21-strategia de dezvoltare a municipiului barlad 2009-2020.pdf

Foto coperta 1: Raluca Aioniţoaie, prelucrare după lucrarea premiată încadrul Concursul de Desene cu tema „Bârladul în 2020”

I. AUDITUL SOCIO-ECONOMIC ALMUNICIPIULUI BÂRLAD

Strategia de Dezvoltare a Municipiului BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.1. DEZVOLTARE URBANĂ

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad prezintă o serie de particularităţi de care trebuie ţinut cont atunci când discutăm de dezvoltarea urbană aacestuia. În primul rând, este cea mai aglomerată localitate urbană de tip municipiu din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.Dezvoltarea spaţială destul de restrânsă a dus la existenţa unei densităţi a populaţiei foarte ridicate. Municipiul Bârlad este singuralocalitate urbană din judeţul Vaslui a cărei suprafaţă intravilană a stagnat în perioada 1993-2008. Prin comparaţie, suprafaţaintravilană din municipiul Vaslui a crescut cu 83,2%, suprafaţa intravilană din municipiul Huşi a crescut cu 90%, iar suprafaţaintravilană din oraşul Negreşti a crescut cu 191,1%. Bârladul este o localitate care întâmpină probleme semnificative în ceea cepriveşte infrastructura rutieră, dar şi cea tehnico-edilitară. Drumurile proaste, trotuarele pline de gropi, conductele de canalizarecare nu mai fac faţă, reţeaua de apă învechită – sunt doar câteva pete negre pe obrazul unui oraş plin de cultură.Municipiul Bârlad este una dintre celemai importante localităţi urbane dinjudeţul Vaslui, deţinând o pondere decirca 37% din totalul populaţieiînregistrate la nivel judeţean. Deşi are opopulaţie cu doar 500 persoane maipuţine decât reşedinţa judeţului Vaslui,în ceea ce priveşte caracteristiciledezvoltării urbane, diferenţele între celedouă sunt semnificative.Conform datelor publicate de InstitutulNaţional de Statistică la 1 ianuarie 2010,populaţia municipiului Bârlad se cifra la69.049 persoane, cu aproape 3% maipuţine decât la 1 iulie 2004. Principalulmotiv al involuţiei demografice dinBârlad este mişcarea migratorie apopulaţiei, soldul schimbărilor dereşedinţă şi soldul schimbărilor dedomiciliu fiind negativ în perioada 2004-2008. În acelaşi timp şi soldul migraţieiinternaţionale se menţine negativ,numărul emigranţilor fiind superiornumărului imigranţilor. Cauzeleprezenţei acestui fenomen accentual demigraţiei sunt multiple. La bază, însă,stă suprapopularea existentă înmunicipiul Bârlad coroborată cu lipsalocurilor de muncă, nivelul ridicat desărăcie al locuitorilor, lipsaoportunităţilor de dezvoltare, etc.Raportând volumul populaţiei lasuprafaţa totală a municipiului Bârlad -14,56 km 2 – obţinem o valoare adensităţii populaţiei de 4.738 persoanepe km 2 . Pe de altă parte, valoareadensităţii populaţiei calculată ca raportuldintre populaţie şi suprafaţa intravilanăa localităţii este de 6.521 persoane pekm 2 în anul 2007. Bârladul este cea maiaglomerată localitate urbană de tipmunicipiu din Regiunea de DezvoltareNord-Est. Mai mult decât atât,municipiul Bârlad se situează pe poziţiaa doua la nivel naţional, fiind precedatădoar de municipiul Bucureşti (12.015loc/km 2 ).Din punctul de vedere al distribuţiei pesexe, populaţia municipiul Bârlad estedestul de echilibrată: 51,9% persoane desex feminin şi 48,1% persoane de sexmasculin. Pe de altă parte, structura pegrupe de vârstă semnalează o primăproblemă la nivel municipal:îmbătrânirea populaţiei. Astfel, la 1 iulie2009, populaţia Bârladului era formatădin 15,3% tineri, 70,5% adulţi şi 14,2%vârstnici.Gradul de îmbătrânire demografică apopulaţiei municipiului Bârlad este de1.081‰, ceea ce înseamnă că la 1.000persoane tinere cu vârsta cuprinsă între0 şi 14 ani revin 1.081 persoane vârstnicecu vârsta de 60 ani şi peste. Astfel, deşieste inferior valorii naţionale, gradul deîmbătrânire demografică din Bârlad estesuperior celui înregistrat în mediul urbanla nivel judeţean (827,3‰) şi regional(958,9‰).Rata de înlocuire a forţei de muncă(efectivul populaţiei tinere la o treimedin persoanele în vârsta de 15-59 ani,raportată la 1.000 de locuitori) este de604‰ în municipiul Bârlad. Practic,peste aproximativ 10-15 ani, fiecare1.000 de bârlădeni ce vor ieşi din câmpulmuncii vor fi înlocuiţi de 604 persoane,ceea ce va conduce la un deficit de forţăde muncă destul de ridicat.Raportul de dependenţă demografică(raportul dintre suma efectivuluipopulaţiei tinere şi populaţiei vârstnice şiefectivul populaţiei adulte) este de12

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSuprafaţa spaţiilor de joacă pentru copiise extinde pe 12.971 mp, copii având ladispoziţie 356 echipamente pentrujoacă.Lungimea străzilor orăşeneşti de la nivelulmunicipiul Bârlad în anul 2009 este de120 km, din care doar 54 km (45,0%)sunt străzi orăşeneşti modernizate. Cuacest procent, Bârladul este localitateaurbană cu cea mai scăzută pondere astrăzilor orăşeneşti din judeţul Vaslui.Situaţia proastă a infrastructurii rutiereeste însă o caracteristică generală aîntregului judeţ, acesta clasându-se peultimele poziţii din ţară în funcţie deponderea străzilor orăşeneştimodernizate. La nivelul Regiunii deDezvoltare Nord-Est, doar judeţulBotoşani are o rată mai scăzută astrăzilor orăşeneşti modernizate dintotalul străzilor orăşeneşti existente(47,5%).Municipiul Bârlad este racordat lareţeaua de apă, canalizare, gaze naturaleşi energie termică. Dintre acestea,probleme legate de vechimeainfrastructurii sunt sesizate în cazulreţelei de apă (62,5% din lungimeaconductelor are o vechime de peste 25de ani) şi a reţelei de canalizare (78,5%din lungimea conductelor are o vechimede peste 25 de ani).Numărul unităţilor locale active din punctde vedere juridic şi economic dinmunicipiul Bârlad era de 1.165 unităţi înanul 2008, cu aproape 77% mai multdecât în anul 2004. Peste jumătate dinunităţile locale activează în sectorul„Comerţ” (50,4%), în timp ce poziţia14Foto: Mihăiţă Ciocârlan, lucrare premiată în cadrul Concursul de Desene cu tema „Bârladul în 2020”

Dezvoltare urbanăsecundă este ocupată de domeniul„Construcţiilor” (9,4%), iar cea terţă de„Industrie” (9%).Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii(cu până la 249 angajaţi) în total unităţilocale este de 99,8% la nivel municipal.În anul 2008 existau doar douăîntreprinderi mari (cu peste 250angajaţi):- SC Rulmenţi SA (2.924 salariaţi,conform Ministerului FinanţelorPublice);- SC Confecţii Bârlad SA (1.235salariaţi, conform MinisteruluiFinanţelor Publice).Cifra de afaceri totală înregistrată deunităţile locale active din municipiulBârlad în anul 2008 este de 1.311.171.701RON, de 1,3 ori mai mare ca ceaînregistrată în anul precedent şi de 2,2ori mai mare ca cea înregistrată cu cinciani în urmă (anul 2004). Sectoareleeconomice care înregistrează cea mairidicată cifră medie de afaceri pe unitatelocală sunt: Distribuţia apei, salubritate,gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminare, Industria prelucrătoareşi Agricultură, silvicultură şi pescuit.Primele 5 municipii din România înfuncţie de densitatea populaţiei12015Sursa: INS6081612264866521Mun. BotoşaniMun. FocşaniMun. GalaţiMun. BârladMun. BucureştiStructura pe grupe de vârstă apopulaţieiSursa: INSPeste 60ani15,3%20-59ani70,5%0-19 ani14,2%structura locuinţelor pe categoriiCasa lacurte34,5%Apartamente65,5%Sursa: Primăria Municipiului Bârlad15

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeScopurile dezvoltării urbane ţin dedomenii variate de interes. Trebuieavută în vedere îmbunătăţirea condiţiilorde viaţă ale populaţiei, şi, implicit,asigurarea dezvoltării sociale şieconomice susţinute. Totodatădezvoltarea urbană trebuie realizată înconformitate cu principiile dezvoltăriidurabile, ţinându-se cont de protecţiamediului înconjurător.Municipiul Bârlad se confruntă cu o seriede probleme dintre care, cea maistringentă pare a fi starea infrastructuriirutiere. Pe de o parte este semnalatgradul scăzut de modernizare a reţeleistradale – drumurile nereabilitate fiindnumeroase – iar, pe de altă parte estesemnalată problema lipsei şoseleiocolitoare a municipiului. Urmând a seconstrui pe partea de est a Bârladului,viitoarea şosea ocolitoare va înlăturanemulţumirile populaţiei legate detraficul greu din localitate. Astfel, se vadiminua numărul ambuteiajelor dinmunicipiu, dar şi poluarea fonică cauzatăde transportul de mare tonaj.După intensitatea problemei (calculatăîn funcţie de frecvenţa menţionărilor şiimportanţa evaluată de respondent), ceade-a doua problemă majoră amunicipiului Bârlad este lipsa locurilor demuncă. Bârlădenii semnalează atâtexistenţa unui număr ridicat de şomeri(situaţie declanşată de crizaeconomică), dar şi dificultatea generalăde angajare a tinerilor. Lipsa locurilor demuncă naşte, la rândul ei, o întreagăserie de dificultăţi, o ponderesemnificativă din populaţie resimţind„nesiguranţa zilei de mâine”. Nu existăun grad ridicat de mulţumire nici înrândul persoanelor care deţin un loc demuncă, majoritatea nefiind satisfăcutede câştigul salarial. Insatisfacţia legatăde venit s-a acutizat însă în contextulcrizei, în condiţiile în care bârlădenii – camulte alte persoane de la nivel naţional –au trebui să facă faţă unor diminuărisalariale şi tăieri sau eliminări de sporuri.În egală măsură suferă şi persoaneleinactive economic, cel mai reprezentativexemplu fiind cel al pensionarilor.Diminuarea pensiilor – şi aşa mici înmajoritatea cazurilor - coroborată cu ocreştere generală a preţurilor atât laalimente, cât şi la utilităţi sau alte serviciide bază, a dus la experimentarea unorsituaţii limită pentru multe persoane.Lipsa banilor pentru medicamente estedoar una din consecinţele niveluluiscăzut de trai a pensionarilor, careoptează pentru plata dărilor îndetrimentul tratamentelor medicale.Echiparea tehnico-edilitară este o altăproblemă semnalată de locuitoriimunicipiului Bârlad, indiferent de zonade rezidenţă a acestora. Din acest punctde vedere, reţeaua de canalizare estecea care produce cel mai ridicat grad deinsatisfacţie în rândul bârlădenilor, cauzaprincipală fiind chiar durata prea marede exploatare a reţelei (aproape 80% dinlungimea conductelor au o vechime depeste 25 de ani). Pe de altă parte, estemenţionată frecvent şi reţeaua defurnizare a apei potabile – de asemeneaînvechită – ori întreruperea periodică afurnizării acesteia.Criza economică / sărăcia / nivelul scăzutde trai reprezintă o altă categorie deprobleme întâmpinate de populaţiamunicipiului Bârlad. Există un mix defactori care descriu situaţia actuală alocuitorilor. Sărăcia enunţată de aceştiaeste determinată de contextul macroeconomicgeneral, de criza economică acărei efecte au început să se simtă chiardin ultimele trimestre ale anului 2008.Reversul: preţurile tot mai mari (înîncercarea de supravieţuire aîntreprinzătorilor) salariile tot mai mici,creşteri ale preţurilor la unităţile publice,eliminarea subvenţiilor – sunt doarcâteva din cauzele instaurării acesteistări de insuficienţă economică generală.Serviciile publice de slabă calitate sunt oaltă dificultate resimţită de bârlădeni.Siguranţa şi ordinea publică reprezintădoar unul din domeniile în care cetăţeniidoresc realizarea unor îmbunătăţiri, cuatât mai mult cu cât anul 2009 s-aremarcat printr-o creştere a număruluide infracţiuni cu 17,3% faţă de anulprecedent, iar numărul de persoanecercetate cu 9,6%. În aceste condiţii,rata infracţionalităţii în Bârlad încă semenţine peste nivelul judeţean, regionalsau naţional.Există o oarecare nemulţumire şi vis-àvisde domeniul învăţământului, gamaproblemelor enumerate de bârlădeni16

fiind destul de variată: lipsa fondurilor îneducaţie, slaba pregătire a cadrelordidactice, starea unităţilor deînvăţământ, etc.Pe de altă parte, locuitorii municipiuluiBârlad apreciază ca problematice şiaspecte ce ţin de sistemul medical,precum: condiţiile din spitale, serviciilemedicale de proastă calitate saunecesitatea de a oferi compensaţiifinanciare cadrelor medicale.La baza multor probleme enunţate depopulaţie stă însă lipsa fondurilor şi / saulipsa investiţiilor. Gradul redus deatractivitate al Bârladului pentruinvestitorii străini a dus la o diminuaresemnificativă a investiţiilor în aceastălocalitate. Acest cerc vicios are efectedirecte şi asupra bugetelor locale sau abugetelor de stat, şi, mai apoi, asupratuturor serviciilor publice finanţate prinintermediul lor (educaţie, sănătate,cultură, siguranţă publică, etc.).Lipsa curăţeniei este o altă problemăenumerată de respondenţi, aceştia fiindnemulţumiţi pe de o parte desalubrizarea străzilor, iar, de pe altăDezvoltare urbanăparte, de salubrizarea subsolurilorblocurilor. Enunţarea acestui aspectpoate fi explicată şi prin faptul căprocentul populaţiei deservite deserviciul de salubritate în anul 2009 ascăzut cu aproape 20 procente faţă deanul 2007.Nu în ultimul rând sunt amintiţi şi câiniicomunitari din municipiul Bârlad, carereprezintă o ameninţare atât lasiguranţa populaţiei (în special acategoriilor vulnerabile precum copiii şibătrânii), cât şi la salubrizarea localităţii.Legendă1. Starea infrastructurii rutiere2. Lipsa locurilor de muncă3. Echiparea tehnico-edilitară4. Criza economică / sărăcia / nivelul de trai5. Serviciile publice de slabă calitate6. Lipsa fondurilor şi/sau a investiţiilor7. Lipsa curăţeniei8. Câinii comunitari100Principalele probleme şi intensitatea lor*- opiniile populaţiei-84,738,530,017,1 15,6 14,8 10,6Sursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.1 2 3 4 5 6 7 8* intensitate maximă = 100 puncte17

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – dezvoltare urbanăPuncte tari• Poziţia geografică (partea estică a ţării şi parteasudică a judeţului)• Forme de relief variate cu altitudini ce oferă un aspectplăcut municipiului;• Valorile istorice şi culturale ale Bârladului;• Existenţa resurselor antropice diversificate: instituţiipublice apreciate pentru arhitectura urbană, casememoriale şi clădiri de patrimoniu, instituţii deînvăţământ cu istorie, monumente istorice, spaţiiverzi;• Existenţa surselor de apă (ape curgătoare, acumulărişi ape subterane);• Existenţa resurselor: hidrocarburi, pietrişuri, argile şilehmuri leossoide şi straturi aquifere puternicmineralizate;• Spor natural pozitiv şi superior celui judeţean;• Evoluţie negativă a ratei mortalităţii infantile;• Existenţa forţei de muncă calificată şi cu vârstătânără şi medie• Evoluţie pozitivă a fondului de locuinţe;• Zonă rezidenţială în continuă dezvoltare;• Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor la nivelmunicipal superioară celei înregistrate la nivel urbanvasluian;• Suprafaţa de spaţiu verde / cap de locuitor înconcordanţă cu legislaţia europeană;• Existenţa parcurilor şi scuarurilor ca zone de odihnă şirecreere pentru populaţie la nivelul municipiului;• Existenţa spaţiilor special amenajate pentru copiidotate cu echipamente specifice;• Evoluţia pozitivă a numărului de autovehiculeproprietate personală şi a autovehiculelor de marfăînscrise în circulaţie;• Evoluţia pozitivă a numărului locurilor de parcare;• Existenţa Grădinii Zoologice, cea mai mare dinMoldova şi una dintre puţinele funcţionale;Puncte slabe• Existenţa perioadelor de secetă;• Volumul demografic al municipiului Bârlad în continuăscădere;• Ponderea vârstnicilor este mai mare decât cea atinerilor ;• Sold migratoriu negativ în cazul schimbărilor dereşedinţă şi de domiciliu;• Gradul de îmbătrânire al populaţiei municipiului Bârladeste superior celui judeţean şi regional;• Peste aproximativ 10-15 ani, pe piaţa forţei de muncă vaapărea un deficit de muncă mult mai accentuat decâtcel înregistrat la nivel judeţean, regional sau naţional;• O persoană aflată în vârstă de muncă susţine economic2,4 persoane inactive;• Numărul şomerilor şi ponderea şomerilor în rândulpopulaţiei stabile cu vârsta între 18-62 ani în continuăcreştere începând cu ianuarie 2009;• Existenţa imobilelor cu grad de risc seismic;• Insuficienţa spaţiilor de agrement şi a spaţiilor specialamenajate pentru copii;• Discrepanţă foarte mare între cele şase zone (de la zonacentrală până la zona periferică) ale municipiului înceea ce priveşte preţul imobilelor şi terenurilor• Fondul de locuinţe pentru tineri este redus;• Lipsa unui skate parc, a unui cinematograf, a unui teatrude vară;• Starea avansată de degradare a Grădinii Zoologice şicondiţiile insalubre în care stau animalele;• Lipsa unei şosele ocolitoare;18

Dezvoltare urbanăOportunităţi• Amenajarea unui parc peri-urban în zona Prodana;• Fonduri europene nerambursabile destinateDezvoltării Urbane Durabile (reabilitareainfrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane);• Existenţa Programului Prima Casă care sprijinătinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască olocuinţă;• Programele naţionale referitoare la construirea delocuinţe sociale şi pentru tineri;• Existenţa a două aeroporturi internaţionale (Iaşi şiBacău) la o distanţă relativ mică;• Dezvoltarea şoselei ocolitoare la nivelul municipiului;• Programele de reabilitare termică a locuinţelor.Ameninţări• Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate aveaca efect migrarea populaţiei din mediul urban în zonelerurale ale judeţului• Tendinţa de migrare a populaţiei calificate spre altecentre urbane regionale sau în străinătate, pe fonduluiunei salarizări mai motivante;• Lipsa perspectivelor de dezvoltare în general în zonaistorică a Moldovei (Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est);• Nerezolvarea problemelor de infrastructură;19

Auditul socio-economic al Municipiului Bârlad20

Strategia de Dezvoltare a Municipiului BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.2. INFRASTRUCTURĂ

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad cunoaşte deficienţe majore la capitolul infrastructură (tehnico-edilitară şi rutieră). Una dintre concluziile ce pot fidesprinse din studiile desfăşurate în rândul principalilor stakeholderi (populaţie, instituţii publice locale şi mediul de afaceri) este căreabilitarea şi extinderea infrastructurii rutiere este una dintre priorităţile de bază ale municipiului Bârlad. Gradul scăzut demodernizare a străzilor rutiere (Bârladul este municipiul cu cea mai scăzută pondere a străzilor orăşeneşti modernizate dinRegiunea Nord-Est) este considerat unul dintre motivele slabei dezvoltări economice. Pentru îmbunătăţirea contextului socioeconomicsunt necesare însă şi investiţii substanţiale în infrastructura tehnico-edilitară, reţelele de apă şi canalizare având un gradavansat de uzură fizică şi morală.Infrastructura de transport rutierMunicipiul Bârlad este traversat pedirecţia nord-est – sud-vest de E581(componentă a coridorului IX european),care face legătura între Albiţa şi Tecuci.Un alt drum important este DJ243,acesta asigurând legătura între Bârlad şilocalităţile din zona de vest a Regiunii deDezvoltare Nord-Est.Lungimea străzilor orăşeneşti (drumuriamenajate care asigură circulaţia întrediverse părţi ale localităţii, inclusivdrumurile naţionale şi locale, indiferentdacă au sau nu îmbrăcăminţi) dinmunicipiul Bârlad este de 120 km. Dinaceştia, doar 45% reprezintă drumuriorăşeneşti modernizate (străzile cuîmbrăcăminţi din piatră fasonată, asfaltsau beton).Municipiul Bârlad este traversat decoridorul pan-european IX (Helsinki -Sankt-Petersburg - Moscova -Kaliningrad - Kiev - Liubașevka /Rozdilna - Chișinău - Bârlad - București -Dimitrovgrad - Alexandroupolis), ceea cepoate reprezenta o oportunitate pentrudezvoltarea infrastructurii.Infrastructura de transport feroviarMunicipiul Bârlad este traversat demagistrala feroviară 600: Făurei - Tecuci- Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași - Ungheni(395 km) şi de trei căi ferate secundare: 603 – Bârlad – Fălciu Nord – Prut(82 km); 604 – Bârlad – Crasna – Huşi (70km); 703 – Bârlad – Bereşti – TârguBujor – Galaţi (107 km)Între municipiul Bârlad şi municipiulVaslui legătura se realizează prinintermediul unei căi ferate duble, pentrucelelalte direcţii căile ferate fiind simple.În judeţul Vaslui nu există căi ferateelectrificate.Infrastructura de transport aerianÎn municipiul Bârlad nu este dezvoltatăinfrastructura de transport aerian. Celemai apropiate aeroporturi sunt:Aeroportul Internaţional Iaşi (117 km) şiAeroportul Internaţional „GeorgeEnescu” Bacău (103 km).Infrastructura tehnico-edilitarăAlimentarea cu apă potabilă amunicipiului Bârlad se realizează atâtprin surse de suprafaţă (acumulareaCuibul Vulturilor), cât şi prin sursesubterane (Negrileşti, Bădeana, Tutova,puţuri locale).Lungimea reţelei simple de distribuţie aapei potabile în municipiul Bârlad estede 171 km. Din totalul consumului deapă înregistrat în anul 2009, aproape90% este destinat consumului de tip uzcasnic. Media consumului de apă pe capde locuitor este superioară valoriijudeţene şi regionale. Astfel, în anul2008 volumul de apă furnizat unuilocuitor din municipiul Bârlad a fost de24 m 3 , în timp ce în judeţul Vasluiconsumul este de 14,5 m 3 iar în Regiuneade Dezvoltare Nord-Est de 18,7 m 3 .Lungimea simplă a reţelei de canalizare amunicipiului Bârlad este de 251 km înanul 2009, cu 33,6% mai mult decât înanul 2004. Apele uzate sunt epurate întrosingură staţie, aceasta epurând 50,6%din volumul total de ape uzate de lanivelul întregului judeţ.22

Servicii publiceConform Planului Local de Acţiunepentru Mediu al judeţului Vaslui, gradulde epurare al apelor uzate la staţiaBârlad este de aproximativ 76,5%.Lungimea simplă a reţelei de distribuţie agazelor naturale din municipiul Bârladera de 150,2 km în anul 2009. Faţă deanul 2004 aceasta a înregistrat ocreştere cu 55,1 km (58,0%).Volumul de gaze naturale distribuite înmunicipiul Bârlad pe parcursul anului2009 totaliza 40.663 mii m 3 , din care38,4% (15.585 mii m 3 ) pentru uz casnic.La nivel judeţean peste 90% din energiatermică distribuită este pentru uz casnic,în timp ce la nivel municipal întregulconsum de energie termică este pentruuz casnic.24,0MunicipiulBârladSursa: INSvolumul de apă furnizat în medie unuilocuitor (m3 / cap locuitor / an)14,3Judeţul Vasluiponderea străzilor orăşeneşti modernizate din totalulstrăzilor orăşeneşti din municipiului Bârlad45%54 km18,7RegiuneaNord-Est31,7Româniaponderea populaţiei municipiului Bârladdeservită de staţia de epurare63,5%43.833 locuitoriSursa: INSSursa: Primăria Municipiului Bârladevoluţia lungimii reţelelor tehnico-edilitare217164952511711502004 2005 2006 2007 2008 2009Reţea de apă Reţea de canalizare Reţea gaze naturaleSursa: INS23

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeStarea infrastructurii rutiere este unadintre problemele majore alemunicipiului Bârlad, afectând atâtmediul de afaceri, cât şi populaţia peransamblu. Nivelul ridicat denemulţumire al actorilor locali vis-à-visde acest aspect este explicat prin gradulscăzut de modernizare a străzilororăşeneşti de la nivel municipal.Conform statisticilor publicate deInstitutul Naţional de Statistică, în anul2008, Bârladul era municipiul cu cea maiscăzută pondere a străzilor orăşeneştimodernizate din Regiunea de DezvoltareNord-Est (45%). La polul opus, înmunicipiul Roman 88% din străzileorăşeneşti sunt modernizate.Astfel, studiile realizate în rândulcetăţenilor şi antreprenorilor bârlădeniau relevat faptul că reabilitareadrumurilor publice este una dintrepriorităţile municipiului. Mai mult decâtatât, este absolut necesară şi extindereareţelei stradale prin construirea uneişosele ocolitoare a oraşului. Deviereatraficului greu din municipiul Bârlad vaavea un impact puternic asupramediului, atât prin reducerea noxelorproduse de autoturismele de mare tonaj,cât şi prin diminuarea poluării fonice.Conform Companiei Naţionale deAutostrăzi şi Drumuri Naţionale dinRomânia, municipiul Bârlad a demaratdeja un proiect ce priveşte construcţiaunei variante ocolitoare. Şoseaua, ce vaavea o lungime de circa 11 km, esteprognozată a se finaliza în anul 2013.În municipiul Bârlad, o problemă a fostlipsa locurilor de parcare. Dacă în anul2002 erau doar 65 de locuri de parcareamenajate, în anul 2010 s-a ajuns la 2950locuri de parcare amenajate.Pe de altă parte, există o serie deprobleme şi în ceea ce priveşteinfrastructura tehnico-edilitară dinmunicipiul Bârlad. Un aspect generaleste cel al preţului la utilităţi,majoritatea populaţiei apreciind costulenergiei electrice, a apei potabile şi agazului metal ca fiind scump şi foartescump.Reţeaua de canalizare este învechită,fiind necesare lucrări de înlocuire atuburilor colectoare. Totodată estenecesară redimensionarea reţelei,pentru a fi evitate situaţiile în careinfrastructura de canalizare nu poateprelua apele pluviale.Se pune însă şi problema extinderiireţelei de canalizare, în condiţiile în careexistă zone din municipiul Bârlad care nusunt racordate la reţeaua de canalizare.La nivelul reţelei de apă potabilă,principala problemă întâmpinată depopulaţie şi oamenii de afacerideopotrivă este starea tehnică aconductelor. Vechimea conductelorstradale determină existenţa unorpierderi în sistemul de distribuţie alapelor, şi, implicit, cheltuieli ridicate deîntreţinere. Bineînţeles, reabilitareareţelei de apă potabilă ar presupune nudoar modernizarea reţelelor dedistribuţie, ci şi reabilitarea captărilor deape, aducţiunilor, staţiilor de tratare aapei brute, staţiilor de pompare şirezervelor de înmagazinare a apeipotabile.Vis-à-vis de reţeaua de energie electrică,principalele probleme sunt întreruperiledestul de frecvente a energiei electrice şicăderile de tensiune. Cauzele acestordeficienţe sunt atât defecţiunile lareţeaua de electricitate, cât şi faptul căaceasta este suprasolicitată deutilizatori.Locuitorii municipiului Bârlad, dar şioamenii de afaceri din localitate, suntdestul de mulţumiţi de reţeaua defurnizare a gazelor naturale, atât degradul de acoperire a acesteia, cât şi destarea tehnică a reţelei.24

evaluarea infrastructurii tehnico-edilitare de către comunitatea locală(-3 situaţie negativă, + 3 situaţie pozitivă)Starea tehnică a reţelei de termoficareGradul de acoperire cu reţeaua de termoficareStarea drumurilorStarea tehnică a reţelei de apăStarea tehnică a reţelei de canalizareGradul de acoperire cu reţeaua de canalizareGradul de acoperire cu reţeaua de apă81,6%76,6%76,5%76,1%70,2%53,1%32,9%18,4%23,4%23,5%23,9%29,8%46,9%67,1%Gradul de acoperire cu reţeaua de gazStarea tehnică a reţelei de gaz9,4%4,9%90,6%95,1%Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în luna mai 2010100% 75% 50% 25% 0% 25% 50% 75% 100%-1 -2 -3 1 2 3aprecierea populaţiei din municipiul Bârlad privind preţurilela utilităţiEnergia electrică43,20%41%15,7%0,10%Apa potabilă43,30%35,40%21%0,30%Gaz metan40,30%43,50%16,2%100% 80% 60% 40% 20% 0% 20% 40%Scump Foarte scump Acceptabil IeftinSursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 2010

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – infrastructurăPuncte tari• Existenţa infrastructurii de utilităţi publice: reţea simplăalimentare cu apă potabilă, reţea canalizare, reţea gazenaturale;• Evoluţie pozitivă a capacităţii instalaţiilor de producere aapei potabile;• Evoluţia pozitivă a lungimii simple a reţelei de canalizare;• Reţeaua de canalizare a municipiului Bârlad reprezintăpeste 50% din reţeaua de canalizare totală a judeţului;• Existenţa staţiei de epurare la nivelul municipiului;• Evoluţia pozitivă a lungimii simple de distribuţie a gazelornaturale;• Durata de exploatare a reţelei de distribuţie a gazelornaturale este în proporţie de 77,2% cuprinsă între 6 şi 15ani.Puncte slabe• Lipsa variantei ocolitoare pentru traficul de tranzit;• Starea tehnică deficitară a infrastructurii rutiere;• Evoluţie negativă a lungimii reţelei simple de distribuţie aapei potabile;• Existenţa cartierelor fără sistem de canalizare;• O parte semnificativă a reţelei de apă este învechită, stareaprecară a conductelor cauzând întreruperi dese ale furnizăriiapei;• Peste trei sferturi din lungimea reţelei de canalizare amunicipiului are o durată de exploatare de peste 25 ani.Oportunităţi• Dezvoltarea de microcentrale de cartier pentru asigurareaagentului termic populaţiei;• Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şimodernizarea infrastructurii;• Existenţa, la nivel judeţean, a programului prin care sereabilitează şi extinde reţeaua de apă-canal din mediulurban.Ameninţări• Fondurile nerambursabile pentru infrastructură sunt reduse,pentru următoarea perioadă;• Fondurile disponibile pentru modernizarea drumurilorpublice limitate (insuficiente comparativ cu necesităţileexistente);• Tendinţa de creştere a preţurilor la resursele energetice subinfluenţa cursului valutar leu-euro.26

Strategia de Dezvoltare a Municipiului BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.3. SERVICII PUBLICE

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăServiciile publice în care locuitorii municipiului Bârlad sunt de părere că ar trebui să se investească mai mult sunt sănătatea,utilităţile publice şi siguranţa şi ordinea publică. Datorită obiectivelor judeţene stabilite în domeniul salubrizării, este însă necesarăşi extinderea gradului de acoperire a serviciilor de salubrizare, în prezent doar 64,1% din populaţie beneficiind de acest serviciupublic. Pe de altă parte, transportul public de călători este unul dintre serviciile care nu putem spune că se află pe lista de priorităţide dezvoltare ale municipiului Bârlad, în ciuda neajunsurilor sesizate. Nici în ceea ce priveşte iluminatul stradal nu sunt înregistratenemulţumiri majore, în ciuda faptului că sistemul de iluminare publică nu are un grad de acoperire de 100% a străzilor din Bârlad.Transport publicÎn municipiului Bârlad, serviciul detransport public local de persoane esteasigurat de către compania SC UNISTILSRL. Aceasta are în inventar un numărde 14 autobuze şi 8 microbuze pentrudesfăşurarea serviciilor de transportlocal în Bârlad.Numărul mediu zilnic al persoanelor careutilizează mijloacele de transport încomun este de 8.000 persoane. Încomparaţia cu anul 2004, numărulcălătorilor transportaţi a scăzut cu 20%.Numărul mediu al călătorilor pe mijlocde transport în comun este 364persoane, aproape dublu faţă de mediajudeţeană (193 persoane/autobuz şimicrobuz), însă sub nivelul regional (548persoane/autobuz şi microbuz) şinaţional (490 persoane/autobuz şimicrobuz).Traseele de transport public puse ladispoziţia populaţiei asigură – prin cele 5trasee agreate – necesitatea dedeplasare a locuitorilor în aproape toatepunctele de interes ale municipiului.Iluminatul publicIluminatul public din municipiul Bârladse realizează prin intermediul unuinumăr de 3.355 stâlpi.Potrivit datelor oficiale, procentulstrăzilor din municipiul Bârlad acoperitede sistemul de iluminare stradală seridică la 90%. Este asigurată şi bunailuminare a parcurilor şi spaţiilor de joacăpentru copii, 3,6% din stâlpii de iluminatfiind amplasaţi în astfel de zone.Siguranţă şi ordine publicăInstituţiile responsabile cu asigurareaserviciile de siguranţă publică pe razamunicipiului Bârlad sunt InspectoratulGeneral pentru Situaţii de UrgenţăVaslui, detaşamentul de pompieri Bârladşi echipa Serviciul Mobil de Urgenţă,Reanimare şi Descarcerare (S.M.U.R.D.),Inspectoratul Judeţean de Poliţie prinintermediului Poliţiei Municipale Bârlad,Inspectoratul de Jandarmi Vaslui prinintermediul plutonului de ordine publicăîn municipiul Bârlad şi Serviciul PublicPoliţia Comunitară Bârlad.Anul 2009 se remarcă printr-o scădere anumărului de poliţişti comunitariprezenţi pe raza municipiului Bârlad,concomitentă cu o creştere a număruluide infracţiuni sesizate. Astfel, în timp cenumărul poliţiștilor comunitari a scăzutcu 5% faţă de anul precedent (96 poliţiştiîn anul 2009), numărul infracţiunilorînregistrat a sporit cu 17,3% faţă de anulanterior (1.098 infracţiuni în anul 2009).Rata infracţionalităţii înregistrată înmunicipiul Bârlad în anul 2009 este de159,2 infracţiuni la 10.000 locuitori(+18,0% faţă de anul precedent).Comparativ cu ratele înregistrate la nivelregional, naţional şi judeţean, ratainfracţionalităţii din municipiul Bârladeste mai ridicată. Astfel, în anul 2008 afost înregistrată o rată de 134,9infracţiuni la 10.000 locuitorii, în timp cela nivel judeţean valoarea înregistrată afost de 112,8 infracţiuni la 10.000locuitori.Potrivit Poliţiei Municipale Bârladcartierele Munteni şi Podeni suntcartierele cu cele mai multe infracţiuniînregistrate, acestea fiind zonerecunoscute pentru ponderea ridicată apopulaţiei cu o situaţie financiarăprecară. Alte două cauze aleinfracţionalităţii sunt: existenţalocuinţelor părăsite (proprietarii fiindplecaţi la muncă în străinătate) şiconsumul ridicat de alcool.28

Servicii publiceServiciile de salubrizareServiciul de colectare a deşeurilor esterealizat de compania SC Compania deUtilităţi Publice SA (CUP).490numărul mediu al pasagerilortransportaţi(persoane/autobuz-microbuz/zi)548364În anul 2009, sistemul de salubrizare dinmunicipiul Bârlad deservea un număr de20.494 gospodării (44.216 locuitori).Practic, 64,1% din populaţia municipiuluila nivelul anului 2009 beneficia deservicii de salubrizare, cu 19,3% maipuţini decât în anul 2007.RomâniaSursa: INSRegiuneaNord-Est193JudeţulVasluiBârladPotrivit Consiliului Judeţean Vaslui,serviciile de salubritate la nivelulmunicipiului Bârlad sunt asigurate prinintermediul a 5 autovidanjoare, 21autovehicule pentru gunoi (din care 6sunt gunoiere compactoare), 2curăţătoare de canal cu jet de apă subpresiune, 1 automăturătoare colectoareşi 1 autovehicul special pentrudeszăpezire.ponderea populaţiei care beneficiază deservicii de salubrizare64,1%44.216 locuitoriponderea străzilor cu iluminat public90%R.A.G.C.L. Bârlad, agent de salubritatepentru transportul deşeurilor menajere,deţine următoarele mijloace detransport: 5 autotransportoare cucontainer (capacitate de 20 m 3 /autotransportor), 3 tractoare cu remorcă(capacitate de 19,5 m 3 /tractor) şi 3basculante (capacitate de 19,5m 3 /basculantă).Infrastructura necesară colectăriideşeurilor este destul de slab dezvoltată.La nivelul municipiului Bârlad nu existăplatformă de depozitare a deşeurilor,staţie de transfer şi staţie de sortare adeşeurilor menajere în funcţiune.Există doar staţii de prelucrare învederea valorificării.Sursa: Primăria Municipiului BârladSursa: INS152,1162,4173,9Sursa: Primăria Municipiului BârladRata infracţionalităţii în perioada 2004-2008- infracţiuni la 10.000 locuitori -160,02004 2005 2006 2007 2008134,9Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România29

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeDeşi nu este unul dintre serviciile publiceprioritare pentru dezvoltareamunicipiului Bârlad, transportul publiclocal prezintă o serie de deficienţe ce artrebui rezolvate în următoarea perioadă.Cea mai importantă problemă esteparcul auto învechit utilizat pentrutransportul populaţiei. Acest aspectreprezintă atât un factor de disconfortpentru călători, cât şi un mijloc depoluare a mediului.O altă problemă este lipsa staţiilor detransport public în zonele limitrofe. Înaceste condiţii, distanţa dintre locuinţelepopulaţiei şi prima staţie de autobuzpoate depăşi 1-2 km. Un exemplu înacest sens este cartierul Munteni, situatîn zona de nord-est ori cartierul Deal,amplasat în zona de sud-vest amunicipiului Bârlad. Pe de altă parte,deşi în zonele centrale numărul staţiilorde autobuze este destul de ridicat,acestea sunt lipsite de refugii acoperite,bănci sau scaune.Vis-à-vis de serviciul de transport publiceste semnalată şi o altă problemă: lipsatraseelor în tot teritoriul municipiuluiBârlad şi în toate punctele de interes.Spre exemplu, bârlădenii nu au accesprin intermediul mijloacelor de transportîn comun în zona Centrului de AfaceriTutova (zona de nord a municipiuluiBârlad).Siguranţa şi ordinea publică esteapreciată de populaţia municipiuluiBârlad ca fiind unul dintre serviciilepublice prioritare, fiind precedată doar30

Servicii publicede sectorul sănătăţii şi de utilităţilepublice. Creşterea numărului deinfracţiuni înregistrate în anul 2009 esteunul din factorii care au influenţatnecesitatea ridicată de intervenţie încreşterea gradului de siguranţă apopulaţiei.Principala problemă a sistemului desalubrizare este rata scăzută deacoperire a populaţiei, doar 64,1% dinpopulaţie beneficiind de servicii desalubrizare. Trebuie avut însă în vederefaptul că Planul Judeţean de Gestionarea Deşeurilor – judeţul Vaslui îşi propuneatingerea unui grad de acoperire de100% a sistemului de colectare adeşeurilor în mediul urban până în anul2013.42,3%41,1%41,1% din bârlădeni sunt de părere că ar trebuiinvestiţi mai mulţi bani în transportul public localSursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 2010priorităţi de dezvoltare a serviciilor publice21%9,3% 7,6% 7,6% 4,7% 3,5% 2,5% 1,4%1 2 3 4 5 6 7 8 9Legendă1. Sănătate2. Utilităţi publice (apa potabilă, canalizarea, etc.)3. Siguranţa publică4. Educaţie5. Servicii sociale6. Salubritate7. Agrement, spaţii verzi8. Cultură9. Transport în comunSursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 201031

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – Servicii publicePuncte tari• Existenţa subvenţiilor pentru transportul public încomun pentru categoriile defavorizate;• Existenţa instituţiilor responsabile cu siguranţa şiordinea publică;• Existenţa unui detaşament de pompieri pe razamunicipiului şi a unui echipaj SMURD;• 90% din străzile municipiului sunt acoperite de sistempublic de iluminat;• Existenţa unei staţii de sortare a deşeurilor, singurafuncţională din judeţ;• Existenţa nivelul municipiului a unui agent economicresponsabil cu prelucrarea deşeurilor în vedereavalorificării;• Existenţa unei colaborări între reprezentanţii diferitelorinstituţii responsabile cu siguranţa şi ordinea publică.Oportunităţi• Existenţa proiectul „Managementul integrat aldeşeurilor în judeţul Vaslui”;• Existenţa fondurilor europene nerambursabile pentrudezvoltarea serviciilor de transport public în comun;• Existenţa unor priorităţi naţionale în vederea preveniriiinfracţionalităţii (ex. prevenirea furturilor din locuinţe);• Existenţa unui proiect prin care în contul amenzilorneachitate persoanele în cauză să presteze serviciicomunitare.Puncte slabe• Inexistenţa unui traseu de transport public care să acoperenecesitatea ajungerii la în zona Centrului de Afaceri Tutova;• Mijloacele de transport în comun sunt foarte învechite dinpuncte de vedere fizic şi moral;• Lipsa echipării corespunzătoare a staţiilor de transport încomun (refugii acoperite, bănci, scaune etc.);• Rata infracţionalităţii municipale superioară celei judeţene,regionale sau naţionale• Existenţa cartierelor (Podeni şi Munteni) cu probleme dinpunct de vedere al infracţionalităţii;• Înregistrarea de infracţiuni pe baza existenţei locuinţelorpărăsite (a căror proprietari sunt plecaţi la muncă înstrăinătate) şi consumului de alcool;• Zonelor periferice neacoperite de sistemul de iluminatpublic;• Lipsa unei platforme de depozitare a deşeurilor la nivelulmunicipiului sau în apropiere;• Procentul populaţiei deservite de sistemul de salubrizareeste de 64,1%.Ameninţări• parte importantă din bugetul societăţilor ce asigurătransportul în comun este direcţionată spre reparaţiilecurente ale autovehiculelor;• Politicile de austeritate împotriva crizei economice potavea ca rezultat concedierea agenţilor serviciilor publice;• Grad scăzut de încasare al contravenţiilor în baza legalăexistentă la nivel naţional;• Legislaţia deficitară în domeniul violenţei domestice;• Recenta preluare de către municipalitate a serviciilor localede sănătate poate avea implicaţii financiare negativeasupra bugetului local.32

Strategia de Dezvoltare a Municipiului BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăSituaţia economică a municipiului Bârlad încă mai prezintă efecte ale modificărilor majore din ultimele decenii, mai exact adeclinului industrial ce a marcat România postdecembristă. Industria încă reprezintă cel mai important sector economic la nivellocal, dar rezultatele economico-financiare ale industriei bârlădene nu se mai ridică la nivelul la care au fost înainte de 1989. Caactivităţi industriale reprezentative se numără fabricarea de maşini-unelte (Rulmenţi SA) şi confecţiile (Confecţii Bârlad SA).Conform datelor furnizate de ONRC, în anul 2008 erau raportate în Bârlad 1.165 de firme active din punct de vedere economic.Cifra de afaceri totală a acestora a fost de aproximativ 356 milioane euro. Numărul de salariaţi ai firmelor bârlădene active era de12.440. Raportat la rezultatele înregistrate la nivelul judeţului Vaslui, ponderea Bârladului este de aproximativ 30%.Rata şomajului este aproximată de compania Addvances la aproximativ 4,4%, la nivelul lunii iunie 2010, arătând o situaţiesemnificativ mai bună faţă nivelul judeţului care înregistra, în aceeaşi lună, o rată a şomajului de 13,9%.Municipiul Bârlad oferă servicii de sprijinire a afacerilor prin intermediul Centrului de Afaceri Tutova, care oferă agenţiloreconomici locali şi investitorilor servicii de incubare şi de închiriere a spaţiilor administrative şi de producţie.Analizată în context judeţean, economiaBârladului reprezintă circa 30% dineconomia judeţului Vaslui. Afirmaţiaeste fundamentată pe procentele pecare le deţine municipiul din cifra deafaceri totală a judeţului, din cifra deafaceri a industriei prelucrătoare, dinnumărul de salariaţi şi din numărul deîntreprinderi mijlocii şi mari active înjudeţul Vaslui.Structura economiei locale, din prismarezultatelor financiare raportate, estedominată de sectorul comerţului, caredeţine aproape jumătate (47,2%) dincifra de afaceri locală. Urmează industriaprelucrătoare căreia i se datorează30,5% din rezultatele financiare totale lanivelul municipiului.Analizând situaţia din punctul de vedereal numărului de salariaţi, ierarhia seschimbă între cele două sectoare deactivitate. Industria prelucrătoareangajează aproape jumătate dinsalariaţii din Bârlad (48,2%), pe când încomerţ activează doar 20,7% dintresalariaţi.Având în vedere faptul că salariul mediula nivel de judeţ din industriaprelucrătoare este cu aproape 40% maimare faţă de cel din comerţ (conformdatelor INS, la nivelul anului 2008salariul mediu din industrie era de 845 delei, iar cel din comerţ de 607 lei), sepoate afirma că cea mai importantăramură economică la nivelul municipiuluiBârlad este industria prelucrătoare.O pondere notabilă în economia locală odeţine activitatea de construcţii, careformează 7% din cifra de afaceri totală şiangajează 7,9% din salariaţii înregistraţi.Tabloul unităţilor active locale estedominat de IMM-uri; de fapt, doar douăfirme bârlădene se încadrează încategoria întreprinderilor mari, conformdatelor furnizate de ONRC. Aceste douăfirme angajează 33,4% din salariaţiieconomiei locale şi formează 20,7% dincifra de afaceri a municipiului.Categoria întreprinderilor mijlocii nueste foarte bine reprezentată din punctde vedere numeric în municipiul Bârlad(2,7% din numărul total al firmelor). Însă,acestea formează cel mai mare procentdin cifra de afaceri (34,8%) şi angajeazăaproximativ 32% din salariaţiimunicipiului.Spre deosebire de valorile judeţene,regionale şi naţionale, ponderileîntreprinderilor mici şi mijlocii sunt maimari la nivelul Bârladului. Astfel, dacă lanivel judeţean, regional şi naţionalîntreprinderile mici deţin aproximativ8,7% din numărul total al firmelor, în34

Bârlad ponderea respectivă este de10,8%; în mod similar, pondereaîntreprinderilor mijlocii pentru Bârladeste de 2,7%, în timp ce pentru celelalteniveluri de raportare este de doar 1,8%.Implicit, ponderea microîntreprinderiloreste mai mică în Bârlad (86,4%) faţă decelelalte niveluri (89,2%). O primăinterpretare, în sens pozitiv, ar fi căfirmele locale ar avea un ritm mai alertde dezvoltare. Însă, analizând densitateaIMM-urilor raportată la populaţie,observăm că numărulmicroîntreprinderilor la 1.000 delocuitori este mai mic, pentru Bârlad,faţă de valoarea regională sau naţională,fără a compara şi cu situaţiile strict dinmediul urban. Ceea ce însemnă că ratade înfiinţare a firmelor noi este mairedusă în Bârlad faţă de nivelul naţional.Densitatea IMM-urilor este un indicatorcu o relevanţă ridicată pentru nivelul deatractivitate al unei zone faţă dedezvoltarea economică. Pentrumunicipiul Bârlad, valoarea acestuiindicator este mai mare faţă de niveluljudeţean şi uşor mai mare faţă de nivelulregional. Comparativ cu nivelul naţional,valoarea indicatorului analizat estedestul de scăzută, cu atât mai mult cucât în calcularea mediilor au fost incluseşi zonele rurale.Şomajul a înregistrat o creştere foartemare în municipiul Bârlad începând culuna aprilie 2009, perioada consideratădrept începutul crizei economice şifinanciare care afectează şi România.La sfârşitul anului 2009 s-a atinsnumărul şomerilor din 2004, darefectivul demografic a fost cuaproximativ 3% mai scăzut.În trimestrul al treilea al anului 2010,numărul şomerilor înregistraţi a scăzutsemnificativ faţă de începutul anului şifaţă de anul 2009, revenind la nivelul deînceput al creşterii observate.Pentru iunie 2010, AJOFM a raportat unnumăr de 1.754 de şomeri înregistraţi înBârlad (aproximativ 7,8% din totaluljudeţului). Scăderea înregistrată nupoate fi, deocamdată, atribuită uneicreşteri reale a economiei locale sau unuialt factor care să fi influenţat evoluţiaindicatorului (migrarea forţei de muncă,renunţarea la căutarea unei slujbe etc.).Raportat la populaţia în vârstă activă,numărul de şomeri înregistraţireprezintă circa 3,5%. Considerând ratajudeţeană de activitate de 57,9%(conform INS), putem aproxima rataşomajului înregistrat în municipiulBârlad, la nivelullunii iunie 2010,în jurul valorii de4,4%.densitatea întreprinderilor(unităţi active la 1.000 locuitori)municipiul total IMM micro mici mijlocii mariRomânia 25,8 25,7 23,0 2,2 0,5 0,1Regiunea NE 16,4 16,3 14,6 1,4 0,3 0,05Jud. Vaslui 11,8 11,8 10,5 1,0 0,2 0,04Bârlad 16,8 16,8 14,5 1,8 0,4 0,03Sursa: INS, ONRCnumăr firmecifra de afacerinumărul de angajaţiSursa: ONRC19,6%16,5%18,2%24,9%86,4%Dezvoltare economicăponderea municipiului Bârlad îneconomia judeţuluicifra de afaceritotalăunităţi localeactivenumăr mediude salariaţinumăr şomeriînregistraţiîntreprinderimari şi mijlocii27,5%21,8%7,8%28,8%29,5%situaţia pe clase de mărime a întreprinderilor a principalilorindicatori ai firmelor locale31,9%34,8%BârladSursa: INS, DJS VAslui, AJOFM Vaslui, ONRC33,4%jud. Vasluistructura economiei localeagricultură5%construcţii7%alteactivităţi10,3%industrieprelucrătoare30,5%comerţ47,2%Sursa: ONRC2,7%10,8%0,2%20,7%micro mici mijlocii mari35

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeProblemele economice locale alemunicipiului Bârlad sunt aproximativaceleaşi ca ale oricărui centru urbanindustrializat puternic în perioadacomunistă şi afectat de schimbăriprofunde în ultimele două decenii. Multeunităţi industriale de talie mare au fostrestructurate sau chiar închise iarinvoluţia este explicată clar deînjumătăţirea numărului de salariaţi dinmunicipiu. Printre efectele declinuluieconomic se numără creştereaşomajului, migrarea forţei de muncă,putere scăzută de cumpărare etc. Toateacestea au contribuie la degradareaatractivităţii municipiului, în specialpentru tineri, amplificându-sefenomenul migrator şi preconizând olipsă de specialişti pe termen mediu şilung.Mediul de afaceri local este relativ binedezvoltat în context judeţean, Bârladulfiind unul dintre cele două centre urbane73,7%73,7% dintre bârlădeni consideră că peste unan vor trăi mai rău sau mult mai rău faţă deanul acesta.Sursa: sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.36importante din punct de vedereeconomic din Vaslui. Comparativ cu altejudeţe din regiune şi din ţară însă,economia locală are valori sub mediepentru majoritatea indicatorilor deperformanţă.Cele mai multe probleme ale agenţiloreconomici bârlădeni derivă din lipsaresurselor financiare pentru susţinereadezvoltării şi, uneori, chiar asupravieţuirii lor. Criza care afectează deaproape doi ani ţara se resimte din plin şiîn Bârlad, cu atât mai mult cu câtunităţile locale făceau eforturi notabilede a rezista şi înainte de criză, într-opiaţă judeţeană/zonală caracterizată deputere redusă de cumpărare.Costurile mari ale creditării, taxeleridicate din ultima perioadă pe caretrebuie să le suporte mediul de afaceri,cererea din ce în ce mai scăzută pentruproduse şi servicii au afectat serioseconomia locală. Deocamdată nu existădate statistice oficiale care să explicescăderile prognozate, dar ANAF apublicat lista agenţilor economicideclaraţi inactivi în luna iunie 2010 carecuprinde 235 de firme bârlădene.Această cifră şi procentul pe care îlreprezintă din totalul firmelor active în2008 conform ONRC (20%!) nu explică întotalitate situaţia reală, dar esterelevantă pentru formarea unei imaginiparţiale a problemelor pe care leîntâmpină mediul de afaceri local.Municipiul Bârlad nu este foarte atractivpentru investitori, printre posibilelecauze numărându-se infrastructura,zona relativ săracă în resurse, puterearedusă de cumpărare a populaţiei etc.Acestea au făcut ca principalele punctetari din punct de vedere economic aleBârladului (forţa de muncă ieftină şispecializată, amplasare favorabilă încontext regional etc.) să nu fie decisivepentru atragerea investiţiilor. Astfel,capacitatea Centrului de Afaceri Tutova,spre exemplu, este departe de a fiexploatată la un nivel corespunzător. Seaşteaptă ca, după iminenta construire aşoselei ocolitoare, activitatea economicăa zonei şi, implicit, a Centrului de Afacerisă fie îmbunătăţite.Opiniile mediului de afaceri localAgenţii economici din municipiul Bârladau fost consultaţi prin intermediul unuisondaj de opinie care a vizatidentificarea principalelor probleme cucare se confruntă mediul de afaceri local,a principalelor obstacole ale dezvoltăriieconomice locale şi a direcţiilor dedezvoltare a municipiului.Conform opiniilor reprezentanţilormediului de afaceri, principalul obstacolal dezvoltării economice este stareainfrastructurii. Răspunsurile din aceastăcategorie au vizat situaţia deficitară astrăzilor orăşeneşti şi lipsa unei şoseleocolitoare care să preia traficul de tranzitcare, actualmente, traversează oraşul.Starea infrastructurii edilitare,caracterizată de conducte învechite şizone neacoperite de reţelele de utilităţi,este indicată drept un alt obstacol majoral dezvoltării economice.

