bârladului este de aproximativ 30%.Rata şomajului este aproximată de compania Addvances la aproximativ 4,4%, la nivelul lunii iunie 2010, arătând o situaţiesemnificativ mai bună faţă nivelul judeţului care înregistra, în aceeaşi lună, o rată a şomajului de 13,9%.Municipiul Bârlad oferă servicii de sprijinire a afacerilor prin intermediul Centrului de Afaceri Tutova, care oferă agenţiloreconomici locali şi investitorilor servicii de incubare şi de închiriere a spaţiilor administrative şi de producţie.Analizată în context judeţean, economiaBârladului reprezintă circa 30% dineconomia judeţului Vaslui. Afirmaţiaeste fundamentată pe procentele pecare le deţine municipiul din cifra deafaceri totală a judeţului, din cifra deafaceri a industriei prelucrătoare, dinnumărul de salariaţi şi din numărul deîntreprinderi mijlocii şi mari active înjudeţul Vaslui.Structura economiei locale, din prismarezultatelor financiare raportate, estedominată de sectorul comerţului, caredeţine aproape jumătate (47,2%) dincifra de afaceri locală. Urmează industriaprelucrătoare căreia i se datorează30,5% din rezultatele financiare totale lanivelul municipiului.Analizând situaţia din punctul de vedereal numărului de salariaţi, ierarhia seschimbă între cele două sectoare deactivitate. Industria prelucrătoareangajează aproape jumătate dinsalariaţii din Bârlad (48,2%), pe când încomerţ activează doar 20,7% dintresalariaţi.Având în vedere faptul că salariul mediula nivel de judeţ din industriaprelucrătoare este cu aproape 40% maimare faţă de cel din comerţ (conformdatelor INS, la nivelul anului 2008salariul mediu din industrie era de 845 delei, iar cel din comerţ de 607 lei), sepoate afirma că cea mai importantăramură economică la nivelul municipiuluiBârlad este industria prelucrătoare.O pondere notabilă în economia locală odeţine activitatea de construcţii, careformează 7% din cifra de afaceri totală şiangajează 7,9% din salariaţii înregistraţi.Tabloul unităţilor active locale estedominat de IMM-uri; de fapt, doar douăfirme bârlădene se încadrează încategoria întreprinderilor mari, conformdatelor furnizate de ONRC. Aceste douăfirme angajează 33,4% din salariaţiieconomiei locale şi formează 20,7% dincifra de afaceri a municipiului.Categoria întreprinderilor mijlocii nueste foarte bine reprezentată din punctde vedere numeric în municipiul Bârlad(2,7% din numărul total al firmelor). Însă,acestea formează cel mai mare procentdin cifra de afaceri (34,8%) şi angajeazăaproximativ 32% din salariaţiimunicipiului.Spre deosebire de valorile judeţene,regionale şi naţionale, ponderileîntreprinderilor mici şi mijlocii sunt maimari la nivelul Bârladului. Astfel, dacă lanivel judeţean, regional şi naţionalîntreprinderile mici deţin aproximativ8,7% din numărul total al firmelor, în34
Bârlad ponderea respectivă este de10,8%; în mod similar, pondereaîntreprinderilor mijlocii pentru Bârladeste de 2,7%, în timp ce pentru celelalteniveluri de raportare este de doar 1,8%.Implicit, ponderea microîntreprinderiloreste mai mică în Bârlad (86,4%) faţă decelelalte niveluri (89,2%). O primăinterpretare, în sens pozitiv, ar fi căfirmele locale ar avea un ritm mai alertde dezvoltare. Însă, analizând densitateaIMM-urilor raportată la populaţie,observăm că numărulmicroîntreprinderilor la 1.000 delocuitori este mai mic, pentru Bârlad,faţă de valoarea regională sau naţională,fără a compara şi cu situaţiile strict dinmediul urban. Ceea ce însemnă că ratade înfiinţare a firmelor noi este mairedusă în Bârlad faţă de nivelul naţional.Densitatea IMM-urilor este un indicatorcu o relevanţă ridicată pentru nivelul deatractivitate al unei zone faţă dedezvoltarea economică. Pentrumunicipiul Bârlad, valoarea acestuiindicator este mai mare faţă de niveluljudeţean şi uşor mai mare faţă de nivelulregional. Comparativ cu nivelul naţional,valoarea indicatorului analizat estedestul de scăzută, cu atât mai mult cucât în calcularea mediilor au fost incluseşi zonele rurale.Şomajul a înregistrat o creştere foartemare în municipiul Bârlad începând culuna aprilie 2009, perioada consideratădrept începutul crizei economice şifinanciare care afectează şi România.La sfârşitul anului 2009 s-a atinsnumărul şomerilor din 2004, darefectivul demografic a fost cuaproximativ 3% mai scăzut.