21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf 21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf
Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad prezintă o serie de particularităţi de care trebuie ţinut cont atunci când discutăm de dezvoltarea urbană aacestuia. În primul rând, este cea mai aglomerată localitate urbană de tip municipiu din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.Dezvoltarea spaţială destul de restrânsă a dus la existenţa unei densităţi a populaţiei foarte ridicate. Municipiul Bârlad este singuralocalitate urbană din judeţul Vaslui a cărei suprafaţă intravilană a stagnat în perioada 1993-2008. Prin comparaţie, suprafaţaintravilană din municipiul Vaslui a crescut cu 83,2%, suprafaţa intravilană din municipiul Huşi a crescut cu 90%, iar suprafaţaintravilană din oraşul Negreşti a crescut cu 191,1%. Bârladul este o localitate care întâmpină probleme semnificative în ceea cepriveşte infrastructura rutieră, dar şi cea tehnico-edilitară. Drumurile proaste, trotuarele pline de gropi, conductele de canalizarecare nu mai fac faţă, reţeaua de apă învechită – sunt doar câteva pete negre pe obrazul unui oraş plin de cultură.Municipiul Bârlad este una dintre celemai importante localităţi urbane dinjudeţul Vaslui, deţinând o pondere decirca 37% din totalul populaţieiînregistrate la nivel judeţean. Deşi are opopulaţie cu doar 500 persoane maipuţine decât reşedinţa judeţului Vaslui,în ceea ce priveşte caracteristiciledezvoltării urbane, diferenţele între celedouă sunt semnificative.Conform datelor publicate de InstitutulNaţional de Statistică la 1 ianuarie 2010,populaţia municipiului Bârlad se cifra la69.049 persoane, cu aproape 3% maipuţine decât la 1 iulie 2004. Principalulmotiv al involuţiei demografice dinBârlad este mişcarea migratorie apopulaţiei, soldul schimbărilor dereşedinţă şi soldul schimbărilor dedomiciliu fiind negativ în perioada 2004-2008. În acelaşi timp şi soldul migraţieiinternaţionale se menţine negativ,numărul emigranţilor fiind superiornumărului imigranţilor. Cauzeleprezenţei acestui fenomen accentual demigraţiei sunt multiple. La bază, însă,stă suprapopularea existentă înmunicipiul Bârlad coroborată cu lipsalocurilor de muncă, nivelul ridicat desărăcie al locuitorilor, lipsaoportunităţilor de dezvoltare, etc.Raportând volumul populaţiei lasuprafaţa totală a municipiului Bârlad -14,56 km 2 – obţinem o valoare adensităţii populaţiei de 4.738 persoanepe km 2 . Pe de altă parte, valoareadensităţii populaţiei calculată ca raportuldintre populaţie şi suprafaţa intravilanăa localităţii este de 6.521 persoane pekm 2 în anul 2007. Bârladul este cea maiaglomerată localitate urbană de tipmunicipiu din Regiunea de DezvoltareNord-Est. Mai mult decât atât,municipiul Bârlad se situează pe poziţiaa doua la nivel naţional, fiind precedatădoar de municipiul Bucureşti (12.015loc/km 2 ).Din punctul de vedere al distribuţiei pesexe, populaţia municipiul Bârlad estedestul de echilibrată: 51,9% persoane desex feminin şi 48,1% persoane de sexmasculin. Pe de altă parte, structura pegrupe de vârstă semnalează o primăproblemă la nivel municipal:îmbătrânirea populaţiei. Astfel, la 1 iulie2009, populaţia Bârladului era formatădin 15,3% tineri, 70,5% adulţi şi 14,2%vârstnici.Gradul de îmbătrânire demografică apopulaţiei municipiului Bârlad este de1.081‰, ceea ce înseamnă că la 1.000persoane tinere cu vârsta cuprinsă între0 şi 14 ani revin 1.081 persoane vârstnicecu vârsta de 60 ani şi peste. Astfel, deşieste inferior valorii naţionale, gradul deîmbătrânire demografică din Bârlad estesuperior celui înregistrat în mediul urbanla nivel judeţean (827,3‰) şi regional(958,9‰).Rata de înlocuire a forţei de muncă(efectivul populaţiei tinere la o treimedin persoanele în vârsta de 15-59 ani,raportată la 1.000 de locuitori) este de604‰ în municipiul Bârlad. Practic,peste aproximativ 10-15 ani, fiecare1.000 de bârlădeni ce vor ieşi din câmpulmuncii vor fi înlocuiţi de 604 persoane,ceea ce va conduce la un deficit de forţăde muncă destul de ridicat.Raportul de dependenţă demografică(raportul dintre suma efectivuluipopulaţiei tinere şi populaţiei vârstnice şiefectivul populaţiei adulte) este de12