Conform rezultatelor studiului amintitmai sus a rezultat un set de 8 problememajore care afectează unităţileeconomice locale. Doar două dintreacestea intră în atribuţiile administraţieilocale, celelalte fiind de competenţaorganismelor centrale.Cea mai stringentă dintre problemeleindicate este fiscalitatea ridicată, cauză ainactivităţii multor firme, a dezvoltăriieconomiei nefiscalizate, a descurajăriiantreprenoriatului. Atribuirea celei maimari importanţe acestei probleme esteexplicabilă, pe lângă impactul evident, şidatorită actualităţii/noutăţii acesteia înactivitatea unităţilor economice,avându-se în vedere introducerea relativrecentă a unor modalităţi noi de stabilirea impozitării.O altă problemă menţionată este lipsafondurilor pentru investiţii care, conformrespondenţilor, se resimte şi înincapacitatea multor firme locale de acofinanţa proiecte majore de dezvoltarepentru care sunt disponibile fondurieuropene nerambursabile.A treia problemă ca intensitate estescăderea puterii de cumpărare apopulaţiei. Aceasta este, de fapt, unefect recent al problemei indicatepe locul 8, ca importanţă, respectivcriza economică.Birocraţia a fost indicată drept unadintre problemele stringente cucare se confruntă mediul de afacerilocal şi care face referire larelaţionarea cu instituţiile statuluide la plata taxelor şi impozitelorpână la obţinerea de avize şiaprobări.Reprezentanţii mediului de afaceriacuză controalele excesive dinpartea instituţiilor abilitate şifrecvenţa ridicată a amenzilorconsiderate, de multe ori,nejustificate.Problema comunicării dintreautorităţi şi mediul de afaceri afost observată şi în cadrulconsultărilor publice pentruelaborarea Strategiei. Rezolvareaacestui impediment este cu atâtmai necesară cu cât mediul deafaceri este un actor foarteimportant în implementareamăsurilor ce vor fi propuse încadrul planurilor de acţiuni.1001007161,265431,53Dezvoltare economicăprincipalele obstacole ale dezvoltăriieconomice locale şi intensitatea lor*-opiniile mediului de afaceri local-principalele probleme ale mediului deafaceri local şi intensitatea lor*-opiniile mediului de afaceri local-2622,5217,57 18,47 15,321 2 3 4 5 6 7* intensitate maximă = 100 puncteLegenda:1. Infrastructura rutieră / Lipsa unei şosele ocolitoare2. Ocuparea forţei de muncă (locuri de muncă, calificareprofesională)3. Echiparea tehnico-edilitară4. Putere de cumpărare scăzută / Piaţa redusă de desfacere/ Sărăcia5. Corupţia / Birocraţia6. Mediu de afaceri slab dezvoltat7. Lipsa fondurilor şi a investiţiilor14 13 12 121 2 3 4 5 6 7 8* intensitate maximă = 100 puncteLegenda:1. Fiscalitatea ridicată2. Lipsa fondurilor pentru investiţii3. Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei4. Lipsa de implicare/susţinere din partea autorităţilor5. Colaborarea / Comunicare dintre agenţii economici şiautorităţi6. Birocraţia7. Controale şi amenzi frecvente8. Instabilitatea economică / Criza economicăSursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances înluna mai 2010.37

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza resurselor actualeDin perspectiva dezvoltării economice,analiza resurselor existente trebuie sădepăşească teritoriul administrativ almunicipiului şi să evalueze o zonă maiextinsă din punct de vedere teritorial.Bârladul este principalul centru urbanpentru o porţiune însemnată din judeţulVaslui. De fapt, zona de influenţă aBârladului este mai extinsă decât cea amunicipiului Vaslui. În plus, poziţionareageografică favorizează Bârladul dinprisma dezvoltării activităţilor detransport/depozitare şi chiar prelucrare aresurselor dintr-o zonă destul deînsemnată din Regiune. De aceea,dezvoltarea Bârladului va porni de lanecesitatea afirmării rolului polarizatoral municipiului pentru localităţile dinzona de proximitate şi de laoportunităţile pe care municipiul lepoate fructifica din punctul de vedere alamplasării.Judeţul Vaslui nu excelează în resurse.Dimpotrivă, sunt zone pentru care doarterenul agricol poate fi considerat oresursă notabilă. Concluzia analizeloranterioare efectuate este că principaleleresurse ale judeţului Vaslui suntterenurile agricole şi resursele umane.La nivelul municipiului Bârlad nu sepoate discuta de fond agricol. Însă,valorificarea resurselor agricole la niveljudeţean poate oferi municipiului Bârladun rol important în depozitarea şiprelucrarea produselor. Printreprincipalele resurse ale municipiuluiBârlad pe care se poate baza dezvoltareaeconomică viitoare se numără resurseleumane specializate, infrastructuraspecifică activităţilor industriale,terenuri pretabile pentru investiţii etc.În opinia reprezentanţilor mediului deafaceri, cea mai importantă resursă amunicipiului Bârlad este forţa de muncăspecializată şi ieftină. Şi într-adevăr,ultimii ani au arătat o orientare ainvestitorilor străini spre ţara noastră, înspecial datorită remuneraţiilor scăzute.Conform Eurostat, în anul 2008 salariulmediu pe oră în România era de circa 4Euro, singura ţară care înregistra unsalariu mediu mai scăzut fiind Bulgaria(2,4 Euro/oră). Pe de altă parte, stateprecum Elveţia, Danemarca, Belgiapracticau un salariu mediu pe oră depeste 30 Euro. Conform aceleiaşi surse,în trimestrul 1 2009, salariul minim peeconomie în România era de 149 Euro. Şide această dată, singura ţară în care se38Foto: Flaviu Ştefan Lupu, lucrare premiată în cadrul Concursul de Desene cu tema „Bârladul în 2020”

Dezvoltare economicăînregistrează o valoarea mai scăzutăeste Bulgaria (122,7 Euro), în timp ce înLuxemburg, spre exemplu, se câştigă depeste 10 ori mai mult decât în ţaranoastră.Forţa de muncă specializată şi ieftină aBârladului este o resursă importantă şi înplan naţional, fiind cunoscut existenţaunui decalaj între Regiunea Nord-Est şicelelalte regiuni de dezvoltare, dar şiîntre judeţul Vaslui şi celelalte judeţe dinregiune. Spre exemplu, câştigul salarialmediu brut pe luna iunie 2010 în judeţulVaslui a fost de 1.388 RON, cu 28,9%mai puţin decât la nivel naţional.O altă resursă de interes pentrudezvoltarea Bârladului derivă dinpotenţialul agricol al judeţului şi a zoneiîn care este amplasat municipiul.Desigur, valorificarea acestei resursepresupune dezvoltarea de activităţiindustriale de prelucrare şi de activităţide depozitare şi transport pentruprodusele agricole din judeţ. De altfel,conform datelor statistice, judeţul Vasluieste al doilea din Regiunea deDezvoltare Nord-Est ca pondere aterenurilor agricole şi arabile din totalulfondului funciar (75,4%, respectiv54,8%), fiind precedat doar de judeţulBotoşani. Orientarea spre sectorulagricol a judeţului este confirmată şi defaptul că Vasluiul este unul dintresingurele judeţe din România a căruipondere a terenurilor agricole şi arabiledin totalul fondului funciar a crescut înanul 2008, faţă de anul 1990 (+2,3%), întimp ce la nivel naţional a fost înregistratun uşor declin (-0,3%, respectiv -0,1%).Obiectivele culturale au fost indicatedrept o resursă importantă dinperspectiva dezvoltării turismului.Au mai fost enumerate la capitolulresurse unităţile industriale locale, înspecial fabrica de rulmenţi şi cea deconfecţii.O altă resursă enumerată dereprezentanţii mediului de afaceri este100principalele resurse şi importanţa lor*-opiniile mediului de afaceri local-584439 361 2 3 4 5 6 7* importanţă maximă = 100 puncteLegenda:1. Forţa de muncă2. Agricultura3. Întreprinderile industriale4. Fabrica de rulmenţi5. Obiectivele culturale cu potenţial turistic6. Industria confecţiilor7. Poziţia geograficăpoziţionarea geografică a municipiuluiBârlad. Potrivit Planului de Amenajare aTeritoriului Naţional, Municipiul Bârladva fi unul dintre punctele de legăturădintre Regiunea de Dezvoltare Nord-Estşi partea de sud de ţării, prin Bârlad fiindprevizionată trecerea autostrăzii A5(Albiţa – Bârlad – Focşani – Ploieşti).Bârladul face parte din reţeaua detransport rutier Ten-R, dar şi dincoridorul paneuropean IX.Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în lunamai 2010.26939

Auditul socio-economic al Municipiului BârladDirecţii de dezvoltareDomenii de activitate cu potenţial dedezvoltareReferitor la activităţile economice, dinprisma mediului de afaceri local, cel maimare potenţial de dezvoltare în perioadaurmătoare îl are comerţul. Afirmaţiaeste considerată pertinentă având învedere profitabilitatea mare raportatăde firmele locale active în acest domeniuşi faptul că în municipiu nu au pătrunsîncă marii retail-eri internaţionali.Poate în mod surprinzător, activităţilorculturale le-au fost atribuite al doileascor în funcţie de potenţialul dedezvoltare economică.Ramurile economice cu potenţial dedezvoltare care au fost menţionate suntindustria confecţiilor, industriaagroalimentară şi industria de maşiniunelte.Dintre cele trei, confecţiile suntconsiderate a avea cel mai marepotenţial, în timp ce industria de maşiniunelteeste creditată cu cel mai mic scor.Dintre servicii, cele prestate populaţieiau fost considerate de cătrereprezentanţii unităţilor economicelocale ca având potenţial de dezvoltaremai mare faţă de cele prestateîntreprinderilor.Sectorul construcţiilor este considerat caavând un potenţial relativ redus dedezvoltare. În ierarhia activităţiloreconomice după potenţialul dedezvoltare, construcţiile ocupă locul 7într-un top al celor mai importante 8domenii de activitate.Direcţii de dezvoltare economicăCu toate că potenţialul lor de dezvoltarenu a fost apreciat ca unul extraordinar,industria şi construcţiile sunt consideratede către mediul de afaceri local dreptprincipale direcţie de dezvoltareeconomică a municipiului Bârlad. Aşacum a reieşit din analiza indicatoriloreconomici ai firmelor locale, industriaeste şi în prezent cel mai importantsector de activitate pentru economialocală.A doua opţiune pentru dezvoltareaeconomică a Bârladului este consideratăa fi axarea pe activităţile de comerţ şiservicii. Un posibil scenariu dedezvoltare bazat pe această opţiune arprincipalele direcţii de dezvoltare economică*- opiniile mediului de afaceri local-industria şi construcţiilecomerţ şi serviciiagricultură / industrieagroalimentarăaltă direcţie* prioritate maximă = 100 puncte2632presupune modernizarea şi dezvoltareaactivităţilor comerciale, atragereamarilor retail-eri, diversificarea şimodernizarea serviciilor oferitepopulaţiei şi întreprinderilor.O a treia direcţie de dezvoltareeconomică pentru Bârlad, în opiniamediului economic local, estevalorificarea potenţialului agricol alzonei şi al judeţului, în special prindezvoltarea industriei agroalimentare.Această variantă de dezvoltare seîncadrează în contextul strategiei dedezvoltare a judeţului Vaslui, ale căreiscenarii de dezvoltare prevăd pentrumunicipiul Bârlad dezvoltareaactivităţilor agroindustriale şi înfiinţareaunor centre de colectare a produseloragricole din judeţ.4010040

Dezvoltare economicăpotenţialul de dezvoltare al activităţilor economice*- opiniile mediului de afaceri local-1100297388Legenda:4861. Comerţul2. Cultura3. Industria - confecţii şi pielărie4. Serviciile prestate populaţiei5. Industria agroalimentară6. Serviciile - prestate întreprinderilor7. Construcţii8. Industria - maşini-unelte567821365858Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în luna mai 2010.* potenţial maxim = 100 puncte41Foto: Maria Angheluţă, lucrare premiată în cadrul Concursul de Desene cu tema „Bârladul în 2020”

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – Dezvoltare economicăPuncte tari• Existenţa unităţilor industriale cu tradiţie (Fepa,Rulmenţii, etc.);• Unităţile locale economice deţin centre /departamente de dezvoltare-cercetare proprii;• Aproape jumătate din salariaţii din municipiulBârlad sunt încadraţi în sectorul industrial;• Existenţa unei bune colaborări între mediul deafaceri din domeniul industrial şi mediulacademic pe partea de cercetare-dezvoltare;• Existenţa structurilor de sprijinire a dezvoltăriieconomice locale;• Existenţa Centrului de Afaceri Tutova (ocupat înproporţie de 60-65%).Oportunităţi• Construirea şoselei ocolitoare;• Colaborarea între mediul de afaceri şi instituţiilede învăţământ în vederea formării forţei demuncă pe domenii cerute pe piaţă;• Atragerea investitorilor în zonă;• Dezvoltarea comunicării între reprezentanţiimediului de afaceri şi reprezentanţii autorităţilorpublice locale;• Dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat;• Politicile Uniunii Europene direcţionate spresusţinerea şi dezvoltarea Întreprinderilor Mici şiMijlocii.Puncte slabe• Dispariţia unor unităţi cu produse specifice precum: AMBROM,VIGOTEX ce afectează producţia altor unităţi locale (ex. Rulmenţii SAerau clienţi AMBROM);• Lipsa unei coerenţe între oferta educaţională locală şi cererea de pepiaţa forţei de muncă;• Lipsa şoselei ocolitoare (Pavilionul Central al Centrului de AfaceriTutova nu funcţionează la capacitate maximă din cauza acestui aspectnegativ);• Lipsa utilităţilor şi a infrastructurii rutiere în zonele limitrofe;• Lipsa resurselor financiare pentru investiţiile necesare pentru aliniereala standardele în vigoare în domeniul protecţiei mediului;• Programele de practică în cadrul unităţilor economice locale nu maisunt de actualitate;• Mediul de afaceri axat preponderent pe micro-comerţ (peste 50% dinunităţile locale sunt încadrate la domeniul de activitate comerţ) şi nu peproducţie• Evoluţie negativă a numărului de angajaţi pe unitate locală activă;• Productivitatea muncii anuală pe salariat inferioară celei înregistrate lanivel judeţean;• Nivel salarial scăzut faţă de media naţională;• Lipsa unui Oficiu al Registrului Comerţului în Bârlad.Ameninţări• Scăderea calitativă a pregătirii profesionale a resurselor umane;• Rata de înlocuire a forţei de muncă prevede un deficit al forţei demuncă pe termen mediu;• Condiţii de protecţie a mediului foarte restrictive pot avea ca efectîncetinirea dezvoltării mediului de afaceri;• Nerezolvarea problemelor de infrastructură vor înrăutăţi gradul deatractivitate al municipiului;• Costuri foarte ridicate pentru ridicarea deşeurilor din cadrul unităţilorindustriale cu efecte negative financiare asupra agenţilor economici;• Puterea de cumpărare a populaţiei este foarte scăzută, având carezultat orientarea investitorilor spre alte zone;• Tinerii ingineri absolvenţi refuză să pună în practică cunoştinţeleacumulate în zona bârlădeană (este refuzată zona, nu agenţiieconomici).42

Strategia de Dezvoltare a Municipiului BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.5. DEZVOLTARE SOCIALĂ

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad se confruntă cu o serie de provocări majore în ceea ce priveşte dezvoltarea socială a localităţii. Cu o pondereafoarte ridicată a pensionarilor (aproape jumătate din populaţia totală a municipiului), dar şi a beneficiarilor de diverse forme deprestaţii sociale, administraţia publică trebuie să facă faţă unor cheltuieli din ce în ce mai ridicate cu sectorul asigurărilor sociale.Practic, trebuie asigurată dezvoltarea economică necesară susţinerii acestor cheltuieli, fără a împovăra fiscal excesiv mediul deafaceri local. Pe de altă parte, sunt necesare investiţii şi în domeniul educaţional şi cel medico-sanitar, în speţă în dezvoltarea şimodernizarea infrastructurii din unităţile de profil. În acelaşi timp, ambele sectoare întâmpină probleme vis-à-vis de personalulspecializat, semnalându-se trendul descendent al numărului de cadre didactice şi cadre medicale în ultimii ani. Acutizareainsuficienţei personalului este însă posibil să se întâmple în perioada următoare, având în vedere că reducerile salariale de 25% ceau afectat ambele categorii de bugetari s-ar putea transforma într-un imbold al emigrării acestora.Servicii de asistenţă socialăAsemenea situaţiei de la nivelul judeţuluiVaslui, numărul mediu lunar albeneficiarilor de servicii de asistenţăsocială în municipiul Bârlad este foarteridicat. Doar pensionarii însumeazăaproape jumătate din populaţia totală aBârladului, din cei 68.984 locuitoristabili, 32.216 fiind înregistraţi capensionari. Bineînţeles, pondereapersoanelor care beneficiază de serviciide asistenţă socială din totalul populaţieieste mult mai ridicată, gama acestorservicii fiind extrem de variată: venitminim garantat, ajutor pentru încălzire,alocaţii pentru copii, ajutor pentrupersoane cu handicap, etc.Direcţia Generală de Asistenţă Socială şiProtecţia Copilului Vaslui (DGASPCVaslui) furnizează servicii de asistenţăsocială unui număr de 596 copii şi 113adulţi. Comparativ cu anul anterior,numărul beneficiarilor serviciilorDGASPC a crescut cu 3,2%.Din totalul copiilor asistaţi de DGASPC,aproape jumătate (47,5%) sunt copiiprotejaţi în cadrul serviciilor de tipfamilial. O pondere semnificativă o au şicopii încadraţi în grad de handicap(36,2%).La nivelul municipiului Bârlad, la sfârşitulanului 2009, numărul adulţilor încadraţiîn grad de handicap este de 1.716persoane. Din aceştia, 38,5% auhandicap grav şi 53,2% sunt cazuri cuhandicap accentuat.Şi numărul persoanelor beneficiare devenit minim garantat (VMG) a crescut înanul 2009 faţă de anul precedent. Astfel,conform datelor oficiale furnizate deAgenţia Judeţeană pentru PrestaţiiSociale Vaslui, în municipiul Bârladnumărul persoanelor beneficiare devenit minim garantat la finele anului2009 a fost de 1.061 (+18% faţă de anul2008).În anul calendaristic 2009-2010 unnumăr total de 8.638 familii aubeneficiat de ajutor pentru încălzirealocuinţei, cu 21,3% mai mic decât celînregistrat în anul 2008-2009. Şi numărulcopiilor beneficiari de alocaţie a scăzutcu aproape 2 procente în anul 2009, faţăde anul precedent (12.102 copii).În anul 2009 s-au acordat 694 alocaţiipentru susţinerea familiilormonoparentale, cu 21% mai mult decâtîn anul anterior.La nivelul municipiului Bârlad au mai fostacordate în anul 2009 următoarele tipuride alocaţii: 629 alocaţii de nou născuţi, 8alocaţii lunare de hrană pentru copiiiinfectaţi cu HIV/SIDA, 405 alocaţii deplasament familial şi 1.205 alocaţiicomplementare.EducaţieÎn municipiul Bârlad, în anul şcolar2008/2009 exista un număr total de 23de unităţi de învăţământ, din care 7grădiniţe, 11 şcoli primare şi gimnazialeşi 5 licee.Numărul total de elevi înscrişi în anul2008 a fost de 12.917, din care 18,2%sunt copii înscrişi la grădiniţă, 43,4%sunt elevi înscrişi în învăţământul primarşi gimnazial, 29,4% sunt elevi înscrişi înînvăţământul liceal, 8,4% sunt eleviînscrişi în învăţământul de arte şi meseriişi 0,6% sunt elevi înscrişi în învăţământulde maiştri.44

Dezvoltare socialăConform Direcţiei Judeţene de StatisticăVaslui, numărul cadrelor didacticetotaliza 841 profesori şi educatori în anul2008. Trendul ultimilor ani este unuldescendent, asemenea tendinţei descădere a populaţiei şcolare de la nivelulmunicipiului Bârlad.Numărul mediu de elevi pe cadru didacticeste de 15,4 persoane, valoareaapropiată de media naţională (15,7elevi/cadru didactic). Numărul depreşcolari pe cadru didactic este uşormai ridicat de valoarea totală, în anul2008 existând 16,9 elevi înscrişi lagrădiniţe pe cadru didactic. Pe de altăparte, există 12,5 elevi înscrişi înînvăţământul liceal pe un cadru didactic.Numărul elevilor pe sală de clasă înBârlad este superior valorii naţionale (33elevi/sală de clasă). Aceeaşi situaţie esteîntâmpinată şi în ceea ce priveştenumărul de elevi pe laboratoare şcolare(252 elevi/laborator şcolar), numărul deelevi ce folosesc un PC (21 elevi/PC), orinumărul de elevi pe sală de gimnastică(881 elevi/sală de gimnastică). Acestevalori ridicate denotă insuficienţainfrastructurii şcolare în comparaţie cuvolumul populaţiei şcolare dinmunicipiului Bârlad şi necesităţileacesteia.În municipiul Bârlad sunt prezente filialeale instituţii de învăţământ superior destat sau particulare ce organizeazăcursuri universitare în sistem deînvăţământ la distanţă (ID) sau cufrecvenţă redusă (IFR):Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi,Universitatea Ecologică Bucureşti,ponderea pensionarilor din municipiulBârladSursa: Casa Judeţeană de Pensii VasluiFarmacişti37Stomatologi43Medici137Sursa: INSevoluţia numărului de beneficiari de servicii de asistenţă socială în municipiul Bârlad46,7%32.216 pensionaristructura personalului medico-sanitarPersonalmediusanitar699Învăţământde arte şimeserii8,4%Sursa: INSpopulaţia şcolară pe niveluri educaţionaleÎnvăţământde maiştri0,6%Alte tipuride unităţi25Cabinetemedicaleşcolare10Laboratoaremedicale17Sursa: INS2006 2007 2008 2009Copii beneficiari ai serviciilor DGASPC 525 571 586 596Adulţi beneficiari ai serviciilor DGASPC 30 70 101 113Persoane cu handicap 990 1689 1803 1915Alocaţie stat pentru copii 4.300 4.242 12.301 12.102Alocaţie nou născuţi 633 606 571 629Alocaţie complementară 891 736 573 1.205Alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală 730 660 573 694Alocaţie lunară de hrană pentru copiii infectaţi cuHIV/SIDA 21 12 10 8Alocaţie de plasament familial 347 358 368 405Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Vaslui,Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului VasluiFarmacii22Grădiniţe18,2%Învăţământliceal29,4%Laboratoarede tehnicădentară - 24Cabinetemedicale despecialitate79Învăţământprimar şigimnazial43,4%structura unităţilor medico-sanitareCabinetemedicale defamilie29Cabinetestomatologice3645

Auditul socio-economic al Municipiului BârladUniversitatea Populară „Ion Neculce”,Universitatea Danubius.SănătateConform datelor statistice furnizate deInstitutul Naţional de Statistică, înmunicipiul Bârlad existau în anul 2008 unnumăr de 232 unităţi sanitare, din care64,1% sunt de proprietate private.Aproximativ o treime din numărul totalde unităţi medicale sunt cabinetemedicale de specialitate (79 unităţi). Deasemenea, există 29cabinete medicalede familie, 36 cabinete stomatologice,24 laboratoare de tehnică dentară, 22farmacii, 17 laboratoare medicale, 4policlinici, 2 spitale şi 19 alte tipuri deunităţi.Raportat la 10.000 locuitori stabili,municipiul Bârlad dispunea, în anul2008, de 4,2 cabinete medicale defamilie, valoare inferioară celei de lanivel regional (4,8) sau naţional (5,2). Pealtă parte, în cazul celorlalte tipuri deunităţi medicale, situaţia din Bârlad estemai bună de la nivel regional şi naţional.Astfel, în anul 2008 a fost înregistrat unraport de 3,2 farmacii la 10.000 locuitori,3,5 laboratoare tehnică dentară la 10.000locuitori, 5,2 cabinete stomatologice/10.000 locuitori şi 2,5 laboratoaremedicale/10.000 locuitori.Potrivit Direcţiei Judeţene de StatisticăVaslui, în municipiul Bârlad, la fineleanului 2008, personalul medico-sanitar secifra la 916 salariaţi. Din aceştia, 76,3%(699 salariaţi) sunt încadraţi ca personalmediu sanitar, 15% sunt medici (unnumăr total de 137 din care 29 medici defamilie – 20,2%), 4,6% sunt medicistomatologici şi 3,9% sunt farmacişti.Raportat la 10.000 de locuitori, înmunicipiul Bârlad sunt înregistrate valoriinferioare mediei naţionale în cazulmedicilor (19,7 în Bârlad, faţă de 23,4 lanivel naţional) şi medicilor de familie (4,2în Bârlad, faţă de 5,4 la nivel naţional).Pe de altă parte, numărul destomatologici este de 6,2/10.000locuitori la nivelul Bârladului şi de5,5/10.000 locuitori în România. Ovaloarea uşor superioară esteînregistrată şi în cazul farmaciştilor, înmunicipiul Bârlad existând 5,3 farmaciştila 10.000 de locuitori, iar la nivel naţional5 farmacişti la 10.000 locuitori.În cazul personalului mediu sanitar,raportul la 10.000 de locuitor esteaproape dublu faţă de media naţională.Astfel, numărul personalului mediusanitar la 10.000 de locuitori este de100,8 la nivel municipal şi de 61,6 la nivelnaţional.46Foto: Andrei Vladimir, lucrare premiată în cadrul Concursul de Desene cu tema „Bârladul în 2020”

Dezvoltare socialăPrincipalele problemeUna dintre principalele probleme alemunicipiului Bârlad în ceea ce priveştedezvoltarea socială este ponderearidicată a persoanelor care beneficiază deservicii de asistenţă socială. Mai multdecât atât, alarmantă este creştereanumărului de beneficiari în anul 2009,comparativ cu anul precedent, în cazulmajorităţii tipurilor de ajutoare şi serviciisociale. Spre exemplu, doar numărulalocaţiilor complementare – ajutor decare beneficiază familiile formate dinsoţ, soţie şi copiii în vârstă de până la 18ani aflaţi în întreţinerea acestora, carelocuiesc împreună şi care realizeazăvenituri nete pe membru de familie depână la salariul minim net pe economie -oferite în anul 2009 a crescut cu 110%faţă de anul anterior. Această creşteresemnificativă este însă un indicator alcrizei economice care afecteazămunicipiul Bârlad şi a nivelului ridicat desărăcie care caracterizează mare partedin populaţie. În acest sens, trebuie luatîn considerare şi un alt indicator, venitulminim garantat, numărul persoanelorcare primesc acest ajutor bănesc lunaravând o evoluţie de 18% în anul 2009faţă de anul anterior.priorităţi de dezvoltare ale municipiului Bârlad în opiniacomunităţii locale- 1= prioritate minimă, 10=prioritate maximă-Învăţământ şi culturăInfrastructura şi serviciile de sănătateAsistenţa socială6,18,28,21 2 3 4 5 6 7 8 9 10Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în luna mai 2010evaluarea necesităţilor de intervenţie în municipiul Bârlad decătre comunitatea locală(-3 necesitate minimă, + 3 necesitate maximă)Calitatea actului de învăţământInfrastructura şi serviciile medico-sanitare3,6%4,8%96,4%95,2%În ciuda dificultăţii cuantificării ponderiipopulaţiei care beneficiază de serviciisociale, putem conclude totuşi că unprocent important din bârlădenibeneficiază de o formă sau alta deprestaţii sociale. Per total însă, pondereabugetului local pe anul 2010 repartizatpentru asigurări şi asistenţă socială dintotalul bugetului municipiului BârladCalitatea actului medicalInfrastructura de învăţământ şi dotareaspecifică8,4%8,4%91,7%91,5%100% 50% 0% 50% 100%-1 -2 -3 1 2 3Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în luna mai 201047

Auditul socio-economic al Municipiului Bârladeste cu mult mai scăzută decât pondereabugetului judeţean destinată acestorcheltuieli (aproximativ 50% în anul2010).În domeniul sănătăţii, sunt identificatemai multe probleme ce ţin fie deresursele umane din cadrul sistemuluimedico-sanitar, fie de infrastructuraexistentă.Unităţile medicale din municipiul Bârlad,asemenea majorităţii unităţilor de profildin ţară, resimt lipsa echipamentelor şidotărilor moderne. Mare parte dinechipamentele medicale sunt uzate fizicşi moral şi necesită o înlocuire urgentăcu aparatură de ultimă generaţie.Aceasta este una dintre condiţiile debază pentru creşterea performanţeisistemului medical şi diminuareanumărului de decese în unităţile medicosanitare.Orientarea sistemului medical dinmunicipiul Bârlad este, mai curând, spretratare decât spre prevenţie. Spreexemplu, la nivelul acestei localităţi esteînregistrat un număr dublu de paturi înspitale raportat la 100.000 de locuitoridecât la nivelul Uniunii Europene (1.317paturi/ 100.000 locuitori în anul 2008).Crearea unui sistem public de sănătatedurabil şi eficient înseamnă însăorientarea spre prevenţia bolilor şi nu petratarea acestora. Municipiul Bârladresimte lipsa campaniilor de informare şide conştientizare a populaţiei vis-à-vis deimportanţa sănătăţii.O altă problemă majoră a sistemuluimedical este lipsa personalului, în speţă amedicilor şi a medicilor de familie. Acestlucru afectează calitatea per ansamblu aactului medical, întrucât se diminueazătimpul acordat analizării şi tratăriifiecărui caz în parte. Mai mult decât atât,valul migratoriu a cadrelor medicale esteposibil să se amplifice odată cudiminuarea salariilor cu 25%.În ceea ce priveşte sistemul educaţional,una dintre principalele problemeidentificate este legată de infrastructură.Pe lângă faptul că există un numărdestul de ridicat de unităţi educaţionalecare necesităţi reparaţii şi consolidări, sepune şi problema supraaglomerăriisălilor de clasă. Practic, numărul elevilorpe sală de clasă este mai ridicat decât lanivel judeţean, regional şi naţional.Insuficiente sunt şi terenurile de sport,PC-urile, laboratoarele şcolare saucabinetele şcolare.O a doua problemă identificată estescăderea progresivă a numărului cadrelordidactice şi existenţa unui număr mairidicat de elevi pe cadru didactic, înspecial în cadrul învăţământuluipreşcolar.Deşi unităţile educaţionale din Bârlad seaflă în topul unităţilor din judeţ în funcţiede performanţa şcolară (evaluată înfuncţie de media de admitere, media deBacalaureat şi olimpiadele şcolare),majoritatea tinerilor cu potenţial dinlocalitate pleacă la studii în centreleuniversitare importante din ţară, şi alegmai apoi să îşi mute rezidenţa în acestelocalităţi. Practic, tinerii nu suntmotivaţi să urmeze studiile universitareîn municipiul Bârlad, universităţileexistând aici neavând disponibile locurifinanţate de la buget.50,7%50,7% din bârlădeni sunt mulţumiţi şi foartemulţumiţi de serviciile de învăţământ din municipiuSursa: sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.48

Dezvoltare socialăAnaliza SWOT – Dezvoltare socialăPuncte tariServicii de asistenţă socială• Existenţa unui serviciu de asistenţă socială foarte bineconturat;• Existenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi şi aONG-urilor locale care activează în sfera acestui domeniu;• Copii beneficiari de serviciile DGASPC sunt protejaţi înproporţie de 47,5% în cadrul serviciilor de tip familial(asistenţi maternali profesionişti şi rude până la gradulIV);• Dezvoltarea serviciilor sociale rezidenţiale / nonrezidenţialepentru copii şi adulţi cu dizabilităţi;• Existenţa serviciilor se îngrijire la domiciliu, domeniudezvoltat cu precădere în rândul ONG-urilor;• Şcolile bârlădene colaborează cu serviciile sociale pentruintegrarea copiilor cu dizabilităţi;• Existenţa cantinei săracilor la nivelul municipiului.Sănătate• Existenţa unui sistem de sănătate bine organizat;• Existenţa structurilor sanitare specializate atât private,cât şi de stat;• Mediul sanitar privat dezvoltat, cu precădere în domeniulcabinetelor medicale de specialitate;• Înfiinţarea în cadrul Inspectoratului Situaţiilor de UrgenţăPodu Înalt, detaşamentul Bârlad a serviciilor deintervenţie în caz de urgenţă a echipei SMURD;• Numărul personalului medico-sanitar raportat lapopulaţie înregistrează valori superiore indicatoruluijudeţean, regional, naţional;• Existenţa Centrului de Transfuzie Sanguină Bârlad (lanivel naţional există încă 40 de astfel de centre);• Creşterea cantităţii de sânge donat / persoană de la 400ml la 450 ml.Puncte slabeServicii de asistenţă socială• Numărul adulţilor ce apelează la serviciile DGASPC Vaslui încontinuă creştere (atât pentru servicii de tip rezidenţial, cât şipentru servicii de tip ambulatoriu);• 88,4% dintre persoanele cu handicap din sistemul deprotecţie al copilului sunt încadrate la handicap grav şiaccentuat;• Creşterea numărului persoanelor beneficiare de venit minimgarantat;• Centrul „copii străzii” este suprapopulat pe perioada de iarnăcu copii proveniţi din plasament;• Inexistenţa unei şcoli speciale pentru copii cu dizabilităţi saua claselor în cadrul instituţiilor de învăţământ.Sănătate• Existenţa specialităţilor medicale cu un deficit de personal;• Infrastructura clădirilor sanitare foarte degradată (precum eîn cazul Spitalului de Adulţi Bârlad);• Lipsa locuinţelor de serviciu pentru medicii specialişti;• Lipsa resurselor financiare necesare co-finanţării proiectelorcu finanţare europeană.Învăţământ• Desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii;• Nivel salarial nemotivant;• Evoluţia negativă a personalului didactic;• Număr sălilor de gimnastică şi a terenurilor de sportinsuficiente în comparaţie cu necesităţile elevilor;• Procent scăzut al absolvenţilor de colegii care ajung sălucreze în domeniul în care s-au format.Învăţământ• Existenţa unui sistem de învăţământ cu istorie bogată şirecunoscut la nivel judeţean şi regional;• Existenţa programelor de perfecţionare a cadrelordidactice;• Existenţa centrelor de formare în sistemul superior;

Auditul socio-economic al Municipiului Bârlad• Existenţa la nivel local al schimburi interculturale şi deexperienţă cu şcoli din Polonia, Franţa, Spania, Italia;• Implicarea instituţiilor de învăţământ în evenimente şimanifestări culturale.OportunităţiServicii de asistenţă socială• Creşterea numărului de specialişti la nivel judeţean îndomeniul asistenţei sociale;• Existenţa la nivel naţional a legii ce reglementeazăserviciile sociale;• Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentrumediul economic ce angajează persoane din grupurilevulnerabile în vederea integrării acestora în societate;• Evoluţia pozitivă a copiilor înscrişi în sistemul deînvăţământ pre-şcolar;• Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic la nivelnaţional;• Posibilitatea accesării fondurilor structurale;• Existenţa spaţiilor ce pot fi valorificate pentru crearea deazile de bătrâni, centre RESPIRO, etc.• Existenţa posibilităţii asigurării unui serviciu rute detransport special pentru persoanele cu problemelocomotorii printr-un parteneriat între administraţiapublică locală şi mediul non-guvernamental.Sănătate• Existenţa programului REMMSy pentru segmentul demedicină de urgenţă;• Existenţa fondurilor europene pentru reabilitareastructurilor sanitare şi dotarea corespunzătoare;• Existenţa fondurilor europene pentru dotarea structurilorSMURD din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est;• Campaniile de educare a populaţiei iniţiate la nivelnaţional în vederea donării de sânge.Învăţământ• Existenţa fondurilor europene direcţionate spreperfecţionarea actului didactic• Existenţa fondurilor europene disponibile pentrureabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi dotareacorespunzătoare a acestora;• Programele şcolare internaţionale care permit şcolilorlocale să stabilească parteneriate cu instituţii deînvăţământ din străinătate.AmeninţăriServicii de asistenţă socială• Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economice poateavea ca efect majorarea ponderii persoanelor ce necesităasistenţă socială;• Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;• Procesul greoi de obţinere a fondurilor europene;• Percepţia greşită cu privire la activitatea şi condiţiile din azileşi utilitatea acestora;• Închiderea programului „A doua şansă”;• Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută social îndefavoarea implicării active din punct de vedere economic.Sănătate• Amploarea fenomenului migratoriu în rândul personaluluimedico-sanitar spre statele Uniunii Europene (în specialFranţa şi Germania);• Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab motivantăpentru specialişti;• Lipsa resurselor financiare la bugetul local vor duce lapierderea fondurilor europene posibil a fi absorbite.Învăţământ• Lipsa previziuni din partea instituţiilor specializate cu privirela cererea pe piaţa forţei de muncă;• Metoda Ministerului Învăţământului de a stabili programaşcolară, numărul orelor, specializările, etc. - de cele maimulte ori necorelate cu piaţa forţei de muncă;• Scăderea calităţii actului didactic pe fondul scăderii niveluluisalarial din sistemul de învăţământ;• La nivel municipal se preconizează o creştere a populaţieişcolare cu aproximativ 50 clase de elevi, în timp ce personaluldidactic este în scădere.50

Strategia de Dezvoltare a Municipiului BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.6. TURISM51

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăSectorul turistic din municipiul Bârlad poate fi caracterizat pe scurt prin: potenţial ridicat, grad scăzut de valorificare. Practic,Bârladul are obiective turistice ce ar putea atrage mai mulţi turişti în localitate, însă întâmpină o problemă majoră în slabadezvoltare a infrastructurii turistice. Dezvoltarea din ultimii ani a unităţilor de cazare şi a celor de alimentaţie publică prin apariţiade noi hoteluri şi pensiuni contribuie la creşterea posibilităţilor de primire a unui flux tot mai ridicat de turişti.Forme de turism practicabileDenumit în trecut „capitala Moldovei deJos”, Bârladul a rămas şi astăzi unuldintre cele mai importante oraşe dinRegiunea Moldovei, un veritabil centrucultural şi istoric. Bârladul dispune denumeroase obiective turistice cetranspun încă reminiscenţele trecutului.Una din principalele forme de turismpracticabile în Bârlad este turismulcultural-ştiinţific. Unul dintre obiectiveleimportante în acest sens este MuzeulVasile Pârvan, care cuprinde secţii deArheologie-istorie, Artă, Ştiinţele naturiişi Personalităţi bârlădene. În prezent,muzeul oferă marelui public expoziţiipermanente, cu o paletă diversificatăsub aspectelor tematice, respectiv: şasecolecţii intrate ca donaţii compuse dinartă populara românească, artă plasticăşi decorativă europeana şi extremorientală, numismatică, medalistică,arme, icoane, carte de patrimoniu, toateorganizate ca un muzeu de colecţii;separat în alt imobil o expoziţie de artăcontemporană românească, într-un altimobil, expoziţiile: Bârladul Cultural,secolele XIX-XX, Cuza şi epoca sa,Cabinet Numismatic din secolul al IV-leaî. Hr. până în zilele noastre; Floră, faunăşi litologie din Podişul Bârladului şi unmuzeu de autor, cu creaţia sculptoruluiMarcel Guguianu, provenită de la însuşiacest fiu al Bârladului.Casa Sturdza (Muzeul Colecţiilor) este unalt obiectiv turistic important pentruBârlad. Situată pe Strada Vasile Pârvanclădirea monument a fost construită lasfârşitul secolului al XVIII-lea – începutulsecolului al XIX-lea şi a aparţinut luispătarului Alecu (Alexandru) Sturdza.Momentan, funcţionează sub numele deMuzeul Colecţiilor.Deşi iniţial nu s-a bucurat de o activitatede amploare, Casa de Cultură GeorgeTutoveanu a reuşit cu timpul să seimpună în activitatea culturală amunicipiului prin iniţierea şidesfăşurarea de activităţi culturalştiinţifice:consfătuiri tematice, meserotunde, lansări de carte, expoziţii,cenacluri literare, proiecţii de filme,concursuri.Înfiinţat la data de 20 martie 1955,Teatrul Victor Ion Popa a fost denumitdupă numele marelui om de culturăbârlădean în 1956. Acest moment a fostmarcat de spectacolul de teatru cu piesa„Take, Ianke şi Cadar”.Casa memorială Octavian Vasile Stoica afost înfiinţată în anul 1997 şi a fostamenajată în apartamentul cu douăcamere care a aparţinut scriitorului. Încasa memorială a scriitorului se aflăbiblioteca şi obiectele personale aleregretabilului Octavian V. Stoica.În jurul anului 1812 de familia Cuza, CasaCuza se află situată în cartierul Podeni,din Bârlad. Pe 20 martie 1990, bârlădeniau renovat casa în care trăit generaţiaCuza şi au amplasat o placa în faţa caseiîn semn de recunoştinţă pentru cel carea fost primul domnitor al PrincipatelorUnite şi al statului naţional România.„Casa Silvian” sau „Casapersonalităţilor” a fost construită insecolul al XX-lea (în anul 1925) de cătreinginerul Silvian Isider şi zidită în scopulde a servi drept casă de protocol amuzeului „Vasile Pârvan”. Casa Silvian afost locuită până în momentulnaţionalizării caselor.Construită în prima jumătate a secoluluial XIX-lea, Casa Tuduri reprezintămonument de arhitectură în stilneoclasic. Casa a fost frecventată deunioniştii bârlădeni, iar la parterulimobilului în perioada 1868-1870 afuncţionat Şcoala Nr.4.Vechi locaş de cultură, Colegiul National„Gheorghe Roşca Codreanu” este cel dealdoilea ca vechime din Moldova şi al52

38,1%31,3%32,1%29,7%26,8%28,4%22,0%18,2%13,4%Turismpatrulea din cele două provincii dinsecolul al XIX-lea (în urma reformeiînvăţământului din 1864 a lui Al. I. Cuza),după „Sfântul Sava” din Bucureşti,„Academia Mihăileană” din Iaşi şi „CarolI” din Craiova.Amplasat în grădina publică din Bârlad,bustul în bronz al scriitorului AlexandruVlahuţă a fost ridicat în anul 1924 de"Liga pentru drepturile femeilor dinBârlad".Situată în centrul civic almunicipiului Bârlad, BisericaDomnească (Biserica AdormireaMaicii Domnului) a fost înălţatăîn secolul al XVII-lea (în jurulanului 1646)şi este atribuitădomnitorului Vasile Lupu.Biserica a fost ridicată petemeliile unei biserici mai vechi,din a doua jumătate a secoluluial XV-lea, ctitorită probabil deŞtefan cel Mare.48.00046.00044.00042.00040.00038.00036.00034.00032.00030.000capacitatea de cazare existente şi în funcţiune133117 117 117 11745.64942.588 41.991 42.471 42.8222005 2006 2007 2008 2009Capacitatea de cazare în funcţiune Capacitatea de cazare existentăSursa: INS140120100806040200Ridicată în anul 1927 de Societatea"Cultul Eroilor", statuia eroului caporalConstantin Muşat aparţine sculptoruluiIoan C. Dimitriu-Bârlad (1890-1964) şieste închinată eroilor români căzuţi înPrimul război mondial.Amplasată în Grădina Publică Bârlad,statuia lui George Enescu este operasculptorului Ion Vlasiu.Amplasată în centrul civic al municipiuluiBârlad, statuia în bronz a lui Al. I. Cuzaeste opera sculptorului bucureştean PaulVasilescu din anul 2007. Bustul lui Al. I.Cuza este realizat şi în ciment alb, acestafiind situat în curtea Grupului ŞcolarIndustrial cu acelaşi nume din Bârlad.Realizat în anul 1971, bustul mareluiscriitor Emil Gârleanu este situat în faţaŞcolii Nr. 1 din Bârlad şi este operasculptorului vasluian GheorgheAlupoaei, la aniversarea a 50 de ani de laînfiinţare.Turismul cultural-religios este o altăformă de turism practicabilă înmunicipiul Bârlad.Sub aspect arhitectural, biserica a fostconstruită pe un soclu din blocuridin piatră, pereţii din dale de piatrăîntrerupte de cărămizi aşezatevertical. Planul bisericii este subforma de navă dreptunghiulară, cuabsida altarului semicirculară. S-apăstrat un clopot cu o greutate de2.000 kg ce datează de la 1776. Înanul 1937 biserica a fost supusăunor lucrări de restaurare.Construită între anii 1859–1869 decătre breasla blănarilor, la nord debiserica de lemn din 1794–1795 (cu care acoexistat până în anii 1860-1864),lucrările Bisericii Sf. Ilie au fostexecutate de calfele de zidari MihaiPopoiu şi Gheorghe Baciul, după planulîntocmit de arhitectul oraşului, IgnatLorenzo. Pictura murală a fostexecutată la sfârşitul secolului al XIX-leade către zugravul I.Alte biserici ce poartă amprenta istorieisunt Biserica Sf. Gheorghe (construităde Ştefan cel Mare în anul 1496 şireconstruită de Vasile Lupi în anul 1636)şi Biserica Sf.ponderea sosirilor turistice din municipiulBârlad din totalul sosirilor turistice din judeţulVaslui2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Sursa: INS24,50%28,40%indicele de utilizare netă acapacităţii de cazare în funcţiune14,50%17,40%Sursa: INSBârladJudeţul VasluiRegiunea Nord-EstRomânia53