În trimestrul al treilea al anului 2010,numărul şomerilor înregistraţi a scăzutsemnificativ faţă de începutul anului şifaţă de anul 2009, revenind la nivelul deînceput al creşterii observate.Pentru iunie 2010, AJOFM a raportat unnumăr de 1.754 de şomeri înregistraţi înBârlad (aproximativ 7,8% din totaluljudeţului). Scăderea înregistrată nupoate fi, deocamdată, atribuită uneicreşteri reale a economiei locale sau unuialt factor care să fi influenţat evoluţiaindicatorului (migrarea forţei de muncă,renunţarea la căutarea unei slujbe etc.).Raportat la populaţia în vârstă activă,numărul de şomeri înregistraţireprezintă circa 3,5%. Considerând ratajudeţeană de activitate de 57,9%(conform INS), putem aproxima rataşomajului înregistrat în municipiulBârlad, la nivelullunii iunie 2010,în jurul valorii de4,4%.densitatea întreprinderilor(unităţi active la 1.000 locuitori)municipiul total IMM micro mici mijlocii mariRomânia 25,8 25,7 23,0 2,2 0,5 0,1Regiunea NE 16,4 16,3 14,6 1,4 0,3 0,05Jud. Vaslui 11,8 11,8 10,5 1,0 0,2 0,04Bârlad 16,8 16,8 14,5 1,8 0,4 0,03Sursa: INS, ONRCnumăr firmecifra de afacerinumărul de angajaţiSursa: ONRC19,6%16,5%18,2%24,9%86,4%Dezvoltare economicăponderea municipiului Bârlad îneconomia judeţuluicifra de afaceritotalăunităţi localeactivenumăr mediude salariaţinumăr şomeriînregistraţiîntreprinderimari şi mijlocii27,5%21,8%7,8%28,8%29,5%situaţia pe clase de mărime a întreprinderilor a principalilorindicatori ai firmelor locale31,9%34,8%BârladSursa: INS, DJS VAslui, AJOFM Vaslui, ONRC33,4%jud. Vasluistructura economiei localeagricultură5%construcţii7%alteactivităţi10,3%industrieprelucrătoare30,5%comerţ47,2%Sursa: ONRC2,7%10,8%0,2%20,7%micro mici mijlocii mari35
- Page 2: Foto coperta 1: Raluca Aioniţoaie,
- Page 11 and 12: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 14 and 15: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 16 and 17: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 18 and 19: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 20 and 21: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 22 and 23: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 24 and 25: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 26 and 27: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 28 and 29: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 30 and 31: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 32 and 33: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 36 and 37: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 38 and 39: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 40 and 41: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 42 and 43: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 44 and 45: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 46 and 47: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 48 and 49: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 50 and 51: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 52 and 53: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 54 and 55: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 56 and 57: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 58 and 59: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 60 and 61: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 62 and 63: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 64 and 65: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 66 and 67: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 68 and 69: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 70 and 71: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 72 and 73: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 74 and 75: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 76 and 77: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 78 and 79: 19901991199219931994199519961997199
- Page 80 and 81: Auditul socio-economic al Municipiu
- Page 82 and 83: Auditul socio-economic al Municipiu
Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăSituaţia economică a <strong>municipiului</strong> Bârlad încă mai prezintă efecte ale modificărilor majore din ultimele <strong>de</strong>cenii, mai exact a<strong>de</strong>clinului industrial ce a marcat România post<strong>de</strong>cembristă. Industria încă reprezintă cel mai important sector economic la nivellocal, dar rezultatele economico-financiare ale industriei bârlă<strong>de</strong>ne nu se mai ridică la nivelul la care au fost înainte <strong>de</strong> 1989. Caactivităţi industriale reprezentative se numără fabricarea <strong>de</strong> maşini-unelte (Rulmenţi SA) şi confecţiile (Confecţii Bârlad SA).Conform datelor furnizate <strong>de</strong> ONRC, în anul 2008 erau raportate în Bârlad 1.165 <strong>de</strong> firme active din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic.Cifra <strong>de</strong> afaceri totală a acestora a fost <strong>de</strong> aproximativ 356 milioane euro. Numărul <strong>de</strong> salariaţi ai firmelor bârlă<strong>de</strong>ne active era <strong>de</strong>12.440. Raportat la rezultatele înregistrate la nivelul ju<strong>de</strong>ţului Vaslui, pon<strong>de</strong>rea Bârladului este <strong>de</strong> aproximativ 30%.Rata şomajului este aproximată <strong>de</strong> compania Addvances la aproximativ 4,4%, la nivelul lunii iunie 2010, arătând o situaţiesemnificativ mai bună faţă nivelul ju<strong>de</strong>ţului care înregistra, în aceeaşi lună, o rată a şomajului <strong>de</strong> 13,9%.Municipiul Bârlad oferă servicii <strong>de</strong> sprijinire a afacerilor prin intermediul Centrului <strong>de</strong> Afaceri Tutova, care oferă agenţiloreconomici locali şi investitorilor servicii <strong>de</strong> incubare şi <strong>de</strong> închiriere a spaţiilor administrative şi <strong>de</strong> producţie.Analizată în context ju<strong>de</strong>ţean, economiaBârladului reprezintă circa 30% dineconomia ju<strong>de</strong>ţului Vaslui. Afirmaţiaeste fundamentată pe procentele pecare le <strong>de</strong>ţine municipiul din cifra <strong>de</strong>afaceri totală a ju<strong>de</strong>ţului, din cifra <strong>de</strong>afaceri a industriei prelucrătoare, dinnumărul <strong>de</strong> salariaţi şi din numărul <strong>de</strong>întreprin<strong>de</strong>ri mijlocii şi mari active înju<strong>de</strong>ţul Vaslui.Structura economiei locale, din prismarezultatelor financiare raportate, estedominată <strong>de</strong> sectorul comerţului, care<strong>de</strong>ţine aproape jumătate (47,2%) dincifra <strong>de</strong> afaceri locală. Urmează industriaprelucrătoare căreia i se datorează30,5% din rezultatele financiare totale lanivelul <strong>municipiului</strong>.Analizând situaţia din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>real numărului <strong>de</strong> salariaţi, ierarhia seschimbă între cele două sectoare <strong>de</strong>activitate. Industria prelucrătoareangajează aproape jumătate dinsalariaţii din Bârlad (48,2%), pe când încomerţ activează doar 20,7% dintresalariaţi.Având în ve<strong>de</strong>re faptul că salariul mediula nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ din industriaprelucrătoare este cu aproape 40% maimare faţă <strong>de</strong> cel din comerţ (conformdatelor INS, la nivelul anului 2008salariul mediu din industrie era <strong>de</strong> 845 <strong>de</strong>lei, iar cel din comerţ <strong>de</strong> 607 lei), sepoate afirma că cea mai importantăramură economică la nivelul <strong>municipiului</strong>Bârlad este industria prelucrătoare.O pon<strong>de</strong>re notabilă în economia locală o<strong>de</strong>ţine activitatea <strong>de</strong> construcţii, careformează 7% din cifra <strong>de</strong> afaceri totală şiangajează 7,9% din salariaţii înregistraţi.Tabloul unităţilor active locale estedominat <strong>de</strong> IMM-uri; <strong>de</strong> fapt, doar douăfirme bârlă<strong>de</strong>ne se încadrează încategoria întreprin<strong>de</strong>rilor mari, conformdatelor furnizate <strong>de</strong> ONRC. Aceste douăfirme angajează 33,4% din salariaţiieconomiei locale şi formează 20,7% dincifra <strong>de</strong> afaceri a <strong>municipiului</strong>.Categoria întreprin<strong>de</strong>rilor mijlocii nueste foarte bine reprezentată din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re numeric în municipiul Bârlad(2,7% din numărul total al firmelor). Însă,acestea formează cel mai mare procentdin cifra <strong>de</strong> afaceri (34,8%) şi angajeazăaproximativ 32% din salariaţii<strong>municipiului</strong>.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> valorile ju<strong>de</strong>ţene,regionale şi naţionale, pon<strong>de</strong>rileîntreprin<strong>de</strong>rilor mici şi mijlocii sunt maimari la nivelul Bârladului. Astfel, dacă lanivel ju<strong>de</strong>ţean, regional şi naţionalîntreprin<strong>de</strong>rile mici <strong>de</strong>ţin aproximativ8,7% din numărul total al firmelor, în34