21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad cunoaşte deficienţe majore la capitolul infrastructură (tehnico-edilitară şi rutieră). Una dintre concluziile ce pot fidesprinse din studiile desfăşurate în rândul principalilor stakeholderi (populaţie, instituţii publice locale şi mediul de afaceri) este căreabilitarea şi extinderea infrastructurii rutiere este una dintre priorităţile de bază ale municipiului Bârlad. Gradul scăzut demodernizare a străzilor rutiere (Bârladul este municipiul cu cea mai scăzută pondere a străzilor orăşeneşti modernizate dinRegiunea Nord-Est) este considerat unul dintre motivele slabei dezvoltări economice. Pentru îmbunătăţirea contextului socioeconomicsunt necesare însă şi investiţii substanţiale în infrastructura tehnico-edilitară, reţelele de apă şi canalizare având un gradavansat de uzură fizică şi morală.Infrastructura de transport rutierMunicipiul Bârlad este traversat pedirecţia nord-est – sud-vest de E581(componentă a coridorului IX european),care face legătura între Albiţa şi Tecuci.Un alt drum important este DJ243,acesta asigurând legătura între Bârlad şilocalităţile din zona de vest a Regiunii deDezvoltare Nord-Est.Lungimea străzilor orăşeneşti (drumuriamenajate care asigură circulaţia întrediverse părţi ale localităţii, inclusivdrumurile naţionale şi locale, indiferentdacă au sau nu îmbrăcăminţi) dinmunicipiul Bârlad este de 120 km. Dinaceştia, doar 45% reprezintă drumuriorăşeneşti modernizate (străzile cuîmbrăcăminţi din piatră fasonată, asfaltsau beton).Municipiul Bârlad este traversat decoridorul pan-european IX (Helsinki -Sankt-Petersburg - Moscova -Kaliningrad - Kiev - Liubașevka /Rozdilna - Chișinău - Bârlad - București -Dimitrovgrad - Alexandroupolis), ceea cepoate reprezenta o oportunitate pentrudezvoltarea infrastructurii.Infrastructura de transport feroviarMunicipiul Bârlad este traversat demagistrala feroviară 600: Făurei - Tecuci- Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași - Ungheni(395 km) şi de trei căi ferate secundare: 603 – Bârlad – Fălciu Nord – Prut(82 km); 604 – Bârlad – Crasna – Huşi (70km); 703 – Bârlad – Bereşti – TârguBujor – Galaţi (107 km)Între municipiul Bârlad şi municipiulVaslui legătura se realizează prinintermediul unei căi ferate duble, pentrucelelalte direcţii căile ferate fiind simple.În judeţul Vaslui nu există căi ferateelectrificate.Infrastructura de transport aerianÎn municipiul Bârlad nu este dezvoltatăinfrastructura de transport aerian. Celemai apropiate aeroporturi sunt:Aeroportul Internaţional Iaşi (117 km) şiAeroportul Internaţional „GeorgeEnescu” Bacău (103 km).Infrastructura tehnico-edilitarăAlimentarea cu apă potabilă amunicipiului Bârlad se realizează atâtprin surse de suprafaţă (acumulareaCuibul Vulturilor), cât şi prin sursesubterane (Negrileşti, Bădeana, Tutova,puţuri locale).Lungimea reţelei simple de distribuţie aapei potabile în municipiul Bârlad estede 171 km. Din totalul consumului deapă înregistrat în anul 2009, aproape90% este destinat consumului de tip uzcasnic. Media consumului de apă pe capde locuitor este superioară valoriijudeţene şi regionale. Astfel, în anul2008 volumul de apă furnizat unuilocuitor din municipiul Bârlad a fost de24 m 3 , în timp ce în judeţul Vasluiconsumul este de 14,5 m 3 iar în Regiuneade Dezvoltare Nord-Est de 18,7 m 3 .Lungimea simplă a reţelei de canalizare amunicipiului Bârlad este de 251 km înanul 2009, cu 33,6% mai mult decât înanul 2004. Apele uzate sunt epurate întrosingură staţie, aceasta epurând 50,6%din volumul total de ape uzate de lanivelul întregului judeţ.22