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAlte două atracţii turistice importantedin Bârlad sunt Grădina Publică şiGrădina Zoologică. Situată în partea denord a municipiului, pe Str. Republicii,Grădina Publică Bârlad este una dintrecele mai vechi şi frumoase grădini dinMoldova. Datând din anul 1834, dispunede plantaţii de stejar, arţar, frasin şiarbuşti ornamentali.În anul 1960 a fost înfiinţată GrădinaZoologică la iniţiativa specialiştilorSecţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului„Vasile Pârvan” şi se întinde pe osuprafaţă de aproximativ 5,6 ha. Grădinacuprinde 70 de specii de vieţuitoare,reprezentând 250 de exemplare.Vizitatorii pot admira maimuţe, lei,şacali, lame, antilope africane, struţi,cerbi, zimbri, urşi, păsări din DeltaDunării şi Lunca Prutului.Oferta turisticăConform Institutului Naţional deStatistică, în municipiul Bârlad existau înanul 2009 2 unităţi de cazare de tiphotel, cu o capacitate de cazare de 157locuri.Potrivit Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului, în Bârlad există4 unităţi de cazare, ce însumează 111camere şi 212 locuri de cazare. În cadrulacestor unităţi funcţionează şi unităţi dealimentaţie publică de tip restaurant saubar de zi.La 1 martie 2010 numărul agenţiilor deturism licenţiate din municipiul Bârladera de 10 unităţi. Practic aproapejumătate din agenţiile de turism dinjudeţul Vaslui au sediul în Bârlad.Cererea turisticăNumărul de sosiri turistice înregistrate înanul 2009 a fost de 3.533 persoane, cu42,5% mai puţine decât în anulprecedent. Trendul descendent aînceput însă în anul 2006, cât numărultotal de sosiri turistice s-a cifrat la 8.309turişti.În anul 2009, numărul de turişti sosiţi înmunicipiul Bârlad reprezenta 13,4% dintotalul sosirilor turistice de la niveljudeţean. Această pondere este însă îndescreştere constantă în ultimii ani, în2001 un procent de 38,1% din turiştii dinîntreg judeţul cazându-se în Bârlad.Şi numărul înnoptărilor turistice a avut untrend descendent în perioada 2004-2009, de la 19.839 înnoptări înregistrateîn anul 2004, ajungându-se la 6.628înnoptări în anul 2009 (-66,5%).Numărul înnoptărilor înregistrate înstructurile de cazare din municipiulBârlad reprezintă, în anul 2009, 15,8%din totalul înnoptărilor turistice realizateîn judeţul Vaslui. Acest procent este depeste două ori mai scăzut decâtponderea înnoptărilor turistice dinBârlad din totalul înnoptărilor din judeţdin anul 2005 (33,4%).Durata medie de şedere a turiştilor înmunicipiul Bârlad este de 1,9 zile.Comparativ cu anul anterior, duratamedie de şedere a scăzut cu 0,4 zile.Indicele de utilizare netă a capacităţii decazare în funcţiune este de 14,5% în anul2009, valoarea aflată cu mult sub nivelulanului 2008 (33,5%). Indicele de utilizarenetă a capacităţii de cazare în funcţie dinmunicipiul Bârlad se află atât subvaloarea judeţeană (14,5%), cât şi subcea regională (24,5%), ori naţională(28,4%).54

TurismElementele reprezentative ale municipiului BârladDezvoltarea sectorului turisticpresupune în primul rând inventariereacorectă a resurselor deţinute, aelementelor definitorii pentru localitateaori regiunea ce se doreşte a fipromovată. În acest sens, importantăeste şi opinia comunităţii locale vizavi deelementele reprezentative pentrumunicipiul Bârlad ce pot constituiatracţii pentru potenţialii turişti.Chestionând comunitatea locală –mediul de afaceri, instituţiile publice – cuprivire la elementele reprezentative alemunicipiului Bârlad s-au remarcat, înprimul rând, elemente ce ţin depatrimoniul cultural-istoric al localităţii.Astfel, primul obiectiv reprezentativ esteconsiderat Teatrul Victor Ion Popa,urmat îndeaproape de muzeele şi caselememoriale din teritoriu. De altfel,Bârladul este recunoscut ca fiind una dinzonele cu numeroase resurse turisticeantropice din judeţul Vaslui.Un alt element reprezentativ almunicipiului Bârlad este consideratGrădina Publică şi Grădina Zoologică.Trebuie menţionat faptul că GradinaZoologică din Bârlad este singuraexistentă în judeţul Vaslui, şi una dintrecele 5 grădini zoologice autorizate dinRegiunea de Dezvoltare Nord-Est(potrivit Agenţiei Regionale pentruProtecţia Mediului Bacău).„Cultura / Tradiţia / Istoria” reprezintăalte elemente definitorii pentrumunicipiul Bârlad, una dintre cele maivechi aşezări din regiunea Moldovei.De altfel, de numele Bârladului se leagănumeroase personalităţi din domeniulcultural - artistic, precum: Al.I.Cuza,Anton Holban, Marcel Guguianu,Nicolae Tonitza, Ştefan Procopiu,Alexandru Philippide, Ionel Teodoreanu,Victor Ion Popa, Elena Farago, etc.Alte elemente reprezentative alemunicipiului Bârlad, nominalizate decomunitatea locală, sunt: BibliotecaStroe Belloescu, Pavilionul Guguianu,Casa Roşie, Planetariu Bârlad, StatuiaAl.I.Cuza, Palatul Comunal Bârlad(clădirea în care îşi desfăşoarăactivitatea Primăria Bârlad), ColegiulGhe. Roşca Codreanu, AcademiaBârlădeană şi Lăcaşele de cult.Legendă:1. Teatrul Victor Ion Popa2. Muzeele / Casele memoriale3, Grădina Publică / Grădina Zoologică / Parcurile4. Cultura/Tradiţia/Istoria5. Biblioteca Stroe Belloescu6. Pavilionul Guguianu7. Planetariu Bârlad8. Statuia Al.I.Cuza9. Palatul Comunal Bârlad10. Colegiul Ghe. Roşca Codreanu11. Academia Bârlădeană12. Lăcaşele de cultprincipalele elemente reprezentative şiintensitatea lor*- opiniile comunităţii locale-100,0 91,2 89,0 82,411,0 11,0 11,0 11,0 8,8 8,8 7,7 7,71 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12*intensitate maximă = 100 puncteSursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances în mai 201055

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeÎn ciuda obiectivelor turistice existente înmunicipiul Bârlad, analizând datelestatistice cu privire la cererea şi ofertaturistică din ultimii ani, putem afirma căsectorul turistic este subdezvoltat.Trendul descendent al sosirilor şiînnoptărilor turistice, durata mică deşedere a turiştilor în unităţile de cazare,gradul scăzut de ocupare a locurilor decazare puse la dispoziţie pe tot parcursulanului – toate acestea au determinatapariţia unui grad ridicat de pesimism alcomunităţii locale vis-à-vis depotenţialul de dezvoltare a turismului înBârlad. Peste jumătate din aceştiaconsideră că Bârladul are un potenţialscăzut de dezvoltare a turismului, întimp ce doar aproximativ 10% dinreprezentanţii comunităţii localeapreciază că turismul ar putea contribuila dezvoltarea localităţii.În ciuda pesimismului general, Planul deAmenajare a Teritoriului Naţional –PATN plasează municipiul Bârlad pepoziţia a treia la nivel judeţean în funcţiede potenţialul de dezvoltare turistică,fiind precedat doar de municipiul Huşi şimunicipiul Vaslui.potenţialilor turişti dar şi în ceea cepriveşte promovarea localităţii în planintern şi extern.Este binecunoscut faptul că promovareainsuficientă are un impact semnificativasupra notorietăţii oricărei localităţi sauregiuni, şi, în final, asupra fluxului turisticanual. Nu întâmplător în anul 2009,numărul sosirilor, înnoptărilor turistice şiindicele de utilizare netă a capacităţii decazare în funcţiune a scăzut simţitor.Problematic este, de asemenea, faptulcă durata medie a şederii turiştilor estesub 2 zile, ceea ce înseamnă cămajoritatea fie practică turismul detranzit, fie cel de afaceri.În ceea ce priveşte agenţiile de turism,tendinţa generală a acestora este de avinde pachete turistice cu destinaţiiexterne, în detrimentul destinaţiilorinterne ori promovării municipiuluiBârlad în rândul potenţialilor turişti.Bârladul este considerat o zonă deconcentrare a resurselor turisticenaturale şi antropice, cu probleme, însă,la infrastructura specific turistică. Şi,într-adevăr, punctele slabe ale acestuimunicipiu ţin în principal de slabadezvoltare a infrastructurii turistice.Bârladul nu dispune de un Centru deInformare şi Promovare Turistică, ceeace înseamnă că apar lacune majore atâtîn ceea ce priveşte informarea56

Turismpotenţialul de dezvoltare turistică41,0340,7938,05Mun. HuşiMun. VasluiMun. Bârlad292926,524,5124,52221,54MurgeniDrânceniCosteştiGriviţaLipovăţMicleştiBancaSursa: Planul de Amenajarea Teritoriului Naţional - PATNpotenţialul de dezvoltare a turismuluiîn opinia comunităţii localePotenţialridicat9,6%Potenţialmediu30,1%Potenţialscăzut60,3%Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvancesîn mai 201057

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – TurismPuncte tari• Existenţa unei palete variate de obiective turistice ,de laarhitectura urbană, case memoriale şi clădiri depatrimoniu la instituţii de învăţământ cu istorie,monumente istorice, spaţii verzi;• Existenţa Planetariului digital în cadrul Muzeului VasilePârvan (unic la nivel naţional);• Existenţa Pavilionului Muzeal Marcel Guguianu – unic lanivel naţional;• Existenţa agenţiilor de turism la nivel municipal;• Evoluţie pozitivă a capacităţii de cazare în funcţiune(număr locuri-zile) la nivelul municipiului;• Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiunesuperior celui judeţean şi regional;• Infrastructură cu potenţial pentru dezvoltarea turismuluicultural-istoric şi celui religios.Oportunităţi• Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltareainfrastructurii de susţinere a turismului (structuri decazare, promovarea şi semnalizarea obiectivelorturistice);• Disponibilitatea fondurilor structurale pentru valorificareazonelor turistice;• Derularea activităţilor de reabilitare a Muzeului VasilePârvan şi a Teatrului Victor Ion Popa;• Reabilitarea şi promovarea Grădinii Zoologice ar conducela atragerea unui număr semnificativ de turişti în zonă;• Posibilitatea promovării unor obiective culturale prinincluderea în oferta turistică a judeţului.Puncte slabe• Promovarea insuficientă a obiectivelor cu potenţial turistic;• Situaţia de degradare a Grădinii Zoologice şi a infrastructuriinecorespunzătoare pentru animalele adăpostite;• O parte dintre obiectivelor culturale cu potenţial turisticnecesită intervenţii de reabilitare şi amenajare.Ameninţări• Campaniile de promovare agresive ale obiectivelor turisticedin judeţele Suceava şi Neamţ pot duce la scădereanumărului de turişti interesaţi de zona bârlădeană;• Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea unităţilor turisticeprivate.58

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Dezvoltare socială BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.7. MEDIU

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăMunicipiul Bârlad este unul dintre puţinele centre urbane din ţară care raportează o situaţie foarte bună în ceea ce priveştesuprafaţa de spaţii verzi raportată la numărul de locuitori. Dacă majoritatea oraşelor româneşti caută soluţii de extindere aspaţiului verde pentru a se alinia la norma stabilită de legislaţie pentru anul 2013, Bârladul deţine deja suprafaţa de spaţii verzinecesară.Grădina zoologică din Bârlad este una dintre cele 5 astfel de unităţi funcţionale în Regiunea Nord-Est şi cea mai mare dintreacestea. Grădina zoologică din Bârlad găzduieşte 445 de exemplare de animale din 62 de specii.Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică la 1 ianuarie 2010, populaţia municipiului Bârlad se cifra la 69.049persoane, cu aproape 3% mai puţine decât la 1 iulie 2004. Principalul motiv al involuţiei demografice din Bârlad este mişcareamigratorie a populaţiei, soldul schimbărilor de reşedinţă şi soldul schimbărilor de domiciliu fiind negativ în perioada 2004-2008. Înacelaşi timp şi soldul migraţiei internaţionale se menţine negativ, numărul emigranţilor fiind superior numărului imigranţilor.Cauzele prezenţei acestui fenomen accentual de migraţiei sunt multiple. La bază, însă, stă suprapopularea existentă în municipiulBârlad coroborată cu lipsa locurilor de muncă, nivelul ridicat de sărăcie a locuitorilor, lipsa oportunităţilor de dezvoltare, etc.Spaţii verziSituaţia spaţiilor verzi din Bârlad,referitoare la suficienţa acestora înraport cu volumul demografic almunicipiului este surprinzătoare.Bârladul are cea mai mare densitate apopulaţiei, după Bucureşti, fapt ce arindica o suprapopulare echivalentă cudiminuarea spaţiilor verzi în detrimentulzonelor rezidenţiale. Situaţia reală estechiar opusă, municipiul Bârladdispunând de o suprafaţă mare de spaţiiverzi, chiar suficientă dacă ne raportămla standardele impuse de legislaţia învigoare.Până la sfârşitul anului 2013, fiecare oraşdin România va trebui să amenajeze osuprafaţă de spaţii verzi cu acces publicde cel puţin 26 m 2 /locuitor. La acestmoment, puţine centre urbane din ţarăraportează valori apropiate de acestnivel. Printre acestea, municipiul Bârladdeţine 26,01 m 2 de spaţii verzi pe cap delocuitor (conform APM Vaslui), adicăexact cât este impus prin alinierea lanormele europene în domeniu.O importanţă deosebită pentrumunicipiul Bârlad din punctul de vedereal spaţiilor verzi este Grădina Publică,una dintre cele mai vechi şi maifrumoase grădini din Moldova. Înfiinţatăîn 1834, Grădina Publică este una dintrezonele preferate de bârlădeni pentrupetrecerea timpului liber şi chiar unpunct de atracţie pentru turiştii şivizitatorii municipiului, cu atât mai multcu cât, din 1960 funcţionează în GrădinaPublică cea mai mare Grădină Zoologicădin Moldova, una dintre puţineleacreditate din ţară.82,5%82,5% dintre bârlădeni se declarămulţumiţi şi foarte mulţumiţi desituaţia referitoare la parcurile şispaţiile verzi din municipiu.Sursa: sondaj de opinie realizat în luna mai2010.60

Epurarea apelor uzateSistemul de evacuare a apelor uzatedeserveşte aproximativ 62% (43.774,conform APM Vaslui) din populaţiamunicipiului Bârlad.Lungimea simplă a reţelei de canalizarea municipiului Bârlad este de 251 km,reprezentând 52,2% din totalul judeţuluiVaslui. Cartierele Cotu Negru, Munteni şiPodeni nu sunt încă acoperite cu reţeade canalizare.În anul 2009 au fost evacuate 3,3miliarde m 3 de ape uzate. Gradul deepurare a fost de 78%, volumul de apăuzată neepurată fiind deversată în râulBârlad.Fiind unul din principalii generatori deape uzate industriale, SC Mândra SABârlad deţine o staţie proprie deepurare.Managementul deşeurilorProblema gestionării deşeurilor şi, înspecial, a depozitelor de deşeuri, esteuna actuală şi stringentă pentrumajoritatea autorităţilor publice dinţară. Alinierea la standardele europeneîn domeniu, asumată de România odatăcu intrarea în UE, a fost programată a firealizată fără o estimare realistă acosturilor financiare şi a perioadei deimplementare. În acest fel, autorităţilepublice fac eforturi foarte mari sămenţină funcţionale sistemele desalubritate, în condiţiile în care nu s-areuşit construirea depozitelor ecologicede deşeuri pentru a răspundenecesarului din teritoriu.Pe teritoriul judeţului nu există nici undepozit autorizat de deşeuri, nici înmediul urban, nici în mediul rural,acestea fiind închise în totalitate îniulie 2009. În prezent, operatorii despecialitate din Vaslui încheiatecontracte pentru eliminareadeşeurilor cu firme din judeţeleNeamţ şi Galaţi.În Bârlad funcţionează o singurăstaţie de sortare manuală adeşeurilor menajere (hârtie/carton,plastic, PET-uri, sticlă, metale), încadrul operatorului de salubritate SCCompania de Utilităţi Publice SABârlad.Referitor la deşeurile industriale, SCRulmenţi SA Bârlad deţine un depozitde deşeuri autorizat, SC Mobila SA şiSC Mandra SA incinerează deşeurile deproducţie în centrale proprii.Alba IuliaBârladHunedoara10,115,817Mediusuprafaţa spaţiilor verzi pe cap delocuitor în câteva oraşe din RomâniaRomanVaslui23,9Sursa: APM Alba, APM Hunedoara, AMP Neamţ, APM Vaslui26,0161

Auditul socio-economic al Municipiului BârladPrincipalele problemeDouă dintre cele mai mari probleme demediul ale municipiului se referă laevacuarea şi epurarea apelor uzate şi lamanagementul deşeurilor.Astfel, 78,5% din lungimea reţelei decanalizare a municipiului Bârlad are odurată de exploatare de peste 25 ani, şinecesită lucrări de modernizare şiredimensionare.Doar 65% din populaţia Bârladului areacces la reţea de canalizare cu epurare.Există zone neacoperite cu reţea decanalizare. Această problemă semanifestă în special în cartierele CotuNegru, Munteni şi Podeni. În aceste zoneexistă sisteme private pentru evacuareaapelor uzate (fose septice), de cele maimulte ori improvizate.Staţia de epurare a municipiului estesubdimensionată faţă de consumulactual şi necesită lucrări de modernizareşi retehnologizare pentru alinierea lanormele actuale de mediu. În anul 2009,22% din apele uzate generate înmunicipiul Bârlad au fost evacuate fărăepurare, emisarul fiind râul Bârlad.Referitor la gestionarea deşeurilor,depozitul municipal Bârlad a fost închis,în concordanţă cu legislaţia în vigoare.Actualmente, deşeurile colectate dinmunicipiu sunt transportate şidepozitate în zona Tecuci, implicândcosturi semnificative de transport.Serviciul local de colectare a deşeurilordeserveşte doar 64,1% din populaţiamunicipiului. Până în anul 2013, gradulde acoperire cu servicii de salubrizare lanivelul municipiului trebuie să fie de100%, conform normelor de mediustabilite de legislaţia în vigoare.Traficul rutier creează o altă problemă ceţine de mediu, din cauza noxeloremanate de autovehicule şi de poluareafonică pe care acestea o creează.Rezolvarea acestei probleme esteposibilă doar prin construirea şoseleiocolitoare a municipiului.Ca suprafaţă existentă, spaţiile verzi dinmunicipiul Bârlad se află într-o situaţiefoarte bună. Este necesară, însă,intervenţia în reabilitarea şimodernizarea spaţiilor verzi publice.Spre exemplu, Grădina Publică necesităreabilitarea aleilor, construirea altoranoi, dotarea cu mobilier, amenajareacorespunzătoare a zonelor cu vegetaţieetc. Grădina Zoologică necesită, deasemenea, lucrări ample de reamenajarea spaţiilor pentru animale, reabilitareainfrastructurii de acces etc.62

MediuDezvoltarea durabilăConform Raportului Bruntland realizat deComisia Mondială pentru Mediu şiDezvoltare (WCEF) dezvoltarea durabilăurmăreşte satisfacerea nevoilorprezentului, fără a compromiteposibilităţile generaţiilor viitoare de a-şisatisface propriile nevoi. Dezvoltareadurabilă nu are însă doar o componentăde mediu, ci şi o componentă socioeconomică.Din acest punct de vedere,Comisia Europeană a identificat peste100 de indicatori ai dezvoltării durabile,care pot fi grupaţi în următoarelecategorii generale: dezvoltare socioeconomică,consum şi producţiedurabile, incluziune socială, evoluţiedemografică, sănătate publică,schimbări climatice şi energie, transportdurabil, resurse naturale, globalizare şiguvernare.În privinţa dezvoltării durabile, Strategiapentru Dezvoltare Durabilă a UniuniiEuropene îşi propune următoareleobiective generale:- Limitarea schimbărilor climatice şi acosturilor şi efectelor sale negativepentru societate şi mediu;- Asigurarea existenţei unui sistem detransport care satisface nevoileeconomice, sociale şi de mediu alesocietăţii, minimizând impacturilesale nedorite asupra economiei,societăţii şi mediului;- Promovarea modelelor de producţieşi consum durabile;- Îmbunătăţirea managementului şievitarea supra-exploatării resurselornaturale, recunoscând valoareaserviciilor ecosistemelor;- Promovarea unei bune sănătăţipublice în mod echitabil şiîmbunătăţirea protecţiei împotrivaameninţărilor asupra sănătăţii;- Crearea unei societăţi a includeriisociale prin luarea în considerare asolidarităţii între şi în cadrulgeneraţiilor, asigurarea securităţii şicreşterea calităţii vieţii cetăţenilor cao precondiţie pentru păstrareabunăstării individuale;- Promovarea activă a dezvoltăriidurabile pe scară largă, asigurarea căpoliticile interne şi externe ale UEsunt în acord cu dezvoltarea durabilăşi angajamentele internaţionale aleacesteia.Aceste obiective sunt preluate şi decătre Strategia Naţională pentruDezvoltare Durabilă a României.Orizonturi 2013-2020-2030, înconformitate cu principiile directoareimpuse de Uniunea Europeană:- Promovarea şi protecţia drepturilorfundamentale ale omului;- Solidaritatea în interiorulgeneraţiilor şi între generaţii;- Cultivarea unei societăţi deschise şidemocratice;- Informarea şi implicarea activă acetăţenilor în procesul decizional;- Implicarea mediului de afaceri şi apartenerilor sociali;- Coerenţa politicilor şi calitateaguvernării la nivel local, regional,naţional şi global;- Integrarea politicilor economice,sociale şi de mediu prin evaluări deimpact şi consultarea factorilorinteresaţi;- Utilizarea cunoştinţelor modernepentru asigurarea eficienţeieconomice şi investiţionale;- Aplicarea principiului precauţiunii încazul informaţiilor ştiinţifice incerte;- Aplicarea principiului “poluatorulplăteşte”.Obiectiv general atât la UniuniiEuropene, cât şi a Strategiei Naţionalepentru Dezvoltare Durabilă a Românieiîn materie de schimbări climatice esteprevenirea acestora prin limitareaemisiilor de gaze cu efect de seră,precum si a efectelor negative asuprasocietăţii şi mediului.Potrivit Eurostat, România încă se aflăprintre ţările cu cel mai scăzut nivel alemisiilor de gaze cu efect de seră pe capde locuitor (circa 6,8 tone CO2 în anul2008). Emisiile de gaze cu efect de serăpe cap de locuitor din ţara noastră seaflă sub nivel UE27 de 9,9 tone CO2 pelocuitor.Judeţul Vaslui a emis în anul 2006 circa381,9 mii tone de Co2, conform PlanuluiLocal de Acţiune pentru Mediu a judeţuluiVaslui.La nivelul municipiului Bârlad doar SCRulmentul SA a obţinut autorizaţiaprivind emisiile de gaze cu efect de seră,eliberată de către autoritateacompetentă pentru protecţia mediului,63

Auditul socio-economic al Municipiului Bârladpentru instalaţiile care generează emisiide C02.În ceea ce priveşte emisiile de gaze cuefect de seră provenite din transport, înRomânia în anul 2008, acestea se cifraula 14.680 mii tone, reprezentând doar1,5% din totalul emisiilor de la nivelulUE27. Spania, Italia, Franţa, MareaBritanie şi Germania sunt ţările careînregistrează o pondere de peste 10%din emisiile de gaze cu efect de serăprovenite din transport din UniuneaEuropeană.Locuitorii municipiului Bârlad resimtefectele traficului aglomerat şi, implicit,a gazelor provenite din transport. Dinacest punct de vedere, se va resimţi oameliorare a situaţiei odată cuconstruirea şoselei ocolitoare. În acestfel se va contribui şi la dezvoltareadurabilă a Bârladului.Conform Planului Local de Acţiune pentruMediu a judeţului Vaslui, în Bârlad nu aufost identificate în primele douăsemestre ale anului 2009 depăşiri alenivelului maxim admis pentru poluanţigazoşi şi metale.Consumul de bio-combustibil întransporturi este, însă, uşor mai scăzutîn România decât la nivelul UE27: 2,8%în România, faţă de 3,5% în UE27. Lanivelul Uniunii Europene doar 5 ţăriînregistrează o pondere mai ridicată de5% a consumului de bio-combustibil întransporturi: Franţa, Slovacia, Suedia,Germania şi Austria.România are o situaţie destul de bună încomparaţie cu majoritatea stateloreuropene şi în ceea ce priveşte pondereaenergiei din surse regenerabile, în anul2009 aceasta cifrându-se la 33%. Înacelaşi timp, la nivelul UE 27, doar 21%din energie provine din surseregenerabile, existând state precumUngaria, Estonia, Luxemburg, Belgia,Cipru, Lituania sau Polonia în careponderea energiei din surse regenerabileeste sub 10%.Potrivit Strategiei Naţionale pentruDezvoltare Durabilă a României.Orizonturi 2013-2020-2030 pentruRomânia este deosebit de importantăracordarea la cadrul general al politiciienergetice comunitare care are patruobiective majore pe termen mediu şilung: creşterea securităţii alimentării cuenergie şi a infrastructurii critice;creşterea competitivităţii în domeniulenergiei, reducerea impactului asupramediului şi integrarea în piaţa regionalăde energie.Conform Strategiei energetice a Românieipentru perioada 2007-2020, Bârladul arepotenţial în dezvoltarea energieimicrohidro, energiei eoliene şi biomasei.La nivelul Uniunii Europene dar şi la nivelnaţional s-a convenit la o serie de direcţiistrategice pentru dezvoltarea durabilă,de care se ţine ori trebuie să se ţină contşi în municipiul Bârlad:- Îmbunătăţirea eficienţei energeticepe întregul lanţ resurse - producţie –transport – distribuţie - consum finalprin optimizarea proceselor deproducţie şi distribuţie şi prinLegenda:potenţialul de dezvoltare a energiei regenerabile în România64I. Delta Dunării (energie solară);II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);III. Moldova (câmpie şi podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţiide Vest ( biomasă, microhidro);V. Podişul Transilvaniei (microhidro);VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 –Subcarpaţii Moldovei:biomasă, microhidro);VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).Sursa: MF, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020

educerea consumului total deenergie primară raportat la valoareaproduselor sau serviciilor;- Creşterea ponderii energiei produsepe baza resurselor regenerabile înconsumul total şi în producţia deelectricitate;- Utilizarea raţională şi eficientă aresurselor primare neregenerabile şiscăderea progresivă a ponderiiacestora în consumul final;- Reducerea impactului negativ alsectorului energetic asupra mediuluişi respectarea obligaţiilor asumate înprivinţa reducerii emisiilor de gazecu efect de seră şi a emisiilor depoluanţi atmosferici.Situaţia României este destul de bună înceea ce priveşte deşeurile municipalegenerate pe cap de locuitor. Astfel, înanul 2008, au fost generate 382 kg pecap de locuitor, în comparaţie cu 524 kggenerate la nivelul UE 27 (+37% faţă denivelul României). Din păcate însădeşeurile depozitate pe cap de locuitorreprezintă o cantitate destul de ridicatăla nivel naţional (287 kg pe cap delocuitor), faţă de nivelul UE 27 (207 kg pecap de locuitor). De altfel, dacă la nivelcomunitar se incinerează aproximativ102 kg de deşeuri pe cap de locuitor, înRomânia acest procedeu de tratare adeşeurilor nu este deloc dezvoltat(conform Eurostat).Problema dezvoltării durabile se pune înmunicipiul Bârlad cu atât mai mult încontextul dezvoltării industriale actuale.Potrivit Strategiei Naţionale pentruDezvoltare Durabilă a României.Orizonturi 2013-2020-2030 politicile îndomeniul dezvoltării industriale vorurmări atât direcţiile strategice şiobiectivele generale ale economieiromâneşti cât şi elementelefundamentale ale evoluţiilor din cadrulUE, în conformitate cu precepteledezvoltării durabile. În acest sens,principalii factori care vor influenţaevoluţia diferitelor sectoare industrialepe termen mediu sunt:- Menţinerea şi dezvoltarea unuimediu de afaceri atractiv, menit săsporească fluxul investiţional, săstimuleze modernizarea tehnologicăşi înnoirea permanentă a proceselorşi produselor;- Considerarea impactului produselorasupra mediului pe parcursulîntregului ciclu de viaţă al acestora(de la proiectare, fabricare,asamblare, marketing, distribuţie,vânzare şi folosire până la reciclare şieliminare);- Susţinerea activităţilor de cercetare,dezvoltare şi inovare în strânsălegătură cu necesităţile reale aleindustriei şi cu cerinţele pieţei pentrua obţine avantaje competitive si areduce decalajele tehnologice şi deproductivitate faţă de ţările maiavansate din UE;- Promovarea tehnologiilor digitale întoate etapele, de la proiectare laMediuproducţie şi marketing, inclusiv îngestionarea întreprinderilor;- Dezvoltarea pieţei concurenţiale încondiţiile regulilor pieţei unice şievitarea practicilor anticoncurenţialeşi a concentrărilor economice;- Perfecţionarea asistenţei sectorialeconcomitent cu modernizarea rolului- autorităţilor publice în elaborarea şiimplementarea politicilor industrialeşi în gestionarea proceselor derestructurare şi dezvoltare, înconformitate cu practica UE;- Încurajarea investiţiilor directe casursă de capital, know-how,tehnologie şi abilităţi demanagement;- Susţinerea în continuare adezvoltării întreprinderilor mici şimijlocii (IMM) din sectoareleindustriei prelucrătoare pentrurealizarea de produse calitativsuperioare şi cu costuri reduse,conform cerinţelor pieţei.Din acest punct de vedere, poate fiobservată orientarea agenţiloreconomici către protecţia mediului. Spreexemplu, SC Rulmenţi SA Bârlad deţineun depozit de deşeuri autorizat, SCMobila SA şi SC Mandra SA incinereazădeşeurile de producţie în centraleproprii, aceasta din urmă deţinând şi ostaţie proprie de epurare.65

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – MediuPuncte tari• Existenţa a 7 de puncte de prelevare a probelor destabilire a calităţii aerului la nivelul municipiului Bârladpoziţionate în zone strategice;• La nivelul municipiului nu sunt înregistrate depăşiri alelimitelor admise prevăzute de legislaţia în vigoarepentru oxizi de sodiu şi azot, pulberi în suspensie,pulberi sedimentabile şi a metalelor grele;• Se constată o îmbunătăţire a calităţii aerului din punctde vedere al valorilor amoniului în atmosferă;• Reducerea cu aproximativ 50% a emisiilor totale degaze cu efect acidifiant;• Existenţa resurselor hidrologice diversificate (apecurgătoare, subterane, acumulări);• Existenţa staţiei de sortare a deşeurilor;• Suprafaţa terenurilor poluate de către unităţileindustriale au fost supuse programe întreprinse pentrureconstrucţia/remedierea ecologică (fiind susţinutefinanciar de poluanţii responsabili);• Evoluţia negativă a cantităţii de deşeuri industriale;• Ponderea deşeurilor biodegradabile în totalul cantităţiideşeurilor generate este de 99,6%.Oportunităţi• Unul dintre obiectivele Planului Local de Acţiune pentruMediu al judeţului Vaslui este „Reabilitarea sistemuluide canalizare menajeră şi canalizării pluviale prăbuşitedin municipiul Bârlad”;• Campanii de educare a elevilor spiritul ecologic;• Implicarea populaţiei în activităţile de educaţieecologică;• Organizarea de evenimente speciale pe teme de mediula nivel judeţean;• Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţieimediului;• Fondurile disponibile din surse europene sau naţionalepentru susţinerea proiectelor de mediu.Puncte slabe• Apele de pe teritoriul municipiului Bârlad sunt încadratela nivelul III de calitate (calitate moderată);• Procentul deşeurilor municipale generate şi necolectatese ridică la 14%;• Lipsa unei platforme de depozitare a deşeurilor (înprezent deșeurile generate la nivelul municipiului sunttransportate la rampa Rateş Tecuci);• Lipsa implicării populaţiei în campaniile de colectareselectivă a deşeurilor, utilizarea necorespunzătoare apubelelor destinate colectării selective;• Cantitatea de deşeuri generată pe cap de locuitor estesuperioară celei judeţene şi regionale;• Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şielectronice este nesemnificativă (0,04% din totalulcantităţii colectate la nivelul judeţului);• Neimplicarea mai activă a elevilor şi tinerilor în acţiunide ecologizare a spaţiilor verzi.Ameninţări• Lipsa fondurilor pentru susţinerea investiţiilor necesarepentru alinierea la standardele de mediu, atât îndomeniul public dar şi în cel privat;• Lipsa de colaborare a populaţiei pentru funcţionalizareasistemului de colectare selectivă.66

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Dezvoltare socială BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.8. CULTURĂ, TINERET ŞI SOCIETATE CIVILĂ

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăBârladul este cel mai important centru cultural din judeţul Vaslui şi unul dintre cele mai importante din regiune, datorită istoriei şivalorilor sale culturale. Mari personalităţi culturale şi politice îşi leagă numele de oraşul Bârlad. Activitatea culturală estecontinuată şi astăzi de Teatrul „V.I. Popa”, Muzeul „Vasile Pârvan”, Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, Biblioteca Municipală„Stroe Belloescu”, Casa de Cultură „G. Tutoveanu” etc.Majoritatea ONG-urilor care activează în municipiul Bârlad au ca domenii de activitate sectorul social şi cultural.Tinerii reprezintă aproximativ 30% din populaţia municipiului Bârlad. Evoluţiile demografice recente ale populaţiei previzionează oscădere importantă a acestui procent, cu atât mai mult cu cât fenomenul migraţiei este în continuă desfăşurare.CulturăPersonalităţile şi instituţiile culturale aleBârladului îi conferă acestuia un locdeosebit de important în contextulcultural al regiunii şi chiar al ţării.Considerat „capitala Moldovei de Jos”,Bârladul se mândreşte, încă, cu oactivitate culturală importantă şi cu unpatrimoniu cultural valoros.O serie de nume ilustre ale culturii şiştiinţei româneşti s-au născut în Bârladsau sunt legate într-un fel de acestelocuri. Printre acestea se află NicolaeToniţa, A.I. Philippide, Ion Chiricuţă,Elana Farago, N.D. Cocea, IancuCodrescu, Marcel Guguianu, Victor IonPopa, Dimitrie Bagdasar, ConstantinChiriţă, Alexandru Vlahuţă etc.Actualmente, activitatea culturalăbârlădeană este susţinută de Teatrul V.I.Popa, Muzeul V. Pârvan, Casa de CulturăG. Tutoveanu etc.Muzeul Judeţean Vaslile Pârvan este unuldintre cele mai importante muzee dinregiune, având în vedere valoarea şidiversitatea exponatelor, interesul şiimplicarea în dezvoltarea activităţilorculturale locale etc. A fost înfiinţat la 10aprilie 1914 de elita intelectualilorbârlădeni, între care profesorul StroeBelloescu a avut o contribuţie deosebită.Muzeul oferă marelui public expoziţiipermanente, cu o paletă diversificatăsub aspectelor tematice, organizate înşase imobile. Clădirea în care se aflăsediul central al muzeului, Palatulcentral, unde a funcţionat prefecturafostului judeţ Tutova, se află în procesde renovare şi modernizare.Pavilionul „Marcel Guguianu” almuzeului funcţionează într-o clădirenouă, una dintre cele mai moderneclădiri muzeale din ţară. În incintapavilionului, începând cu anul 2009funcţionează un planetariu digitalmodern, unic în ţară, unul dintre celemai spectaculoase şi mai atractiveobiective cultural-turistice din regiune.Conform statisticilor oficiale, 77.422 depersoane au vizitat Muzeul pe parcursulanului 2008. Se aşteaptă ca, pentru aniiurmători, acest număr să crească foartemult şi datorită înfiinţării Planetariului.Biblioteca Municipală Stroe BelloescuPrima bibliotecă a Bârladului şi aţinutului Tutova se constituia la 15noiembrie 1906, ca urmare a iniţiativeiunui grup de intelectuali în frunteacărora se afla poetul George Tutoveanu.Iniţiativa şi fondurile necesare construiriiunei clădiri pentru biblioteca municipalăa aparţinut filantropului Stroe S.Belloescu, al cărui nume instituţia îlpoartă în prezent. Clădirea ridicată întreanii 1906-1908, după proiectularhitectului C.A. Hârjeu în stil neoromânesc,este înscrisă pe listamonumentelor de arhitectură.Casa de Cultură George Tutoveanu a fostînfiinţată în anul 1956 sub denumirea deCasa de Cultură Raională. Cu toate că laînceput Casa de Cultură nu s-a bucuratde o activitate de amploare, ci de una68

modestă, cu timpul a reuşit să se impunăîn activitatea culturală a municipiuluiprin iniţierea şi desfăşurarea de activităţicultural-ştiinţifice: consfătuiri tematice,mese rotunde, lansări de carte, expoziţii,cenacluri literare, proiecţii de filme,concursuri. Noul lăcaş al Casei de Culturăa fost inaugurat la 4 aprilie 1971. Cusprijinul Casei de Cultură GeorgeTutoveanu au fost editate două reviste:„Coordonate Bârlădene” şi „Labirint”.Galeria de Artă N. N. TonitzaÎn incinta acestui imobil îşi desfăşoarăactivitatea Fundaţia culturală „Dr.Constantin Teodorescu” şi redacţiapublicaţiei „Bârladul”. Fundaţia a luat înadministrare directă şi finanţare proprieGaleria de Artă „N.N. Tonitza asigurândactivitatea cultural-spirituală a acesteia.Teatrul Victor Ion PopaPrimele mărturii despre existenţa unuinucleu al artei teatrale la Bârlad dateazădin 1860, când prof. Ion Popescu cereaprintr-un raport ca „Ion Smeu, adjunctulclasei a II-a, să fie scos din învăţământîntrucât joacă pe scena teatrului localunde era angajat cu contract şi salar.Înfiinţat la data de 20 martie 1955,teatrul a fost denumit după numelemarelui om de cultură bârlădean VictorIon Popa în 1956. Acest moment a fostmarcat de spectacolul de teatru cu piesa„Take, Ianke şi Cadâr”, scrisă de V.I.Popa, spectacol care se regăseşte şi înprogramul stagiunii curente a teatrului.În ultimii ani, Teatrul Victor Ion Popa şi-aintensificat activitatea de promovare aspectacolelor sale prin intermediulturneelor efectuate în ţară şi străinătate.De asemenea, instituţia manifestă uninteres deosebit pentru promovareaactivităţilor teatrale în rândul copiilor.În ultimii ani, numărul spectatorilorteatrului a crescut foarte mult. Conformdatelor furnizate de INS, în anul 2008,spectacolele teatrului au atras aproape19.080 persoane, un număr dublu faţăde anul 2005.Teatrul are o capacitate de 300 de locuripentru spectatori şi este singurainstituţie de acest gen din judeţul Vaslui.TineretO treime din populaţia municipiuluiBârlad este formată din tineri,considerând în această categoriepersoanele sub 25 de ani. Având învedere structura şi evoluţia demograficărecentă a municipiului Bârlad, pondereatinerilor din populaţia totală este în cursde scădere.Populaţia şcolară a municipiuluicuprinde 2.347 copii din învăţământulpreşcolar şi 10.570 elevi din învăţământulpreuniversitar. Celor 23 de unităţi deînvăţământ preuniversitar li s-auadăugat recent filiale ale unor instituţiide învăţământ superior de stat sauparticulare ce organizează cursuriuniversitare în sistem de învăţământ ladistanţă sau cu frecvenţă redusă.Sistemul local de învăţământ semândreşte cu o istorie veche şi bogată.Colegiul Naţional „ Gheorghe RoşcaCodreanu” din Bârlad este al doilea cavechime din Moldova şi al patrulea dinCultură, tineret, societate civilăcele două provincii din secolul al XIX-lea.O listă impresionantă de personalităţiculturale şi politice au fost elevi aişcolilor Bârlădene.Unităţile de învăţământ liceal din Bârlad(Liceul Teoretic „M. Eminescu”, ColegiulNaţional „Gh. Roşca Codreanu”, ColegiulTehnic „Al.I. Cuza”, Liceul Pedagogic„Al. Vlahuţă”) au, în continuare,rezultate foarte bune la competiţiileşcolare naţionale şi internaţionale.Majoritatea absolvenţilor acestora careurmează cursurile instituţiilor deînvăţământ superior aleg centreleuniversitare din Iaşi şi din Bucureşti.Societate civilăMediul non-guvernamental bârlădeaneste format din organizaţii ce activeazăîn special în domeniul serviciilor socialeşi în domeniul cultural.Tipurile de situaţii acoperite de sectorulnon profit din sfera socială sunt:HIV/SIDA, handicap, sărăcie, situaţie dedificultate în familie, situaţie conflictualăetc. Serviciile oferite de ONG-urile localecuprind: informare în domeniu,consiliere socială, consiliere psihologică,identificare şi evaluare, mediere socială,sprijin de urgenţă în vederea reduceriiefectelor situaţiilor de criză, reintegrareîn comunitate, dinamizarea grupurilor şicomunităţilor, promovare şi cooperaresocială, mediere socială a familiei.69

Auditul socio-economic al Municipiului BârladMajoritatea ONG-urilor din domeniulsocial colaborează cu instituţiile publicedin domeniu. În cadrul consultărilorpublice, acestea şi-au manifestatinteresul şi disponibilitatea decolaborare în cadrul viitoarelor proiectelocale din domeniul social, şi nu numai.În municipiul Bârlad funcţionează filialesau reprezentanţe ale marilorconfederaţii sindicale naţionale, precumConfederaţia Naţională a SindicatelorLibere din România „Frăţia”, BloculNaţional Sindical, ConfederaţiaNaţională Sindicală „Cartel Alfa”,Confederaţia Sindicatelor Democraticedin România, Confederaţia Patronală dinIndustrie, Agricultură, Construcţii şiServicii din România, ConfederaţiaNaţională a Patronatului Român,Federaţia Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ etc.Conform Inspectoratului teritorial Vasluial Consiliului Naţional al Audiovizualului,pe raza municipiului Bârlad difuzeazăservicii de programe audiovizuale (înafara posturilor publice) 3 posturi deteleviziune şi 7 posturi de radio (dintrecare 5 sunt staţii locale ale unor posturinaţionale).În ceea ce priveşte presa scrisă, nu existăpublicaţii locale de sine stătătoare, darziarele judeţene şi naţionale aucorespondenţi locali.70Foto: Anda Vârlan, lucrare premiată în cadrul Concursul de Desenecu tema „Bârladul în 2020”

Cultură, tineret, societate civilăPrincipalele problemeO problemă comună pentru instituţiilede cultură şi pentru organizaţiile nonguvernamentaleeste lipsa fondurilorpentru dezvoltare şi chiar pentrususţinerea activităţilor curente. Pe lângăproblema cronică a subfinanţării culturii,instituţiile culturale întâmpină lamomentul actual probleme legate deresursele umane, ale căror veniturisalariale au fost diminuate semnificativ,urmare a măsurilor guvernamentale dereducere a cheltuielilor bugetare, pefondul crizei recente.ONG-urile locale acuză lipsa fondurilornecesare pentru susţinerea proiectelor şichiar pentru asigurarea activităţii lanivelul anilor trecuţi. Neavând alte sursede finanţare, singura soluţie a acestei34,9%probleme este parteneriatul cuinstituţiile publice. Din acest punct devedere, adoptarea noilor reglementărilegale ale parteneriatului public-privatreprezintă o oportunitate pentrudezvoltarea sectorului nonguvernamentallocal.Migrarea forţei de muncă este oproblemă actuală ce se referă în specialla tineri. Cauzele principale ale plecăriitinerilor sunt oferta scăzută de pe piaţalocală a muncii şi nivelul salarial scăzutde la nivelul municipiului. Nu suntdisponibile date statistice referitoare lamigrarea forţei de muncă în străinătate.Însă, conform sondajului de opinierealizat în rândul populaţiei a rezultat căcirca 35% dintre familiile bârlădene aucel puţin un membru plecat la muncă înstrăinătate.Pe termen scurt, avantajele migrăriiforţei de muncă reies din remitenţelecare reprezintă infuzii de capital cesusţin cererea locală şi din reducereaprocentului persoanelor neocupate.Însă, efectele negative ale migrăriitinerilor au impact social mare, petermen mediu şi lung, şi constau înînmulţirea numărului de cazuri dedelincvenţă juvenilă, abandon şcolar,îmbătrânirea populaţiei, scădereacalităţii forţei de muncă locale etc.Din consultările publice ce au vizatpopulaţia tânără au rezultat o serie deaspecte negative ale oraşului Bârlad careafectează atractivitatea acestuia pentrutineri, în special pentru cei cu potenţialintelectual şi profesional ridicat. Acesteasunt lipsa oportunităţilor reale dedezvoltare profesională (locuri de muncăpuţine şi neatractive pentru tineriispecialişti), nivel salarial scăzut, ofertaslabă pentru petrecerea timpului liber(lipsa spaţiilor comerciale moderne, lipsazonelor de agrement, lipsa unuicinematograf modern etc.), lipsafacilităţilor oferite tinerilor specialişti(locuinţe etc.).Atractivitatea scăzută a municipiuluiBârlad determină tinerii ca, dupăterminarea studiilor, să aleagă să-şidezvolte cariera profesională în alteoraşe din ţară (de obicei în centreleuniversitare în care au absolvitfacultatea) sau din străinătate. Astfel,municipiul Bârlad va avea pe termenmediu o problemă foarte mare legată delipsa resurselor umane specializate.34,9% dintre familiile din Bârlad au celpuţin un membru plecat la muncă înstrăinătate.Sursa: sondaj de opinie realizat în luna mai2010.71

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – Cultură, tineret, societate civilăPuncte tari• Existenţa instituţiilor culturale cu tradiţie: Muzeul VasilePârvan. Teatru V.I. Popa, Biblioteca Municipală StroeBelloescu;• Existenţa elementelor culturale unicat la nivel naţional:Planetariu digital Bârlad, Pavilionul Muzeal MarcelGuguianu, Colecţia Centrului Cultural Mihai Eminescu;• Multe personalităţi culturale recunoscute la nivelnaţional îşi leagă numele de Bârlad;• Evoluţie pozitivă a fondului de carte, şi a documentelorpe suport electronic din cadrul bibliotecii municipale;• Informatizarea bibliotecii municipale şi a serviciiloroferite de aceasta;• Viaţă culturală activă:festivaluri, lansări de carte,expoziţii etc.;• Existenţa Ansamblului Folcloric Balada;• Evoluţie pozitivă a numărului de spectacole (atât pentruadulţi, cât şi pentru copii) şi a numărului de spectatori încadrul Teatrului V I Popa;• Existenţa organizaţiilor non-profit la nivel municipal ceacoperă ă paletă largă de servicii în special în domeniulsocial;• Existenţa unei bune colaborări între organizaţiile nonguvernamentalede la nivel municipal;• Existenţa parteneriatelor dintre ONG-urile dinmunicipiul Bârlad şi ONG-uri din alte judeţe;• Existenţa Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ,Sindicat Învăţământ „Tutova” Bârlad;• Existenţa mass-mediei locale;• Colaborarea tinerilor cu instituţiile de învăţământ(programul After school) şi ONG-urile pe bazavoluntariatului;• Existenţa Clubului Elevilor;• Schimburi interculturale şi de experienţă cu şcoli dinPolonia, Franţa, Spania, Italia.Puncte slabe• Lipsa spaţiilor special amenajate pentru desfăşurareade activităţi în aer liber pentru tineri: skate parc, spaţiiagrement, piste pentru role şi biciclişti, etc.• Lipsa unui cinematograf şi a unui teatru de vară;• Lipsa spaţiilor pentru desfăşurarea activităţilororganizaţiilor non-guvernamentale;• Neimplicarea mai activă a elevilor şi tinerilor în acţiunide ecologizare a spaţiilor verzi;• Activităţile de voluntariat nu sunt foarte binedezvoltate;• Nivel scăzut de promovare a instituţiilor şi activităţilorculturale bârlădene;• Infrastructură deficitară a instituţiilor culturale;• Nivel salarial scăzut în instituţiile de cultură.72