- Page 2: Foto coperta 1: Raluca Aioniţoaie,
- Page 11: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 15 and 16: Dezvoltare urbanăsecundă este ocu
- Page 17 and 18: fiind destul de variată: lipsa fon
- Page 19 and 20: Dezvoltare urbanăOportunităţi•
- Page 21 and 22: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 23 and 24: Servicii publiceConform Planului Lo
- Page 25 and 26: evaluarea infrastructurii tehnico-e
- Page 27 and 28: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 29 and 30: Servicii publiceServiciile de salub
- Page 31 and 32: Servicii publicede sectorul sănăt
- Page 33 and 34: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 35 and 36: Bârlad ponderea respectivă este d
- Page 37 and 38: Conform rezultatelor studiului amin
- Page 39 and 40: Dezvoltare economicăînregistreaz
- Page 41 and 42: Dezvoltare economicăpotenţialul d
- Page 43 and 44: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 45 and 46: Dezvoltare socialăConform Direcţi
- Page 47 and 48: Dezvoltare socialăPrincipalele pro
- Page 49 and 50: Dezvoltare socialăAnaliza SWOT - D
- Page 51 and 52: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 53 and 54: 38,1%31,3%32,1%29,7%26,8%28,4%22,0%
- Page 55 and 56: TurismElementele reprezentative ale
- Page 57 and 58: Turismpotenţialul de dezvoltare tu
- Page 59 and 60: Strategia de Dezvoltare a Municipiu
- Page 61 and 62: Epurarea apelor uzateSistemul de ev
Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad prezintă o serie <strong>de</strong> particularităţi <strong>de</strong> care trebuie ţinut cont atunci când discutăm <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea urbană aacestuia. În primul rând, este cea mai aglomerată localitate urbană <strong>de</strong> tip municipiu din Regiunea <strong>de</strong> Dezvoltare Nord-Est.Dezvoltarea spaţială <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> restrânsă a dus la existenţa unei <strong>de</strong>nsităţi a populaţiei foarte ridicate. Municipiul Bârlad este singuralocalitate urbană din ju<strong>de</strong>ţul Vaslui a cărei suprafaţă intravilană a stagnat în perioada 1993-2008. Prin comparaţie, suprafaţaintravilană din municipiul Vaslui a crescut cu 83,2%, suprafaţa intravilană din municipiul Huşi a crescut cu 90%, iar suprafaţaintravilană din oraşul Negreşti a crescut cu 191,1%. Bârladul este o localitate care întâmpină probleme semnificative în ceea cepriveşte infrastructura rutieră, dar şi cea tehnico-edilitară. Drumurile proaste, trotuarele pline <strong>de</strong> gropi, conductele <strong>de</strong> canalizarecare nu mai fac faţă, reţeaua <strong>de</strong> apă învechită – sunt doar câteva pete negre pe obrazul unui oraş plin <strong>de</strong> cultură.Municipiul Bârlad este una dintre celemai importante localităţi urbane dinju<strong>de</strong>ţul Vaslui, <strong>de</strong>ţinând o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong>circa 37% din totalul populaţieiînregistrate la nivel ju<strong>de</strong>ţean. Deşi are opopulaţie cu doar 500 persoane maipuţine <strong>de</strong>cât reşedinţa ju<strong>de</strong>ţului Vaslui,în ceea ce priveşte caracteristicile<strong>de</strong>zvoltării