Cultură, tineret, societate civilăOportunităţi• Extinderea reţelei biblionet şi constituirea unei reţelejudeţene a bibliotecilor în vederea extinderiiîmprumutului inter-bibliotecar;• Posibilitatea accesării fondurilor europenenerambursabile pentru activităţi culturale, inclusivpentru proiecte transfrontaliere;• Atragerea unui număr mai mare de actori şi spectatorila Teatru V I Popa după finalizarea lucrărilor dereabilitare a edificiului în care această instituţie îşidesfăşoară activitatea• Atragerea unui număr mai mare de vizitatori la MuzeulVasile Pârvan după finalizarea lucrărilor de reabilitare aimobilului• Existenţa filialelor confederaţiilor şi a federaţiilornaţionale la nivel de judeţ ce susţin şi promoveazădrepturile sindicaliştilor• Crearea unui parteneriat între instituţiile de cultură şipromotorii mass-media în vederea promovării agresivea culturii bârlădene• Amenajarea spaţiului din zona Prodana.Ameninţări• Dezinteres general pentru cultură;• Lipsa fondurilor locale necesare contractării de fondurieuropene în domeniul cultural;• Deficit de resurse umane în instituţiile de cultură pefondul scăderilor salariale recente;• Migrarea persoanelor talentate spre alte zone;• Continuarea migrării forţei de muncă tinere.73

Auditul socio-economic al Municipiului Bârlad74

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Dezvoltare socială BârladI. Auditul socio-economic al Municipiului BârladI.9. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Auditul socio-economic al Municipiului BârladSituaţia existentăAdministraţia publică locală a municipiului Bârlad este formată din Consiliul Municipal, ca autoritate deliberativă şi PrimarulMunicipiului, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinirehotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.Consiliul Local al Municipiului Bârlad este format din 21 de consilieri. Primarul Municipiului Bârlad este dl. ing. ConstantinConstantinescu.Consiliul Local şi Primarul municipiuluiBârlad sunt învestiţi în funcţii prin vot cuun mandat de 4 ani, până în anul 2012.Consiliul Local al Municipiului Bârladeste format din 21 de consilieri aleşi pelistele electorale a trei partide politice.Structura politică a consiliului este PSD(71,4%), PNL (14,3%) şi PD-L (14,3%).Proiectele administraţiei publice localeiniţiate, implementate sau în curs dederulare sunt:1. Extinderea reţelei de canalizaremenajeră şi pluvială în zona centrală amunicipiului Bârlad (Phare 2001 – CES,proiect realizat)2. Incubator şi Centru de Afaceri–TutovaBârlad (Phare 2002 – CES, proiectrealizat)3. Formarea personalului în vedereaprocesului descentralizării (Phare 2002,proiect realizat)4. Îmbunătăţirea serviciiloradministraţiei publice locale – condiţiesine qua non pentru integrareaeuropeană (Phare 2002, proiect realizat)5. Reabilitarea centrului cultural istoric almunicipiului Bârlad (POR – Axa 5,proiect în curs de realizare)766. Străzi: Deal II, Ţuguiata II, BarieraPuieşti, Complex Şcolar, Trestiana,Extindere Cartier Complex Şcolar(Programul Operaţional Regional - Axa 2,DMI 2.1., proiect acceptat)7. Sistemul Informatic Integrat alprimăriei Bârlad pentru furnizarea deservicii on-line şi eficientizarea serviciilorpublice (Programul Operaţional Sectorial„Creşterea Competitivităţii Economice”)8. Procesul de dezvoltare strategică amunicipiului Bârlad (ProgramulOperaţional Dezvoltarea CapacităţiiAdministrative)9. Amenajarea în scop turistic a laculuiProdana (Axa prioritară 5 – „Dezvoltareadurabilă şi promovarea turismului, proiectîn aşteptare).Bugetul local almunicipiului Bârlad,programat pentruanul 2010, este decirca 86 milioane lei,aproximativ 20,2milioane euro.Pentru a evaluagradul de suficienţăraportat lanecesităţi, o metodărelevantă este de a compara valoareamedie a bugetului ce revine unui locuitordin Bârlad cu valorile similareînregistrate de oraşele de aceeaşi talie.În acest sens, au fost evaluate bugetelelocale a celor 11 oraşe din România cuvolumul demografic între 60.000 şi85.000 locuitori, rezultând o ierarhizarea acestora după valoarea bugetului cerevine unui locuitor.Municipiul Bârlad ocupă locul al 11-lea,ultimul, din această listă, având cel maimic buget public atât ca valoare efectivădar şi ca raport între valoare şi numărulde locuitori.bugetul local al oraşelor din categoria de populaţie 60-85 mii loc.nr. crt municipiul buget total (lei) populaţie buget / locuitor1 Alba Iulia 167.117.600 66.642 2.507,62 Deva 162.696.000 67.853 2.397,83 Slatina 178.473.000 79.222 2.252,84 Bistriţa 158.606.000 82.799 1.915,65 Călăraşi 139.934.788 73.872 1.894,36 Vaslui 127.855.413 71.779 1.781,27 Zalău 110.052.000 63.899 1.722,38 Sf. Gheorghe 95.624.000 62.240 1.536,49 Hunedoara 105.660.000 71.577 1.476,210 Roman 87.460.000 70.208 1.245,711 Bârlad 85.910.477 70.886 1.212,0Sursa: INS, primăriile oraşelor menţionate

Administraţie publicăPrincipalele realizăriAnaliza datelor statistice şi a sondajelorde opinie realizate în rândulstakeholderilor principali ai Strategieide Dezvoltare a Municipiului Bârlad,perioada 2009-2020 a relevat o serie derealizări, de puncte tari aleadministraţiei publice locale. Spreexemplu, cu excepţia Bisericii, PrimăriaMunicipiului Bârlad este instituţia publicăîn care bârlădenii au cea mai multăîncredere. Aproximativ o treime dinlocuitorii Bârladului au declarat în cadrulsondajului de opinie că au multă şi foartemultă încredere în Primărie.În ultimii ani poate fi observat interesuldeosebit al autorităţilor publice locale –Consiliul Local Bârlad şi Primăria Bârlad– pentru investiţiile în infrastructurarutieră şi infrastructura tehnico-edilitară.Acestea sunt, în opinia comunităţiilocale, priorităţi de dezvoltare alemunicipiului Bârlad, ceea ce înseamnă căorientarea administraţiei publice localese pliază pe interesele populaţiei,mediului de afaceri şi a instituţiilorpublice locale deopotrivă. Astfel, în anul2010, aproape 30% din străzile dinmunicipiul Bârlad au beneficiat total sauparţial de reparaţii sau lucrări deîntreţinere. De altfel, majoritatea străzilorau beneficiat de lucrări de reabilitareparţială începând cu anul 2004.Există mai multe cartiere în care s-audesfăşurat lucrări de reabilitare ainfrastructurii rutiere în anul 2009-2010.Cartierele în care au fost realizatereparaţii şi lucrări parţiale de întreţinereîn peste jumătate din străzi sunt:Ţuguiata (92,3%), Complex Şcolar(81,8%), Zona Centrală (62,3%), CotuNegru (61,9%), Munteni (52,5%) şiPodeni (50%).În ultimii 5 ani este observată, deasemenea, şi o creştere a investiţiilorautorităţilor publice locale în reabilitareareţelei de distribuţie a apei potabile.Astfel, dacă în perioada 2000-2004 a fostpusă în funcţiune o lungime totală de3.734 m reţea de distribuţie a apeipotabile, în perioada 2005-2009 reţeauade distribuţie a apei potabile pusă înfuncţiune a fost de aproximativ 3 ori maimare: 10.422 m. Un procent de 60,8%din reţeaua de apă potabilă pusă înfuncţiune după anul 2005 a fost realizatăîn cartierul Crâng, 20,2% în cartierulMunteni, şi 19% în celelalte zone dinmunicipiul Bârlad.Primăria Municipiului BârladPoliţia Municipiului Bârladnivelul de încredere al populaţiei în autorităţile publicePrefectura Vaslui23,6%15,5%9,6%11%16,2%19,8%Sursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 2010Aceeaşi situaţie poate fi întâlnită şi înceea ce priveşte reţeaua de canalizare.Dacă în perioada 2000-2004 a fost pusă înfuncţiune o lungime de 1.756 m de reţeade canalizare, în perioada 2005-2009 afost pusă în funcţiune o lungime de 14.790m de reţea de canalizare (de peste 8 orimai mult decât în perioada precedentă).De altfel, perioada 2005-2009 esteperioada în care s-a pus în funcţiune ceamai mare lungime de reţea de canalizarede după 1990.Din totalul reţelei de canalizare puse înfuncţiune în perioada 2005-2010, 50,3%este amplasată în cartierul Crâng, 21,6%în cartierul Deal, 20,5% în Zona Centralăşi 7,6% în alte zone din municipiulBârlad.40,20%38,60%37%29,20%22,10%15,7%3,90%7,60%10,10%Puţină Foarte puţină Deloc Multă Foarte multă77

1990199119921993199419951996199719981999200020012002200320042005200620072008200919901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009Auditul socio-economic al Municipiului Bârladanul ultimei reparaţii, întreţinere a străzilor orăşeneşti- pondere din total străzi-29,9%21,0%0,3% 0,3% 1,2% 1,8% 1,5%4,6%11,0%2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Sursa: Consiliul Local Bârladlungimea reţelei noi de distribuţie a apei potabile pusă în funcţiunePerioada 1990-199411.624 mPerioada 1995-19994.995 mPerioada 2000-20043.734 mPerioada 2005-200910.422 mSursa: Consiliul Local Bârladlungimea reţelei noi de canalizare pusă în funcţiunePerioada 1990-19944.174 mPerioada 1995-19992.907 mPerioada 2000-20041.756 mPerioada 2005-200914.790 mSursa: Consiliul Local Bârlad78

Administraţie publicăPrincipalele problemeCea mai stringentă problemă amunicipiului Bârlad, conformrezultatelor sondajului de opinie realizat,este lipsa locurilor de muncă. Rataridicată a persoanelor fără loc de muncăare o contribuţie majoră la scădereagenerală a nivelului de trai, a puterii decumpărare şi determină apariţiafenomenelor sociale negative.A doua problemă, după frecvenţamenţionării, este starea proastă ainfrastructurii rutiere, considerată a fiatât o cauză pentru disconfortullocalnicilor dar şi o piedică pentrudezvoltare economică locală.Lipsa unei variante ocolitoare amunicipiului este o altă problemă cu carese confruntă comunitatea locală. Încontextul dezvoltării traficului rutier petraseul Iaşi/Chişinău-Bucureşti,problemele cauzate de traversareaoraşului de către autovehiculele întranzit vor deveni din ce în ce mai mari.Printre efectele negative ale traversăriioraşului de către autovehiculele aflate întranzit se numără poluarea fonică,poluarea aerului, incidenţa ridicată aaccidentelor rutiere, aglomerareatraficului în zona centrală, deteriorareacarosabilului, trepidaţii care afecteazăstructura clădirilor etc.Nemulţumirile referitoare la utilităţilepublice apar menţionate pe locurile 4 şi 7în ierarhia principalelor problemelocale. Sistemul de canalizare estemult mai des enunţat de cătrerespondenţi, aceştia reclamând înspecial lipsa reţelelor de canalizare înunele zone din oraş. Nemulţumirilereferitoare la reţeaua de apă se referăla întreruperile dese cauzate deproblemele tehnice care apar dincauza vechimii reţelei de distribuţie.Pe locul 5 este menţionată problemasărăciei şi a nivelului scăzut de trai,care influenţează dezvoltareaeconomică şi socială a municipiului şicare este, de fapt, un efect al lipseilocurilor de muncă (prima problemămenţionată) şi al nivelului salarialscăzut.O problemă deloc de neglijat este cea acâinilor vagabonzi. Această problemă afost menţionată cel mai des în zonaCentru şi în zona Gară.Comunitatea conştientizează lipsafondurilor pentru investiţiile locale şi omenţionează pe locul 7 în ierarhiaproblemelor municipiului.Printre problemele care au fostmenţionate cu o frecvenţă mai redusă senumără şi aspectul inestetic al unor zoneurbane, lipsa zonelor de agrement,problemele din sistemul sanitar,numărul mare al cerşetorilor etc.principalele probleme ale municipiului Bârlad*- opiniile comunităţii locale -12345678Legenda:4,9%4,3%3,9%3,0%7,3%10,1%19,6%25,9%* frecvenţa de apariţie din totalul răspunsurilor valide1. Lipsa locurilor de muncă / şomajul2. Starea proasta a infrastructurii rutiere3. Lipsa şoselei de centură4. Starea/Lipsa sistemului de canalizare5. Sărăcia / nivelul scăzut de trai6. Câinii vagabonzi7. Starea precară a reţelei de apă8. Lipsa fondurilor / lipsa investiţiilorSursa: Sondaj de opinie realizat în luna mai 2010.79

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza SWOT – Administraţie publicăPuncte tari• Experienţă în implementarea de proiecte finanţate prinfonduri nerambursabile;• Existenţa personalului calificat în administraţia publicălocală.Oportunităţi• Posibilitatea accesării fondurilor europene pentrudezvoltarea capacităţii administrative;• Creşterea numărului de schimburi de experienţă şiparteneriate de tip înfrăţire cu alte localităţi din ţară şistrăinătate;• Creşterea numărului de proiecte transfrontaliere şi decooperare cu alte oraşe / regiuni;• Programele de specializare a resurselor umane dinadministraţia publică;• Posibilitatea îmbunătăţirii capacităţii administrative de afurniza servicii publice de înaltă calitate.Puncte slabe• Numărul destul de scăzut de proiecte finanţate prin fondurieuropene finalizate;• Deficienţe de comunicare între administraţia publică, mediulde afaceri şi societatea civilă;• Capacitate redusă a administraţiei publice în formulareapoliticilor publice şi în planificarea strategică;• Lipsa certificării Sistemului de Management al Calităţii ISO9001.Ameninţări• Migrarea forţei de muncă specializate din administraţiapublică locală odată cu scăderile salariale şi cu reformaadministraţiei locale;• Scăderea productivităţii muncii funcţionarilor publici odatăcu scăderea nivelului de motivare financiară;• Efectele crizei economice pot conduce la scăderea drastică aîncasărilor la bugetul local;• Probleme financiare datorate preluării instituţiilor sanitare.80

Analiza mediului externI.10. ANALIZA MEDIULUI EXTERN81

Auditul socio-economic al Municipiului BârladAnaliza PestelAnaliza mediului extern a municipiuluiBârlad vizează evaluarea factorilor acăror existenţă are capacitatea de ainfluenţa direct sau indirect dezvoltareaBârladului. Analiza PESTEL – una dintipurile de analize ale mediului extern –vizează anticiparea efectelor factorilormacro-mediului, axându-se pe şasecategorii de factori: politic, economic,socio-cultural, tehnologic, de mediu şilegislativ.Factorul politicContextul politic naţional poate avea oinfluenţă foarte mare asupra dezvoltăriimunicipiului Bârlad. În acest sens, unprim factor de influenţă este chiarGuvernul României – atât princomponenţa sa politică, cât şi prinprogramul de guvernare – alături destructura Parlamentului (Senat şiCamera Deputaţilor) şi corespondenţadintre coloratura politică a acestora şiadministraţia publică locală dinmunicipiul Bârlad. Astfel, în timp cePrimarul municipiului Bârlad şi 71% dinconsilierii locali sunt membri aiPartidului Social Democrat, GuvernulRomâniei este format în cea mai mareparte din membri ai Partidului DemocratLiberal (9 din 16 miniştri, plus PrimulMinistru). În acelaşi timp, atâtcomponenţa Senatului cât şicomponenţa Camerei Deputaţilor esteformată majoritar din membri aiPartidului Democrat Liberal.Un alt factor politic care poate afecta înmare măsură municipiul Bârlad esteinstabilitatea politică. Este82binecunoscută problema României înceea ce priveşte stabilitatea politică dinultimii ani, materializată prin schimbărifrecvente de prim miniştri ori de miniştri.Spre exemplu, doar la Ministerul laInterne în ultimii 5 ani s-au aflat laconducere 7 miniştri. Acest haos de pescena politică aduce cu sine o scădere acredibilităţii României în faţainvestitorilor străini, odată cu scădereaîncrederii întregii populaţii în autorităţilepublice. Organizarea de alegerianticipate poate reprezenta, în acestcontext, o altă influenţă externă asupradezvoltării municipiului Bârlad, într-oasemenea situaţie anticipându-se petermen scurt o blocare a întreguluiaparat administrativ.Aşa cum am menţionat, o altămodalitate prin care Guvernul Românieipoate influenţa dezvoltare municipiuluiBârlad este prin programul de guvernareasumat. Actualul program de guvernareprevede o serie de 25 de obiective, care,odată îndeplinite vor avea multipleefecte asupra judeţului Vaslui. Întreacestea, amintim: revizuirea Constituţieiîn vederea modernizării statului, aperfecţionării mecanismului defuncţionare a puterilor în stat şi punereaîn aplicare a rezultatelor Referendumuluinaţional din 22 noiembrie 2009;revizuirea sistemului de pensii pentruasigurarea sustenabilităţii financiare aacestuia; sprijinirea prin măsuri concretea agriculturii în vederea dezvoltăriiindustriei alimentare, modernizareasatului şi reabilitarea sistemului naţionalde irigaţii; continuarea reformei îndomeniul educaţiei potrivit PactuluiNaţional pentru Educaţie; reforma îndomeniul sănătăţii, continuareaprocesului de reformă în domeniuljustiţiei.Şi reformele actuale ale GuvernuluiRomâniei pot avea impact asupradezvoltării municipiului Bârlad. Spreexemplu, restructurarea aparatuluiadministraţiei publice pe principii deeficienţă şi performanţă şi reducereapersonalului din administraţia publică vaduce la o redistribuire a funcţiilor şiresponsabilităţilor inclusiv în municipiulBârlad. Pe de altă parte, scădereasalariilor cu 25% e posibil să determineun val de plecări a funcţionarilor publiciori o diminuare a productivităţii munciiacestora pe fondul nemulţumirilor. Maimult decât atât, scăderea salariilor vaduce şi la o scădere a puterii decumpărare a populaţiei din municipiulBârlad.Şi descentralizarea serviciilor publice vaavea impact asupra dezvoltăriimunicipiului Bârlad, acest procespresupunând nu numai transferul deautoritate şi responsabilităţi de la niveluladministraţiei publice centrale la cel aladministraţiei publice locale ci şitransferul surselor de finanţare aferenteîn vederea asigurării bunei funcţionări aserviciilor respective. În acest sens,conform programului de guvernareactual, se intenţionează descentralizareaunor centre de cultură aflate însubordinea Ministerului Culturii şiPatrimoniului Naţional, descentralizareasălilor şi grădinilor de spectacolcinematografic, transferulcompetenţelor privind administrareaunităţilor sanitare cu paturi şimanagementul asistenţei medicale cătreautorităţile administraţiei publice locale

sau judeţene, analiza cadrului juridic şiidentificarea soluţiilor optime detransfer a atribuţiilor pentru următoareleinstituţii propuse a fi descentralizate:Agenţia Naţională de ConsultanţăAgricolă , Direcţiile pentru agricultură şidezvoltare rurală judeţene(descentralizare parţială), Oficiile destudii pedologice şi agrochimicejudeţene , Inspectoratele teritorialepentru calitatea seminţelor şi amaterialului săditor.Alţi factori politici ce pot afectadezvoltarea municipiului Bârlad sunt:grupurile de presiune (lobby) naţionale şiinternaţionale, conflictele militare,aderarea României la spaţiul Schengen,calitatea de membru a României îndiverse alianţe sau organizaţiiinternaţionale, etc.Factorul economicUn prim factor economic care poateinfluenţa dezvoltarea municipiuluiBârlad este criza economică mondială.Prelungirea perioadei de recesiune vaavea efecte precum: creşterea rateiinflaţiei, creşterea numărului de şomeri,scăderea numărului întreprinderiloractive, diminuarea investiţiilor, etc.Conform Raportului asupra stabilităţiifinanciare 2010 realizat de BancaNaţională a României, sectorulpopulaţiei a resimţit efectele crizei înspecial din următoarele perspective:avuţia netă s-a deteriorat, venituriledisponibile au fost sub presiuneaajustării, iar gradul de încredere îneconomie a scăzut.Criza economică a dus şi la o creştere anivelului fiscalităţii din România, un altfactor de influenţă externă. În acestsens, se remarcă numai în anul 2010creşterea Taxei pe Valoare Adăugată dela 19% la 24%, măsură ce a avut şi încămai are un puternic impact asupraîntreprinderilor active din România. Unalt factor ce poate afecta municipiulBârlad este creşterea fiscalităţii pentruPersoanele Fizice Autorizate. Impactulcreşterii fiscalităţii pentru PFA-uri asupradezvoltării economice a Bârladului va fisemnificativ, având în vedere căaproximativ jumătate din comercianţiiactivi din punct de vedere juridic la 31decembrie 2009 din judeţul Vaslui suntpersoane fizice autorizate (49,3%,conform Oficiului Naţional al RegistruluiComerţului).Un alt factor de influenţă asupramunicipiului Bârlad este stabilireasalariului minim brut pe economie. Înprezent, nivelul acestuia este de 600RON, ceea ce înseamnă că oriceangajator este obligat să plătească unsalariat cu cel puţin 600 RON pentru unprogram complet de lucru. Implicaţiilemodificării nivelului minim de salarizareprin legislaţie asupra municipiului Bârladsunt majore. În situaţia creşterii acestuiprag, este posibilă falimentarea unuinumăr destul de ridicat de unităţi localeactive din cauza existenţei unei valorisalariale superioare productivităţiimuncii.Şi politica monetară a Românieireprezintă un factor major de influenţăasupra dezvoltării Bârladului, prinacţiunile pe care autorităţile le realizeazăpentru a interveni pe piaţă: stabilireaAnaliza mediului externcantităţii de masă monetară aflată încirculaţie, stabilirea unui prag maxim ainflaţiei, stabilirea nivelului rateidobânzii, etc.Factorul socio-culturalPolitica demografică a României esteunul dintre cei mai importanţi factorisociali care pot influenţa dezvoltareamunicipiului Bârlad. În fapt, în prezentţara noastră nu are o politicădemografică unitară, ci doar o serie demăsuri izolate menite să stimulezecreşterea ratei sporului natural. Crizaeconomică a determinat însă autorităţilepublice să elimine o parte din alocaţiile şisubvenţiile primite de tinerele familii(eliminarea ajutorului financiar de 200Euro la constituirea familiei, acordatconform Legii 396/2006) ori de mame lanaşterea copiilor (eliminarea ajutoruluide 230 RON acordat la naştere).Eliminarea acestor ajutoare, coroboratăcu scăderea nivelului de trai a populaţieipoate determina apariţia unei diminuăria ratei sporului natural în municipiulBârlad, dar şi la nivelul întregii ţări.Trebuie luată în considerare şi politicaprivind asistenţa socială a României şiimpactul acesteia asupra dezvoltăriimunicipiului Bârlad. Un exemplu în acestsens este Venitul Minim Garantat, decare beneficiază 1.061 persoane înBârlad. În ultima perioadă, la nivelnaţional a fost dezbătută variantădiminuării valorii VMG ori chiar aeliminării acestuia pentru majoritateabeneficiarilor. Dacă acest scenariu se varealiza, este aşteptat un impactsemnificativ şi asupra municipiuluiBârlad.83

Auditul socio-economic al Municipiului BârladUn alt factor socio-cultural estefenomenul migraţionist existent.Situaţia este cu atât mai gravă înmunicipiul Bârlad cu cât pe lângămigraţia externă a forţei de muncă, estesemnalată şi plecarea specialiştilor înalte localităţi din România. Seprognozează că în perioada următoarenumărul persoanelor care vor emigra vacreşte, consecinţele fiind atât de ordineconomic, cât şi de ordin social:creşterea numărului familiilormonoparentale, creşterea abandonuluişcolar, creşterea ratei infracţionalităţii înrândul tinerilor, creşterea rateidivorţialităţii, etc. La nivelul Bârladuluisunt aşteptate o serie de măsuri menitesă stopeze plecarea forţei de muncă,precum: diversificarea locurilor demuncă, deschiderea unor centre decercetare, oferirea de locuri finanţate dela buget în cadrul filialelor universităţilorexistente, etc.Trebuie avut în vedere şi sistemulaxiologic general al românilor, în speţămodelele promovate în societate. Înacest sens, este semnalată orientareagenerală a populaţiei spre valoripragmatice, mai curând de dreaptadecât de stânga.Factorul tehnologicExistă mai mulţi factori tehnologici carepot influenţa dezvoltarea municipiuluiBârlad: finanţarea cercetării, nivelul dedotare tehnologică, rata de înnoire aproduselor tehnologice, tehnologiainformaţiei şi comunicării, accesul lareţelele electronice de comunicarerapide,etc.Domeniul cercetării - dezvoltării a fostunul dintre cele „sacrificate” în Româniadin cauza crizei economice, prinreducerea bugetului alocat. Acestareprezintă un factor care poate aveaimpact şi asupra municipiului Bârlad, cuatât mai mult cu cât industria – un sectoreconomic puternic dependent dedezvoltarea tehnologică – are o cotăimportantă din economia locală. Tot dinacest motiv sunt importante şireglementările în vigoare (europene şinaţionale) privind tehnologia, oricemodificare legislativă în acest sensputând avea repercusiuni semnificative.Dacă pe de o parte impunereaintroducerii unor noi tehnologii pot ducela scăderea consumului energetic şi lacreşterea competitivităţii economice, pede altă parte o astfel de măsură poateduce la falimentarea companiilor însituaţia în care preţul acestor noitehnologii nu poate fi suportat. Estecunoscut faptul că introducereainovaţiilor tehnologice implică costuriridicate de achiziţie şi de familiarizare apopulaţiei şi/sau forţei de muncă.Este însă importantă şi distribuţiateritorială a institutelor şi firmelor cuactivitate principală de cercetare –dezvoltare – inovare. Judeţul Vaslui esteînsă, actualmente, unul dintre judeţelecu cei mai puţini salariaţi din activitateade cercetare-dezvoltare (penultimul dinRegiunea de Dezvoltare Nord-Est) dinRomânia.Un alt factor extern care poate influenţadezvoltarea municipiului Bârlad estetehnologia societăţii informaţionale.La nivel naţional, în anul 2009 pondereagospodăriilor care au acces la uncomputer acasă se cifrează la 42,2%, întimp ce ponderea gospodăriilor care auacces la internet este de 35,1%. În ceeace priveşte persoanele cu vârsta cuprinsăîntre 16 şi 74 de ani, care au utilizatvreodată computerul, pondereaacestora este de circa 35%.Factorul de mediuUnul dintre cei mai importanţi factori demediu ce pot afecta municipiul Bârladeste reprezentat de catastrofelenaturale, în special de cutremure. Dinfericire însă, doar 0,4% din locuinţele dinlocalitate sunt clădiri cu risc seismic.Aceasta nu înseamnă însă că uncutremur nu ar putea avea efectesecundare importante, cu atât mai multcu cât există un precedent în acest sens.În cadrul factorilor de mediu ce potinfluenţa dezvoltarea viitoare aBârladului, trebuie luate în considerare şifenomenele meteorologice extreme, darşi alte tipuri de catastrofe naturaleprecum inundaţiile sau alunecările deteren.Normele europene privind protecţiamediului sunt un alt factor extern. Spreexemplu, de la 1 septembrie 2010 a fostinterzisă comercializarea becurilorincandescente de 75 waţi, după ce înurmă cu un an s-a dispus aceeaşi măsurăîn ceea ce priveşte becurile de 100 waţi.Astfel, magazinele din întreaga UniuneEuropeana nu vor mai avea voie sa levândă, populaţia fiind nevoită săcumpere becuri ecologice, fluorescente.Şi politicile publice de la nivel naţionalpot afecta dezvoltarea municipiului84

Analiza mediului externBârlad. Unul dintre cele mai importanteprograme implementate în ultimele lunieste Programul de stimulare a înnoiriiParcului Auto Naţional (Rabla) carevizează şi diminuarea poluării cauzate deautoturisme prin înnoirea Parcului autonaţional. Conform Guvernului României,până în prezent au fost casate 183.675autoturisme prin acest program,reprezentând circa 5% din totalulautoturismelor rutiere înmatriculate încirculaţie în anul 2009. În acelaşi timp, aufost achiziţionate 35.900 de autoturismenoi. Astfel de politici publice au impact şiasupra dezvoltării municipiului Bârlad,nu doar din punct de vedere ecologic cişi social şi economic.Factorul legislativUn prim factor este legislaţia europeanăîn vigoare, cele mai importantedocumente care trebuie avute în vedereîn acest sens fiind: ConstituţiaEuropeană, Tratatul de Aderare aRomâniei la Uniunea Europeană şiTratatele Uniunii Europene (Tratatul dela Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatulde la Amsterdam, etc.).Un alt factor juridic este legislaţianaţională, cu modificările şi completărilece pot apărea. Conform ConstituţieiRomâniei, parlamentul adoptă legiconstituţionale, legi organice şi legiordinare.85

Dezvoltare socială

II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE AMUNICIPIULUI BÂRLAD87

II.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE89

Scenarii de dezvoltareLa Conferinţa Europeană a MiniştrilorResponsabili cu Amenajarea Teritoriului( CEMAT) organizată la Hanovra în anul2000 au fost adoptate o serie de principiide dezvoltare spaţială europeană, subtitlul de „Principii directoare pentrudezvoltarea teritorială durabilă acontinentului european”. Acestea vizeazăurmătoarele aspecte, de care trebuie săţină cont şi dezvoltarea spaţială amunicipiului Bârlad: promovarea coeziunii teritorialeprintr-o dezvoltare socio-economicăechilibrată şi prin ameliorareacompetitivităţii; susţinerea dezvoltării generate defuncţiunile urbane şi deîmbunătăţirea relaţiilor rural-urban; asigurarea unor condiţii deaccesibilitate mai echilibrate; dezvoltarea accesului la informaţie şicunoaştere; reducerea prejudiciilor provocatemediului; valorificarea şi protecţia resurselor şipatrimoniului natural; valorificarea patrimoniului culturalca factor de dezvoltare; dezvoltarea resurselor energetice cuconservarea siguranţei; promovarea turismului calitativ şidurabil; limitarea preventivă a efectelorcatastrofelor naturale.Dezvoltarea spaţială a municipiuluiBârlad trebuie să aibă ca finalitateformarea unei regiuni urbane dinamice,atrăgătoare şi competitive, sistemul dedezvoltare spaţială fiind unul vectorial.Astfel, conform Conceptului Naţional deDezvoltare Spaţială, tendinţa dedezvoltare a Bârladului este una înlungul principalelor drumuri caretraversează localitatea. Bârladul aretendinţa de dezvoltare pe axa sud-vest –nord-est, în lungul drumului E 581, dar şipe axa vest-est, în lungul DN 243.În ceea ce priveşte dezvoltareaeconomică a municipiului Bârlad, suntconturate trei scenarii principale:scenariu dezvoltării inerţiale, scenariuldezvoltării sectorului agroalimentar şiscenariul dezvoltării integrate.În scenariul dezvoltării inerţialeautorităţile publice nu intervin în nici unfel în stimularea economiei locale şi încreşterea competitivităţii municipiuluiBârlad în plan naţional şi internaţional.Acesta este cel mai nefavorabil scenariupentru dezvoltarea viitoare a Bârladului,existând o serie de consecinţe majorecare se conturează într-o asemeneasituaţie. Scenariul dezvoltării inerţialeeste cea mai ineficientă alternativăpentru rezolvarea uneia dintreharta indicativă a evoluţiei urbanizării în RomâniaLegendăA – Sistem areal (în cadrul aglomeraţiilor urbane aleoraşelor mari şi mijlocii);B – sistem vectorial (în lungul principalelor drumurinaţionale şi europene);C – sistem punctual (noi centre urbane în zone profundrurale).90Sursa: Conceptul naţional de dezvoltare spaţială.România 2025

provocările prezente cele maiimportante, şi anume, migraţia forţei demuncă. Nediversificarea economieilocale va duce la continuarea tendinţeide migrare a Bârlădenilor, şi, implicit, laapariţia unui deficit de forţă de muncăpe termen mediu şi lung. Datorită lipseioferirii de facilităţi investitorilor străini,ponderea acestora în economiamunicipiului Bârlad va rămâne scăzută.Urmarea scenariului inerţial are însăimplicaţii şi în alte sectoare, investiţiile înservicii publice, infrastructură oriamenajare urbană putând a se diminuaca efect al slabei dezvoltări economice.susţin mediul de afaceri, fără a sedirecţiona către un singur sectoreconomic cum este cel agroalimentar.Autorităţile publice locale se vor axa şipe atragerea investitorilor străini prinpromovarea oportunităţilor de investiţiiexistente şi oferirea de facilităţiacestora. De asemenea, acest scenariupresupune îmbunătăţirea colaborăriidintre mediul privat şi mediul public şiimplementarea de parteneriate pentrudezvoltarea municipiului Bârlad.Impactul scenariului dezvoltăriiintegrate ţine atât de creştereaproductivităţii IMM-urilor din Bârlad, câtşi de creşterea nivelului salarial şi anumărului de locuri de muncă existente.Din aceste motive, scenariul dezvoltăriiintegrate este considerat cel mai favorabilpentru municipiul Bârlad, şi se propune afi luat în considerare în elaborareaplanurilor de acţiune sectoriale.tendinţa de dezvoltare spaţială a municipiului BârladCel de-al doilea scenariu propus este celal dezvoltării sectorului agroalimentar. Înaceastă situaţia, autorităţile publicelocale vor investi în extinderea Centruluide Afaceri Tutova şi creareainfrastructurii necesare pentrudesfăşurarea de activităţiagroalimentare (delimitarea şiîmprejmuire terenului, extindereareţelelor de utilităţi, construcţia unuicentru de depozitare a produseloragricole). La baza acestui scenariu stăpotenţialul agricol ridicat deţinut dejudeţul Vaslui, acesta fiind unul dintrejudeţele cu cea mai mare suprafaţă aterenurilor agricole din România.Scenariul dezvoltării sectoruluiagroalimentar are însă dezavantajulfaptului că nu contribuie la diversificareaactivităţilor economice din Bârlad şi nurezolva problema migraţiei populaţiei.Pentru diminuarea plecării forţei demuncă din Bârlad cea mai potrivităalternativă este scenariul dezvoltăriiintegrate sau al dezvoltării compuse. Înacest scenariu, autorităţile publice locale91

Viziunea de dezvoltare a municipiului BârladScopul elaborării unei viziuni pentrudezvoltarea socio-economică amunicipiului Bârlad este acela deapermite comunităţii locale să vizualizezemodul în care va fi Bârladul în anul 2020şi să aleagă calea ce trebuie urmatăpentru a ajunge acolo. Viziunea oferăcetăţenilor, mediului de afaceri dar şiadministraţiei locale o idee clară despreceea ce trebuie făcut şi cum trebuieconcentrate resursele existente. Tocmaidin acest motiv, viziunea de dezvoltare amunicipiului Bârlad a fost elaborată înurma consultării tuturor stakeholderilorimportanţi, astfel încât aceasta să fieapreciată ca motivatoare pentru cea maimare parte a comunităţii.Formularea viziunii de dezvoltare amunicipiului Bârlad a pornit de la unadintre cele mai importante probleme cucare se confruntă această localitatea dinpunct de vedere strategic, şi anume,migraţia populaţiei. Plecarea populaţieiare efecte atât pe termen scurt, cât maiales pe termen lung, prognozându-seexistenţa unui deficit major de forţă demuncă peste 15-20 ani în condiţiilemenţinerii trendului actual de migraţie albârlădenilor. Problema nu este doarplecarea locuitorilor municipiului Bârladla muncă în străinătate, ci mai alesplecarea bârlădenilor în alte localităţi dinRomânia. O pondere semnificativă acelor care îşi mută rezidenţa din Bârladfac acest pas odată cu începereastudiilor universitare, lipsa posibilităţiide angajare în domeniile de specialitatedeterminându-i pe mulţi să rămână înlocalităţile în care au studiat. Tocmai dinacest motiv, viziunea Bârladului pentruanul 2020 este cea a unui centrueconomic important la nivel regional,care să ofere locuitorilor săi toatemotivele să rămână definitiv în Bârlad:locuri de muncă diversificare, condiţiibune de trai şi acces la servicii publice decalitate. Astfel, orientarea primară aadministraţiei publice locale şi amediului de afaceri este de a oferi ogamă mai variată de locuri de muncă,care să satisfacă pregătirea despecialitate de forţei de muncă locale. Înprezent, Bârladul cunoaştepreponderent dezvoltarea sectoruluiindustrial, alte sectoare economice fiinddestul de slab reprezentate. Practic,creşterea atractivităţii municipiuluiBârlad se poate realiza dacă unităţilorindustriale de tradiţie precum SCRulmenţi SA, SC Confecţii Bârlad SA, SCFepa SA, li se alăture şi altele dinsectoare economice diverse.Pe de altă parte viziunea Bârladuluipentru anul 2020 este aceea a unuicentru urban cu o infrastructură deafaceri dezvoltată, a unei localităţiatractive pentru potenţialii investitoridatorită oportunităţilor existente şi aforţei de muncă specializate. Astfel, ceade-a doua dimensiune a viziunii îi puneîn prim plan pe agenţii economici,intervenţia acestora în plan local fiindprecondiţie pentru stoparea migraţieipopulaţiei. Dacă în prezent Bârladul esterecunoscut ca reprezentând centruleconomic al judeţului Vaslui, până înanul 2020 poziţia acestuia în planjudeţean şi chiar regional trebuieconsolidată prin investiţii în dezvoltareainfrastructurii de afaceri.Viziunea de dezvoltare a municipiuluiBârlad are şi o dimensiune culturală,astfel Bârladul anului 2020 urmând a fi şiun centru cultural important la nivelulRegiunii de Dezvoltare Nord-Est.Pornind de la resursele existente –istorie, muzee şi case memoriale,tradiţii, obiective culturale – Bârladul vafi recunosc pentru posibilitateapracticării turismului cultural, oferind, înacelaşi timp, posibilităţi variate depetrecere a timpului liber locuitorilor săi.Bârladul va fi un centru economic şi cultural important al Regiunii Nord-Est care va oferi locuitorilor săicondiţii bune de trai, acces la servicii publice de calitate şi locuri de muncă diversificate. Bârladul va fiun centru urban atractiv pentru investitori, cu infrastructură de afaceri dezvoltată şi forţă de muncăspecializată.92

II.2. OBIECTIVE93

Obiectivul generalDacă viziunea de dezvoltare amunicipiului Bârlad ne arată cum sedoreşte a fi Bârladul în anul 2020,obiectivul general şi obiectivelestrategice arată ce trebuie făcut pentru ase împlini acest deziderat. Astfel,obiectivul general al prezentei strategiieste creşterea atractivităţii municipiuluiBârlad, prin rezolvarea problemeimigraţiei forţei de muncă. În contextulprezent, conceptul de atractivitate aremai multe accepţiuni. În primul rândtrebuie avută în vedere atractivitateaeconomică a municipiului prindiversificarea ofertei locale de locuri demuncă. Creşterea atractivităţiimunicipiului Bârlad nu este însă exclusiveconomică, ci trebuie realizată şi prinîmbunătăţirea infrastructurii tehnicoedilitareşi a infrastructurii rutiere,creşterea eficienţei serviciilor publice,dezvoltarea potenţialului turistic,îmbunătăţirea funcţionalităţii şiaspectului oraşului, îmbunătăţireacolaborării dintre comunitatea locală şisectorul public ori dezvoltareacapacităţii administrative.Creşterea atractivităţii municipiului Bârlad pentru diminuarea fenomenului de migraţie a resurselorumane.Obiective strategice1. Îmbunătăţirea aspectului şi funcţionalităţii municipiului2. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare3. Creşterea eficienţei serviciilor publice4. Îmbunătăţirea ofertei locale de locuri de muncă5. Valorificarea potenţialului turistic al municipiului6. Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu7. Dezvoltarea activităţilor şi a infrastructurii culturale8. Implicarea societăţii civile şi a mediului de afaceri în procesul decizional şi în rezolvarea problemelor locale9. Dezvoltarea capacităţii administrative a Primăriei Municipiului Bârlad94

Obiectivele sectoriale şi contribuţia la obiectivele strategiceSector Obiectiv sectorial O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9Dezvoltare Îmbunătăţirea aspectului urban al municipiuluiurbanăBârladDiversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liberInfrastructură Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din municipiul BârladÎmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare Servicii publiceDezvoltareeconomicăDezvoltaresocialăTurismMediuCultură, tineretşi societatecivilăEficientizarea serviciilor publice localeCreşterea siguranţei populaţieiDezvoltarea economiei localeReducerea şomajuluiCreşterea nivelului salarialCreşterea calităţii serviciilor de educaţieÎmbunătăţirea serviciilor de sănătateÎmbunătăţirea serviciilor socialeCreşterea cererii turistice la nivelul municipiuluiBârladÎmbunătăţirea promovării turistice a municipiuluiBârladÎmbunătăţirea managementului deşeurilorÎmbunătăţirea sistemului de epurare a apelor uzateDiminuarea consumului de energie neregenerabilăDezvoltarea activităţilor culturaleDezvoltarea societăţii civile locale 95

Sector Obiectiv sectorial O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9Administraţia Creşterea valorii proiectelor de investiţiipublică locală implementate Îmbunătăţirea serviciilor furnizate de administraţiapublică locală96

II.3. SURSE DE FINANŢARE A PROIECTELOR97

Intervenţiile prin proiecte concreteasupra dezvoltării socio-economice amunicipiului Bârlad pot fi realizate prinsusţinerea financiară din bugetul local, dinfonduri nerambursabile guvernamentale,din fonduri nerambursabile europene saudin fonduri rambursabile (de genulcreditelor). La aceste surse de finanţare seadaugă posibilitatea dezvoltăriiparteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentrurezolvarea anumitor problemecomunitare în multe dintre stateleeuropene dezvoltate.Fiecare dintre aceste posibile modalităţide susţinere a proiectelor locale prezintăavantaje şi dezavantaje. În primul rând,susţinerea proiectelor din bugetul localeste cea mai puţin recomandată soluţiedeoarece fondurile din această sursă suntextrem de limitate, iar disponibilitateafinanciară a acestora este relativă.Fonduri de finanţare nerambursabilăFondurile structurale şi de coeziune suntinstrumente financiare prin care UniuneaEuropeană acţionează pentru realizareaobiectivelor Politicii de Coeziune prinimplementareaProgramelorOperaţionale, pentru eliminareadisparităţilor economice şi sociale întreregiuni, în scopul realizării coeziuniieconomice şi sociale.Instrumentele structurale ale UniuniiEuropene au rolul de a stimula creştereaeconomică a statelor membre ale Uniuniişi de a conduce la reducerea disparităţilordintre regiuni. Ele nu acţionează însăsingure, necesitând asigurarea uneicontribuţii din partea statelor membreimplicate. Ele sunt co-finanţate înprincipal din resursele publice ale statuluimembru, însă în multe domenii estenecesară şi contribuţia financiară privată,aceasta fiind încurajată în cele mai multecazuri.Instrumentele financiare cunoscute caFonduri Structurale sunt Fondul Europeande Dezvoltare Regională (FEDR), FondulSocial European (FSE) şi Fondul deCoeziune (FC), la care se adaugă FondulEuropean pentru Agricultura si DezvoltareRurala (FEADR) şi Fondul Europeanpentru Pescuit (FEP), ca acţiunicomplementare. Aceste instrumente suntaplicate prin intermediul programeloroperaţionale şi sectoriale disponibilepentru o anumită perioadă deprogramare. Perioada de programarecurentă este 2007-2013.Fondul Social European (FSE) esteinstrumentul principal prin care UniuneaEuropeană finanţează obiectivelestrategice ale politicii de ocupare. Pentruperioada de programare 2007- 2013,scopul intervenţiilor FSE este de a susţinestatele membre să anticipeze şi săadministreze eficient schimbărileeconomice şi sociale.FSE finanţează următoarele priorităţi:- Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şiîntreprinderilor;- Creşterea accesului şi a participării pepiaţa muncii;- Promovarea incluziunii sociale prinlupta împotriva discriminării şifacilitarea accesului pe piaţa munciipentru persoanele dezavantajate.În acelaşi timp, în regiunile mai puţindezvoltate care se înscriu sub obiectivulconvergenţă, FSE susţine:- Investiţiile în capital uman, în specialprin îmbunătăţirea sistemelor deeducaţie şi formare;- Acţiuni având drept scop dezvoltareacapacităţii instituţionale şi a eficienţeiadministraţiilor publice, la nivelnaţional, regional sau local.Pentru perioada 2007-2013, UniuneaEuropeană a alocat României pentruFondul Social European 3.684 mil. €,respectiv 19,2% din totalul FSC.FSE în România finanţează douăprograme operaţionale:- Programul Operaţional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cu o alocare financiară FSE de3.476 mil. € (18,1% din FondurileStructurale şi de Coeziune (FSC));- Programul Operaţional DezvoltareaCapacităţii Administrative, cu oalocare financiară FSE de 208 mil. €(1,1% din FSC).Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR)Obiectivul Fondului European deDezvoltare Regională (FEDR) este de aconsolida coeziunea economică şisocială în Uniunea Europeană prindiminuarea dezechilibrelor regionale.FEDR finanţează:- ajutoare directe pentru investiţiile înîntreprinderi (în special, IMM-uri) învederea creării de locuri de muncădurabile;98

- infrastructuri legate, în special, decercetare şi inovare, telecomunicaţii,mediu, energie şi transporturi;- instrumente financiare (fond decapital de risc, fond de dezvoltareregională etc.) destinate să sprijinedezvoltarea regională şi locală şi săfavorizeze cooperarea între oraşe şiregiuni;- măsuri de asistenţă tehnică.Fondul European de DezvoltareRegională (FEDR) poate interveni însprijinul a trei noi obiective de politicăregională:- convergenţă;- competitivitate regională şi ocupareaforţei de muncă;- cooperare teritorială europeană.În România, în perioada 2007-2013,FEDR finanţează proiecte în valoaretotală de 8.976.466.066 Euro, în cadrulProgramelor operaţionale şi axelorprioritare aferente acestora:- Programul Operaţional Regional(POR) este finanţat din FEDR, cu sumade 3.726.021.762 euro;- Programul Operaţional CreştereaCompetitivităţii Economice (PO –CCE) este finanţat din FEDR, cu sumatotală de 2.544.222.109 Euro;- Programul Operaţional SectorialTransport (POS Transport) estefinanţat şi din FEDR, cu suma totală de1.289.332.210 Euro;- Programul Operaţional SectorialMediu (POS Mediu) este finanţat dinFEDR, cu suma totală de 1.236.652.195Euro;- Programul Operaţional AsistentaTehnică (PO – AT ) este finanţat dinFEDR, cu suma totală de 170.237.790Euro.FEDR finanţează şi următoareleprograme de cooperare transfrontalieră:- Programul operaţional de cooperaretransfrontalieră România—Bulgaria2007—2013;- Programul operaţional de cooperaretransfrontalieră Ungaria—România2007—2013;- Programul de cooperaretransnaţională „Sud-Estul Europei”;- Programul de cooperare interregionalăINTERREG IVC;- Programul de cooperare interregionalăURBACT II;- Programul de cooperare interregionalăINTERACT II;- Programul de cooperare interregionalăESPON 2013.Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală (FEADR) este uninstrument de finanţare creat deUniunea Europeană pentru a sprijiniţările membre în implementarea PoliticiiAgricole Comune.FEADR reprezintă o oportunitate definanţare pentru spaţiul rural românesc,începând cu 2007 şi până în 2013. Similarcu Programul SAPARD, şi FEADR se vabaza pe principiul cofinanţăriiproiectelor de investiţii private.Fondurile FEADR disponibile pot fiaccesate în baza a două documentecheie:Programul Naţional de DezvoltareRurală (PNDR) 2007-2013 şi PlanulNaţional Strategic pentru DezvoltareRurală.Bugetul total disponibil pentrufinanţările prin PNDR este de6.875.817.062 Euro.Fondurile nerambursabile FEADR,disponibile prin PNDR, vor fi acordatepentru dezvoltarea infrastructurii debază din mediul rural şi pentruurmătoarele tipuri de investiţii private:- Modernizarea exploataţiilor agricole(Axa I);- Creşterea valorii economice apădurilor (Axa I);- Creşterea valorii adăugate aproduselor agricole şi silvice (Axa I);- Îmbunătăţirea şi dezvoltareainfrastructurii legate de dezvoltarea şiadaptarea agriculturii şi silviculturii(Axa I);- Diversificarea activităţilor nonagricole(Axa III);- Sprijin pentru crearea şi dezvoltareamicroîntreprinderilor cu scopul de apromova spiritul întreprinzător (AxaIII);- Încurajarea activităţilor turistice (AxaIII);- Servicii de bază pentru economia şipopulaţia rurală (Axa III).Fondul de Coeziune (FC) ajută statelemembre cu un produs naţional brut(PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de90% din media comunitară să-şi reducădiferenţele dintre nivelurile dedezvoltare economică şi socială şi să-şistabilizeze economiile. Acesta susţineacţiuni în cadrul obiectivului„Convergenţă” şi se află sub incidenţaaceloraşi reguli de programare, degestionare şi de control ca în cazul FSE şiFEDR.99

Fondul de Coeziune finanţează acţiunicare fac parte din următoarele domenii:- reţele transeuropene de transport, înspecial proiectele prioritare de intereseuropean definite de UniuneaEuropeană;- mediu.În acest context, Fondul de Coeziunepoate interveni, de asemenea, înproiecte din domeniul energiei sau altransporturilor, atâta vreme ce acesteaprezintă avantaje clare pentru mediu:eficacitate energetică, utilizarea de sursede energie regenerabile, dezvoltareatransportului feroviar, sprijinireaintermodalităţii,consolidareatransporturilor publice etc.In Romania, in perioada 2007-2013, FCva finanţa proiecte în valoare totală de6.522.423.028 Euro, în cadrulurmătoarelor Programe operaţionale:- Programul Operaţional SectorialTransport (POS Transport), finanţatdin FC, cu suma de 3.276.605.085Euro,- Programul Operaţional Sectorial deMediu (POS Mediu), finanţat din FC,cu suma de 3.275.817.943 Euro.Instrumentul european de vecinătate şiparteneriat (ENPI)Politica europeană de vecinătate aredrept obiectiv sprijinirea proceselor dereformă politică, economică şi socială înurmătoarele ţări din vecinătatea UniuniiEuropene: Algeria, Armenia,Azerbaidjan, Bielorusia, Egipt, Georgia,Israel, Iordan, Liban, Libia, RepublicaMoldova, Maroc, Teritoriul PalestinianOcupat, Siria, Tunisia şi Ucraina. Prinintermediul politicii europene devecinătate, se doreşte consolidareaprosperităţii, a stabilităţii şi a securităţii,promovarea economiei de piaţă şi adezvoltării durabile, printr-un dialogcontinuu cu fiecare ţară parteneră.Pentru perioada 2007-2013, bugetulalocat ENPI este de aproximativ 12miliarde de euro.Conform Documentului Strategic decooperare transfrontaliera in perioada2007-2013, activităţile eligibile pentrufinanţare vor trebui să răspundă unuiadintre cele patru obiective ale ENPI:- Promovarea dezvoltării economice sisociale;- Abordarea unor problematici deinteres comun;- Asigurarea unor graniţe sigure sieficiente;- Promovarea unor acţiuni de tip“People to People”.In ceea ce priveşte relaţia cu Serbia,cooperarea transfrontalieră se va derulaîn cadrul Instrumentului de Asistentapentru Pre-Aderare (IPA), instrumentfinanciar dedicat statelor candidate saupotenţial candidate la statutul demembru UE.ENPI finanţează în România următoareleprograme operaţionale comune:- Programul operaţional comun“România - Ucraina – RepublicaMoldova 2007-2013”, cu o finanţarede 126,72 milioane euro din fonduriENPI;- Programul operaţional comun“Marea Neagră 2007 – 2013”,finanţare ENPI de 17.305.944 euro;- Programul operaţional comun“Ungaria - Slovacia - România –Ucraina 2007 – 2013”, cu o finanţaredin fonduri ENPI de 68.638.283 Euro.Parteneriatele de tip public-privatParteneriatele de tip public-privat sunt osoluţie general recomandată şi promovatăpentru rezolvarea problemelor saueficientizarea serviciilor publice. Apariţiarecentă a Legii nr. 178/2010 carereglementează parteneriatul public-privateste privită drept o oportunitate reală de aimplementa proiectele propuse.În municipiul Bârlad există posibilitateadezvoltării parteneriatelor de tip publicprivatîn diverse domenii. În urmaadoptării legii parteneriatului public-privats-ar putea externaliza o serie de servicii şiactivităţi, partenerii locali putând fi atâtmediul de afaceri, cât şi sectorul nonprofit.Unul dintre domeniile de interes pentrudezvoltarea parteneriatelor locale estereprezentat de serviciile sociale. Peparcursul consultărilor publice pentruelaborarea Strategiei, ONG-urileparticipante şi-au manifestat intenţia decolaborare în acest domeniu.Creditarea este o modalitate relativsimplă, din punct de vedere procedural,de obţinere a finanţării pentru proiectelede investiţii. Costurile aferente creditelorsunt mari şi implică şi un anumit grad derisc vis-à-vis de posibilitatea derambursare a datoriilor, mai ales într-osituaţie de incertitudine cum este ceagenerată de criza financiară. În plus, ungrad ridicat de îndatorare poatereprezenta o blocare a posibilităţilor deinvestiţii pe termen scurt şi mediu,deoarece administraţia publică devine100

neeligibilă atât pentru accesarea altorcredite, cât şi pentru atragerea de fondurinerambursabile.Consiliul Local Bârlad a accesat o serie decredite pentru realizarea (cofinanţareasau finanţarea integrală) a investiţiilor deimportanţă capitală pentru dezvoltarealocală şi pentru susţinerea intervenţiilorlocale strict necesare. Printre acesteaenumerăm construirea Centrului deAfaceri „Tutova”, reabilitarea şiextinderea reţelei de canalizare,racordarea la reţeaua de gaz a unor unităţişcolare, reabilitarea infrastructurii rutiereetc. Valorile lunare corespunzătoarerambursărilor reprezintă aproximativ2,5% din veniturile curente alemunicipiului.Gradul de îndatorare al Consiliului LocalBârlad permite contractarea unor noicredite pentru investiţii în perioadaurmătoare, nedepăşind limita de 30%, cuatât mai mult cu cât legislaţia naţionalăcare plafonează tragerile din fondurirambursabile contractate sau noi nu esteaplicabilă creditelor contractate pentrucofinanţarea proiectelor europene.În acest context, se recomandăcontractarea unei linii de credit pentruasigurarea cofinanţării proiectelor viitoareşi a plăţii TVA-ului aferent.101

102

II.4. PLANURI SECTORIALE DE ACŢIUNE103

Secţiunea 1. Dezvoltare urbanăObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Îmbunătăţirea aspectului urban al municipiului BârladŢintă: Îmbunătăţirea aspectului clădirilor publice din municipiul BârladIndicator: Număr de clădiri publice reabilitateNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Modernizarea şi amenajarea pieţelor publiceIndicator: Număr pieţe publice modernizateNivel 2009: 0 Nivel 2020: 3Ţintă: Dotarea cu mobilier urban a spaţiilor publiceIndicator: Număr bănciNivel 2010: 604 bănci Nivel 2020: 906 bănciŢintă: Îmbunătăţirea salubrizării în parcuri, spaţii verzi şi spaţii publiceIndicator: Număr de coşuri de gunoiNivel 2010: 680 coşuri Nivel 2020: 1.020 coşuriObiectiv sectorial 2: Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liberŢintă: Înfiinţarea unui bazin de înotIndicator: Număr bazine de înotNivel 2010: 0 Nivel 2020: 1Ţintă: Realizarea de piste pentru biciclete reprezentând minim 10% din lungimea străzilor orăşeneştiIndicator: Lungime piste pentru bicicleteNivel 2010: 0 km Nivel 2020: 12 kmŢintă: Îmbunătăţirea amenajărilor din parcurile de joacă pentru copiiIndicator: Număr echipamente în parcurile de joacă pentru copiiNivel 2010: 156 echipamente Nivel 2020: 250 echipamenteŢintă: Înfiinţarea de reţele wireless pentru accesul gratuit la InternetIndicator: Număr reţele wireless pentru acces gratuitNivel 2010: 0 reţele Nivel 2020: 2 reţeleŢintă: Înfiinţarea de parcuri pentru bikeri şi skateriIndicator: Număr parcuri pentru bikeri şi skateriNivel 2010: 0 parcuri Nivel 2020: 1 parcŢintă: Înfiinţarea unei baze sportiveIndicator: Număr baze sportiveNivel 2010: 0 baze sportive Nivel 2020: 1 bază sportivăŢintă: Înfiinţarea unui centru de sănătateIndicator: Număr centre de sănătateNivel 2010: 0 centre de sănătate Nivel 2020: 1 centru de sănătate104

Plan de măsuriMăsura 1.1. Reabilitarea şi amenajarea zonelor publiceMăsura 1.2. Amenajarea parcurilor şi spaţiilor de joacă pentru copiiMăsura 1.3. Dezvoltarea zonelor şi centrelor de agrementMăsura 1.4. Crearea de parcuri pentru bikeri şi skateriM1.1. Reabilitarea şi amenajarea zonelor publiceDurată2011-2018Valoare estimată15 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Consiliul Judeţean Vaslui Ţinte cheieAcţiuni- Construire de piste pentru biciclete;- Modernizarea şi amenajarea pieţelor publice;- Reabilitarea faţadelor clădirilor publice;- Reabilitarea centrului istoric;- Reabilitarea şi amenajarea Autogării Bârlad.- 12 km de piste pentru biciclete (10% din lungimea străzilor orăşeneşti);- 3 pieţe modernizate şi amenajate;- Îmbunătăţirea aspectului centrului istoric al municipiului Bârlad;- Îmbunătăţirea aspectului clădirilor aflate în patrimoniul public;- Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a Autogării Bârlad.M1.2. Amenajarea parcurilor, spaţiilor verzi şi spaţiilor de joacă pentru copiiDurată2011-2017Valoare estimată7 mil. euroResponsabili- Consiliul Local BârladAcţiuni- Modernizarea spaţiilor verzi (scuaruri, grădini publice etc.);- Modernizarea parcurilor publice;- Amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii;- Înfiinţarea reţelelor wireless pentru accesul gratuit la Internet în parcuri;Ţinte cheie- 180 ha de parcuri şi spaţii verzi amenajate;- Grădina Publică amenajată;- Minim 2 reţele wireless pentru accesul gratuit la Internet;- Minim 250 echipamente în parcurile de joacă pentru copii (creşterea cu minim 60% anumărului de echipamente faţă de situaţia din prezent).105

M1.3. Dezvoltarea zonelor şi centrelor de agrementDurată2011-2015Valoare estimată15 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Mediul de afaceri Ţinte cheieAcţiuni- Construirea unui bazin de înot modern;- Amenajarea zonelor de agrement Lacul Prodana, Râpa Albastră, Balta Regiei;- Modernizarea şi amenajarea ştrandului;- Construirea şi amenajarea unei baze sportive;- Construirea şi amenajarea unui centru de sănătate.- Dezvoltarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber;- 1 bazin de înot;- 3 zone de agrement amenajate;- 1 bază sportivă;- Ştrandul Bârlad modernizat;- 1 centru de sănătate.M1.4. Crearea de parcuri pentru bikeri şi skateriDurată2012-2013Valoare estimată0,5 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Instituţiile de învăţământ- Mediul de afaceri- ONG-uri de mediuAcţiuni- Construirea şi amenajarea de parcuri pentru bikeri şi skateri;- Înfiinţarea unui centru de închiriere biciclete.Ţinte cheie- Minim 1 parc pentru bikeri şi skateri;- Minim 1 centru de închiriere biciclete.

Secţiunea 2. InfrastructurăObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din municipiul BârladŢintă: Creşterea lungimii străzilor orăşeneşti modernizateIndicator: Lungimea străzilor orăşeneşti modernizateNivel 2009: 54 km Nivel 2020: 84 kmŢintă: Construirea unei şosele ocolitoare a municipiului BârladIndicator: Număr şosele ocolitoareNivel 2010: 0 Nivel 2020: 1Ţintă: Creşterea numărului de locuri de parcareIndicator: Număr locuri de parcareNivel 2010: 2950 Nivel 2020: 10000Ţintă: Minim 60 km de trotuare modernizateIndicator: Lungime trotuare modernizateNivel 2009: ld Nivel 2020: ldObiectiv sectorial 2: Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitareŢintă: Reabilitarea reţelei de apă potabilă cu o vechime mai mare de 25 de aniIndicator: Lungime reţea de apă potabilă cu o vechime mai mare de 25 de aniNivel 2009: 107 km Nivel 2020: 42 kmŢintă: Acoperirea tuturor cartierelor din municipiu cu reţea de canalizareIndicator: Grad de conectare a cartierelor la reţeaua de canalizareNivel 2009: ld Nivel 2020: 100%Ţintă: Retehnologizarea staţiei de epurare din municipiul BârladIndicator: Număr staţii de epurare retehnologizateNivel 2010: 0 staţii Nivel 2020: 1 staţieŢintă: Creşterea gradului de epurare al apelor uzate evacuate în municipiul BârladIndicator: Grad de epurare al apelor uzateNivel 2009: 76,5% Nivel 2020: 100%Plan de măsuriMăsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiereMăsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitareMăsura 2.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transportul publicMăsura 2.4. Dezvoltarea şi modernizarea locurilor de parcare107

M2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiereDurată2011-2020Valoare estimată106,5mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Poliţia Municipiului Bârlad- CNADNR Ţinte cheieM2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitareDurată2011-2020Valoare estimată55 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Consiliul Judeţean Vaslui- Furnizorii de utilităţi publice;Acţiuni- Reabilitarea străzilor orăşeneşti;- Construirea unei şosele ocolitoare a municipiului Bârlad;- Reabilitarea trotuarelor şi amenajarea de noi trotuare acolo unde nu există;- Reabilitarea sistemului de indicatoare rutiere;- Modernizarea sistemului de management al traficului;- Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizări pluviale.- Minim 30 km de străzi orăşeneşti modernizate (atingerea unui grad de modernizarealstrăzilor orăşeneşti de 70%);- 1 şosea ocolitoare;- Minim 60 km de trotuare modernizate.Acţiuni- Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile;- Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare a apelor uzate;- Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare a apelor pluviale;- Retehnologizarea şi reabilitarea instalaţiilor de producere a apei potabile;- Modernizarea şi extinderea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate.Ţinte cheie- Minim 110 km de reţea de distribuţie a apei potabile reabilitată;- Grad de acoperire cu reţea de canalizare de 100%;- 1 staţie de epurare a apelor uzate retehnologizată;- Atingerea unui grad de epurare a apelor uzate de 100%;M2.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transportul public în comunDuratăAcţiuni2012-2013- Amenajarea staţiilor de călători pentru transportul public în comun;Valoare estimată1,5 mil. euro- Crearea de alveole pentru refugiul mijloacelor de transport public acolo unde este posibil.Responsabili- Consiliul Local Bârlad- Mediul de afaceri Ţinte cheie- Minim 20 staţii pentru transportul public amenajate.

M2.4. Dezvoltarea şi modernizarea locurilor de parcareDuratăAcţiuni2011-2017- Modernizarea spaţiilor de parcare existente;Valoare estimată- Crearea de noi spaţii de parcare;2 mil. euro- Amenajarea de locuri de parcare pentru deservirea clădirilor rezidenţiale colective.Responsabili- Consiliul Local Bârlad- Mediul de afaceri Ţinte cheie- 600 locuri de parcare modernizate;- Minim 600 locuri de parcare nou create.109

Secţiunea 3. Servicii publiceObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Eficientizarea serviciilor publice localeŢintă: Creşterea numărului de pasageri ai transportului public cu minim 15%Indicator: Număr zilnic al pasagerilor transportului în comunNivel 2009: 8.000 persoane/zi Nivel 2020: 9.200 persoane/ziŢintă: Creşterea numărului de vehicule pentru transportul publicIndicator: Număr vehicule pentru transportul publicNivel 2009: 22 vehicule Nivel 2020: 26 vehiculeŢintă: Dotarea staţiilor de transport public cu tabele de afişaj electronicIndicator: Ponderea staţiilor de transport public dotate cu tabele de afişaj electronicNivel 2009: 0% Nivel 2020: 75%Ţintă: Creşterea numărului de stâlpi de iluminare stradală cu minim 5%Indicator: Număr stâlpi de iluminare stradalăNivel 2009: 3.355 stâlpi Nivel 2020: 3.528 stâlpiŢintă: Evaluarea performanţei serviciilor publiceIndicator: Număr studii de evaluare a performanţei serviciilor publiceNivel 2009: 0 studii Nivel 2020: 1 studiuŢintă: Evaluarea oportunităţii externalizării serviciilor publiceIndicator: Număr studii de evaluare a oportunităţii externalizării serviciilor publiceNivel 2009: 0 studii Nivel 2020: 1 studiuObiectiv sectorial 2: Creşterea siguranţei populaţieiŢintă: Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu risc mare de producere a infracţiunilorIndicator: Zone publice supravegheate videoNivel 2009: 0 Nivel 2020: 4Ţintă: Reducerea ratei infracţionalităţii cu minim 10%Indicator: Rata infracţionalităţii (număr infracţiuni la 10.000 de locuitori)Nivel 2009: 159,2 infracţiuni / 10.000 loc. Nivel 2020: 143,3 infracţiuni / 10.000 loc.Plan de măsuriMăsura 3.1. Dezvoltarea serviciilor de transport publicMăsura 3.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice localeMăsura 3.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradalMăsura 3.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică

M3.1. Dezvoltarea serviciilor de transport publicDurată2012-2016Valoare estimată2 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Furnizorul serviciului detransport publicAcţiuni- Dezvoltarea de noi rute de transport local;- Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport urban cu mijloace de transportecologice;- Înfiinţarea unui sistem de tabele de afişaj electronic în staţiile de transport public.Ţinte cheie- Creşterea numărului de pasageri ai transportului public cu minim 15%;- Creşterea numărului de vehicule pentru transportul public cu minim 4 vehicule;- Minim 75% din staţiile de transport public dotate cu tabele de afişaj electronic.M3.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor aflate în subordinea administraţiei publice localeDurată2011-2020Valoare estimată1,7 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad- Furnizorii de servicii publiceAcţiuni- Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul Primăriei Bârlad;- Organizarea de consultări publice periodice pentru identificarea problemelor cetăţenilor;- Elaborarea unui audit organizaţional;- Studiu de evaluare a performanţei sistemului local de furnizare a serviciilor publice;- Studiu de evaluare a oportunităţii externalizării unor servicii publice.Ţinte cheie- Acreditarea Primăriei Bârlad cu sistemul de management al calităţii;- Organizarea unui număr de minim 2 consultări publice cu populaţia pe an;- 1 studiu de evaluare a performanţei serviciilor publice;- 1 studiu de evaluare a oportunităţii externalizării serviciilor publice.M3.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradalDuratăAcţiuni2012-2014- Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminare stradală;Valoare estimată2,5 mil. euro- Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public;Responsabili- Consiliul Local BârladŢinte cheie- Creşterea numărului de stâlpi de iluminare stradală cu minim 5%;- Reducerea consumului de energie electrică necesară pentru iluminarea stradală cuminim 5%.111

M3.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publicăDurată2011-2014Valoare estimată2 mil. euroAcţiuni- Dotarea cu sisteme de monitorizare video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată;- Îmbunătăţirea dotării serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructurăspecifică;- Organizarea de campanii de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului.Responsabili- Consiliul Local Bârlad- Poliţia Municipiului Bârlad Ţinte cheie- Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată;- Reducerea ratei infracţionalităţii cu minim 10%;- Creşterea gradului de informare a populaţiei privind siguranţa publică.

Secţiunea 4. Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceriObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Dezvoltarea economiei localeŢintă: Creşterea densităţii IMM cu cel puţin 15% (faţă de anul 2009)Indicator: Densitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000 de locuitori)Nivel 2009: 16,8‰ Nivel 2020: 19,3%Ţintă: Creşterea cifrei totale de afaceri a societăţilor comerciale cu cel puţin 5%Indicator: Cifra totală de afaceriNivel 2008: 356 mil. euro Nivel 2020: 374 mil. euroŢintă: Extinderea suprafeţei utile totale din cadrul Centrului de Afaceri Tutova destinate activităţilor productiveIndicator: Suprafaţa utilă totală destinată activităţilor productiveNivel 2010: 2961 Nivel 2020: 5922Obiectiv sectorial 2: Reducerea şomajuluiŢintă: Reducerea numărului de şomeri înregistraţiIndicator: Număr şomeri înregistraţiNivel 2010: 2.290 şomeri (martie) Nivel 2020: 1.000 şomeriŢintă: Creşterea numărului mediu al salariaţilor din unităţile economice cu minim 5%Indicator: Numărul mediu al salariaţilorNivel 2008: 17.527 salariaţi Nivel 2020: 18.403 persoaneObiectiv sectorial 3: Creşterea nivelului salarialŢintă: Venitul salarial mediu lunar cel puţin egal cu 85% din media naţionalăIndicator: Ponderea salariului mediu de la nivelul municipiului din media naţionalăNivel 2009: ld Nivel 2020: 85%Plan de măsuriMăsura 4.1. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor localeMăsura 4.2. Atragerea investiţiilor în municipiul BârladMăsura 4.3. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale113

M4.1. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor localeDurată2011-2017Valoare estimată6 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Consiliul Judeţean Vaslui;- Camera de Comerţ, Industrieşi Agricultură Vaslui;- Mediul de afaceriAcţiuni- Extinderea Centrului de Afaceri Tutova pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar;- Promovarea oportunităţilor oferite de Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;- Organizarea de campanii de informare şi consultanţă a oamenilor de afaceri pentruaccesare de fonduri europene.Ţinte cheie- Reducerea numărului de şomeri cu minim 15%;- Creşterea densităţii IMM cu cel puţin 15% (faţă de anul 2009);- Creşterea numărului de investiţii realizate prin accesarea fondurilor europene de cătremediul de afaceri;M4.2. Atragerea investiţiilor în municipiul BârladDurată2011-2020Valoare estimată0,6 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Consiliul Judeţean vaslui;- Camera de Comerţ, Industrieşi Agricultură Vaslui;Acţiuni- Evaluarea oportunităţilor oferite de municipiul Bârlad pentru investitori;- Inventarierea terenurilor disponibile şi pretabile pentru investiţii;- Stabilirea unui set de facilităţi/avantaje pentru investitori, în condiţiile legislaţiei învigoare;- Elaborarea unui plan strategic de atragere a investiţiilor;- Promovarea oportunităţilor de investiţii.Ţinte cheie- Creşterea cu 10% a numărului societăţilor cu participare străină la capital;- Creşterea cu 15% a investiţiilor brute în economia locală.M4.3. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice localeDuratăAcţiuni2011-2020- Consultarea periodică a mediului de afaceri local;Valoare estimată- Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local;0,3 mil. euro- Facilitarea parteneriatelor de tip public-privat.Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Mediul de afaceri local; Ţinte cheie- Minim 2 consultări publice ale mediului de afaceri local anuale;- 1 centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri.

Secţiunea 5. Dezvoltare socialăObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Creşterea calităţii serviciilor de educaţieŢintă: Creşterea numărului de laboratoare şcolare cu minim 10%Indicator: Număr laboratoare şcolareNivel 2009: 52 laboratoare şcolare Nivel 2020: 57 laboratoare şcolareŢintă: Creşterea numărului de terenuri de sport din cadrul instituţiilor educaţionaleIndicator: Număr terenuri de sportNivel 2009: 9 terenuri de sport Nivel 2020: 12 terenuri de sportŢintă: Reabilitarea unui număr de minim 5 unităţi educaţionaleIndicator: Unităţi de învăţământ reabilitateNivel 2009: 0 Nivel 2020: 5Ţintă: Reducerea numărului de absolvenţi de liceu şomeri cu minim 15%Indicator: Şomeri absolvenţi de studii licealeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldObiectiv sectorial 2: Îmbunătăţirea serviciilor de sănătateŢintă: Reabilitarea unităţilor medico-sanitare din municipiul BârladIndicator: Unităţi medico-sanitare reabilitateNivel 2009: 0 Nivel 2020: 2Ţintă: Dotarea cu echipamente moderne a unităţilor medico-sanitare din municipiul BârladIndicator: Unităţi medico-sanitare dotate cu echipamente moderneNivel 2009: 0 Nivel 2020: 2Ţintă: Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecventeIndicator: Incidenţa bolilor frecventeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Creşterea duratei medii a vieţii cu 0,5 aniIndicator: Durata medie a vieţiiNivel 2009: 73,3 (jud. Vaslui) Nivel 2020: 73,8Obiectiv sectorial 3: Îmbunătăţirea serviciilor socialeŢintă: Îmbunătăţirea resurselor umane din sistemul local de furnizare a serviciilor socialeIndicator: Personal din sistemul local de furnizare a serviciilor sociale beneficiar de sesiuni de pregătire şi specializareNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Creşterea numărului de parteneriate pentru furnizarea serviciilor socialeIndicator: Număr de parteneriate în domeniul furnizării serviciilor socialeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Creşterea cu 10% a numărului de ONG-urilor locale active în domeniul socialIndicator: Număr de ONG-uri active în domeniul socialNivel 2009: ld Nivel 2020: ld115

Plan de măsuriMăsura 5.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionaleMăsura 5.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătateMăsura 5.3. Dezvoltarea serviciilor socialeM5.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionaleDurată2011-2020Valoare estimată28 mil. euroResponsabili- Instituţiile educaţionale;- Consiliul Local Bârlad;- Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şiSportuluiAcţiuni- Reabilitarea şi extinderea instituţiilor educaţionale;- Construirea şi dotarea unui campus şcolar;- Modernizarea dotărilor instituţiilor educaţionale;- Înfiinţarea şi dotarea de laboratoare şcolare;- Modernizarea şi îmbunătăţirea dotărilor laboratoarelor şcolare existente;- Modernizarea şi dotarea sălilor de gimnastică existente;- Amenajarea de terenuri de sport;- Construirea de săli de sport;- Organizarea de întâlniri periodice între mediul de afaceri şi reprezentanţii instituţiiloreducaţionale.Ţinte cheie- Reabilitarea unui număr de minim 5 unităţi educaţionale;- Reabilitarea termică a 10 unităţi educaţionale;- Înfiinţarea şi dotarea unui număr de minim 5 laboratoare şcolare;- Amenajarea unui număr de minim 9 noi săli de sport;- Reducerea numărului de absolvenţi de liceu şomeri cu minim 15%;- Construirea unei săli polivalente de 1500 locuri.M5.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătateDurată2011-2020Valoare estimată20 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Direcţia de Sănătate PublicăVaslui;- Ministerul Sănătăţii; Ţinte cheieAcţiuni- Reabilitarea şi modernizarea unităţilor spitaliceşti;- Dotarea cu echipamente, aparatură medicală şi mobilier a unităţilor medico sanitare;- Elaborarea unui plan de management al serviciilor locale de sănătate;- Organizarea de campanii de conştientizare şi informare a populaţiei cu privire la starea desănătate şi importanţa efectuării controalelor medicale periodice;- Dezvoltarea de programe de perfecţionare continuă a resurselor umane din sistemul desănătate.- Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman” şi aSpitalului de Copii „Sf. Nicolae” Bârlad;- Dotarea corespunzătoare a Spitalului Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman” şi aSpitalului de Copii „Sf. Nicolae” Bârlad;

M5.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate- Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;- Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecvente;- Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din judeţul Vaslui;- Minim 20% din medici beneficiari ai programelor de perfecţionare continuă.M5.3. Dezvoltarea serviciilor socialeDurată2011-2020Valoare estimată5 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Serviciile Publice de AsistenţăSocială;- ONG-urile care activează îndomeniul serviciilor sociale;Acţiuni- Organizarea de sesiuni de pregătire şi specializare a resurselor umane implicate înprocesul de furnizare a serviciilor sociale;- Identificarea posibilităţilor de stabilire a parteneriatelor locale pentru furnizarea şidezvoltarea serviciilor sociale;- Promovarea parteneriatelor locale de tip public-privat în domeniul social;- Înfiinţarea unui serviciu public de transport pentru persoane cu dizabilităţi;- Sprijinirea activităţii ONG-urilor locale din domeniul social;- Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de furnizare a serviciilor sociale.Ţinte cheie- Creşterea cu 25% a numărului de voluntari ai furnizorilor de servicii sociale din municipiulBârlad;- Creşterea cu 15% a capacităţii centrelor sociale;- Extinderea şi modernizarea cantinei de ajutor social;- Construirea a 300 de locuinţe sociale şi de serviciu;117

Secţiunea 6. TurismObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Creşterea cererii turistice la nivelul municipiului BârladŢintă: Creşterea cu 15% a numărului de turiştiIndicator: Numărul de sosiri turisticeNivel 2009: 3.533 turişti Nivel 2020: 4.063 turiştiŢintă: Creşterea duratei medii de şedere a turiştilor în unităţile de cazare din municipiul BârladIndicator: Durata medie de şedere a turiştilorNivel 2009: 1,88 zile Nivel 2020: 2,2 zileŢintă: Creşterea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare cu minim 35%Indicator: Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazareNivel 2009: 14,5% Nivel 2020: 19,5%Obiectiv sectorial 2: Îmbunătăţirea promovării turistice a municipiului BârladŢintă: Elaborarea unei pagini web de promovare a atracţiilor şi obiectivelor turistice din BârladIndicator: Număr pagini web de promovare a atracţiilor şi obiectivelor turisticeNivel 2010: 0 pagini web Nivel 2020: 1 pagină webŢintă: Elaborarea unui ghid turisticIndicator: Număr ghiduri turisticeNivel 2009: 0 ghiduri turistice Nivel 2020: 1 ghidŢintă: Promovarea municipiului Bârlad la nivel regional şi naţionalIndicator: Campanie de promovare a municipiului BârladNivel 2009: 0 Nivel 2020: 2Plan de măsuriMăsura 6.1. Îmbunătăţirea promovării şi a serviciilor de informare turistică din municipiului BârladMăsura 6.2. Modernizarea infrastructurii de acces la obiectivele turisticeMăsura 6.3. Maxima valorificare a resurselor turisticeMăsura 6.4. Dezvoltarea turismului de evenimente

M6.1. Îmbunătăţirea promovării şi a serviciilor de informare turistică din municipiului BârladDuratăAcţiuni2011-2020- Dezvoltarea unui brand a municipiului BârladValoare estimată- Desfăşurarea de campanii de promovare turistică;1,3 mil. euro- Elaborarea unui ghid turistic de promovare a Bârladului;- Promovarea prin emisiuni TV informative;- Înfiinţarea unei pagini web de promovare a Bârladului;- Participarea de târguri naţionale şi internaţionale de turism;- Modernizarea sistemului de panouri şi indicatoare de informare turistică;Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Consiliul Judeţean Vaslui;- Agenţiile de turism;- Instituţiile de cultură;- Societatea civilă;Ţinte cheie- Creşterea cu 15% a numărului de turişti ai municipiului Bârlad;- Minim 2 campanii de promovare cu impact naţional şi regional;- 1 pagină web de promovare;- 1 ghid turistic:- Minim 3 participări la târguri naţionale şi internaţionale de turism;- Creşterea notorietăţii municipiului Bârlad.M6.2. Modernizarea infrastructurii de acces la obiectivele turisticeDuratăAcţiuni2012-2018- Crearea de spaţii de parcare în vecinătatea obiectivelor turistice;Valoare estimată- Reabilitarea şi modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice;1,5 mil. euro- Amenajarea de căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii.Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Instituţiile de cultură;- Mediul de afaceri;Ţinte cheie- Minim 450 locuri de parcare amenajate;- Îmbunătăţirea accesibilităţii obiectivelor turistice din municipiul Bârlad.M6.3. Maxima valorificare a resurselor turisticeDurată2010-2020Valoare estimată8 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Instituţiile de cultură;- Mediul de afaceri;Acţiuni- Dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic;- Renovarea obiectivelor culturale cu potenţial turistic;- Modernizarea şi amenajarea Grădinii Publice Bârlad;- Reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a Grădinii Zoologice Bârlad;- Reabilitarea Cinematografului Victoria.Ţinte cheie- Creşterea cu 15% a numărului de turişti ai municipiului Bârlad;- Creşterea duratei medii de şedere a turiştilor cu minim 20%;- Creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad;- Îmbunătăţirea specializării resurselor umane implicate în activităţile de turism;- Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber.119

M6.4. Dezvoltarea turismului de evenimenteDurată2012-2020Valoare estimată2 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Instituţiile de cultură;- Reprezentanţii municipiuluiBârlad în Parlament;Acţiuni- Organizarea de evenimente (târguri, concursuri, simpozioane, festivaluri, etc.) cu impactregional, naţional şi chiar internaţional;- Reluarea „Colocviului regizorilor din teatrele dramatice”;- Acţiuni de lobby la nivel judeţean şi naţional pentru organizarea de evenimente turisticeîn municipiul Bârlad.Ţinte cheie- Organizarea unui număr de minim 3 evenimente turistice anuale;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti ai municipiului Bârlad;- Creşterea duratei medii de şedere a turiştilor cu minim 20%;- Creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad;

Secţiunea 7. MediuObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Îmbunătăţirea managementului deşeurilorŢintă: Creşterea cu 15% a gradului de eliminare a deşeurilor colectateIndicator: gradul de eliminare a deşeurilor colectateNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Creşterea cu 15% a gradului de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectateIndicator: gradul de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectateNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Reducerea cu cel puţin 5% a cantităţii de deşeuri menajere generateIndicator: Cantitatea de deşeuri menajere generateNivel 2008: 55,2 mii tone Nivel 2020: 52,4 mii toneŢintă: Creşterea cantităţii de deşeuri din echipamente electrice şi electronice colectatăIndicator: Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice colectatăNivel 2008: ld Nivel 2020: ldObiectiv sectorial 2: Îmbunătăţirea sistemului de epurare a apelor uzateŢintă: Creşterea gradului de epurare al apelor uzateIndicator: Grad de epurare al apelor uzateNivel 2009: 76,5% Nivel 2020: 100%Obiectiv sectorial 3: Diminuarea consumului de energie neregenerabilăŢintă: Reducerea consumului de energie neregenerabilă din instituţiile publice locale cu minim 10%Indicator: Consum de energie neregenerabilă în instituţiile publice localeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Reducerea consumului de energie destinată încălzirii blocurilor de locuinţe cu minim 10%Indicator: consumul de energie destinată încălzirii blocurilor de locuinţeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldPlan de măsuriMăsura 7.1. Extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilorMăsura 7.2. Modernizarea sistemului de epurare a apelor uzateMăsura 7.3. Susţinerea reducerii consumului de energie121

M7.1. Extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilorDurată2011-2020Valoare estimată7,5 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Agenţia pentru ProtecţiaMediului a Judeţului Vaslui;- Societatea civilă – în specialONG-urile de mediu;- Consiliul Judeţean Vaslui Ţinte cheieAcţiuni- Desfăşurarea de campanii de educaţie şi conştientizare a populaţiei cu privire laimportanţa şi procedurile de colectare selectivă a deşeurilor;- Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor;- Sprijinirea operatorului de salubritate prin identificarea în comun a soluţiilor optimeprivind managementul deşeurilor;- Extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor;- Ecologizarea fostei gropi de gunoi;- Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile;- Creşterea cu 15% a gradului de eliminare a deşeurilor colectate;- Creşterea cu 15% a gradului de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectate;- Reducerea cu 10% a cantităţii de deşeuri menajere generate;M7.2. Modernizarea sistemului de epurare a apelor uzateDuratăAcţiuni2012-2014- Extinderea capacităţii de epurare a apelor uzate;Valoare estimată1,5 mil. euro- Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate.Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Consiliul Judeţean Vaslui Ţinte cheie- Atingerea unui grad de 100% de epurare a apelor uzate în municipiul Bârlad.M7.3. Susţinerea reducerii consumului de energieDuratăAcţiuni2011-2020- Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor aflate în patrimoniul public al municipiului;Valoare estimată3 mil. euro- Sprijinirea reabilitării termice a locuinţelor.Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Instituţiile publice locale. Ţinte cheie- Reducerea consumului de energie neregenerabilă din instituţiile publice locale cu minim10%;- Reducerea consumului de energie destinată încălzirii blocurilor de locuinţe cu minim10%.

Secţiunea 8. Cultură, tineret şi societatea civilăObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Dezvoltarea activităţilor culturaleŢintă: Creşterea numărului de evenimente culturale organizate în Bârlad cu minim 10%Indicator: Evenimente culturale organizateNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Creşterea cu minim 5% a numărului de utilizatori activi ai Bibliotecii Stroe BelloescuIndicator: Număr utilizatori activiNivel 2009: 5.850 utilizatori activi Nivel 2020: 6.142 utilizatori activiŢintă: Creşterea cu minim 5% a fondului de carte din cadrul Bibliotecii Stroe BelloescuIndicator: Număr volumeNivel 2009: 150.436 Nivel 2020: 157.958 volumeŢintă: Creşterea cu minim 30% a spaţiului de depozitare din cadrul Bibliotecii Stroe BelloescuIndicator: Spaţiul de depozitare a Bibliotecii Stroe BelloescuNivel 2009: ld Nivel 2009: ldObiectiv sectorial 2: Dezvoltarea societăţii civile localeŢintă: Creşterea cu 20% a numărului de ONG-uri active din municipiul BârladIndicator: Număr de ONG-uri activeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Creşterea cu 10% a numărului de voluntari din ONG-urile localeIndicator: numărul de voluntari din ONG-urile localeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldPlan de măsuriMăsura 8.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturaleMăsura 8.2. Sprijinirea activităţilor culturaleMăsura 8.3. Sprijinirea dezvoltării sectorului ONG123

M8.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturaleDuratăAcţiuni2011-2020- Reabilitarea clădirilor în care funcţionează muzeele din Bârlad;Valoare estimată- Reabilitarea şi consolidarea Teatrului V.I. Popa;15 mil. euro- Reabilitarea Casei de Cultură a Sindicatelor „George Tutoveanu”;- Reabilitarea şi modernizarea Bibliotecii Stroe Belloescu.Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Teatrul V.I. Popa;- Casa de Cultură a Sindicatelor;- Biblioteca Stroe Belloescu;- Asociaţia Naţională a Caselorde Cultură a Sindicatelor dinRomânia;- Instituţiile culturale.Ţinte cheie- Îmbunătăţirea condiţiilor din instituţiile culturale din municipiul Bârlad;- Creşterea numărului de evenimente culturale organizate în Bârlad cu minim 10%;- Îmbunătăţirea condiţiile de depozitare a fondului de carte din Biblioteca Stroe Belloescu;- Creşterea cu minim 5% a numărului de abonaţi ai Bibliotecii Stroe Belloescu.M8.2. Sprijinirea activităţilor culturaleDurată2011-2020Valoare estimată2 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;- Casa de Cultură a Sindicatelor;- Instituţiile culturale.Acţiuni- Organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului larg;- Susţinerea înfiinţării de trupe, ansambluri, cenacluri, formaţii, etc.;- Organizarea de campanii de promovare a valorilor şi modelelor culturale şi a importanţeiculturii pentru dezvoltarea societăţii.Ţinte cheie- Creşterea numărului de evenimente culturale organizate în Bârlad cu minim 10%;- Creşterea numărului de trupe, ansambluri, formaţii etc. cu minim 10%;- Minim 2 campanii de promovare a valorilor şi modelelor culturale organizate.M8.3. Sprijinirea dezvoltării sectorului ONGDurată2011-2020Valoare estimată0,5 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;Acţiuni- Evenimente de promovare a voluntariatului în ONG-uri (ex: târguri ale ONG-urilor,campanii de promovare a voluntariatului etc.);- Oferirea unor facilităţi pentru organizarea evenimentelor ONG-urilor în spaţii publice aleadministraţiei publice locale;- Promovarea parteneriatelor între administraţia publică locală şi ONG-uri.Ţinte cheie- Creşterea cu 20% a numărului de ONG-uri active din municipiul Bârlad;- Creşterea cu 10% a numărului de voluntari din ONG-urile locale;- Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale.

Secţiunea 9. Administraţia publică localăObiective sectorialeObiectiv sectorial 1: Creşterea valorii proiectelor de investiţii implementateŢintă: Creşterea cu 20% a valorii investiţiilor localeIndicator: Valoarea investiţiilor realizateNivel 2009: ld Nivel 2020: ldObiectiv sectorial 2: Îmbunătăţirea serviciilor furnizate de administraţia publică localăŢintă: Reducerea cu 15% a timpului de furnizare a serviciilor administraţiei publice localeIndicator: timpul de furnizare a serviciilor administraţiei publice localeNivel 2009: ld Nivel 2020: ldŢintă: Implementarea unui sistem de e-administrare la nivelul Primăriei BârladIndicator: sistem de e-administrare la nivelul Primăriei BârladNivel 20109: 0 Nivel 2020: 1Ţintă: Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a resurselor umane din administraţia publică localăIndicator: Funcţionari publici beneficiari ai sesiunilor de specializare şi perfecţionare în domenii de interes (achiziţiipublice, management de proiect, furnizarea serviciilor publice etc);Nivel 2009: 0 Nivel 2020: 50Plan de măsuriMăsura 9.1. Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică localăMăsura 9.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţieMăsura 9.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii administraţiei publice locale125

M9.1. Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică localăDurată2011-2020Valoare estimată3 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;Acţiuni- Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană înscopul adoptării modelelor de bună practică;- Instruirea funcţionarilor publici în domenii relevante pentru administraţia publică(managementul proiectelor de finanţare, achiziţii publice, ECDL, limbi străine, etc.).Ţinte cheie- Îmbunătăţirea competenţelor funcţionarilor publici din municipiul Bârlad, în domeniiprecum: managementul proiectelor de finanţare, achiziţii publice, ECDL, limbi străine,etc.- Creşterea cu minim 5% a numărului de schimburi de experienţă cu autorităţile locale dinRomânia şi/sau din Uniunea Europeană.M9.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţieDurată2011-2013Valoare estimată0,7 mil. euroResponsabili- Consiliul Local Bârlad;Acţiuni- Implementarea unui sistem informatic pentru eficientizarea activităţii PrimărieiMunicipiului Bârlad;- Pregătirea personalului din Primăria Bârlad pentru utilizarea sistemului e-administraţie;- Promovarea avantajelor utilizării sistemului e-administraţie.Ţinte cheie- Asigurarea unui acces rapid şi eficient a comunităţii locale la serviciile publice oferite dePrimăria Bârlad;- 1 campanie de informare a comunităţii locale privind serviciile online oferite de PrimăriaBârlad;M9.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii administraţiei publice localeDuratăAcţiuni2011-2012- Amplasare de Info-chioşcuri în spaţiile publice;Valoare estimată0,5 mil. euro- Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi locomotorii în instituţiile publice locale;Responsabili- Consiliul Local Bârlad;- Instituţiile publice locale. Ţinte cheie- Îmbunătăţirea accesibilităţii clădirilor administraţiei publice locale;- Dezvoltarea mijloacelor de informare a cetăţenilor;

Legături cros-sectorialeLegăturile care se creează întresectoarele planului de acţiuni prininterferenţa măsurilor este prezentată întabelul de mai jos. Sunt indicatemăsurile care, prin implementarea lor,contribuie la atingerea atât aobiectivelor sectorului din care fac parte,dar şi a obiectivelor altui sector dinplanul de acţiune.S.1. S.2. S.3. S.4. S.5. S.6. S.7. S.8. S.9.S.1. Dezvoltare urbană M 2.1.M 3.2.M 3.3.M 3.4.M 6.2.M 6.3.M 6.4.M 7.1.M 7.3.M 8.1.M 8.2.S.2.InfrastructurăM 3.1.M 3.2.M 3.3.M 3.4.M 4.1.M 4.2.M 5.1.M 5.2.M 5.3.M 6.2. M 7.2. M 8.1.S.3.Servicii publiceM 4.1.M 4.2.M 4.3.M 5.1.M 5.2.M 5.3.M 6.2. M 7.1.M 8.1.M 8.2.M 8.3.S.4.Dezvoltare economicăM 6.2.M 6.3.M 6.4.S.5. Dezvoltare socială M 6.4. M 7.3.S.6. Turism M 8.2.S.7.MediuS.8.Cultură, tineret şi societate civilăS.9.Administraţia publică127

Lista măsurilor sectorialeS1. Dezvoltare urbanăMăsura 1.1. Reabilitarea şi amenajarea zonelor publiceMăsura 1.2. Amenajarea parcurilor şi spaţiilor de joacă pentru copiiMăsura 1.3. Dezvoltarea zonelor şi centrelor de agrementMăsura 1.4. Crearea de parcuri pentru bikeri şi skateriS2. InfrastructurăMăsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiereMăsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitareMăsura 2.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transportul publicMăsura 2.4. Dezvoltarea şi modernizarea locurilor de parcareS3. Servicii publiceMăsura 3.1. Dezvoltarea serviciilor de transport publicMăsura 3.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice localeMăsura 3.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradalMăsura 3.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publicăS4. Dezvoltare economicăMăsura 4.1. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor localeMăsura 4.2. Atragerea investiţiilor în municipiul BârladMăsura 4.3. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice localeS5. Dezvoltare socialăMăsura 5.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionaleMăsura 5.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătateMăsura 5.3. Dezvoltarea serviciilor socialeS6. TurismMăsura 6.1. Îmbunătăţirea promovării şi a serviciilor de informare turistică din municipiului BârladMăsura 6.2. Modernizarea infrastructurii de acces la obiectivele turisticeMăsura 6.3. Maxima valorificare a resurselor turisticeMăsura 6.4. Dezvoltarea turismului de evenimenteS7. MediuMăsura 7.1. Extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilorMăsura 7.2. Modernizarea sistemului de epurare a apelor uzateMăsura 7.3. Susţinerea reducerii consumului de energieS8. Cultură, tineret şi societate civilăMăsura 8.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturaleMăsura 8.2. Sprijinirea activităţilor culturaleMăsura 8.3. Sprijinirea dezvoltării sectorului ONGS9. Administraţia publicăMăsura 9.1. Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică localăMăsura 9.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţieMăsura 9.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii administraţiei publice locale

Plan de măsuri pe termen scurt pentru diminuarea efectelor crizei asupracomunităţii şi administraţiei localeObiective pe termen scurt1. Susţinerea, în continuare, a investiţiilor publiceŢintă 2011: Menţinerea sumelor aferente investiţiilor municipale la acelaşi nivel faţă de anul 20102. Reducerea intrării în situaţie de inactivitate a agenţilor economici din municipiul BârladŢintă 2011:3. Reducerea costurilor de funcţionare a administraţiei publice localeŢintă 2011: Reducerea cu 10% a cheltuielilor de funcţionare a administraţiei publice locale, faţă de anul 2010Politici de reducere a impactului crizeiPolitica 1. Susţinerea investiţiilor publiceCriza economică mondială s-a făcut resimţită şi în municipiul Bârlad, remarcându-se o serie de efecte ale acesteia, precumcreşterea şomajului, reducerea numărului de întreprinderi active, scăderea ratei de profitabilitate a firmei, etc. Administraţiapublică locală are însă capacitatea de a impulsiona cererea şi stimula încrederea investitorilor în potenţialul de dezvoltareeconomică a Bârladului. Pentru aceasta, una din variante este realizarea de investiţii, acestea având efecte pozitive atât asupracererii, cât şi asupra ofertei. Astfel, prin susţinerea investiţiilor publice se dezvoltă mediul de afaceri local, şi implicit puterea decumpărare a populaţiei, investiţiile reprezentând materia primă necesară acestui ciclu economic.Măsura 1.1. Emisiuni de bilete la ordin pentru finanţarea şi/sau cofinanţarea investiţiilorBiletul la ordin este un instrument de transfer credit, prin care autorităţile publice, în calitate de emitent, se obligă săplătească la o anumită dată o sumă de bani fixată. Aceasta este o măsură extrem de favorabilă în perioada de crizaeconomică, întrucât termenul pentru returnarea sumei de bani poate fi stabilit şi pentru perioade de ordinul anilor.Emiterea de bilete la ordin se poate aplica atât pentru susţinerea unor investiţii locale, cât şi pentru completareabugetului. În ambele situaţii o condiţie premergătoare este ca beneficiarul biletului la ordin să dispună de suma necesarăde bani pentru achiziţionarea acestuia ori pentru efectuarea investiţiei necesare.Măsura 1.2. Susţinerea accesării de fonduri nerambursabileFondurile europene reprezintă o altă modalitate de a face faţă mai uşor crizei economice, atât în cazul mediului deafaceri, cât şi în cazul administraţiei publice locale, existând programe de finanţare pentru ambele tipuri de beneficiari.Pentru aceasta, este însă necesare susţinerea accesării de fonduri nerambursabile, prin desfăşurarea unor proiecte depopularizare a oportunităţilor de investiţii existente prin intermediul acestora.129

Politica 2. Susţinerea mediului de afaceri localSectorul privat a fost primul afectat de criza economică mondială. Reverberaţii ale efectelor crizei asupra mediului de afaceri s-auresimţit însă şi în sectorul public, o primă consecinţă fiind diminuarea bugetului local şi, în cazul unor localităţi sau judeţe,înregistrarea unui deficit bugetar semnificativ. Tocmai din acest motiv este indicată susţinerea mediului de afaceri local de cătreautorităţile publice locale, fie prin asigurarea plăţii datoriilor către agenţii economici, fie prin reducerea temporară a taxelor localepentru IMM-uri.Măsura 2.1. Plata datoriilor administraţiei publice către agenţii economiciO măsură de susţinere a mediului de afaceri din Bârlad este realizarea plăţii datoriilor către mediul de afaceri pentruachiziţii de bunuri şi servicii. În acest fel se reduc constrângerile legate de lichidităţi resimţite de agenţii economicibârlădeni. În acest sens, se recomandă accesarea creditului guvernamental reglementat de OUG 51/2010 pe careadministraţiile publice îl pot accesa pentru achitarea datoriilor către agenţii economici. Creditul are o perioadă de graţiede un an şi perioadă de rambursare de 5 ani.Măsura 2.2. Reducerea temporară a unor taxe locale pentru IMM-uriObligaţii fiscale din România se împart în două mari categorii: cea a obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat şi cea aobligaţiilor fiscale faţă de bugetul local. Asupra celei de a doua categorii autorităţile publice locale au dreptul de a efectuamodificări, adăugiri, sau, din contră, scutiri. Reducerea temporară a taxelor locale pentru IMM-uri este oportună pentrususţinerea mediului de afaceri, având un impact pozitiv asupra menţinerii locurilor de muncă existente.Politica 3. Reducerea costurilor Primăriei Municipiului BârladŢinând cont de faptul că un posibil efect al crizei economic este reducerea bugetului local, se recomandă şi reducerea costurilor dinadministraţia publică locală Bârlad. De altfel, în anul 2010, veniturile municipiului Bârlad au scăzut cu circa 4% faţă de anulprecedent.Măsura 3.1. Elaborarea unor planuri interne de reducere a cheltuielilor administraţiei publiceAceastă măsură se referă la auditarea internă a funcţionării instituţiilor (aparat administrativ, servicii publice),determinarea centrelor de cost şi a modalităţilor de optimizare a fluxurilor de materiale şi energie astfel încât să seobţină o reducere a costurilor fără afectarea substanţială a activităţii.Măsura 3.2. Evaluarea posibilităţii externalizării anumitor servicii ale administraţiei localeExternalizarea serviciilor poate reprezenta o modalitate eficientă de reducere substanţială a costurilor de funcţionare aadministraţiei publice, evitarea disponibilizărilor de personal şi chiar îmbunătăţirea serviciilor oferite comunităţii.Se recomandă evaluarea posibilităţii de externalizare a anumitor servicii furnizate de administraţiile publice, iar în cazulîn care se ajunge la o concluzie favorabilă, să se treacă la externalizarea, în condiţiile legii, a serviciilor în cauză.