urbane, diferenţele între celedouă sunt semnificative.Conform datelor publicate <strong>de</strong> InstitutulNaţional <strong>de</strong> Statistică la 1 ianuarie 2010,populaţia <strong>municipiului</strong> Bârlad se cifra la69.049 persoane, cu aproape 3% maipuţine <strong>de</strong>cât la 1 iulie 2004. Principalulmotiv al involuţiei <strong>de</strong>mografice dinBârlad este mişcarea migratorie apopulaţiei, soldul schimbărilor <strong>de</strong>reşedinţă şi soldul schimbărilor <strong>de</strong>domiciliu fiind negativ în perioada 2004-2008. În acelaşi timp şi soldul migraţieiinternaţionale se menţine negativ,numărul emigranţilor fiind superiornumărului imigranţilor. Cauzeleprezenţei acestui fenomen accentual <strong>de</strong>migraţiei sunt multiple. La bază, însă,stă suprapopularea existentă înmunicipiul Bârlad coroborată cu lipsalocurilor <strong>de</strong> muncă, nivelul ridicat <strong>de</strong>sărăcie al locuitorilor, lipsaoportunităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, etc.Raportând volumul populaţiei lasuprafaţa totală a <strong>municipiului</strong> Bârlad -14,56 km 2 – obţinem o valoare a<strong>de</strong>nsităţii populaţiei <strong>de</strong> 4.738 persoanepe km 2 . Pe <strong>de</strong> altă parte, valoarea<strong>de</strong>nsităţii populaţiei calculată ca raportuldintre populaţie şi suprafaţa intravilanăa localităţii este <strong>de</strong> 6.5<strong>21</strong> persoane pekm 2 în anul 2007. Bârladul este cea maiaglomerată localitate urbană <strong>de</strong> tipmunicipiu din Regiunea <strong>de</strong> DezvoltareNord-Est. Mai mult <strong>de</strong>cât atât,municipiul Bârlad se situează pe poziţiaa doua la nivel naţional, fiind precedatădoar <strong>de</strong> municipiul Bucureşti (12.015loc/km 2 ).Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al distribuţiei pesexe, populaţia municipiul Bârlad este<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> echilibrată: 51,9% persoane <strong>de</strong>sex feminin şi 48,1% persoane <strong>de</strong> sexmasculin. Pe <strong>de</strong> altă parte, structura pegrupe <strong>de</strong> vârstă semnalează o primăproblemă la nivel municipal:îmbătrânirea populaţiei. Astfel, la 1 iulie<strong>2009</strong>, populaţia Bârladului era formatădin 15,3% tineri, 70,5% adulţi şi 14,2%vârstnici.Gradul <strong>de</strong> îmbătrânire <strong>de</strong>mografică apopulaţiei <strong>municipiului</strong> Bârlad este <strong>de</strong>1.081‰, ceea ce înseamnă că la 1.000persoane tinere cu vârsta cuprinsă între0 şi 14 ani revin 1.081 persoane vârstnicecu vârsta <strong>de</strong> 60 ani şi peste. Astfel, <strong>de</strong>şieste inferior valorii naţionale, gradul <strong>de</strong>îmbătrânire <strong>de</strong>mografică din Bârlad estesuperior celui înregistrat în mediul urbanla nivel ju<strong>de</strong>ţean (827,3‰) şi regional(958,9‰).Rata <strong>de</strong> înlocuire a forţei <strong>de</strong> muncă(efectivul populaţiei tinere la o treimedin persoanele în vârsta <strong>de</strong> 15-59 ani,raportată la 1.000 <strong>de</strong> locuitori) este <strong>de</strong>604‰ în municipiul Bârlad. Practic,peste aproximativ 10-15 ani, fiecare1.000 <strong>de</strong> bârlă<strong>de</strong>ni ce vor ieşi din câmpulmuncii vor fi înlocuiţi <strong>de</strong> 604 persoane,ceea ce va conduce la un <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> forţă<strong>de</strong> muncă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ridicat.Raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong>mografică(raportul dintre suma efectivuluipopulaţiei tinere şi populaţiei vârstnice şiefectivul populaţiei adulte) este <strong>de</strong>12