II.4. PORTOFOLIU DE PROIECTE131

Nume proiect Valoare Etapa de realizaremilioane euro1 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiereStrăzi: Deal II, Ţuguiata II, Bariera Puieşti, Complex Şcolar, Trestiana, Extindere cartierComplex Şcolar 16,50Realizarea variantei de ocolire a Municipiului Bârlad (Şoseaua de centură) 51,50a investiţieiÎn derulare 2009-2013În derulare 2009-2013Reabilitare, modernizare şi supralărgire B-dul Epureanu, str. V. Pârvan, B-dul Republicii 10,00 2009-2013Asfaltare B-dul Republicii - 7650 ml 15,00 2009-2013Reabilitare şi modernizare străzi Munteni - Podeni - 24.500 m.l. 15,00 2014-2017Reparaţie prin aşternere de covor asfaltiv în municipiul Bârlad - etapa finală cartiere de case şizone de blocuri - 120.000 m.p. 15,00 2014-20172 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii publice: alei, parcări, trotuare, pieţeRegenerare urbană a Centrului Civic 5,00 2009-2017Supralărgire alei şi parcări în toate cartierele de blocuri din municipiul Bârlad 1,50 2014-2017Modernizare trotuare, pieţe şi parcări - Piaţa Mică, Zona Stadion, Piaţa 9 Mai, Piaţa Gării 0,50 2014-2017Urbanizare (lotizare terenuri case Zona Ţuguiata III şi zona Complex Şcolar- Cimitirul eroilor ) 2,50 2014-20173 Extindere şi reabilitare canalizare menajeră şi pluvialăReabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurarea apelor uzate 15,00Canalizare menajeră şi pluvială Munteni - Podeni - 26.000 m.l. 8,00Canalizare menajeră şi pluvială Şoseaua Tecuciului - 2.100 m.l. 3,004 Dezvoltarea capacităţilor de producere a apei potabileÎn derulare 2009-2013În derulare 2009-2013În derulare 2009-2013Forare puţuri de mare adâncime - zona Centru de Afaceri şi zona Prodana 1,00 2014-2017Staţie de tratare a apei Râpa Albastră 2,00 2014-20175 Decolmatare şi dalare canale deschise 15,00 2018-20206 Reabilitare reţea apă şi canalizare cartiere municipiul Bârlad - etapa finală 15,00 2018-2020În derulare 2009-7 Parcuri şi locuri de joacă pentru copii Zona Bl. M3-M4 şi zona Dragoş Vodă 0,5020138 Reabilitare Grădina Publică 5,00 2014-20179 Reabilitare Parc Eminescu 1,00În derulare 2009-2013În derulare 2009-10 Reabilitare Zoo 1,002013

11 Împăduriri - 200 ha 2,00În derulare 2009-201312 Lucrări de îmbunătăţiri funciare versanţi Deal - Ţuguiata - Cotu Negru 10,00 2014-201713 Regularizare (dalare + decolmatare) Pârâu Valea Seacă 10,00 2018-202014 Şcoală de muzică şi arte plastice - clădire nouă 2,00 2014-201715 Extindere Biblioteca "Stroe Belloescu" 1,00 2014-201716 Grădiniţa nr.5 - clădire nouă 0,50În derulare 2009-201317Reabilitare termică unităţi de învăţământ - Liceul "Mihai Eminescu", Liceul "Gh. RoşcaCodreanu", Liceul "Al. I. Cuza" 5,00 2014-2020Liceul "Al. Vlahuţă", Şcoala nr. 3, Şcoala nr.4, Şcoala nr.5, Gradiniţa nr.8,Gradiniţa nr. 9, Gradiniţa nr.2018Săli de sport licee şi şcoli: Şcoala nr.1, Şcoala nr.2, Şcoala nr.3, Şcoala nr.4, Şcoala nr.5,Şcoala nr.10, Liceul "Mihai Eminescu" 15,50 2014-2020Săli de sport: Liceul "Gh. Roşca Codreanu", Şcoala nr.8, 4,00În derulare 2009-201319 Extindere Grădiniţa nr. 11 0,50 2014-201720 Energie din surse regenerabileCasa Verde la Spitalul de Urgenţă şi la Spitalul de Copii - completarea sistemului clasic deîncălzire 2,50 2009-201321Cadastru general şi Banca de date urban, Sistem integrat de date geografice, ReactualizarePUG 2,50 2009-201722 Extindere Centru de Afaceri - etapa a II- a - Hale de producţie şi depozitare 5,00 2014-201723 Sala polivalentă - 1500 locuri 12,00 2014-201724 Extindere cantină de ajutor social 1,00În derulare 2009-201325 Centru de sănătate Bârlad (Modernizare Baia Publică) 1,00În derulare 2009-201326 Centru Multimedia şi spaţiu expoziţional amenajat în Cinematograful Victoria 1,00În derulare 2009-201327 Centru sportiv, terenuri tenis şi pavilion multifuncţional Bârlad 1,00În derulare 2009-201328 Bazin înot - Şcoala nr. 2 , B-dul Primăverii 1,00 2014-201729 Locuinţe sociale şi de serviciu Zona Cărămidie - 300 apartamente 10,00 2014-202030 Locuinţe ANLConstruirea unui număr de 120 de apartamente 5,00În derulare 2009-2013Construirea unui număr de 240 de apartamente 10,00 2014-201731 Amenajare bază de agrement "Râpa Albastră" 5,00 2018-2020133

32 Amenajare bază de agrement "Prodana" 5,00 2014-201733 Amenajare bază de agrement "Balta Regiei" 2,00 2018-202034 Promovare turistică 0,25 2014-201735 Pregătirea profesională în vederea eficientizării activităţii 2,00 2009-2013În derulare 2009-36 Implementarea conceptului de administraţie electronică la nivelul local 0,50201337 Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială 0,50 2009-2013TOTAL MILIOANE EURO 316,75

Portofoliu de proiecteTitlul proiectului1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiereScopul proiectuluiÎmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Bârlad prin reabilitarea şi modernizarea infrastructuriide transport şi a infrastructurii conexeObiective specifice - Creşterea gradului de modernizare a străzilor orăşeneşti cu minim 10%;- Îmbunătăţirea aspectului general al municipiului Bârlad;- Creşterea atractivităţii municipiului Bârlad pentru desfăşurarea activităţilor economice;- Reducerea timpului de deplasare rutieră prin evitarea traversării zonelor urbane;- Creşterea siguranţei rutiere;- Reducerea poluării municipiului Bârlad;- Reducerea efectelor negative ale traficului asupra clădirilor din interiorul Bârladului.Problema identificatăStarea proastă a infrastructurii rutiere este una din principalele probleme ale municipiului Bârlad,având consecinţe majore atât de ordin economic, cât şi de ordin social sau chiar estetic. Din 120km de străzi orăşeneşti, doar un procent de 45% (54 km) intră în categoria străzilor orăşeneştimodernizate. Din acest punct de vedere, Bârladul este municipiul cu cea mai scăzută pondere astrăzilor orăşeneşti modernizate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.Distribuţia pe tipuri de îmbrăcăminţi a străzilor orăşeneşti din Bârlad arată că un procent de38,2% din reţeaua stradală este de asfalt. 13,4% din străzile orăşeneşti sunt din beton, 17,9% dinpavaj, 13,7% din balast şi 16,8% din pământ. Cartierele care înregistrează cea mai proastăsituaţie a infrastructurii rutiere din punctul de vedere al calităţii îmbrăcăminţilor sunt: ComplexŞcolar, Munteni, Podeni şi Crâng. În cadrul acestora ponderea străzilor de pavaj, balast şipământ este cuprinsă între 70,2% şi 56,1%.Pe de o parte, bârlădenii simt şi lipsa unei şosele ocolitoare. În această situaţie, traficul greutranzitează oraşul prin zona centrală, producând un disconfort maxim locuitorilor atât din pricinapoluării aerului, cât şi a poluării fonice. Tranzitul traficului de mare tonaj prin zonele populate areefecte şi asupra rezistenţei construcţiilor, dar şi asupra rezistenţei reţelei stradale.Activităţi principale Etapa 1 Reabilitarea şi modernizarea străzilor din cartierele: Deal II, Ţuguiata II, Bariera Puieşti,Complex Şcolar, Trestiana, Extinderea Cartierului Complex Şcolar; Realizarea variantei de ocolire a Municipiului Bârlad:- Construirea variantei rutiere ocolitoare;- Construirea reţelei de bretele rutiere;- Construirea zonelor de parcare pentru vehicule cu gabarit mare;- Construirea zonelor de servicii;- Construirea sistemelor de indicatoare rutiere şi de orientare;- Sistem modern de management al traficului;- Sistem de siguranţă rutieră.135

Titlul proiectuluiBuget estimatSurse de finanţare1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiereEtapa 2 - Reabilitarea, modernizarea şi supralărgirea B-dlui Epureanu, Str. Vasile Pârvan, B-dluiRepublicii.Etapa 3 - Asfaltarea B-dlui Republicii (7.650 ml).Etapa 4 - Reabilitarea şi modernizarea străzilor din cartierelor Munteni - Podeni (24.500 ml).Etapa 5 - Reparaţie prin aşternere de covor asfaltic în municipiul Bârlad - etapa finală cartiere decase şi zone de blocuri (120.000 mp).123 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (valabil pentru POR 2007-2013).Programul Operaţional Sectorial TransportAxa prioritară 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afaraaxelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transportDomeniu de intervenţie 2.1 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionaleProgramul Operaţional Regional2007-2013Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transportDomeniul de intervenţie 2.1 – Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străziurbane-inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor ocolitoarePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, CNADNRPerioada de implementare 2010-2017Etapa 1-3 - perioada 2010 – 2013;Etapa 4-5 - perioada 2014 – 2017.

Titlul proiectului2. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii publice: alei, parcări, trotuare, pieţeScopul proiectuluiÎmbunătăţirea aspectului municipiului Bârlad prin dezvoltarea infrastructurii publiceObiective specifice - Creşterea numărului de locuri de parcare;- Creşterea lungimii aleilor reabilitate;- Creşterea lungimii trotuarelor reabilitate din municipiul Bârlad;Problema identificatăMunicipiul Bârlad nu excelează din punctul de vedere al aspectului general. Resimţindu-se încăreminiscenţele arhitecturale comuniste, Bârladul este o zonă în care predomină griul şi nuanţeleşterse. Un element care a înfrumuseţat oraşul în ultima perioada – apreciat, de altfel, depopulaţie – este amplasarea florilor în zona centrală. Este nevoie însă se eforturi susţinute pentruîmbunătăţirea aspectului municipiului, fiind necesar a se lua în considerare şi aspecte ce ţin dealei, trotuare, pieţele publice ori spaţiile de parcare.Activităţi principaleEtapa 1 - Regenerarea urbană a Centrului Civic BârladEtapa 2 - Supralărgire alei şi parcări în toate cartierele de blocuri din municipiul BârladEtapa 3 - Modernizare trotuare, pieţe şi parcări:- Modernizare Piaţa Mică;- Modernizare Zona Stadion;- Modernizare Piaţa 9 Mai;- Modernizare Piaţa Gării;- Modernizare Pieţa Centrală;- Modernizare Piaţa zona C.E.C. – Hala Centrală.Etapa 4 – Urbanizare:- lotizare terenuri case Zona Ţuguiata III;- lotizare terenuri zona Complex Şcolar - Cimitirul eroilor.Buget estimat9,5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Mediul de afaceriPerioada de implementare 2010-2017Etapa 1 – perioada 2010-2017;Etapa 2-4 – perioada 2014-2017.137

Titlul proiectului3. Extindere şi reabilitare canalizare menajeră şi pluvialăScopul proiectuluiModernizarea şi extinderea infrastructurii reţelelor de utilităţi edilitare de bază din municipiulBârlad în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor şi protecţiei mediului înconjurător.Obiective specifice - Extinderea canalizării menajere şi pluviale în municipiul Bârlad;- Redimensionarea reţelei de canalizare menajeră şi pluvială;- Îmbunătăţirea accesului populaţiei municipiului Bârlad la utilităţile edilitare de bază;- Creşterea gradului de epurare a apelor uzate;- Creşterea ponderii populaţiei deservite de staţia de epurare.Problema identificatăMunicipiul Bârlad întâmpină dificultăţi majore vis-à-vis de infrastructura tehnico-edilitară, înciuda investiţiilor realizate în ultimii ani. Conform datelor statistice din anul 2009, lungimeasimplă a reţelei de canalizare a municipiului Bârlad este de 251 km. Din aceasta, însă, 78,5% dinare o durată de exploatare de peste 25 ani, 9,9% o vechime de la 16 la 25 ani, 4,8% o vechime de6-15 ani şi 6,8% o vechime de maximum 5 ani.În cartierul Munteni există doar 5.610 m de canalizare, acoperind aproximativ 36,5% dinlungimea străzilor orăşeneşti din această zonă. În cartierul Podeni situaţia este ceva mai gravă,lungimea reţelei de canalizare fiind de 2.820 m, reprezentând circa 17% din lungimea totală astrăzilor. Şi în zona de sud a Municipiului Bârlad sunt necesare investiţii în reabilitarea şiextinderea infrastructurii de canalizare. Spre exemplu, artera principală din Complexul Şcolar –Şoseaua Tecuciului – are o reţea de canalizare de 1.300 m, acoperind aproximativ 70% dinreţeaua stradală.Problema ţine nu doar de insuficienta extindere a reţelei de canalizare din aceste zone, ci şi devechimea conductelor, majoritatea având peste 25 de ani de exploatare. Aceeaşi situaţie esteîntâmpinată şi în ceea ce priveşte infrastructura de furnizare a apei potabile, conductele având ovechime de peste 25 de ani, fapt ce cauzează numeroase pierderi.Activităţi principaleEtapa 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare:- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă;- Reabilitarea reţelei de canalizare;- Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate.Etapa 2 - Canalizare menajeră şi pluvială Munteni - Podeni (26.000 ml);Etapa 3 - Canalizare menajeră şi pluvială Şoseaua Tecuciului (2.100 ml).Buget estimat26 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Aquavas VasluiPerioada de implementare 2010-2013

Titlul proiectului4. Dezvoltarea capacităţilor de producere a apei potabileScopul proiectuluiCreşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la infrastructură tehnicoedilitarămodernăObiective specifice - Creşterea capacităţii instalaţiilor de producere a apei potabile;- Creşterea capacităţii de tratare a apei;Problema identificatăCapacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile din Municipiul Bârlad este, conformInstitutului Naţional de Statistică, de 39.830 metri cubi pe zi în anul 2009. În comparaţie cu anul2001, cantitatea maximă de apă potabilă ce poate fi debitată de instalaţia de alimentare cu apădin Bârlad a scăzut cu aproximativ 40%. Astfel, în prezent ar fi necesară desfăşurarea unuiproiect de dezvoltare a capacităţii de producere a apei pentru a răspunde necesităţilor viitoareale comunităţii locale. În prezent, pe lângă acumularea Cuibul Vulturilor, Bârladul îşi asigurănecesarul de apă potabilă prin trei surse subterane: Captarea Negrileşti (situată în judeţul Galaţila circa 42 km de Bârlad), Captarea Tutova – Bădeana (situată în lungul localităţilor cu acelaşinume) şi Captarea subterană din perimetrul oraşului Bârlad – Puţuri locale (amplasate îninteriorul oraşului).Pentru creşterea capacităţii de producere a apei potabile trebuie suplimentate fronturile decaptare: captări subterane şi captări de suprafaţă. Datorită resurselor existente, în Bârlad estepretabilă prima opţiune, aceea a captărilor subterane, fiind recomandate puţurile de mareadâncime (peste 50 m).Pe de altă parte este necesară şi înfiinţarea unei noi staţii de tratare a apei, capacitatea actualăde tratare fiind de maxim 330 l/s. În prezent, în Bârlad există o singură staţie de tratare încartierul Crâng, la ieşirea spre Vest din municipiul Bârlad pe drumul judeţean Bârlad – Ciocani.Staţia de tratare Crâng, ce a fost pusă în funcţiune în 1995, este un complex pentru tratarea şiînmagazinarea apei provenită din acumularea Cuibul Vulturilor.Activităţi principale - Forare puţuri de mare adâncime în zona Centrului de Afaceri şi zona Prodana;- Înfiinţare staţie de tratare a apei la barajul Râpa Albastră;Buget estimat3 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).Surse de finanţareProgramul Operaţional Sectorial MediuAxa prioritară 1, Sector apă / apă uzatăPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Aquavas VasluiPerioada de implementare 2014-2017139

Titlul proiectului5. Decolmatare şi dalare Canale deschise din municipiul BârladScopul proiectuluiÎmbunătăţirea infrastructurii de evacuare a apelor pluviale pentru reducerea riscului deproducere a inundaţiilorObiective specifice - Decolmatarea canalelor deschise din municipiul Bârlad;- Asigurarea pantelor transversale şi longitudinale de scurgere a apelor pluviale;- Reducerea infiltraţiilor de apă datorate stării tehnice a canalelor deschise;Problema identificatăMajoritatea canalelor deschise din municipiul Bârlad prezintă necesitatea intervenţiilor pentrudecolmatare şi înlăturarea vegetaţiei depuse, care cauzează înfundarea acestora şi deversareaapelor pluviale pe carosabil, trotuare, subsolurile locuinţelor etc. În plus, datorită degradăriidalelor de beton ale canalelor, apa se infiltrează în sol în cantităţi mari, cauzând probleme destructură şi de salubritate pentru imobilele din apropierea acestora şi afectând structuracarosabilului.Activităţi principale - Elaborare studii de fezabilitate;- Elaborare proiecte tehnice;- Decolmatare canale deschise;- Dalare canale deschise;- Desfundarea podeţelor;Buget estimat15 mil. euroSurse de finanţareMinisterul Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului pentru MediuProgramul privind amenajarea în vederea stabilizării malurilor şi versanţilorPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia pentru Protecţia MediuluiVasluiPerioada de implementare 2018-2020

Titlul proiectului6. Reabilitare reţea apă şi canalizare cartiere municipiul Bârlad - etapa finalăScopul proiectuluiÎmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor municipiului Bârlad şi facilitarea desfăşurăriiactivităţilor economice prin îmbunătăţirea sistemelor de apă şi canalizare şi creşterea calităţiifurnizării acestor serviciiObiective specifice - Reducerea ponderii conductelor de furnizare a apei potabile de peste 25 de ani din totalullungimii reţelei cu cel puţin 30%;- Reducerea ponderii conductelor canalizare de peste 25 de ani din totalul lungimii reţeleicu cel puţin 40%;- Reducerea pierderilor de apă potabilă;- Creşterea calităţii apei potabile furnizate de sistemul public local.Problema identificatăEchiparea tehnico-edilitare este una dintre principalele trei probleme pe care le întâmpinăbârlădenii, conform sondajelor de opinie realizate. Reţeaua de canalizare este cea care producecel mai ridicat grad de insatisfacţie în rândul locuitorilor municipiului Bârlad, cauza principalăfiind durata prea mare de exploatare. Aceasta este şi dificultatea întâlnită în cazul reţelei defurnizare a apei potabile, peste 70% din infrastructură având o vechime de peste 25 de ani.Investiţiile în reabilitarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare din Bârlad s-au făcutresimţite în ultimii ani, însă încă sunt necesare proiecte majore pentru a atinge standardeleeuropene.Activităţi principale - Reabilitarea conductelor de distribuţie a apei potabile aflate în stare tehnică precară;- Reabilitarea conductelor de canalizare aflate în stare tehnică precară.Buget estimat15 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Aquavas VasluiPerioada de implementare 2018-2020141

Titlul proiectuluiScopul proiectului7. Parcuri şi locuri de joacă pentru copii Zona CentralăÎmbunătăţirea amenajării spaţiilor verzi şi diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpuluiliber a copiilor din zona CentralăObiective specifice - Creşterea numărului de bănci;- Creşterea numărului de coşuri de gunoi;- Creşterea numărului de echipamente de joacă pentru copii.Problema identificatăLa nivelul municipiului Bârlad copiii au la dispoziţie un număr de 356 echipamente pentru joacăîn spaţiile publice. Având în vedere faptul că în Bârlad există 9.794 persoane cu vârsta între 0-14ani, media de copii pe un echipament de joacă este de 62 persoane.Datorită cererii ridicate, este necesară dezvoltarea unor parcuri şi locurilor de joacă pentru copiiîn zona centrală a municipiului. În acest sens, oportună ar fi realizarea unor locuri de joacă pentrucopii în zona Blocurilor M3-M4 din B-dul Republicii, dar şi în vecinătatea Străzii Dragoş Vodă.Activităţi principale - Reabilitarea aleilor şi trotuarelor din cadrul parcurilor;- Utilarea parcurilor cu mobilier specific;- Amenajarea de coşuri de gunoi;- Reabilitarea stratului verde din parcuri;- Amenajarea cu echipamente de joacă pentru copii.Buget estimat0,5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Vaslui, Mediul de afacerilocalPerioada de implementare 2010-2013

Titlul proiectului8. Reabilitarea Grădinii Publice BârladScopul proiectuluiCreşterea atractivităţii turistice prin valorificarea superioară a obiectivelor turistice dinMunicipiul BârladObiective specifice - Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber;- Îmbunătăţirea cadrul general şi a condiţiilor de petrecere a timpului liber în GrădinaPublică Bârlad.Problema identificatăSituată în partea de nord a municipiului, Grădina Publică Bârlad este una dintre cele mai vechi şifrumoase grădini din Moldova, motiv pentru care majoritatea populaţiei o consideră un elementreprezentativ al municipiului. Datând din anul 1834, Grădina Publică dispune de plantaţii destejar, arţar, frasin şi arbuşti ornamentali.Pe lângă faptul că este un important obiectiv turistic al Bârladului, Grădina Publica reprezintăprincipalul loc de petrecere a timpului liber pentru locuitori. Tocmai din acest motiv suntimportante investiţiile pentru modernizarea grădinii şi a facilităţilor oferite în cadrul ei.Activităţi principale - Amenajarea de locuri de parcare în faţa Grădinii Publice Bârlad;- Reabilitarea aleilor din cadrul Grădinii Publice;- Reabilitarea spaţiilor verzi;- Modernizarea spaţiilor de joacă pentru copii;- Reabilitarea Teatrului de Vară din cadrul Grădinii Publice Bârlad;- Modernizarea terenurilor de tenis;- Construirea unei baze moderne de tenis de câmp şi minifotbal.Buget estimat5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Vaslui, MinisterulMediului şi PădurilorPerioada de implementare 2014-2017143

Titlul proiectului9. Reabilitarea Parcului Mihai EminescuScopul proiectuluiÎmbunătăţirea amenajării spaţiilor verzi şi diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpuluiliber a bârlădenilorObiective specifice - Creşterea numărului de bănci;- Creşterea numărului de coşuri de gunoi;- Creşterea numărului de echipamente de joacă pentru copii.Problema identificată Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din municipiul Bârlad totalizează 180 ha, reprezentând 45,9%din suprafaţa totală a spaţiilor verzi urbane din judeţul Vaslui. Cu o medie de 26 mp de spaţiiverzi pe locuitor, Municipiul Bârlad se află în conformitate cu OUG 114/2007, care obligăautorităţile publice să asigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20mp/locuitor până la 31 decembrie 2010 şi de minim 26 mp/locuitor până la 31 decembrie 2013.Deşi suprafaţa spaţiilor verzi din municipiu nu ridică probleme, sunt necesare investiţii înamenajarea acestora.Parcul Mihai Eminescu este situat în partea de sud-vest a Municipiului Bârlad, în cartierulComplex Şcolar, în vecinătatea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”. Importanţa amenajăriicorespunzătoare a acestuia este cu atât mai mare cu cât se află în apropierea unei instituţiieducaţionale, iar şansa frecventării acestuia de copii este mai ridicată.Activităţi principale - Reabilitarea aleilor şi platformelor betonate din cadrul parcului;- Utilarea parcurilor cu mobilier specific;- Amenajarea de coşuri de gunoi;- Reabilitarea stratului verde (circa 2,3 ha);- Montarea unui sistem de irigaţii;- Amenajarea a două locuri de joacă cu echipamente de joacă pentru copii;- Înfiinţarea unui amfiteatru în aer liber;- Amenajarea unui târg expoziţional;- Construirea unei stâncării.Buget estimat1 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Vaslui, Mediul de afaceriPerioada de implementare 2010-2013

Titlul proiectuluiScopul proiectului10. Reabilitarea Grădinii Zoologice BârladAsigurarea unor condiţii optime exemplarelor de animale prin îmbunătăţirea infrastructurii dincadrul Grădinii Zoologice BârladObiective specifice - Creşterea suprafeţei amplasamentelor animalelor;- Creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad;- Creşterea numărului de vizitatori ai Grădinii Zoologice cu minim 10%Problema identificatăÎnfiinţată în 1959 la iniţiativa specialiştilor Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului „Vasile Pârvan”,Grădina Zoologică Bârlad este situată în partea de nord a municipiului, pe Str. Republicii, încadrul Grădinii Publice.Grădina Zoologică din Bârlad constituie un element de atracţie atât pentru locuitori, cât şipentru turişti, fiind singura existentă în judeţul Vaslui, şi una dintre cele 5 grădini zoologiceautorizate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (potrivit Agenţiei Regionale pentru ProtecţiaMediului Bacău). Deţinând 61 de specii şi 434 de exemplare, Grădina Zoologică din Bârlad esteinstituţia cu cele mai numeroase animale din întreaga regiune. Condiţiile din cadrul GrădiniiZoologice sunt însă nesatisfăcătoare, o primă problemă fiind chiar suprafaţa redusă aamplasamentelor animalelor (24.000 mp). Astfel, unul animal îi revine în medie o suprafaţă de 55mp, de circa 5 ori mai puţin decât suprafaţa medie care îi revine unui animal din GrădinileZoologice din Regiunea Nord-Est (278 mp). Pe lângă problema spaţiului limitat este remarcată şicea a dotărilor învechite din cadrul Grădinii Zoologice.Activităţi principale - Reorganizarea zonelor de adăpost şi amenajarea unor suprafeţe mai mari de teren pentrufiecare specie şi asigurarea microclimatului adecvat fiecărei specii;- Amenajarea de noi padocuri şi adăposturi de animale care sa confere un confort sporit faţăde cele actuale;- Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de apă, canalizare şi iluminat.Buget estimat1 mil. euroSurse de finanţareMinisterul Mediului şi PădurilorProgramul „Implementarea şi realizarea proiectelor de investiţii în vederea atingeriistandardelor necesare autorizării grădinilor zoologice” (Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006,modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 70/2007)Posibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Vaslui, MinisterulMediului şi PădurilorPerioada de implementare 2010-2013145

Titlul proiectuluiScopul proiectului11. Acţiuni de împădurire în cadrul Municipiului BârladÎmbunătăţirea calităţii mediului prin extindere suprafeţei împădurite şi diminuarea suprafeţeiterenurilor degradate din Municipiul BârladObiective specifice - Creşterea suprafeţei împădurite din municipiul Bârlad cu 200 ha;- Îmbunătăţirea calităţii aerului;- Îmbunătăţirea aspectului peisagistic al municipiului Bârlad;- Diminuarea intensităţii proceselor de degradare a terenurilor.Problema identificatăJudeţul Vaslui este unul dintre judeţele cu cea mai scăzută pondere a terenurilor forestiere dintotalul fondului funciar din rândul judeţelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, doar 15,1% dinfondul funciar intrând în categoria terenurilor împădurite. În acelaşi timp, la nivelul regiuniipădurile ocupă o pondere de 33,5% (datorită procentului ridicat al pădurilor din judeţul Suceava– 52,9% - şi judeţul Neamţ – 44,5%), iar la nivel naţional de 28,3%.În Municipiul Bârlad, majoritatea terenului împădurit se află în partea de est a localităţii, învecinătatea cartierului Podeni. Mici suprafeţe împădurite se află şi în zona Lacului Prodana, învecinătatea cartierului Ţuguiata, ori la intrarea în municipiu dinspre Vaslui, în zona Ştrandului.Sunt necesare însă desfăşurarea unor acţiuni de împădurire în scopul protejării solului, refaceriiechilibrului hidrologic şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu. Conform Raportului de Mediu pentruPlanul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din Judeţul Vaslui 2009 daunele provocate pădurilor şipierderea lor conduc la eroziunea solului, reduc diversitatea biologică şi habitatele vieţuitoarelorsălbatice, degradează bazinele hidrografice şi reduc cantitatea de lemne de foc, cherestea şi dealte bunuri necesare dezvoltării umane. Ele reduc numărul de arbori care pot reţine dioxidul decarbon, care este un gaz cu efect de seră.Activităţi principale - Curăţarea terenului de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă;- Pregătirea terenului şi a solului în vederea împăduririi;- Achiziţionarea puieţilor forestieri din surse autorizate;- Înfiinţarea plantaţiei.Buget estimat2 mil. euroSurse de finanţareMinisterul Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului pentru MediuProgramul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradatePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia pentru Protecţia Mediului,Direcţia Silvică a Judeţului Vaslui, Societatea civilă din judeţul Vaslui – în special ONG-urile demediu;Perioada de implementare 2010-2013

Titlul proiectuluiScopul proiectului12. Lucrări de îmbunătăţiri funciare versanţi Deal - Ţuguiata - Cotu NegruAsigurarea dezvoltării durabile prin diminuarea intensităţii proceselor de degradare şi protejareamalurilor/versanţilor împotriva acţiunii de erodareObiective specifice - Refacerea şi menţinerea echilibrului hidrologic şi morfologic;- Protecţia versanţilor împotriva acţiunilor distructive ale apei;- Protecţia infrastructurilor de transport împotriva inundaţiilor;Problema identificatăMunicipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a Văii Bârladului, cu altitudini absolute cuprinseîntre 80 şi 90 m. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea municipiuluise înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) şi Dealul Mare, 264 m (la est). Altitudineamaximă în zona urbană este de 172 m la Staţia Meteorologică, situată în nord-vestul Bârladului,iar altitudinea minimă înregistrată este de 8,9 m în Lacul Prodana.Versanţii Deal – Ţuguiata – Cotu Negru sunt situaţi în partea de nord-vest a municipiului Bârlad şiprezintă riscul producerii unor alunecări de teren. De altfel, alunecările de teren sunt fenomeneremarcate în Bazinul hidrografic Bârlad, întâlnindu-se diverse tipuri de alunecări de teren, de lacele superficiale până la cele sub formă de glimee şi pseudoterase. Tocmai din acest motiv seimpune realizarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare.Activităţi principale - Elaborare studii de fezabilitate;- Elaborare proiecte tehnice;- Lucrări pentru înlăturarea efectelor produse de procesele geomorfologice gravitaţionale,precum alunecările de teren;Buget estimat10 mil. euroSurse de finanţareMinisterul Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului pentru MediuProgramul privind amenajarea în vederea stabilizării malurilor şi versanţilorPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, Ministerul Mediului şiPădurilorPerioada de implementare 2014-2017147

Titlul proiectului13. Regularizarea Pârâului Valea SeacăScopul proiectuluiRegularizarea albiei Pârâului Valea Seacă în vederea reducerii riscului de surpări de mal şiinundaţii în municipiul BârladObiective specifice - Refacerea şi menţinerea echilibrului hidrologic şi morfologic;- Consolidarea malurilor la cursurile de apă şi protecţia construcţiilor situate în imediatavecinătate;- Protecţia infrastructurilor de transport împotriva inundaţiilor;Problema identificatăPârâul Valea Seacă este, alături de râul Bârlad, pârâul Sohodol şi pârâul Simila, una din apele desuprafaţă din vecinătatea municipiului Bârlad. Valea Seacă are totuşi un rol important în cadrulmunicipiului, apele pluviale din Bârlad fiind evacuate în acest emisar fie direct prin guri devărsare, fie prin intermediul celor trei bazine de retenţie, prin pompare. Tocmai din acest motiv,riscul de a cauza inundaţii este destul de ridicat, deşi în condiţii normale debitul pârâului estedestul de mic. Problema este cu atât mai serioasă cu cât lângă pârâul Valea Seacă, cetraversează prin partea de est municipiul Bârlad, sunt construite destul de multe case.Activităţi principale - Elaborare studii de fezabilitate;- Elaborare proiecte tehnice;- Construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: lucrări de regularizare ascurgerilor pe versanţi, îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, lucrări de dirijare aapei, corectări de torenţi, asanări, combaterea eroziunii solului, decolmatări, captareizvoare, etc.;- Lucrări pentru consolidare şi asigurare a terasamentelor: zid de sprijin, amenajareversanţi, amenajare drenuri forate, tuburi drenante, drenuri transversale, şanţuri protecţieversanţi, praguri de liniştire, etc.;Buget estimat10 mil. euroSurse de finanţareMinisterul Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului pentru MediuProgramul privind amenajarea în vederea stabilizării malurilor şi versanţilorPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia pentru Protecţia MediuluiVasluiPerioada de implementare 2018-2020

Titlul proiectului14. Construirea unei clădiri noi pentru Şcoală de Muzică şi Arte Plastice „N. N. Tonitza”Scopul proiectuluiÎmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii educaţionale din cadrul Şcolii de Muzică şiArte Plastice „N. N. Tonitza” BârladObiective specifice - Creşterea suprafeţei utile a Şcolii de Muzică şi Arte Plastice „N. N. Tonitza”;- Creşterea capacităţii totale a Şcolii de Muzică şi Arte Plastice „N. N. Tonitza”.Problema identificatăŞcoala de Muzică şi Arte Plastice „N. N. Tonitza” Bârlad este o şcoală generală cu programintegrat (muzică şi arte plastice). Şcoala de Muzică şi Arte Plastice a fost înfiinţată în anul 1961.Prima locaţie a şcolii a fost în incinta muzeului “V. Pârvan”, iar mai apoi în clădirea în care se aflăşi în prezent, pe Str. M. Kogălniceanu 4.Elevii din cadrul acestei instituţii educaţionale suntpregătiţi an de an la toate manifestările culturale ale şcolii şi municipiului, evidenţiindu-seorchestra semi-simfonică şi corul, soliştii instrumentişti şi copiii de la secţia arte plastice.Activităţi principale - Construirea unui nou corp pentru Şcoala de Muzică şi Arte Plastice;- Dotarea cu mobilier a instituţiei;- Dotarea cu aparatură şi echipamente didactice necesare.Buget estimat2 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.4 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formareprofesională continuăPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiPerioada de implementare 2014-2017149

Titlul proiectului15. Extindere Bibliotecă "Stroe Belloescu"Scopul proiectuluiStimularea dezvoltării culturale şi socio-economice a municipiului Bârlad prin investiţii înresursele cultural-educaţionaleObiective specifice - Existenţa unor condiţii favorabile pentru conservarea fondului de carte în cadrul Bibliotecii„Stroe Belloescu”;- Creşterea numărului de volume din Biblioteca „Stroe Belloescu”cu cel puţin 5%;- Creşterea numărului de utilizatori ai Bibliotecii „Stroe Belloescu” cu minim 5%.Problema identificatăBiblioteca „Stroe Belloescu” funcţionează într-o clădire ridicată între anii 1906-1908, dupăproiectul arhitectului C.A. Hârjeu. Clădirea, ce abordează stilul neo-românesc, este înscrisă pelista monumentelor de arhitectură. Iniţiativa construirii unei clădirii cu destinaţie de sediu debibliotecă municipală a aparţinut filantropului Stroe S. Belloescu, al cărui nume instituţia îlpoartă în prezent, imobilul fiind construit cu banii oferiţi de Stroe S. Belloescu pe un terencumpărat de Primărie.Pe suprafaţa de circa 300 mp a clădirii în care îşi desfăşoară activitatea, biblioteca deţine un fondde carte de 150.436 de volume, ceea ce înseamnă că media pe mp este de 500 volume. Având învedere că în cei 300 mp sunt incluse şi spaţiile administrative şi sala de lectură, putem afirma cămedia de volume pe mp de spaţiu de depozitare este mult mai ridicată. În aceste condiţii, seimpune extinderea Bibliotecii „Stroe Belloescu” şi asigurarea unor condiţii optime de depozitarea fondului de carte.Activităţi principale - Construirea unui nou corp de funcţionare a Bibliotecii;- Reabilitarea clădirii în care îşi desfăşoară în prezent activitatea Biblioteca „StroeBelloescu”- Dotarea cu mobilier specific necesar pentru a asigura depozitarea corespunzătoare afondului de carte;- Achiziţionarea de echipamente IT şi software necesare pentru realizarea unei baze de dateelectronice de evidenţă a utilizatorilor şi împrumuturilor efectuate.Buget estimat1 mil. euroSurse de finanţareBugetul de stat, Bugetul local, Alte surse externe nerambursabilePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Direcţia Judeţeană pentruCultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional VasluiPerioada de implementare 2014-2017

Titlul proiectului16. Extinderea Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 5 „Clopoţel” BârladScopul proiectuluiÎmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii educaţionale din cadrul Grădiniţei cuProgram Prelungit Nr. 5 „Clopoţel” BârladObiective specifice - Creşterea suprafeţei construite utile a Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 5 „Clopoţel”Bârlad;- Creşterea capacităţii Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 5 „Clopoţel” Bârlad.Problema identificatăGrădiniţa cu Program Prelungit nr.5 “Clopoţel” Bârlad a fost înfiinţată în anul 1968 subdenumirea de Grădiniţa de Copii cu Program Prelungit nr.5, patronată de Fabrica de RulmenţiBârlad, respectiv Întreprinderea de Rulmenţi Bârlad între anii 1982-1991. A funcţionat în 3corpuri de clădire până în 1985-1986 când, ca urmare a reducerii substanţiale a numărului decopii, una din clădiri a căpătat, pe parcursul anilor, mai multe destinaţii (policlinică,întreprindere). Din 1986 funcţionează în două corpuri de clădire, aflate pe strada MihailKogălniceanu nr.7 şi 6, având 8 grupe de copii (2 grupe mici, 2 grupe mijlocii, 2 grupe mari şi 2grupe mari pregătitoare).Activităţi principale - Construirea unui corp nou;- Dotarea cu mobilier;- Dotarea cu echipamente şi aparatură specifică.Buget estimat0,5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.4 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formareprofesională continuăPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Grădiniţa cuProgram Prelungit Nr. 5 BârladPerioada de implementare 2010-2013151

Titlul proiectului17. Reabilitarea termică a unităţilor de învăţământScopul proiectuluiÎmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale pentru asigurarea unui proces educaţional lastandarde europene în municipiul BârladObiective specifice - Reducerea consumului de energie destinată încălzirii unităţilor şcolareProblema identificatăFinanţarea sistemului de învăţământ din municipiul Bârlad presupune eforturi financiaresubstanţiale din partea autorităţilor publice. Spre exemplu, numai în anul 2010, cheltuieliledestinate învăţământului au reprezentat peste 40% din totalul bugetului local disponibil. Pentrureducerea costurilor de încălzire a unităţilor educaţionale, o soluţie eficientă este reabilitareatermică a acestora. Pe lângă efectul direct asupra reducerii costurilor cu încălzirea şi preparareaapei calde de consum, reabilitarea unităţilor de învăţământ are şi un efect indirect în reducereaconsumului de combustibil convenţional şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens,proiectul de faţă propune reabilitarea termică a 3 unităţi de învăţământ preşcolar, 3 şcoligenerale şi 3 licee.Activităţi principale - Expertizarea tehnică, certificarea energetică şi realizarea auditului energetic al unităţiloreducaţionale propuse pentru reabilitare termică şi proiectarea lucrărilor de intervenţie;- Reabilitarea termică a Liceului „Mihai Eminescu”;- Reabilitarea termică a Liceului „Gheorghe Roşca Codreanu”;- Reabilitarea termică a Liceului „Al.I.Cuza”;- Reabilitarea termică a Liceului „Al.Vlahuţă”;- Reabilitarea termică a Şcolii Generale Nr. 3 „Petru Rareş”;- Reabilitarea termică a Şcolii Generale Nr.4 „Tudor Pamfile”;- Reabilitarea termică a Şcolii Generale Nr. 5 „Principesa Elena Bibescu”;- Reabilitarea termică a Grădiniţei cu Program Prelungit Nr.8;- Reabilitarea termică a Grădiniţei cu Program Prelungit Nr.9;- Reabilitarea termică a Grădiniţei cu Program Normal Nr.20.Buget estimat5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.4 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formareprofesională continuăPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Instituţiile deînvăţământ din BârladPerioada de implementare 2014-2020

Titlul proiectului18. Construirea de săli de sport pentru licee şi şcoliScopul proiectuluiÎmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale pentru asigurarea unui proces educaţional lastandarde europene în municipiul BârladObiective specifice - Creşterea cu 50% a numărului de săli de sport din cadrul instituţiilor educaţionale dinmunicipiul Bârlad;- Reducerea numărului mediu de elevi/sală de sport cu minim 10%.Problema identificatăÎn prezent, în municipiul Bârlad există un număr de 13 săli de sport în cadrul instituţiiloreducaţionale, astfel încât unei săli de sport îi revine o medie de 800 elevi. Prin comparaţie, lanivel naţional unei săli de sport îi revine circa 730 elevi. În aceste condiţii, este oportunăcreşterea numărului de săli de sport şi îmbunătăţirea dotărilor acestora în vederea asigurăriicadrului de desfăşurare a activităţilor sportive în condiţii optime de confort şi siguranţă.Activităţi principale - Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 1 „Iorgu Radu”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 2 „Vasile Pârvan”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 3 „Petru Rareş”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 4 „Tudor Pamfile”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 5 „Principesa ElenaBibescu”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 8 Bârlad;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Şcolii Generale Nr. 10 „Emil George Palade”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Liceului „Gheorghe Roşca Codreanu”;- Construire şi dotare sală de sport în cadrul Liceului „Mihai Eminescu”.Buget estimat20 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.4 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formareprofesională continuăPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Instituţiile deînvăţământ din BârladPerioada de implementare 2010-2020153

Titlul proiectului19. Extinderea Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 11 „Dumbrava Minunată” BârladScopul proiectuluiÎmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii educaţionale din cadrul Grădiniţei cuProgram Prelungit Nr. 11 „Dumbrava Minunată” BârladObiective specifice - Creşterea suprafeţei construite utile a Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 11 „DumbravaMinunată” Bârlad;- Creşterea capacităţii Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 11 „Dumbrava Minunată” Bârlad.Problema identificatăÎn municipiul Bârlad există, conform Institutului Naţional de Statistică, un număr de 7 unităţieducaţionale preşcolare. În comparaţie cu anul 2000, numărul grădiniţelor a scăzut cuaproximativ 70%. În acelaşi timp, numărul copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar a avut untrend ascendent, crescând de la 2.187 persoane în anul 2000, la 2.492 persoane în anul 2009(+14%). Astfel, dacă în anul 2000 o grădiniţa avea în medie 95 de copii, în prezent numărul mediude preşcolari pe grădiniţă este de 356 copii. În aceste condiţii, se impune fie înfiinţarea unor noigrădiniţe, fie extinderea celor existente pentru mărirea capacităţii acestora. Un prim pas în acestsens este extinderea Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 11 Dumbrava Minunată Bârlad, situatăîn Str. Carpaţi, în cartierul Gară.Activităţi principale - Construirea unui corp nou;- Dotarea cu mobilier;- Dotarea cu echipamente şi aparatură specifică.Buget estimat0,5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.4 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formareprofesională continuăPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Grădiniţa cuProgram Prelungit Nr. 5 BârladPerioada de implementare 2014-2017

Titlul proiectului20. Energie din surse regenerabileScopul proiectuluiÎmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea gradului de poluare cauzată de producereaenergiei termice pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră în municipiul BârladObiective specifice - Reducerea consumului de energie neregenerabilă;- Protecţia mediului prin utilizarea unor surse de energie verde;- Diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentruproducţia de energie electrică.Problema identificatăNivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energieelectrică în municipiului Bârlad. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte deproducere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderiiresurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiectesunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele demediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unitepentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării,valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor dereţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.Activităţi principale - Completarea sistemului clasic de încălzire la Spitalul Municipal de Urgenţă „ElenaBeldiman”;- Completarea sistemului clasic de încălzire la Spitalul de Copii „Sf. Nicolae”.Buget estimat2,5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2% pentru POS CCESurse de finanţareMinisterul Mediului şi PădurilorProgramul Casa Verde 2010Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE)Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextulcombaterii schimbărilor climaticeDomeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentruproducerea de energie “verde”Posibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia pentru Protecţia MediuluiVasluiPerioada de implementare 2010-2013155

Titlul proiectului21. Cadastru general şi Banca de date urban, Sistem integrat de date geografice,Reactualizare PUGScopul proiectuluiAsigurarea bazei informaţionale şi a reglementărilor specifice pentru dezvoltarea infrastructuriiurbane, ca suport în procesul de decizie pentru formularea politicilor privind dezvoltarea durabilãa teritoriului, pentru crearea condiţiilor liberei circulaţii a terenurilor şi construcţiilor, atragereacapitalului, dezvoltarea şi consolidarea creditului ipotecar, precum si în vederea stabilirii valoriibunurilor imobileObiective specifice - Respectarea legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului;- Stabilirea unor reguli clare şi moderne privind urbanismul;- Rezolvarea litigiilor privind delimitarea între municipiul Bârlad şi comuna Perieni;- Asigurarea suportului informaţional necesar dezvoltării urbane;- Asigurarea suportului informaţional necesar atragerii investiţiilor în municipiul Bârlad;Problema identificatăÎn conformitate cu legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, toate localităţiletrebuie să deţină planuri urbanistice generale şi regulamente locale de urbanism aferente.Activitatea de elaborare a PUG urilor este o activitate continuă. Planurile Urbanistice Generaleau un termen de valabilitate de 5-10 ani iar, dacă s-au produs efecte cu impact puternic asupradezvoltării localităţii), actualizarea se poate face înainte de expirarea termenului.Planul Urbanistic General al Municipiului Bârlad nu mai este actual. Necesitatea reactualizăriiPUG derivă din nevoia stabilirii regulamentelor specifice cu privire la zonarea funcţională, reţelede utilităţi, reţea de comunicaţii, caracteristicile imobiliare, cu atât mai mult cu cât contextuldezvoltării viitoare a municipiului impune acest lucru.Activităţi principale - Reactualizarea Planului Urbanistic General;- Elaborare cadastru general şi bancă de date urban;- Elaborare sistem integrat de date geografice.Buget estimat2,5 mil. euroSurse de finanţareMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiProgramul privind finanţarea elaborării Planurilor Urbanistice Generale (PUG) şi aRegulamentelor Locale de Urbanism aferente (RLU)Programul privind realizarea "Sistemului informaţional specific domeniului imobiliar edilitar şi abăncilor de date urbane"Posibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiPerioada de implementare 2010-2017

Titlul proiectului22. Extinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţi agroalimentareScopul proiectuluiSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut în sectorulagricol şi agroalimentarObiective specifice - Dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor;- Sprijinirea sectorului IMM din sectorul agricol şi agroalimentar;- Crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol şi agroalimentar;- Creşterea atractivităţii economice a municipiului Bârlad.Problema identificatăSectorul agricol este unul dintre sectoarele economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltarela nivelul judeţului Vaslui. Deşi suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui totalizează 401.182 ha(75,45% din suprafaţa fondului funciar), suprafaţa cultivată efectiv totaliza 205.374 ha, adică doarjumătate din suprafaţa disponibilă. De altfel, producţia medie la hectar a judeţului estesuperioară mediilor naţionale doar în cazul culturilor de grâu, pentru celelalte categorii de culturivalorile fiind mai scăzute. O problemă majoră este faptul că numărului companiilor carecompletează activităţile agricole cu procesarea produselor este destul de scăzut. În aceastăsituaţie, apariţia unor probleme/neînţelegeri între agricultori şi unităţile de procesare estefrecventă, motiv pentru care unele întreprinderi se orientează spre materia primă din import.Pentru valorificarea potenţialului deţinut în sectorul agricol şi agroalimentar, proiectul propuneextinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţile agroalimentare. Este necesar săse pună la dispoziţia unităţilor economice din acest sector infrastructura necesară pentrudepozitarea şi procesarea produselor agricole.Activităţi principale - Delimitarea şi împrejmuire terenului necesar pentru extinderea Centrului;- Lotizarea terenului;- Extinderea reţelelor de utilităţi;- Amenajarea infrastructurii de acces;- Amenajarea căilor interne de circulaţie;- Amenajarea de noi spaţii de parcare;- Construcţia unui centru de depozitare a produselor agricole;- Promovarea oportunităţilor oferite de Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;- Promovarea companiilor incubate în rândul potenţialilor clienţi.Buget estimat5 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 50%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi localDomeniul major de intervenţie 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor deimportanţă regională şi localăParteneriat Public - Privat;Posibili parteneriMediul de afaceri local, Consiliul Judeţean Vaslui;Perioada de implementare 2014-2017157

Titlul proiectului23. Construire sală polivalentă în municipiul BârladScopul proiectuluiÎncurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime pentruantrenamente şi competiţiiObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;- Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente;- Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul municipiului Bârlad;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificată Conform Direcţiei pentru Tineret şi Sport a Judeţului Vaslui, în municipiul Bârlad există 13asociaţii sportive înregistrate la Registrul sportiv judeţean, ramurile sportive abordate fiindextrem de variate: atletism, baschet, box, dans sportiv, fotbal, handbal, înot, lupte, rugby,sporturi de iarnă, şah, tenis, tir, volei, etc. Majoritatea asociaţiilor sportive întâmpină însăproblema lipsei infrastructurii pentru desfăşurarea antrenamentelor şi organizarea de competiţiisportive. Un număr de 11 asociaţii sportive sunt înfiinţate în cadrul unor instituţii educaţionale,astfel încât pentru antrenamente sunt utilizate sălile de sport şi gimnastică din cadrul acestora.Condiţiile existente la nivel municipal permit, însă, cu greu realizarea unor performanţe sportiveîn orice domeniu.În municipiul Bârlad există două stadioane a căror stare este însă nesatisfăcătoare: stadionulMunicipal, fost FEPA SA şi stadionul din zona de nord a oraşului, fost Rulmentul Bârlad. În acestecondiţii se impune construirea unei săli polivalente, în cadrul căreia să se poată desfăşuraantrenamentele asociaţiilor sportive existente şi să se poată organiza competiţii sportive.Trebuie avut în vedere şi faptul că acestea din urmă vor avea un puternic impact asupradezvoltării turistice a municipiului Bârlad.Activităţi principale - Pregătirea terenului pentru construirea sălii polivalente;- Construirea sălii polivalente cu o capacitate de minim 1.500 locuri;- Amenajarea şi dotarea sălii polivalente cu mobilier şi aparatură specifice.Buget estimat12 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2% (pentru POR 2007-2013)Surse de finanţareBugetul localProgramul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiDomeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turismpentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turisticePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Mediul de afaceriPerioada de implementare 2014-2017

Titlul proiectului24. Extindere şi modernizare cantină de ajutor socialScopul proiectuluiÎmbunătăţirea standardelor de viaţă a persoanelor defavorizate din municipiul BârladObiective specifice - Creşterea capacităţii totale a cantinei de ajutor social;- Creşterea numărului de beneficiari zilnici ai cantinei de ajutor social;- Creşterea suprafeţei utile a cantinei de ajutor social.Problema identificatăÎn judeţul Vaslui există, conform Institutului Naţional de Statistică, un număr de 4 cantine deajutor social, având o capacitate totală de 470 locuri în anul 2009. Faţă de anul precedent,capacitatea cantinelor de ajutor social din judeţ a suferit o scădere de 22%. De altfel, în intervalul2000-2009, creşterea medie anuală a capacităţii cantinelor de ajutor social a fost negativă(- 11,8%). Capacitatea medie a unei cantine de ajutor social din judeţul Vaslui (118 locuri) esteinferioară mediei regionale (217 locuri) şi naţionale (207 locuri).Numărul mediu zilnic de beneficiari ai cantinelor de ajutor social a fost de 341 persoane în anul2009, ceea ce înseamnă că numărul de beneficiari pe cantină a fost de aproximativ 85 persoane.Această valoare este cu mult cu numărul mediu zilnic de beneficiari ai cantinelor de ajutor socialdin Regiunea Nord-Est (127 persoane) ori chiar de la nivel naţional (151 persoane).Astfel, atâtdatorită capacităţii totale scăzute, cât şi datorită numărului redus de beneficiari ai cantinelor seimpune dezvoltarea acestora la nivelul întregului judeţ, şi implicit la nivelul municipiului Bârlad.Activităţi principale - Extinderea construcţiei cantinei de ajutor social;- Modernizarea cantinei de ajutor social;- Achiziţionarea de mobilier specific;- Achiziţionarea de aparatură necesară desfăşurării activităţii în cadrul cantinei.Buget estimat1 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.2 – Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii serviciilor socialePosibili parteneriConsiliul Judeţean VasluiPerioada de implementare 2010-2013159

Titlul proiectului25. Înfiinţarea unui centru de sănătate BârladScopul proiectuluiCreşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad prin dezvoltarea infrastructurii deagrementObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitoriimunicipiului Bârlad, cât şi pentru turişti;- Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificatăBaia Publică (Comunală) Bârlad este, de ceva ani, în stare nefuncţională, clădirea în care aceastaîşi desfăşura activitatea fiind în paragină. Potenţialul acesteia nu poate fi însă contestat, existândmultiple avantaje precum cel al poziţionării chiar în centrul municipiului Bârlad. TransformareaBăii Comunale în Centru de Sănătate ar fi foarte oportună pentru Bârlad, atât pentrusatisfacerea nevoilor locuitorilor vis-à-vis de posibilităţile de petrecere a timpului liber, cât şipentru atragerea unui număr mai ridicat de turişti.Activităţi principale - Reabilitarea clădirii Băii Publice Bârlad;- Amenajarea Centrului de sănătate cu: piscină, jacuzzi, saună, etc.- Dotarea cu mobilier specific;- Achiziţionarea de echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţii centrului;- Promovarea serviciilor oferite de centrul de sănătate Bârlad.Buget estimat1 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţareBugetul localProgramul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.2 – Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii serviciilor socialePosibili parteneriMediul de afaceriPerioada de implementare 2013-2015

Titlul proiectului26. Reabilitarea Cinematografului Victoria şi amenajarea unui centru multimedia şi a unuispaţiu expoziţionalScopul proiectuluiÎmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Bârlad prin diversificarea posibilităţilor depetrecere a timpului liberObiective specifice - Asigurarea cadrului necesar de funcţionare a Cinematografului Victoria;- Asigurarea condiţiilor tehnice necesare pentru difuzarea de filme 3D;- Difuzarea unui număr de minim de 1.000 proiecţii de film anual;- Atragerea unui număr de minim 18.000 spectatori.Problema identificatăCinematograful Victoria este unul dintre cele două cinematografe ale municipiului Bârlad,actualmente ambele fiind nefuncţionale. După 1990, însă, numărul cinematografelor şiinstalaţiilor cinematografice din România a scăzut dramatic, de la 4.637 cinematografe existenteîn anul 1990, ajungându-se la doar 73 cinematografe funcţionale în anul 2009. Aceeaşi situaţieeste întâlnită şi în Regiunea de Dezvoltare Nord Est (de la 957 cinematografe şi instalaţiicinematografice în anul 1990, ajungându-se la 10 cinematografe funcţionale în anul 2009), ori înJudeţul Vaslui (de la 171 cinematografe şi instalaţii cinematografice în anul 1990, ajungându-se laun singur cinematograf funcţional în anul 2009).Locuitorii municipiului Bârlad resimt în prezent slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere atimpului liber. De altfel, conform sondajului de opinie realizat în cadrul populaţiei în etapa deelaborare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Bârlad, a fost evidenţiat faptul că majoritateapopulaţiei îşi doreşte punerea în funcţiune a Cinematografului Victoria. Pentru aceasta suntnecesare, însă, ample lucrări de reabilitare, modernizare şi amenajare. Asigurarea sustenabilităţiiinvestiţiei este dată de dubla funcţie a Cinematografului: centru multimedia şi spaţiuexpoziţional. Oferirea acestei din urmă facilităţi este importantă în contextul în care în Bârladsuprafaţa spaţiilor expoziţionale este foarte redusă.Activităţi principale - Reabilitarea Cinematografului Victoria;- Amenajarea cu mobilier specific;- Achiziţionarea de aparatură şi echipamente necesare pentru funcţionareaCinematografului;- Promovarea Cinematografului Victoria în rândul grupurilor ţintă.Buget estimat1 mil. euroSurse de finanţareBugetul LocalPosibili parteneriMediul de AfaceriPerioada de implementare 2010-2013161

Titlul proiectului27. Centru sportiv, terenuri tenis şi pavilion multifuncţional BârladScopul proiectuluiÎncurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime pentruantrenamente şi competiţiiObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;- Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente;- Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul municipiului Bârlad.Problema identificată Conform Direcţiei pentru Tineret şi Sport a Judeţului Vaslui, în municipiul Bârlad există 13asociaţii sportive înregistrate la Registrul sportiv judeţean, ramurile sportive abordate fiindextrem de variate: atletism, baschet, box, dans sportiv, fotbal, handbal, înot, lupte, rugby,sporturi de iarnă, şah, tenis, tir, volei, etc. Din categoriile de activităţi sportive existente, fotbalulşi tenisul (de câmp, badminton) sunt cel mai des desfăşurate în cadrul cluburilor.Majoritatea asociaţiilor sportive întâmpină însă problema lipsei infrastructurii pentrudesfăşurarea antrenamentelor şi organizarea de competiţii sportive. Un număr de 11 asociaţiisportive sunt înfiinţate în cadrul unor instituţii educaţionale, astfel încât pentru antrenamentesunt utilizate sălile de sport şi gimnastică din cadrul acestora. Condiţiile existente la nivelmunicipal permit, însă, cu greu realizarea unor performanţe sportive în orice domeniu.Activităţi principale - Amenajarea unei suprafeţe de 8.150 mp;- 6 terenuri de tenis;- 1 pavilion administrativ;- 1 teren de fotbal.Buget estimat1 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiDomeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turismpentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turisticePosibili parteneriMediul de afaceri localPerioada de implementare 2010-2013

Titlul proiectului28. Construirea unui bazin de înot – Şcoala Generală Nr. 2 „Vasile Pârvan”, B-dul PrimăveriiScopul proiectuluiCreşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad prin diversificarea posibilităţilor depetrecere a timpului liberObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber atât pentru turişti, cât şi pentrubârlădeni;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificatăConform sondajelor de opinie realizate în cadrul elaborării Strategiei de dezvoltare amunicipiului Bârlad, populaţia resimte lipsa posibilităţilor de petrecere a timpului liber. Având învedere faptul că slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber este resimţită detoate categoriile de vârstă, construirea unui bazin de înot în Bârlad ar reprezenta o măsură carear aduce îmbunătăţiri pentru toţi stakeholderii. În prezent, municipiul Bârlad deţine un ştrand,însă funcţionarea acestuia este posibilă doar pe perioada de vară.În acelaşi timp, construirea unui bazin de înot ar putea reprezenta un punct de atracţie turistică şipentru turişti, putând creşte durata medie de şedere a acestora în structurile de primire turisticăcu funcţiuni de cazare turistică din municipiul Bârlad.Activităţi principale - Construirea bazinului de înot;- Promovarea bazinului de înot în rândul populaţiei şi turiştilor.Buget estimat1 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiDomeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turismpentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turisticePosibili parteneriMediul de afaceri localPerioada de implementare 2014-2017163

Titlul proiectului29. Construire locuinţe sociale şi de serviciu în Zona Fabrica de CărămidăScopul proiectuluiDiminuarea tendinţei migraţioniste a forţei de muncă specializate din municipiul BârladObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a tinerilor specialişti;- Creşterea fondului de locuinţe din municipiul Bârlad cu 1,2%;- Reducerea numărului plecărilor cu reşedinţa sau domiciliul din municipiul Bârlad;- Reducerea numărului de emigrări din municipiul Bârlad în străinătate;Problema identificată În municipiului Bârlad există 25.199 locuinţe, din care 8.700 case la curte (34,5%) şi 16.499apartamente la bloc (65,5%). Numărul persoanelor pe o locuinţă se cifrează la 2,8 persoane înmunicipiul Bârlad, în timp ce la nivel naţional media este de 2,6 persoane. Nu aceasta este însăprincipala problemă care impune realizarea de noi locuinţe în Bârlad, ci mai curând plecareamasivă a populaţiei în localităţi care le oferă un trai mai bun. Implicaţiile migraţiei pot fi sesizatenu doar vis-à-vis de mediul economic, prin lipsa forţei de muncă calificate sau fluctuaţia forţei demuncă, ci şi asupra dezvoltării sociale, prin creşterea rate divorţialităţii, creşterea rateabandonului şcolar, creşterea rate infracţionalităţii, etc.Una din măsurile de stopare a migraţiei forţei de muncă din Bârlad o reprezintă şi construirea delocuinţe sociale şi de serviciu. În acest sens, o zonă oportună ar fi cea a Fabricii de Cărămidă, încare mai există un bloc ANL cu 80 de apartamente. Avantajul acestei locaţii este că, existânddeja un bloc ANL, racordarea noii construcţii la utilităţi va fi destul de facilă.Activităţi principale - Asigurarea terenului necesar amplasamentului;- Construcţia unui număr de 300 apartamente.Buget estimat10 mil. euroPrintr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizareaterenului (utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale.Investiţiile privind construcţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de statşi/sau bugete locale, precum şi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.Surse de finanţareFonduri guvernamentale, Programul De Construcţii Locuinţe Pentru Tineri, Destinate ÎnchirieriiPosibili parteneriAgenţia Naţională pentru LocuinţePerioada de implementare 2014-2020

Titlul proiectului30. Construire locuinţe ANLScopul proiectuluiDiminuarea tendinţei migraţioniste a tinerilor din municipiul BârladObiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire;- Creşterea fondului de locuinţe din municipiul Bârlad;- Reducerea numărului plecărilor cu reşedinţa sau domiciliul din municipiul Bârlad;- Reducerea numărului de emigrări din municipiul Bârlad în străinătate;Problema identificată În municipiului Bârlad există 25.199 locuinţe, din care 8.700 case la curte (34,5%) şi 16.499apartamente la bloc (65,5%). Numărul persoanelor pe o locuinţă se cifrează la 2,8 persoane înmunicipiul Bârlad, în timp ce la nivel naţional media este de 2,6 persoane. Nu aceasta este însăprincipala problemă care impune realizarea de noi locuinţe în Bârlad, ci mai curând plecareamasivă a populaţiei în localităţi care le oferă un trai mai bun. Implicaţiile migraţiei pot fi sesizatenu doar vis-à-vis de mediul economic, prin lipsa forţei de muncă calificate sau fluctuaţia forţei demuncă, ci şi asupra dezvoltării sociale, prin creşterea rate divorţialităţii, creşterea rateabandonului şcolar, creşterea rate infracţionalităţii, etc.Una din măsurile de stopare a migraţiei tinerilor din Bârlad o reprezintă şi construirea de locuinţeANL, unul din programele existente în prezent fiind cel al locuinţelor pentru tineri, destinateînchirierii. Acesta se adresează tinerilor cu vârste între 18-35 de ani, care nu îşi permit săcumpere un apartament sau să închirieze o locuinţă de pe piaţa liberă.Activităţi principaleEtapa 1 - Construirea unui număr de 120 de apartamente;Etapa 2 - Construirea unui număr de 240 de apartamente.Buget estimat15 mil. euroPrintr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizareaterenului (utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale.Investiţiile privind construcţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de statşi/sau bugete locale, precum şi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.Surse de finanţareFonduri guvernamentale, Programul De Construcţii Locuinţe Pentru Tineri, Destinate ÎnchirieriiPosibili parteneriAgenţia Naţională pentru LocuinţePerioada de implementare 2010-2017Etapa 1 – perioada 2010-2013;Etapa 2 – perioada 2014-2017.165

Titlul proiectului32. Amenajarea bazei de agrement ProdanaScopul proiectuluiCreşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad prin dezvoltarea infrastructurii deagrementObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitoriimunicipiului Bârlad, cât şi pentru turişti;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificatăPosibilităţile de petrecere a timpului liber a bârlădenilor, indiferent de vârstă, sunt foartelimitate. Gama activităţilor pe care le pot desfăşura locuitorii în timpul liber se limitează laplimbări, înot (strict pe perioada verii), vizitarea Grădinii Zoologice, vizionarea unor piese deteatru şi alte câteva acţiuni de acest fel. Lipseşte însă o zonă de agrement care să ofere atâtlocuitorilor, cât şi turiştilor, facilităţi sportive şi de relaxare. Având în vedere categoriile degrupuri ţintă, putem afirma că amenajarea unor zone de agrement ar duce şi la creştereaatractivităţii turistice a Bârladului la nivel judeţean şi chiar regional.Lacul Prodana ar fi una din locaţiile oportune pentru amenajarea unei baze de agrement înmunicipiul Bârlad. Situat în zona de sud a Bârladului, Lacul Prodana este zona cu cea mai scăzutăaltitudine din municipiu (8,9 m).Activităţi principale - Realizare sistem de iluminat public în cadrul zonei de agrement;- Amenajare cu mobilier urban: mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, etc.- Montare panouri informative;- Creare platformă de colectare deşeuri;- Amenajare loc de joacă pentru copii;- Amenajare zone de picnic;- Creare teren multifuncţional (tenis, fotbal, baschet);- Amenajare mese pentru tenis de masă;- Amenajare plajă.Buget estimat5 mil. EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiDomeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turismpentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turisticePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, Mediul de afaceriPerioada de implementare 2014-2017167

Titlul proiectului33. Amenajare bază de agrement „Balta Regiei”Scopul proiectuluiCreşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad prin dezvoltarea infrastructurii deagrementObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitoriimunicipiului Bârlad, cât şi pentru turişti;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificatăPosibilităţile de petrecere a timpului liber a bârlădenilor, indiferent de vârstă, sunt foartelimitate. Gama activităţilor pe care le pot desfăşura locuitorii în timpul liber se limitează laplimbări, înot (strict pe perioada verii), vizitarea Grădinii Zoologice, vizionarea unor piese deteatru şi alte câteva acţiuni de acest fel. Lipseşte însă o zonă de agrement care să ofere atâtlocuitorilor, cât şi turiştilor, facilităţi sportive şi de relaxare. Având în vedere categoriile degrupuri ţintă, putem afirma că amenajarea unor zone de agrement ar duce şi la creştereaatractivităţii turistice a Bârladului la nivel judeţean şi chiar regional. Balta Regiei este cunoscută,alături de Lacul Prodana, ca fiind zone potenţiale pentru dezvoltarea unei zone de agrementcare să ofere facilităţi tuturor categoriilor de vârstă.Activităţi principale - Realizare sistem de iluminat public în cadrul zonei de agrement;- Amenajare cu mobilier urban: mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, etc.- Montare panouri informative;- Creare platformă de colectare deşeuri;- Amenajare loc de joacă pentru copii;- Amenajare zone de picnic;- Creare teren multifuncţional (tenis, fotbal, baschet);- Amenajare mese pentru tenis de masă;- Amenajare plajă.Buget estimat2 mil. EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiDomeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turismpentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turisticePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, Mediul de afaceriPerioada de implementare 2018-2020

Titlul proiectului35. Pregătire profesională în vederea eficientizării activităţii Administraţiei Publice LocaleScopul proiectuluiCreşterea capacităţii organizaţionale prin îmbunătăţirea competenţelor funcţionarilor publici dinadministraţia publică a municipiului BârladObiective specifice - Creşterea numărului de funcţionari publici certificaţi în managementul proiectelor definanţare;- Creşterea numărului de funcţionari publici certificaţi în achiziţii publice;- Creşterea numărului de funcţionari publici certificaţi în ECDL;- Creşterea numărului de funcţionari publici cunoscători de limbi străine.Problema identificatăÎn dezvoltarea socio-economică a unei unităţi teritorial administrative o contribuţiesemnificativă o poate avea şi nivelul de dezvoltare a capacităţii administrative. În ciuda faptuluică legea nr.251/2006 menţionează că funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şiperfecţiona în permanenţă abilităţile şi de a urma cursuri de instruire profesională, la nivelnaţional jumătate din funcţionarii publici nu au urmat nici un curs de instruire, aproximativ unsfert au participat la un singur curs de instruire, iar 14% la două cursuri de acest gen.Conform Anexei nr. 2 la H.C.L.M nr.303 din 20.12.2005, Consiliul Local Bârlad este format din 13departamente, totalizând peste 100 de angajaţi.Activităţi principale - Specializarea funcţionarilor publici în managementul proiectelor de finanţare;- Specializarea funcţionarilor publici în achiziţii publice;- Cursuri de ECDL;- Cursuri de limbi străine.Buget estimat2 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţareProgramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii AdministrativeAxa prioritară - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politicipubliceDomeniul de intervenţie - Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionalePosibili parteneriConsiliul Judeţean VasluiPerioada de implementare 2010-2013

Titlul proiectului37. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socialăScopul proiectuluiCreşterea capacităţii de a realiza o dezvoltare locală durabilă (inclusiv a populaţiei de etnie romă)din municipiul BârladObiective specifice Dezvoltarea capacităţii, competenţelor, stimei de sine şi a suportului social pentrubârlădenii aparţinând grupurilor vulnerabile, astfel încât să crească şansele acestorpersoane de a participa în economia socială şi de a se integra şi menţine pe piaţa muncii; Iniţierea, consolidarea capacităţii, susţinerea şi promovarea a unor structuri ala economieisociale dezvoltate de grupurile vulnerabile, ca instrument flexibil şi durabil pentrudezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel local.Problema identificatăSituaţia grupurilor vulnerabile, precum romii, este deosebit de importantă în contextul integrăriieuropene. Municipiul Bârlad urmăreşte incluziunea aceastei etnii în comunitatea bârlădeană curespectarea drepturilor omului reglementate la nivel european, precum şi a principiului egalităţiide şanse.Activităţi principaleÎncheierea de parteneriate de colaborare în vederea pregătirii şi elaborării unor planuri dedezvoltare comunitară şi proiecte cu impact asupra populaţiei rome din localitatea Bârlad, ce vorpresupune: Desemnarea unor specialişti din cadrul organizaţiilor care să elaboreze împreunăplanuri şi proiecte asupra populaţiei rome bârlădene; Organizarea unor întâlniri de lucru cu factorii interesaţi de îmbunătăţirea situaţieiromilor din localitatea Bârlad; Elaborarea şi transmiterea, în parteneriat, a unor cereri de finanţare pentruîmbunătăţirea situaţiei comunităţii de romi; Acordarea de consultanţă în vederea creşterii performanţelor în accesarea proiectelorpentru îmbunătăţirea situaţiei romilor; Organizarea unor sesiuni de informare şi formare pentru liderii comunităţii romebârlădene; Organizarea, în parteneriat, a unor evenimente culturale şi sportive adresate romilor.Buget estimat0,50 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%.Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii socialeDomeniu major de intervenţie 6.1 – Dezvoltarea economiei socialePosibili parteneriAsociaţia Partida Romilor „Pro Europa” – Filiala judeţeană Vaslui, Consiliul Local MunicipalBârladPerioada de implementare 2009-2013

Fişe de proiectTitlul proiectului1. Extinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţi agroalimentareScopul proiectuluiSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut în sectorulagricol şi agroalimentarObiective specifice - Dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor;- Sprijinirea sectorului IMM din sectorul agricol şi agroalimentar;- Crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol şi agroalimentar;- Creşterea atractivităţii economice a municipiului Bârlad.Problema identificatăSectorul agricol este unul dintre sectoarele economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltarela nivelul judeţului Vaslui. Deşi suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui totalizează 401.182 ha(75,45% din suprafaţa fondului funciar), suprafaţa cultivată efectiv totaliza 205.374 ha, adică doarjumătate din suprafaţa disponibilă. De altfel, producţia medie la hectar a judeţului estesuperioară mediilor naţionale doar în cazul culturilor de grâu, pentru celelalte categorii de culturivalorile fiind mai scăzute. O problemă majoră este faptul că numărului companiilor carecompletează activităţile agricole cu procesarea produselor este destul de scăzut. În aceastăsituaţie, apariţia unor probleme/neînţelegeri între agricultori şi unităţile de procesare estefrecventă, motiv pentru care unele întreprinderi se orientează spre materia primă din import.Soluţia propusăPentru valorificarea potenţialului deţinut în sectorul agricol şi agroalimentar, proiectul propuneextinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţile agroalimentare. Este necesar săse pună la dispoziţia unităţilor economice din acest sector infrastructura necesară pentrudepozitarea şi procesarea produselor agricole.Grupuri ţintă - Întreprinderile active din sectorul agricol şi agroalimentar din judeţul Vaslui;- Populaţia municipiului Bârlad (69.049 persoane, la 1 ianuarie 2010).Activităţi principale - Delimitarea şi împrejmuire terenului necesar pentru extinderea Centrului;- Lotizarea terenului;- Extinderea reţelelor de utilităţi;- Amenajarea infrastructurii de acces;- Amenajarea căilor interne de circulaţie;- Amenajarea de noi spaţii de parcare;- Construcţia unui centru de depozitare a produselor agricole;- Promovarea oportunităţilor oferite de Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;- Promovarea companiilor incubate în rândul potenţialilor clienţi.Rezultate aşteptate - Teren cu utilităţile aferente şi căi de acces amenajat, disponibil pentru amplasare unităţiproductive;- Noi spaţii de parcare amenajate;- Creşterea numărului de firme din cadrul Centrului de Afaceri Tutova Bârlad;- Diversificarea activităţilor economice desfăşurate în cadrul Centrului de Afaceri;- Crearea de noi locuri de muncă;- Extinderea suprafeţei pe care îşi desfăşoară activitatea Centrul de Afaceri Tutova Bârlad;- 1 centru de depozitare a produselor agricole construit.Buget estimat5 mil. euro173

Titlul proiectului1. Extinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activităţi agroalimentareContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 50%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi localDomeniul major de intervenţie 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor deimportanţă regională şi localăParteneriat Public - Privat;Posibili parteneriMediul de afaceri local, Consiliul Judeţean Vaslui;Perioada de implementare 2013-2016SustenabilitateCheltuielile de funcţionare şi întreţinere a centrului vor fi suportate din bugetul local şi din taxeleîncasate pentru utilizarea facilităţilor oferite de centru.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneCoerenţa cu strategia dedezvoltare a municipiuluiBârladStrategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene.Obiectiv specific: Prosperitate economică . Promovarea unei economii prospere, inovative,riguroase, competitive şi eco-eficiente, care furnizează standarde înalte de viaţă şioportunităţi de angajare deplină şi de înaltă calitate pe tot cuprinsul UE;Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013Prioritate 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pecunoaştere;Prioritatea 5: Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013Prioritate 2. Sprijinirea afacerilor.Strategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020Obiectiv strategic: Dezvoltarea activităţilor economice din judeţul Vaslui, prin valorificareasuperioară a resurselor de care dispune, inclusiv a resurselor de energie alternativăPlanul de acţiune sectorial „Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri”Măsura 4.1. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor localeDocumente necesare - Cerere Finanţare- Documente statutare- Plan Urbanistic de Detaliu (PUD)- Studiu Fezabilitate- Proiect execuţie- Autorizaţie construcţie- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

Titlul proiectului2. Extinderea şi reabilitarea canalizării menajere şi pluviale în Municipiul BârladScopul proiectuluiModernizarea şi extinderea infrastructurii reţelelor de utilităţi edilitare de bază din municipiulBârlad în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor şi protecţiei mediului înconjurător.Obiective specifice - Extinderea canalizării menajere şi pluviale în municipiul Bârlad;- Redimensionarea reţelei de canalizare menajeră şi pluvială;- Îmbunătăţirea accesului populaţiei municipiului Bârlad la utilităţile edilitare de bază;- Creşterea gradului de epurare a apelor uzate;- Creşterea ponderii populaţiei deservite de staţia de epurare.Problema identificatăMunicipiul Bârlad întâmpină dificultăţi majore vis-à-vis de infrastructura tehnico-edilitară, înciuda investiţiilor realizate în ultimii ani. Conform datelor statistice din anul 2009, lungimeasimplă a reţelei de canalizare a municipiului Bârlad este de 251 km. Din aceasta, însă, 78,5% dinare o durată de exploatare de peste 25 ani, 9,9% o vechime de la 16 la 25 ani, 4,8% o vechime de6-15 ani şi 6,8% o vechime de maximum 5 ani.În cartierul Munteni există doar 5.610 m de canalizare, acoperind aproximativ 36,5% dinlungimea străzilor orăşeneşti din această zonă. În cartierul Podeni situaţia este ceva mai gravă,lungimea reţelei de canalizare fiind de 2.820 m, reprezentând circa 17% din lungimea totală astrăzilor. Şi în zona de sud a Municipiului Bârlad sunt necesare investiţii în reabilitarea şiextinderea infrastructurii de canalizare. Spre exemplu, artera principală din Complexul Şcolar –Şoseaua Tecuciului – are o reţea de canalizare de 1.300 m, acoperind aproximativ 70% dinreţeaua stradală.Problema ţine nu doar de insuficienta extindere a reţelei de canalizare din aceste zone, ci şi devechimea conductelor, majoritatea având peste 25 de ani de exploatare. Aceeaşi situaţie esteîntâmpinată şi în ceea ce priveşte infrastructura de furnizare a apei potabile, conductele având ovechime de peste 25 de ani, fapt ce cauzează numeroase pierderi.Soluţia propusăProiectul de faţă propune continuarea investiţiilor în extinderea şi reabilitarea canalizăriimenajere şi pluviale din Municipiul Bârlad, în special din cartierele / zonele în care lungimeareţelei de canalizare are preponderent o vechime mai mare de 25 de ani. De asemenea, se vaavea în vedere reţeaua de furnizare a apei potabile şi retehnologizarea staţiei de epurare.Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Bârlad (69.049 persoane la 1 ianuarie 2010);- Mediul de afaceri local;- Instituţiile publice;Activităţi principaleEtapa 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare:- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă;- Reabilitarea reţelei de canalizare;- Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate.Etapa 2 - Canalizare menajeră şi pluvială Munteni - Podeni (26.000 ml);Etapa 3 - Canalizare menajeră şi pluvială Şoseaua Tecuciului (2.100 ml).Rezultate aşteptate - Reţeaua de apă potabilă reabilitată;- Staţia de epurare a apelor uzate retehnologizată;- Minim 28.100 m de reţea de canalizare reabilitată;175

Titlul proiectului2. Extinderea şi reabilitarea canalizării menajere şi pluviale în Municipiul Bârlad- Grad de epurare a apelor uzate de 100%.Buget estimat26 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştereDomeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanăSub-domeniul: Centre urbanePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Aquavas VasluiPerioada de implementare 2011-2013SustenabilitateDupă finalizarea proiectului, infrastructura nou creată va intra în administrarea operatoruluiregional de apă-canal care va asigura şi furnizarea serviciilor aferente. Din punct de vederefinanciar, încasările de la populaţie vor creşte, ca urmare a creşterii numărului de consumatori,iar deficitul financiar datorat pierderilor de apă potabilă pe traseul reţelei va fi redus foarte mult.Coerenţa cu politicileStrategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Românieieuropene, naţionale,Obiectiv specific: Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzatăregionale, judeţeneprin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbanepână în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilorde apă/apă uzată.Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013Prioritate 1 - Infrastructura şi mediulMăsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediuMăsura 1.8 - Reabilitare urbanăStrategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020Obiectiv strategic: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, în vedereaîmbunătăţirii accesibilităţii judeţului Vaslui şi a creşterii calităţii vieţiiCoerenţa cu strategia dedezvoltare a municipiuluiBârladPlanul de acţiune sectorial „Infrastructură”Măsura 2.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitareDocumente necesare - Studii de fezabilitate;- Proiect tehnic;- Cerere de finanţare;- Precontracte cu viitorii clienţi (opţional).

Titlul proiectului3. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din municipiul BârladScopul proiectuluiÎmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Bârlad prin reabilitarea şi modernizarea infrastructuriide transport şi a infrastructurii conexeObiective specifice - Creşterea gradului de modernizare a străzilor orăşeneşti cu minim 10%;- Îmbunătăţirea aspectului general al municipiului Bârlad;- Creşterea atractivităţii municipiului Bârlad pentru desfăşurarea activităţilor economice;- Reducerea timpului de deplasare rutieră prin evitarea traversării zonelor urbane;- Creşterea siguranţei rutiere;- Reducerea poluării municipiului Bârlad- Reducerea efectelor negative ale traficului asupra clădirilor din interiorul Bârladului.Problema identificatăStarea proastă a infrastructurii rutiere este una din principalele probleme ale municipiului Bârlad,având consecinţe majore atât de ordin economic, cât şi de ordin social sau chiar estetic. Din 120km de străzi orăşeneşti, doar un procent de 45% (54 km) intră în categoria străzilor orăşeneştimodernizate. Din acest punct de vedere, Bârladul este municipiul cu cea mai scăzută pondere astrăzilor orăşeneşti modernizate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.Distribuţia pe tipuri de îmbrăcăminţi a străzilor orăşeneşti din Bârlad arată că un procent de38,2% din reţeaua stradală este de asfalt. 13,4% din străzile orăşeneşti sunt din beton, 17,9% dinpavaj, 13,7% din balast şi 16,8% din pământ. Cartierele care înregistrează cea mai proastăsituaţie a infrastructurii rutiere din punctul de vedere cal calităţii îmbrăcăminţilor sunt: ComplexŞcolar, Munteni, Podeni şi Crâng. În cadrul acestora ponderea străzilor de pavaj, balast şipământ este cuprinsă între 70,2% şi 56,1%.Pe de o parte, bârlădenii simt şi lipsa unei şosele ocolitoare. În această situaţie, traficul greutranzitează oraşul prin zona centrală, producând un disconfort maxim locuitorilor atât din pricinapoluării aerului, cât şi a poluării fonice. Tranzitul traficului de mare tonaj prin zonele populate areefecte şi asupra rezistenţei construcţiilor, dar şi asupra rezistenţei reţelei stradale.Soluţia propusăProblemele legate de infrastructura rutieră ce intră în administrarea municipiului se pot rezolvaprin accesarea de fonduri nerambursabile pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare şimodernizare a străzilor orăşeneşti, dar şi pentru construirea unei şosele ocolitoare a Bârladului.Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Bârlad (69.049 persoane la 1 ianuarie 2010);- Mediul de afaceri local;- Instituţiile publice.Activităţi principale Etapa 1 Reabilitarea şi modernizarea străzilor din cartierele: Deal II, Ţuguiata II, Bariera Puieşti,Complex Şcolar, Trestiana, Extinderea Cartierului Complex Şcolar; Realizarea variantei de ocolire a Municipiului Bârlad:- Construirea variantei rutiere ocolitoare;- Construirea reţelei de bretele rutiere;- Construirea zonelor de parcare pentru vehicule cu gabarit mare;- Construirea zonelor de servicii;- Construirea sistemelor de indicatoare rutiere şi de orientare;177

Titlul proiectului3. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din municipiul Bârlad- Sistem modern de management al traficului;- Sistem de siguranţă rutieră.Etapa 2 - Reabilitarea, modernizarea şi supralărgirea B-dlui Epureanu, Str. Vasile Pârvan, B-dluiRepubliciiEtapa 3 - Asfaltarea B-dlui Republicii (7.650 ml)Etapa 4 - Reabilitarea şi modernizarea străzilor din cartierelor Munteni - Podeni (24.500 ml)Etapa 5 - Reparaţie prin aşternere de covor asfaltic în municipiul Bârlad - etapa finală cartiere decase şi zone de blocuri (120.000 mp)Rezultate aşteptate -Buget estimat123 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (valabil pentru POR 2007-2013).Surse de finanţareProgramul Operaţional Sectorial TransportAxa prioritară 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afaraaxelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transportDomeniu de intervenţie 2.1 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionaleProgramul Operaţional Regional2007-2013Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transportDomeniul de intervenţie 2.1 – Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străziurbane-inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor ocolitoarePosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, CNADNRPerioada de implementare 2010-2017Etapa 1-3 - perioada 2010 – 2013;Etapa 4-5 - perioada 2014 – 2017.SustenabilitateModernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere înseamnă reducere costurilor de întreţinere aacestora în comparaţie cu situaţia dinainte de modernizare. De altfel, cheltuielile pentruactivităţile de reparare periodică vor fi nule în perioada pentru care se va solicita garanţie de laconstructor.Coerenţa cu politicileeuropene, naţionale,regionale, judeţeneAvând în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă careabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea unimpact pozitiv şi asupra bugetului local.Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii EuropeneObiective generale şi ţinte cheie:- Reducerea emisiilor poluante din domeniul transporturilor până la nivele careminimizează efectele asupra sănătăţii umane si/sau a mediului.- Înjumătăţirea deceselor din transportul rutier până în 2010, comparativ cu 2000.Acţiuni- Având ca scop înjumătăţirea numărului deceselor cauzate de accidentele rutiere, ca sireducerea numărului celor răniţi în traficul rutier, se va urmări creşterea siguranţei rutiereprin îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor […].

Titlul proiectuluiCoerenţa cu strategia dedezvoltare a municipiuluiBârlad3. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din municipiul BârladStrategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizont 2013: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să facilitezemişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şiinternaţional, în conformitate cu standardele europene.Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013Prioritate 1 - Infrastructura şi mediulMăsura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutierStrategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020Plan sectorial de acţiune „Infrastructură”Măsura 2.1. Modernizarea principalelor rute de transport rutierMăsura 2.2. Construirea rutelor de ocolire a oraşelorMăsura 2.6. Creşterea siguranţei rutierePlanul de acţiune sectorial „Infrastructură”Măsura 2.1. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiereDocumente necesare Studii de fezabilitate; Studiu al impactului asupra mediului; Studiu de trafic; Proiect tehnic;- Cereri de finanţare;179

Titlul proiectului4. Extindere şi modernizare cantină de ajutor socialScopul proiectuluiÎmbunătăţirea standardelor de viaţă a persoanelor defavorizate din municipiul BârladObiective specifice - Creşterea capacităţii totale a cantinei de ajutor social;- Creşterea numărului de beneficiari zilnici ai cantinei de ajutor social;- Creşterea suprafeţei utile a cantinei de ajutor social.Problema identificatăÎn judeţul Vaslui există, conform Institutului Naţional de Statistică, un număr de 4 cantine deajutor social, având o capacitate totală de 470 locuri în anul 2009. Faţă de anul precedent,capacitatea cantinelor de ajutor social din judeţ a suferit o scădere de 22%. De altfel, în intervalul2000-2009, creşterea medie anuală a capacităţii cantinelor de ajutor social a fost negativă(- 11,8%). Capacitatea medie a unei cantine de ajutor social din judeţul Vaslui (118 locuri) esteinferioară mediei regionale (217 locuri) şi naţionale (207 locuri).Numărul mediu zilnic de beneficiari ai cantinelor de ajutor social a fost de 341 persoane în anul2009, ceea ce înseamnă că numărul de beneficiari pe cantină a fost de aproximativ 85 persoane.Această valoare este cu mult cu numărul mediu zilnic de beneficiari ai cantinelor de ajutor socialdin Regiunea Nord-Est (127 persoane) ori chiar de la nivel naţional (151 persoane).Astfel, atâtdatorită capacităţii totale scăzute, cât şi datorită numărului redus de beneficiari ai cantinelor seimpune dezvoltarea acestora la nivelul întregului judeţ, şi implicit la nivelul municipiului Bârlad.Soluţia propusăPentru creşterea capacităţii totale a cantinei de ajutor social din Bârlad şi a numărului debeneficiari zilnici ai acesteia soluţia este extinderea spaţiului util în care îşi desfăşoară activitateacantina.Grupuri ţintă - Personalul angajat în cadrul cantinei;- Categoriile de beneficiari ai cantinei de ajutor social: şomeri, bătrâni, beneficiari de ajutorsocial, invalizii, bolnavii cronici, etc.Activităţi principale - Extinderea construcţiei cantinei de ajutor social;- Achiziţionarea de mobilier specific;- Achiziţionarea de aparatură necesară desfăşurării activităţii în cadrul cantinei.Rezultate aşteptate - 100 beneficiari zilnici ai cantinei de ajutor social;- Mobilier nou achiziţionat;- Aparatură nouă achiziţionată.Buget estimat1 mil. euroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii socialeDomeniul de intervenţie 3.2 – Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii serviciilor socialePosibili parteneriConsiliul Judeţean VasluiPerioada de implementare 2010-2013SustenabilitateUlterior implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi cele pentru desfăşurareaactivităţilor vor fi susţinute din bugetul local.Coerenţa cu politicileStrategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene

Titlul proiectuluieuropene, naţionale,regionale, judeţeneCoerenţa cu strategia dedezvoltare a municipiuluiBârladDocumente necesare - Cerere Finanţare- Plan tehnic- Autorizaţie construcţie.4. Extindere şi modernizare cantină de ajutor socialObiectiv principal: promovarea unei societăţi democratice, sigure şi juste care ţine cont deincluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveşte drepturilefundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combatădiscriminarea în toate formele ei.Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziuneasocială prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şiasigurarea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile.Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013Prioritate 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şiîntărirea capacităţii administrative, sub-prioritatea 4.3.3. Promovarea incluziunii sociale.Strategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020Obiectiv strategic: Creşterea ocupării şi a incluziunii socialePlanul de acţiune sectorial „Dezvoltare socială”Măsura 5.3. Dezvoltarea serviciilor sociale181

Titlul proiectului5. Amenajarea bazei de agrement ProdanaScopul proiectuluiCreşterea atractivităţii turistice a municipiului Bârlad prin dezvoltarea infrastructurii deagrementObiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitoriimunicipiului Bârlad, cât şi pentru turişti;- Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi;- Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în municipiul Bârlad;- Crearea de noi locuri de muncă.Problema identificatăPosibilităţile de petrecere a timpului liber a bârlădenilor, indiferent de vârstă, sunt foartelimitate. Gama activităţilor pe care le pot desfăşura locuitorii în timpul liber se limitează laplimbări, înot (strict pe perioada verii), vizitarea Grădinii Zoologice, vizionarea unor piese deteatru şi alte câteva acţiuni de acest fel. Lipseşte însă o zonă de agrement care să ofere atâtlocuitorilor, cât şi turiştilor, facilităţi sportive şi de relaxare. Având în vedere categoriile degrupuri ţintă, putem afirma că amenajarea unor zone de agrement ar duce şi la creştereaatractivităţii turistice a Bârladului la nivel judeţean şi chiar regional.Soluţia propusăLacul Prodana ar fi una din locaţiile oportune pentru amenajarea unei baze de agrement înmunicipiul Bârlad. Situat în zona de sud a Bârladului, Lacul Prodana este zona cu cea mai scăzutăaltitudine din municipiu (8,9 m).Activităţi principale - Realizare sistem de iluminat public în cadrul zonei de agrement;- Amenajare cu mobilier urban: mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, etc.- Montare panouri informative;- Creare platformă de colectare deşeuri;- Amenajare loc de joacă pentru copii;- Amenajare zone de picnic;- Creare teren multifuncţional (tenis, fotbal, baschet);- Amenajare mese pentru tenis de masă;- Amenajare plajă.Rezultate aşteptate - Sistem de iluminat public realizat;- Minim 2 panouri informative montate;- 1 platformă de colectare a deşeurilor;- 1 loc de joacă pentru copii;- 1 zonă amenajată pentru picnic;- 1 teren multifuncţional;- 5 mese pentru tenis de masă;- 1 plajă.Buget estimat5 mil. EuroContribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile estede 2%Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiDomeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turismpentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

Titlul proiectului5. Amenajarea bazei de agrement ProdanaPosibili parteneriConsiliul Judeţean Vaslui, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, Mediul de afaceriPerioada de implementare 2014-2017SustenabilitateSustenabilitatea financiară va fi asigurată ulterior finalizării implementării proiectului atât prinfinanţare de la bugetul local, cât şi prin venituri proprii, proiectul fiind unul generator de venituri.Trebuie avut însă în vedere faptul că amenajarea zonelor de agrement are potenţialul atrageriiunui număr mai ridicat de turişti şi creşterii duratei medii de şedere şi, prin acestea, spoririiveniturilor bugetului local.Coerenţa cu politicileStrategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Românieieuropene, naţionale,Orizonturi 2013-2020-2030 - Axa prioritară tematică (v) - Dezvoltarea durabila siregionale, judeţenepromovarea turismului;Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026Obiectiv: Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiilesale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate înprezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare.Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013Prioritate 3 - TurismMăsura 3.1 - Investiţii în turismMăsura 3.2 - Promovarea potenţialului turisticStrategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020Obiectiv strategic: Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic localCoerenţa cu strategia dedezvoltare a municipiuluiBârladPlanul de acţiune sectorial „Turism”Măsura 6.3. Maxima valorificare a resurselor turisticeDocumente necesare - Cerere finanţare- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului- Proiect execuţie- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).183

II.5. COERENŢA CU POLITICILE EUROPENE ŞI NAŢIONALEŞI CONTRIBUŢIA LA OBIECTIVELE ORIZONTALE185

Coerenţa cu politicile existenteStrategia de dezvoltare a municipiuluiBârla în perioada 2009-2020 asigură, prinobiectivele propuse, corespondenţa cupoliticile comunitare, naţionale,regionale şi judeţene prezente.Obiectivul general al strategiei estecreşterea atractivităţii municipiuluiBârlad pentru diminuarea fenomenuluide migraţie a resurselor umane, un primobiectiv strategic în acest sens fiind chiarîmbunătăţirea aspectului şifuncţionalităţii municipiului. Prin acestobiectiv este asigurată concordanţa cuStrategia de dezvoltare economicosocialăa judeţului Vaslui, cu orizontul detimp 2013-2020, direcţia II.4 fiindmodernizarea, armonizarea şirespectarea regulamentelor deurbanism.Reabilitarea urbană este vizată şi înStrategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013, unul din obiective fiindatragerea investitorilor şi turiştilor străinişi creşterea standardelor de viaţă alocuitorilor prin îmbunătăţirea imaginiimediului urban. De asemenea, unuldintre principalele obiective pentru anul2013 din cadrul Strategiei Naţionalepentru Dezvoltare Durabilă a României,Orizonturi 2013-2020-2030 este„Sprijinirea dezvoltării economice şisociale echilibrate teritorial şi durabile aregiunilor României corespunzătornevoilor şi resurselor lor specifice princoncentrarea asupra polilor urbani decreştere; îmbunătăţirea condiţiilorinfrastructurale şi a mediului de afaceripentru a face din regiunile României, înspecial cele rămase în urmă, locuri maiatractive pentru a locui, a le vizita, ainvesti şi a munci.”Un alt obiectiv al Strategiei de dezvoltarea municipiului Bârlad în perioada 2009-2020 este îmbunătăţirea infrastructuriirutiere şi tehnico-edilitare. În acelaşitimp, unul dintre obiectivele strategiceale judeţului Vaslui este îmbunătăţireaaccesibilităţii judeţului Vaslui şi alocalităţilor componente.Strategia Naţională pentru DezvoltareDurabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 îşi propune, de asemenea, oserie de obiective în domeniulinfrastructurii: Îmbunătăţirea calităţii şi accesuluila infrastructura de apă şi apăuzată prin asigurarea serviciilor dealimentare cu apă şi canalizare înmajoritatea zonelor urbane pânăîn 2015 şi stabilirea structurilorregionale eficiente pentrumanagementul serviciilor deapă/apă uzată; Promovarea unui sistem detransporturi în România care săfaciliteze mişcarea în siguranţă,rapidă şi eficientă a persoanelor şimărfurilor la nivel naţional şiinternaţional, în conformitate custandardele europene.Prioritatea 2 din cadrul Planului Naţionalde Dezvoltare 2007-2013 esteDezvoltarea şi modernizareainfrastructurii de transport, în scopulasigurării unei infrastructuri de transportextinse, moderne şi durabile.Este asigurată însă şi coerenţa strategieide dezvoltare a Bârladului cu Strategiade Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013, măsura 1.1. din cadrul acesteiafiind modernizarea infrastructurii localeşi regionale de transport rutier.De asemenea, unul dintre obiectivelegenerale ale Strategiei de dezvoltaredurabilă a Uniunii Europene esteexistenţa unui sistem de transportsatisface nevoile economice, sociale şide mediu ale societăţii, minimizândimpactul nedorit asupra economiei,societăţii şi mediului.Strategia de dezvoltare a municipiuluiBârlad în perioada 2009-2020 urmăreşteşi creşterea eficienţei serviciilorpublice. Îmbunătăţirea calităţiiserviciilor publice este vizată şi deStrategia de dezvoltare economicosocialăa judeţului Vaslui, cu orizontul detimp 2013-2020, direcţia II.3 fiinddezvoltarea serviciilor publice şiîmbunătăţirea calităţii acestora. Acestobiectiv este coerent şi cu direcţiileschiţate de Strategia Naţională pentruDezvoltare Durabilă a României,Orizonturi 2013-2020-2030, aceastapropunându-şi reducerea decalajuluiexistent faţă de alte state membre aleUE cu privire la infrastructura de mediu,atât din punct de vedere cantitativ cât şicalitativ, prin dezvoltarea unor serviciipublice eficiente în domeniu, conformeconceptului de dezvoltare durabilă şi curespectarea principiului «poluatorulplăteşte».

Un alt obiectiv din cadrul Strategiei dedezvoltare a municipiului Bârlad înperioada 2009-2020 este îmbunătăţireaofertei locale de locuri de muncă. Înacelaşi timp, direcţia strategică 1 aStrategiei de dezvoltare economicosocialăa judeţului Vaslui, cu orizontul detimp 2013-2020 este sporirea număruluide locuri de muncă pentru reducereaşomajului şi creşterea nivelului de trai allocuitorilor.Obiectivul de îmbunătăţire a ofertei delocuri de muncă se află în concordanţăcu Prioritatea 4 din cadrul PlanuluiNaţional de Dezvoltare 2007-2013:dezvoltarea resurselor umane,promovarea ocupării şi incluziunii socialeşi întărirea capacităţii administrative.Obiectivul general al acestei priorităţi îlconstituie dezvoltarea capitalului umanşi creşterea competitivităţii acestuia pepiaţa muncii, prin asigurareaoportunităţilor egale de învăţare pe totparcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţea muncii moderne, flexibile şi inclusivecare să conducă, până în 2015, laintegrarea durabilă pe piaţa muncii a900.000 persoane.Strategia Naţională pentru DezvoltareDurabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 are, de asemenea, unobiectiv cheie legat de oferta de locuride muncă, vizând prosperitateaeconomică, prin promovareacunoaşterii, inovării şi competitivităţiipentru asigurarea unor standarde deviaţă ridicate şi unor locuri de muncăabundente şi bine plătite.Obiectivul 5 din cadrul Strategiei dedezvoltare a municipiului Bârlad înperioada 2009-2020 este valorificareapotenţialului turistic al municipiului.Acest obiectiv este concordant cupoliticile judeţene, regionale şinaţionale. Astfel, direcţia III.4 dinStrategia de dezvoltare economicosocialăa judeţului Vaslui cu orizontul detimp 2013-2020 este dezvoltareaturismului prin modernizareainfrastructurii de acces spre obiectiveleculturale şi turistice, reabilitareaobiectivelor culturale şi turistice,amenajarea corespunzătoare aobiectivelor culturale şi turistice şipromovarea adecvată a valorilor cupotenţial turistic ale judeţului.De asemenea, axa prioritară tematicădin cadrul Strategiei Naţionale pentruDezvoltare Durabilă a României,Orizonturi 2013-2020-2030 se referă ladezvoltarea durabilă şi promovareaturismului.Este asigurată coerenţa prezenteistrategii şi cu Planul Naţional deDezvoltare 2007-2013 prin obiectivulspecific „Valorificarea potenţialuluituristic şi cultural al regiunilor şicreşterea contribuţiei acestor domenii ladezvoltarea regiunilor” din cadrulPriorităţii 6. Diminuarea disparităţilor dedezvoltare între regiunile ţării.Turismul este o prioritate şi în cadrulStrategiei de Dezvoltare RegionalăNord-Est 2007-2013 (Prioritatea 3),obiectivul acesteia fiind realizarea deinvestiţii şi dezvoltarea de noi serviciituristice în vederea valorificăriipotenţialului turistic regional.Bineînţeles, este asigurată coerenţa şi cuPlanul Regional de Acţiune pentru TurismNord-Est 2008-2013, a cărui obiectivprincipal este dezvoltarea turisticădurabilă, creşterea competitivităţii şiatractivităţii turistice a Regiunii Nord-Estprin valorificarea patrimoniului natural şiantropic şi creşterea calităţii produselorşi serviciilor turistice.Un alt obiectiv al Strategiei de dezvoltarea municipiului Bârlad, perioada 2009-2020 este îmbunătăţirea condiţiilor demediu. Acest aspect este regăsit şi înstrategia judeţeană de dezvoltare, unuldintre obiectivele vizate fiind chiarîmbunătăţirea condiţiilor de mediu şiprotejarea mediului înconjurător.Strategia se află în concordanţă şi cuPrioritatea 1 – Infrastructură şi mediu dincadrul Strategiei de Dezvoltare RegionalăNord-Est 2007-2013, prin următoarelemăsuri: Măsura 1.4 - Reabilitarea şimodernizarea infrastructurii de mediu,Măsura 1.5 - Dezvoltarea infrastructuriienergetice.De asemenea, prioritatea 3 din cadrulPlanului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 este protecţia şi îmbunătăţireacalităţii mediului, în conformitate cunevoile economice şi sociale aleRomâniei, conducând astfel laîmbunătăţirea semnificativă a calităţiivieţii prin încurajarea dezvoltăriidurabile.Nu în ultimul rând, unul dintreobiectivele principale ale Strategiei dedezvoltare durabilă a Uniunii Europeneeste Protecţia mediului. Protejareacapacităţii Pământului de a menţineviaţa în toată diversitatea ei, respectarealimitelor resurselor naturale ale planetei187

şi asigurarea unui înalt nivel de protecţieşi îmbunătăţire a calităţii mediului.Prevenirea şi reducerea poluării mediuluişi promovarea producţiei şi consumuluidurabile, pentru a determina distrugerealegăturii dintre creşterea economică şidegradarea mediului.Strategia de dezvoltare a municipiuluiBârlad în perioada 2009-2020 vizează şidezvoltarea activităţilor şi ainfrastructurii culturale. Importanţasectorului cultural reiese şi din Strategiade dezvoltare economico-socială ajudeţului Vaslui cu orizontul de timp 2013-2020, aceasta propunându-şiîndeplinirea a trei obiective principale însectorul cultural: îmbunătăţireacondiţiilor în care funcţioneazăinstituţiile de cultură din judeţul Vaslui,atragerea publicului larg spre activităţileculturale şi promovarea turistică avalorilor culturale vasluiene.Este asigurată coerenţa şi cu Strategia deDezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013care propune reabilitarea obiectivelorturistice ce aparţin patrimoniuluicultural, istoric, ecumenic, dar şiorganizarea de târguri, expoziţiimuzeale, etnografice şi manifestăriculturale, festivaluri, acţiuni şi campaniide promovare integrată a produsuluituristic local şi regional şi sprijinireaparticipării la acest tip de evenimente peplan intern şi internaţional. Aspectuldiversităţii culturale nu este omis nici dinStrategia Naţională pentru DezvoltareDurabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 care îşi propune crearea unuicadru legislativ, instituţional şiparticipativ modern pentru reducereariscurilor de sărăcie şi excluziune socială,promovarea coeziunii sociale, egalităţiide şanse şi diversităţii culturale, precumşi pentru gestionarea responsabilă afenomenelor demografice şi migraţiei.Şi Strategia de dezvoltare durabilă aUniunii Europene are în vedere domeniulcultural, unul dintre obiectiveleoperaţionale ale acesteia fiindasigurarea unui nivel ridicat al coeziuniisociale şi teritoriale la nivelul UE şi înStatele Membre, ca şi respectul pentrudiversitatea culturală.Implicarea societăţii civile şi a mediuluide afaceri în procesul decizional şi înrezolvarea problemelor locale este unalt obiectiv al Strategiei de dezvoltare amunicipiului Bârlad în perioada 2009-2020.Şi Strategia de dezvoltare economicosocialăa judeţului Vaslui cu orizontul detimp 2013-2020 vizează îmbunătăţireacomunicării dintre mediul de afaceri şiautorităţile publice, în scopul spoririinumărului de locuri de muncă pentrureducerea şomajului şi creştereanivelului de trai al locuitorilor.Strategia Naţională pentru DezvoltareDurabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 pune, de asemenea, accentulpe importanţa implicării societăţii civileşi a mediului de afaceri în rezolvareaproblemelor locale. Astfel, întreobiectivele propuse în cadrul acestuidocument sunt şi: Cultivarea uneisocietăţi deschise şi democratice,Informarea şi implicarea activă acetăţenilor în procesul decizional şiimplicarea mediului de afaceri şi apartenerilor sociali.Unul dintre principiile directoarepropuse de Strategia de dezvoltaredurabilă a Uniunii Europene estegarantarea dreptului cetăţenilor privindaccesul la informaţie şi asigurareaaccesului la justiţie. Dezvoltareacanalelor potrivite pentru consultarea şiparticiparea tuturor părţilor interesate şia asociaţiilor.Un ultim obiectiv al prezentei strategiieste dezvoltarea capacităţiiadministrative a Primăriei MunicipiuluiBârlad. Acesta este şi unul dintreobiectivele Strategiei de dezvoltareeconomico-socială a judeţului Vaslui cuorizontul de timp 2013-2020.De asemenea, una dintre direcţiilestrategice din cadrul Strategiei deDezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013este dezvoltarea resurselor umane şi aserviciilor sociale. În cadrul acesteipriorităţi, măsura 5.6 este întărireacapacităţii administrative şieficientizarea managementuluifondurilor structurale.Dezvoltarea resurselor umane,promovarea ocupării şi incluziunii socialeşi întărirea capacităţii administrativereprezintă prioritatea 4 din cadrulPlanului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 . Unul dintre obiectivele acesteipriorităţi este îmbunătăţirea furnizăriiserviciilor publice în scopul dezvoltăriisocio-economice durabile, diminuăriidisparităţilor şi asigurării unei buneguvernări.

Contribuţia la obiectivele orizontaleAcţiunile propuse în cele 9 planuri sectoriale de acţiune sunt realizate în concordanţă cu prevederile comunitare şi naţionale vis-àvisde obiectivele orizontale: dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaţională.Egalitatea de şanse. Acest obiectiv orizontal presupune a nu se realiza nicio deosebire, restricţie sau preferinţă, indiferent de:rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronicănecontagioasă, infectare HIV, etc.Strategia de dezvoltare a municipiului Bârlad în perioada 2009-2020 respectă, prin intervenţiile propuse, egalitatea de şanse abârlădenilor. Prin implementarea strategiei se va asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi în toate instituţiile publice, va creştecoeziunea socială şi se vor îmbunătăţi serviciile sociale pentru populaţia defavorizată.Unul dintre proiectele strategiei se referă la înfiinţarea de piste pentru biciclete, facilitându-se astfel utilizarea şi a altor mijloace detransport în afara autoturismelor. De asemenea, prin extinderea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare se asigură accesul întregiipopulaţii din Bârlad la servicii de calitate. Mai mult decât atât, prin introducerea unor noi rute de transport în comun acolo unde nuexistă în prezent se previne izolarea unor grupuri de locuitori.Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal important în comunitatea europeană, având trei dimensiuni principale –ecologică, economică şi socială.Strategia de dezvoltare a municipiului Bârlad în perioada 2009-2020 respectă în planurile sectoriale de acţiune principiile dezvoltăriidurabile. În primul rând, în secţiunea Mediu strategia de dezvoltare propune extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şitransport al deşeurilor, modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate şi susţinerea reducerii consumului de energie, toateacestea ducând la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din municipiu. Reducerea nivelului de poluare din Bârlad se va produce şi caurmare a unor acţiuni din cadrul altor secţiuni ale strategiei. Spre exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi amanagementului traficului rutier din Bârlad se va reduce noxele cauzate de transport şi impactul acestora asupra mediuluiînconjurător. De asemenea, un impact pozitiv asupra dezvoltării durabile a municipiului Bârlad o va avea şi achiziţionarea unormijloace de transport public în comun ecologice.Nu trebuie omis nici impactul pozitiv pe care îl are modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, ca urmare a acestui proiecturmând a se diminua pierderile din sistem. Contribuţia Strategiei de dezvoltare a municipiului Bârlad în perioada 2009-2020 ladezvoltarea durabilă se realizează şi prin proiecte ce ţin de domeniul socio-economic: stimularea inovaţiilor tehnologice, atragereainvestitorilor, conservarea patrimoniului cultural existent, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea condiţiile defurnizare a serviciilor medicale, perfecţionarea cadrelor medico-sanitare, etc.Strategia de dezvoltare a municipiului Bârlad va contribui şi la trecerea la societatea informaţională, existând mai multe proiectece vor avea impact în acest domeniu. Unul din acestea este amplasarea de info-chioşcuri în spaţiile publice, care să înlesneascăcomunicarea dintre administraţia publică şi comunitatea locală. Un alt proiect important este implementarea unui sistem desupraveghere video a locurilor publice, în scopul diminuării numărului de infracţiuni din municipiul Bârlad.Alte acţiuni ce vor fi implementate pentru trecerea la societatea informaţională sunt: informatizarea activităţii operatorilor detransport public, introducerea reţelelor wireless în spaţiile publice, promovare şi informare prin intermediul internetului.189

II.6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRIISTRATEGIEI191

Mecanismul de monitorizare şi evaluareMonitorizarea şi evaluarea implementăriiStrategiei de dezvoltare a municipiuluiBârlad au drept scop atât apreciereagradului de realizare al activităţilorpropuse de document, per ansamblu, câtşi fundamentarea eventualelor revizuiri şimodificări ale obiectivelor, ţintelor,planurilor de măsuri şi acţiuni.Monitorizarea implementării strategieiva fi realizată în permanenţă de către undepartament al Primăriei MunicipiuluiBârlad, desemnat prin decizie aPrimarului Municipiului. Monitorizareava consta în verificarea implementării înperioada programată a activităţilor,colectarea datelor necesare pentrupopularea bazei de date a indicatorilorde evaluare etc. Această activitatecontribuie şi la o îmbunătăţire acoordonării proiectelor realizate la nivellocal cu cele realizate la nivel judeţean şiregional.Evaluarea implementării strategiei sebazează pe compararea gradului deatingere a ţintelor propuse iniţial cusituaţia dezvoltării municipiului ladiferite momente. Prin activitatea deevaluare se stabileşte, în funcţie decontextul socio-economic de la acelmoment, valabilitatea a obiectivelor, înspecial a celor sectoriale.Evaluarea implementării strategieipresupune analiza evoluţiei indicatorilorde evaluare, prezentaţi în anexadocumentului, şi a stadiului la careaceştia se află în funcţie de ţinteleaferente stabilite pentru fiecare sector.Evaluarea va fi realizată de cătredepartamentul care va realiza şiactivitatea de monitorizare. La operioadă stabilită de PrimarulMunicipiului Bârlad (se recomandăperioade nu mai mici de 1 an), acestdepartament va prezenta în plenulConsiliului Municipal un raport deevaluare a implementării strategiei careva conţine situaţia indicatorilor deevaluare. În baza acestei situaţii,departamentul va propune eventualemodificări sau actualizări aleprevederilor Strategiei.Se recomandă ca, la perioade mai maride timp (3-5 ani) sau în cazul unorschimbări socio-economice sauadministrative majore să se efectueze orevizuire a documentului strategic.Pentru perioada de implementare aStrategiei de Dezvoltare a MunicipiuluiBârlad (2010-2020) se recomandă ca oprimă revizuire a documentului să fierealizată în anul 2013, mai exact înmomentul în care vor fi disponibile toateinformaţiile cu privire la disponibilitateafondurilor europene pentru următoareaperioadă de programare.O altă revizuire este recomandată lasfârşitul anului 2017-începutul anului2018, când va fi finalizată o serieimportantă de investiţii prevăzute deStrategiei şi când, conform previziuniloractuale, România va fi adoptat monedaunică europeană.

Impactul şi rezultatele aşteptateDezvoltare urbană- Îmbunătăţirea aspectului clădirilorpublice din municipiul Bârlad;- Modernizarea şi amenajarea pieţelorpublice;- Dotarea cu mobilier urban a spaţiilorpublice;- Îmbunătăţirea salubrizării în parcuri,spaţii verzi şi spaţii publice;- Înfiinţarea unui bazin de înot;- Realizarea de piste pentru bicicletereprezentând minim 10% dinlungimea străzilor orăşeneşti;- Îmbunătăţirea amenajărilor dinparcurile de joacă pentru copii;- Înfiinţarea de reţele wireless pentruaccesul gratuit la Internet;- Înfiinţarea de parcuri pentru bikeri şiskateri;- Înfiinţarea unei baze sportive;- Înfiinţarea unui centru de sănătate.Infrastructură- Creşterea lungimii străzilororăşeneşti modernizate;- Construirea unei şosele ocolitoare amunicipiului Bârlad;- Creşterea numărului de locuri deparcare;- Minim 60 km de trotuaremodernizate;- Reabilitarea reţelei de apă potabilăcu o vechime mai mare de 25 de ani;- Acoperirea tuturor cartierelor dinmunicipiu cu reţea de canalizare;- Retehnologizarea staţiei de epuraredin municipiul Bârlad;- Creşterea gradului de epurare alapelor uzate evacuate în municipiulBârlad.Servicii publice- Creşterea numărului de pasageri aitransportului public cu minim 15%;- Creşterea numărului de vehiculepentru transportul public;- Dotarea staţiilor de transport publiccu tabele de afişaj electronic;- Creşterea numărului de stâlpi deiluminare stradală cu minim 5%;- Evaluarea performanţei serviciilorpublice;- Evaluarea oportunităţii externalizăriiserviciilor publice;- Asigurarea supravegherii video alocurilor publice cu risc mare deproducere a infracţiunilor;- Reducerea ratei infracţionalităţii cuminim 10%.Dezvoltare economică- Creşterea densităţii IMM cu cel puţin15% (faţă de anul 2009);- Creşterea cifrei totale de afaceri asocietăţilor comerciale cu cel puţin5%;- Extinderea suprafeţei utile totale dincadrul Centrului de Afaceri Tutovadestinate activităţilor productive;- Reducerea numărului de şomeriînregistraţi;- Creşterea numărului mediu alsalariaţilor din unităţile economicecu minim 5%;- Venitul salarial mediu lunar cel puţinegal cu 85% din media naţională.Dezvoltare socială- Creşterea numărului de laboratoareşcolare cu minim 10%;- Creşterea numărului de terenuri desport din cadrul instituţiiloreducaţionale;- Reabilitarea unui număr de minim 5unităţi educaţionale;- Reducerea numărului de absolvenţide liceu şomeri cu minim 15%;- Reabilitarea unităţilor medicosanitaredin municipiul Bârlad;- Dotarea cu echipamente moderne aunităţilor medico-sanitare dinmunicipiul Bârlad;- Reducerea cu 5% a incidenţei bolilorfrecvente;- Creşterea duratei medii a vieţii cu 0,5ani;- Îmbunătăţirea resurselor umane dinsistemul local de furnizare aserviciilor sociale;- Creşterea numărului de parteneriatepentru furnizarea serviciilor sociale;- Creşterea cu 10% a numărului deONG-urilor locale active în domeniulsocial.Turism- Creşterea cu 15% a numărului deturişti;- Creşterea duratei medii de şedere aturiştilor în unităţile de cazare dinmunicipiul Bârlad;- Creşterea indicelui de utilizare netă acapacităţii de cazare cu minim 35%;- Elaborarea unei pagini web depromovare a atracţiilor şiobiectivelor turistice din Bârlad;- Elaborarea unui ghid turistic;193

- Promovarea municipiului Bârlad lanivel regional şi naţional.Mediu- Creşterea cu 15% a gradului deeliminare a deşeurilor colectate;- Creşterea cu 15% a gradului dereciclare a deşeurilor solidereciclabile colectate;- Reducerea cu cel puţin 5% acantităţii de deşeuri menajeregenerate;- Creşterea cantităţii de deşeuri dinechipamente electrice şi electronicecolectată;- Creşterea gradului de epurare alapelor uzate;- Reducerea consumului de energieneregenerabilă din instituţiilepublice locale cu minim 10%;- Reducerea consumului de energiedestinată încălzirii blocurilor delocuinţe cu minim 10%.Cultură, tineret şi societate civilă- Creşterea numărului de evenimenteculturale organizate în Bârlad cuminim 10%;- Creşterea cu minim 5% a număruluide utilizatori activi ai BiblioteciiStroe Belloescu;- Creşterea cu minim 5% a fondului decarte din cadrul Bibliotecii StroeBelloescu;- Creşterea cu minim 30% a spaţiuluide depozitare din cadrul BiblioteciiStroe Belloescu;- Creşterea cu 20% a numărului deONG-uri active din municipiulBârlad;- Creşterea cu 10% a numărului devoluntari din ONG-urile locale.Administraţia publică- Creşterea cu 20% a valoriiinvestiţiilor locale;- Reducerea cu 15% a timpului defurnizare a serviciilor administraţieipublice locale;- Implementarea unui sistem de e-administrare la nivelul PrimărieiBârlad;- Îmbunătăţirea pregătirii profesionalea resurselor umane din administraţiapublică locală.

195

III. PREZENTAREA PROCESULUI DEPLANIFICARE197

III.1. ETAPELE PROCESULUI DE PLANIFICARE199

Planificarea strategică este un proces înmai multe etape, prin care comunitateapoate să-şi creeze imaginea viitoruluipornind de la condiţiile prezente şi îşitrasează căi de realizare a acelui viitor.Strategia de dezvoltare locală trebuiefundamentată pe o analiză relevantă asituaţiei socio-economice şi demograficeexistente. Această analiză a resurselorde care dispune comunitatea relevăpunctele tari şi punctele slabe alecomunităţii şi mediului ei, oportunităţilede dezvoltare şi posibilele riscuri cetrebuie evitate.Planificarea strategică este cea careoferă comunităţii un scop şi o direcţie dedezvoltare. Dacă nu ştii încotro teîndrepţi, cum vei ajunge acolo?Strategia de dezvoltare a uneicomunităţi reprezintă atât un documentde cercetare, cât şi un ghid careorientează liderii administraţiei publice,comunitatea de afaceri, investitorii, darşi comunitatea civilă în ansamblu.Planificarea strategică este utilizată totmai frecvent de autorităţile locale pentrua întări potenţialul economic al uneilocalităţi, pentru a îmbunătăţi climatulinvestiţional, pentru a creşte nivelul decompetitivitate al întreprinderilor locale,al antreprenorilor şi forţei de muncădeopotrivă. Existenţa unei planificăristrategice pe termen mediu şi lung vaspori încrederea mediului de afaceri îneficienţa administraţiei publice locale şiva contribui la creşterea stimulării de ainvesti în zonă.„Strategia de dezvoltare a municipiuluiBârlad, perioada 2009-2020” a fostelaborată respectând cu stricteţecriteriile cheie de calitate utilizate înevaluarea documentelor strategice lanivel european: a) relevanţă, b)eficacitate, c) eficienţă, d) consecvenţăşi coerenţă e) pragmatism, f)sustenabilitate şi g) aranjamente demanagement şi monitorizare.Elaborarea „Strategiei de dezvoltare amunicipiului Bârlad, în perioada 2009-2020” a presupus parcurgerea a treietape principale: Elaborarea auditului socioeconomical municipiului Bârlad; Elaborarea Strategiei dedezvoltare a municipiului Bârlad Consultarea publică.Documentul programatic a urmărit nouăsecţiuni de interes pentru dezvoltareasocio-economică a Bârladului:1. Dezvoltare urbană;2. Infrastructură;3. Servicii publice;4. Dezvoltare economică;5. Dezvoltare socială;6. Turism;7. Mediu;8. Cultură, tineret şi societate civilă;9. Administraţie publică.Prima etapă a procesului de planificareare drept rezultat elaborarea primeisecţiuni a documentului, auditul socioeconomical municipiului Bârlad.Analizele conduse în cadrul acesteietape reprezintă fundamentul pentruelaborarea viziunii, obiectivelor şi aplanurilor de acţiune.Această secţiune a documentului a fostredactată într-o manieră concluzivă,prezentând informaţii sintetizate despresituaţia municipiului Bârlad, grupate pecele nouă secţiuni de interes enunţateanterior.În cea de-a doua etapă a fost elaboratăpartea strategică a documentului,compusă din viziune, obiective, planuride măsuri şi acţiuni şi portofoliul deproiecte. Această secţiune a fostelaborată utilizând deopotrivăconcluziile auditului dezvoltării socioeconomicerealizat cât şi informaţiile şirecomandările colectate prin procesul deconsultare publică.Consultarea publică este identificatădrept cea de-a treia etapă a procesuluide planificare. Cu toate acestea,consultarea publică este parteintegrantă a primelor două etape, atâtauditul dezvoltării socio-economice ajudeţului cât şi partea strategică fiindbazate pe concluziile consultărilorpublice.

Etapa 1: Elaborarea audituluidezvoltării socio-economice amunicipiului BârladAuditul dezvoltării socio-economice amunicipiului Bârlad reprezintă primasecţiune a documentului strategic,analizând situaţia existentă în localitate,identificând principalele probleme,principalele direcţii de dezvoltareeconomică şi resursele pe care se poatebaza aceasta. Pentru aceasta s-auutilizat două serii de date: secundare şiprimare. Datele secundare au fostpreluate de la instituţiile abilitate:Institutul Naţional de Statistică, DirecţiaJudeţeană de Statistică a JudeţuluiVaslui, Consiliul Local Bârlad, AJOFM,APM etc. De asemenea, au fostanalizate şi documentele programaticeşi analizele socio-economice existente înjudeţul Vaslui şi la nivel regional şinaţional. Un rol aparte în elaborareadocumentului l-a avut Profiluldemografic, economic şi social almunicipiului Bârlad, redactat cu scopulde servi ca bază de pornire pentruauditul realizat.Datele primare utilizate au fost obţinuteîn baza sondajelor de opinie, adezbaterilor publice şi a studiilorefectuate în rândul comunităţii locale.Grupurile ţintă abordate de aceste studiiau fost formate din reprezentanţiadministraţiei publice locale, mediul deafaceri, instituţiile publice, elevii şi tineriişi organizaţiile nonguvernamentale dinBârlad.Principalele obiective ale acestor studiiau fost identificarea principalelorprobleme cu care se confruntăcomunitatea locală, identificareprincipalelor resurse pe care se poatebaza dezvoltarea municipiului Bârlad şiprincipalele direcţii de dezvoltare pentruperioada la care face referire strategia.De asemenea, a fost evaluată situaţiaprivitoare la proiectele în implementaresau aflate la stadiu de idee de la niveluladministraţiilor publice locale. Încuprinsul documentului au fost redate oparte din rezultatele acestor studii, fiefăcându-se referire la acestea în text fiefiind prezentate grafic, într-o formădistinctă.Auditul cuprinde analiza celor nouăsectoare de interes şi analiza mediuluiextern. Secţiunile aferente celor nouăsectoare ale documentului prezintăsituaţia actuală din municipiului Bârlad,analizată pe baza datelor oficialedisponibile.Separat, sunt prezentateprincipalele probleme identificate dinanaliza datelor statistice, completate deconcluziile rezultate în baza consultărilorpublice.Opiniile comunităţii au fost evaluate înfuncţie de frecvenţa de apariţie şi deimportanţa pe care respondenţii auasociat-o aspectelor analizate. În acestfel, a rezultat o ierarhizare aproblemelor, a necesităţilor deintervenţie, a resurselor etc.Acolo unde informaţiile au fostsuficiente şi concludente, a fost evaluatăşi prioritizarea intervenţiilor sectoriale,în baza necesităţii de intervenţie şi aimportanţei problemelor, aşa cum areieşit din consultările publice.Fiecare din cele nouă secţiuni se încheiecu o matrice SWOT (puncte tari, puncteslabe, ameninţări, oportunităţi) caresintetizează informaţiile principale dinrespectivul subcapitol.Etapa 2: Elaborarea Strategiei dedezvoltare a municipiului BârladConform concluziilor analizelor socioeconomiceefectuate şi a consultărilorpublice, a fost formulată viziunea dedezvoltare a municipiului Bârlad pentruperioada de timp acoperită de Strategie.Viziunea de dezvoltare afirmă succintcadrul general al direcţiilor dedezvoltare, prezentând situaţiilegenerale şi stările de fapt spre care setinde prin implementarea strategiei.În contextul stabilit de viziunea dedezvoltare a fost elaborat un obiectivgeneral al strategiei, care are subordonatun set de obiective strategice. Fiecaredintre aceste obiective corespunde uneiprobleme majore a Bârladului pe care îşipropune să o abordeze. În cadrulsecţiunilor din planurile de măsuri,obiectivelor strategice le suntsubordonate obiective sectoriale,specifice, care contribuie la realizareaunuia sau mai multor obiectivestrategice.Pentru fiecare dintre cele nouă secţiuniale documentului a fost elaborat câte unplan de măsuri în concordanţă cuobiectivele sectoriale stabilite în cadrulfiecărei secţiuni. Fiecare măsură conţineacţiunile propuse, organizaţiileresponsabile de implementareaacestora, durata estimativă deimplementare, bugetul estimat almăsurii şi ţintele cheie stabilite până lasfârşitul perioadei de programare.201

Măsurile şi acţiunile incluse în planurilesectoriale sunt adresate întregiicomunităţi, ele implicând deopotrivăinstituţiile şi administraţia publică,mediul de afaceri, societatea civilă şichiar simplii cetăţeni. Pentru atingereaţintelor propuse, proiectele care vor fidezvoltate în Bârlad în perioadaurmătoare vor trebui să fie încadrate înplanurile sectoriale cuprinse deStrategie.Ierarhizarea măsurilor şi acţiunilor aurmărit succesiunea logică a acestora întimp, importanţa acestora pentrucomunitatea locală (aşa cum a rezultatdin consultările publice), impactulimplementării raportat la populaţia lacare se referă şi gradul de complexitatepresupus de implementarea acestora(finanţare, instituţii implicate, procedurietc).Estimarea bugetară a măsurilor propusea luat în calcul standardele de costactuale, eventualele estimări realizate înbaza unor studii de fezabilitateexistente, valoarea proiectelor similareîn implementare sau implementate decurând etc. Stabilirea valorilorestimative a urmărit indicatorii incluşi înţintele cheie.În conformitate cu viziunea, obiectiveleşi planurile sectoriale de acţiune, a fostelaborat un set de proiecte pe careConsiliul Local Bârlad îşi propune să leimplementeze în perioada deprogramare a strategiei utilizând înspecial fonduri din surse de finanţarenerambursabile. Aceste proiecte suntincluse în Portofoliul de proiecte alstrategiei şi acoperă toate cele nouăsecţiuni ale documentului şi presupun unlarg parteneriat cu instituţiile publice,mediul de afaceri şi societatea civilă.Din cele 37 de proiecte incluse înportofoliu, au fost selectate 5 proiectepentru care au fost redactate fişe deproiect. Acestea includ mai multeinformaţii, printre care: sustenabilitateaproiectului, coerenţa cu politicileexistente, concordanţa cu direcţiile şiobiectivele din cadrul strategiei, grupuriţintă, etc.Modul de bugetare a proiectelor cuprinseîn portofoliul de proiecte este similarcelui utilizat la stabilirea valorilorestimative pentru măsurile sectoriale.Etapa 3: Consultările publiceFiecare fază din procesul de elaborare adocumentului de programare a inclus şio activitate de consultare a comunităţiilocale, de la identificarea principalelorprobleme ale Bârladului până laprioritizarea acţiunilor şi proiectelorincluse.Dezbaterile publice au fost organizate îndouă etape. În prima etapă au fostidentificate principalele probleme aleBârladului şi direcţiile principale sprecare, în opinia comunităţii, ar trebuiîndreptată dezvoltarea municipiului. Ceade-a doua etapă a dezbaterilor a fostorganizată după definitivarea cadruluistrategic general, mai precis dupădefinitivarea unei viziuni generale dedezvoltare, a unui set de obiectivesectoriale, a direcţiilor principale dedezvoltare şi a planurilor de măsuripentru fiecare din cele nouă secţiuni aledocumentului.După definitivarea auditului a fostorganizată o nouă dezbatere, la care auparticipat reprezentanţii administraţieipublice locale, instituţiilor publice,mediului de afaceri şi ONG-urilor.Obiectivul principal al acestei întâlniri afost de a definitiva obiectivul general,obiectivele strategice, viziunea dedezvoltare şi planurile sectoriale demăsuri.Pe toată perioada elaborăriidocumentului a fost disponibilă oplatformă electronică de comunicare carea oferit posibilitatea oricărei persoaneinteresate să consulte documentele înfiecare stadiu intermediar de elaborare.Prin intermediul secţiunii de tip forum aacestei platforme s-a facilitattransmiterea feed-back-ului comunităţiicătre echipa care a elaborat documentul.Adresa platformei de comunicare estehttp://strategie.primariabarlad.ro/index.html. Această adresă a fost făcutăpublică în cadrul fiecărui eveniment deconsultare publică, a fost inclus înadresele utilizate pentru realizareasondajelor de opinie şi a studiilor.Cele trei grupuri ţintă definite – mediulde afaceri, populaţie şi instituţiile publicelocale - au fost consultate prinintermediul unui sondaj de opinie care aavut drept scop evaluarea situaţieiexistente şi identificarea perspectivelorde dezvoltare. Concluziile acestui studiuau completat informaţiile obţinute prinprocesarea datelor statistice existente şiau fundamentat stabilirea direcţiilorprincipale de dezvoltare.

III.2. ANALIZA FACTORILOR INTERESAŢI203

Stakeholderii (factori interesaţi) suntindivizii sau grupurile care pot influenţao anumită politică, ori care pot fi afectaţide aceasta. Un factor interesat poate fi opersoană (un cetăţean), o instituţie (aiciincluzând diferitele departamente aleadministraţiei), grupuri specifice saucategorii de persoane (ca de exemplutineri, bătrâni, bogaţi, săraci), un cartiersau chiar întreaga comunitate.Populaţia este unul dintre principaliistakeholderi ai Strategiei de dezvoltare amunicipiului Bârlad, perioada 2009-2020,atât datorită numeroaselor domenii încare vor avea beneficii în urma acesteistrategii, cât şi datorită capacităţii de ainfluenţa anumite resurse pentruimplementarea ei.Per ansamblu, interesul populaţiei înurma strategiei este de a avea condiţiimai bune de viaţă, locuri de muncădiversificate şi bine remunerate şi serviciipublice de calitate. Şi, într-adevăr,principalii beneficiari ai tuturor planurilorsectoriale de acţiune sunt locuitoriimunicipiului Bârlad, aceştia urmând a sebucura de parcuri şi spaţii de joacăpentru copii bine amenajate, zone noi deagrement, drumuri modernizate,infrastructură tehnico-edilitarăreabilitată, servicii de transport publicmoderne, siguranţă şi ordine publică,salarii mai bune, servicii educaţionale şide sănătate mai eficiente, mediu maicurat, activităţi culturale mai frecvente,etc.Pe de altă parte, populaţia poate aveaun impact fundamental asupra buneiimplementări a strategiei, gradul deacceptabilitate al populaţiei vis-à-vis demăsurile şi acţiunile propuse fiinddeterminant. Mai mult decât atât,implicarea populaţiei este necesarăpentru crearea unei societăţi civileputernice, un pion esenţial în deciziileluate la de autorităţile publice nivellocal.Un alt stakeholder cheie este mediul deafaceri. Interesul principal alantreprenorilor locali este de a firezolvate obstacolele/dificultăţileîntâmpinate de aceştia în prezent:infrastructura rutieră şi tehnico-edilitară,colaborarea dintre mediul de afaceri şiautorităţile publice, birocraţia, etc. Deasemenea, mediul de afaceri bârlădeanva beneficia de infrastructură de afacerimai dezvoltată în urma implementăriistrategiei.Mediul de afaceri joacă un rol cheie înStrategia de dezvoltare a municipiuluiBârlad, perioada 2009-2020 şi datorităcapacităţii de a mobiliza anumite resursefinanciare pentru implementareaplanurilor de acţiune propuse în acestdocument. O serie de acţiuni se potrealiza prin parteneriate de tip publicprivat,autorităţile publice localeneavând capacitatea de a le implementaprin resurse proprii. Spre exemplu,dezvoltarea serviciilor de transportpublic, dezvoltarea zonelor şi centrelorde agrement, ori crearea de parcuripentru bikeri şi skateri sunt activităţipretabile a fi realizate prin colaborareamediului de afaceri cu autorităţilepublice locale. În acest sens, se propuneşi îmbunătăţirea colaborării dintreaceştia prin desfăşurarea periodică deconsultări publice.Autorităţile publice locale (ConsiliulLocal şi Primăria Bârlad) reprezintăunul dintre cei mai importanţistakeholderi în implementareaStrategiei de dezvoltare a municipiuluiBârlad, perioada 2009-2020. Strategia dedezvoltare presupune realizarea unorinvestiţii majore care pot fi demaratedoar de autorităţile publice locale. Dealtfel, pentru realizarea investiţiilor dinfonduri europene este necesarăimplicarea autorităţilor publice caprincipal beneficiar şi contribuitorfinanciar (pentru co-finanţare).Mai mult decât atât, autorităţile publicelocale deţin nu doar resursele financiare,ci şi cele de legitimitate pentruimplementarea strategiei de dezvoltare,între atribuţiile Consiliului Local fiindurmătoarele elemente: avizează sau aprobă studii,prognoze şi programe dedezvoltare economico-socială, deorganizare şi amenajare ateritoriului, documentaţii deamenajare a teritoriului şiurbanism, inclusiv participarea laprograme de dezvoltarejudeţeană, regională, zonală şi decooperare transfrontalieră; aprobă bugetul local,împrumuturile, virările de credite şimodul de utilizare a rezerveibugetare; aproba contul deîncheiere a exerciţiului bugetar;stabileşte impozite şi taxe locale,precum şi taxe speciale, încondiţiile legii; stabileşte măsurile necesarepentru construirea, întreţinerea şimodernizarea drumurilor,podurilor, precum şi a întregii

infrastructuri aparţinând căilor decomunicaţii de interes local; aproba documentaţiile tehnicoeconomicepentru lucrările deinvestiţii de interes local şi asigurăcondiţiile necesare în vederearealizării acestora; asigură condiţiile materiale şifinanciare necesare pentru bunafuncţionare a instituţiilor şiserviciilor publice de educaţie,sănătate, cultură, tineret şi sport,apărarea ordinii publice, apărareaîmpotriva incendiilor şi protecţiacivilă, de sub autoritatea sa;urmăreşte şi controleazăactivitatea acestora; acţionează pentru protecţia şirefacerea mediului înconjurător, înscopul creşterii calităţii vieţii;contribuie la protecţia,conservarea, restaurarea şipunerea în valoare amonumentelor istorice şi dearhitectură, a parcurilor şirezervaţiilor naturale, în condiţiilelegii; contribuie la realizarea măsurilorde protecţie şi asistenţă socială;asigură protecţia drepturilorcopilului, potrivit legislaţiei învigoare; aprobă criteriile pentrurepartizarea locuinţelor sociale;înfiinţează şi asigură funcţionareaunor instituţii de binefacere deinteres local; înfiinţează şi organizează târguri,pieţe, oboare, locuri şi parcuri dedistracţie, baze sportive şi asigurăbuna funcţionare a acestora.Şi Primarul are competenţe ce potinfluenţa implementarea Strategiei dedezvoltare a municipiului Bârlad, perioada2009-2020, având rolul de a întocmiproiectul bugetului local şi contul deîncheiere a exerciţiului bugetar şi de a lesupune spre aprobare consiliului local.Astfel, prin atribuţiile deţinute, atâtConsiliul Local Bârlad cât şi PrimarulMunicipiului Bârlad joacă un rol cheie înimplementarea acţiunilor propuse încadrul strategiei.Pe de altă parte, autorităţile publicelocale vor avea şi o serie de beneficiidirecte ca urmare a implementăriistrategiei, precum dezvoltarearesurselor umane, dezvoltarea serviciilore-administraţie ori dezvoltarea şimodernizarea infrastructurii în care îşidesfăşoară activitatea.Un alt stakeholder în implementareaStrategiei de dezvoltare a municipiuluiBârlad, perioada 2009-2020 esteConsiliul Judeţean Vaslui. Una dintremodalităţile prin care această instituţiepoate influenţa dezvoltarea municipiuluiBârlad este prin includerea în strategiajudeţeană a unor investiţii în municipiulBârlad. De asemenea, una dintreatribuţiile Consiliului Judeţean Vasluieste de a aproba bugetul propriu aljudeţului, împrumuturile, virările decredite şi modul de utilizare a rezerveibugetare, de a stabili impozite şi taxe,precum şi taxe speciale, în condiţiile legiişi de a hotărî repartizarea pe comune,oraşe şi municipii a cotei din sumeledefalcate din unele venituri ale bugetuluide stat sau din alte surse, în condiţiilelegii. Astfel, asemenea autorităţilorpublice locale, Consiliul Judeţean Vasluidispune atât de resurse financiare, cât şide legitimitate pentru a influenţaimplementarea Strategiei de dezvoltarea municipiului Bârlad.Prefectura este un alt stakeholder alStrategiei de dezvoltare a municipiuluiBârlad, perioada 2009-2020, Prefectulfiind reprezentantul Guvernului pe planlocal care asigură legătura operativădintre fiecare ministru, respectivconducător al organului administraţieipublice centrale din subordineaGuvernului şi conducătorul serviciuluipublic deconcentrat din subordineaacestuia. O primă modalitate prin carePrefectul poate influenţa implementareastrategiei este prin efectuarea de lobbyla nivel central pentru realizarea deinvestiţii în municipiul Bârlad şirezolvarea problemelor întâmpinate delocuitori şi mediul de afaceri. De altfel,una dintre atribuţiile Prefecturii esteacţionarea pentru realizarea în judeţ aobiectivelor cuprinse în Programul deguvernare şi dispunerea măsurilenecesare pentru îndeplinirea lor, înconformitate cu competenţele şiatribuţiile ce îi revin, potrivit legii.O altă atribuţie a Prefecturii este aceeade a colabora cu autorităţileadministraţiei publice locale pentrudeterminarea priorităţilor de dezvoltareteritorială. În acest fel, Prefectura Vasluipoate reprezenta şi municipiul Bârlad şinecesităţile de dezvoltare din localitate.În judeţul Vaslui şi chiar la nivelulmunicipiului Bârlad există mai multeservicii publice deconcentrate: AJOFMBârlad, ITM Vaslui – punct de lucruBârlad, Casa Locală de Pensii Bârlad,Administraţia Finanţelor Publice aMunicipiului Bârlad, Direcţia Sanitar-205

Veterinară şi pentru SiguranţaAlimentelor Vaslui, etc. Toate serviciiledeconcentrate reprezintă un altstakeholder al Strategiei de dezvoltare amunicipiului Bârlad, perioada 2009-2020, principala modalitate prin carepot influenţa dezvoltarea municipiuluifiind prin parteneriate cu autorităţilepublice locale. De asemenea, serviciilepublice deconcentrate pot contribuiprin furnizarea de informaţii privindsituaţia din municipiul Bârlad şi anecesităţilor de dezvoltare identificatepe fiecare domeniu în parte.Instituţiile publice de cultură reprezintăun alt factor interesat în Strategia dedezvoltare a municipiului Bârlad,perioada 2009-2020, cu atât mai mult cucât Culturii, tineretului şi societăţii civileîi este dedicat o întreagă secţiunesectorială. Prin implementareastrategiei, se va dezvolta şi modernizainfrastructura în care îşi desfăşoarăactivitatea în prezent instituţiileculturale şi se va recurge la sprijinireaactivităţilor culturale.Pe de altă parte, instituţiile publiceculturale pot contribui la dezvoltareamunicipiului Bârlad prin co-participare laproiectele de finanţare şi prin furnizareade informaţii privind situaţia din teren.Şi instituţiile publice de sănătate voravea o serie de beneficii în urmaimplementării strategiei, aceastapresupunând dezvoltarea şimodernizarea infrastructurii de sănătateîn scopul îmbunătăţirii serviciilor desănătate. De îmbunătăţiri la capitolulinfrastructură vor avea parte şiinstituţiile publice de învăţământ. Atâtacestea, cât şi instituţiile din domeniulsănătăţii pot participa ca parteneri încadrul investiţiilor ce se vor realiza lanivelul municipiului Bârlad.Municipiul Bârlad dispune de o serie deorganizaţiile non-guvernamentale,precum Asociaţia Myosotis Romania,Asociaţia "Agenţia de Servicii SocialeAlexenia" Bârlad, Asociaţia “SperanţaCopiilor 2000” Bârlad,Asociaţia Creştinăde Misiune şi Ajutorare Bethania,Asociaţia Umanitară şi Caritabilă NewChance, Fundaţia "Podul Dragostei",Inima Reginei, Organizaţia “Bună ZiuaCopii din România”, majoritateaactivând în domeniul serviciilor sociale.Astfel, acestea pot contribui în primulrând la dezvoltarea serviciilor sociale dinmunicipiului Bârlad, prin efectuarea departeneriate cu autorităţile publicelocale ori prin dezvoltarea unor proiectefinanţate prin fonduri nerambursabile.Prin natura activităţilor desfăşurate,însă, ONG-urile pot contribui şi ladezvoltarea altor sectoare.Pe de altă parte, ONG-urile vor avea şi oserie de beneficii în urma implementăriistrategiei, una din măsurile propuse încadrul sectorului „Cultură, tineret şisocietate civilă” fiind Sprijinireadezvoltării sectorului ONG.Mass-media este un alt stakeholderimportant în dezvoltarea municipiuluiBârlad. Principalul rol al său este de apromova Bârladul atât pentru a atrageinvestitori, cât şi pentru a creşte numărulturiştilor din localitate. Ca mediator –informator între autorităţile publicelocale şi populaţie, mass-media are unrol esenţial în influenţarea opinieipublice şi a acceptabilităţii acesteiaprivind investiţiile din Bârlad. În acest fel,mass-media poate determina apariţiaunor presiuni la nivelul administraţieipublice locale şi introducerea unorprobleme pe agenda publică.Deşi în prezent municipiul Bârlad nureprezintă una dintre destinaţiilepreferate ale turiştilor la nivel judeţean,turiştii reprezintă un alt stakeholder cetrebuie luat în considerare.Implementarea strategiei va duce laîmbunătăţirea promovării şi informăriituristice, la modernizarea infrastructuriide acces la obiectivele turistice,reabilitarea obiectivelor turistice şiamenajarea acestora, dar şi ladezvoltarea turismului de evenimente.De cealaltă parte turiştii pot influenţadezvoltarea municipiului Bârlad, prinreputaţia ce o creează în urma unei viziteîn localitate. Este binecunoscut faptul căo pondere semnificativă din turişti îşialeg destinaţiile turistice şi pe bazarecomandărilor primite din cercul decunoscuţi. Astfel, o notorietate negativăa municipiului Bârlad poate compromitedezvoltarea turistică pe o perioadădestul de lungă de timp.

207

ANEXEIndicatori de evaluare a implementării strategiei municipiului BârladDezvoltare urbanăNumăr de clădiri publice reabilitateNumăr pieţe publice modernizateNumăr bănci instalate în spaţiile publiceNumăr de coşuri de gunoi montate în spaţiile publiceNumăr bazine de înotLungime piste pentru bicicleteNumăr echipamente în parcurile de joacă pentru copiiNumăr reţele wireless pentru acces gratuitNumăr parcuri pentru bikeri şi skateriNumăr baze sportiveNumăr centre de sănătateInfrastructurăLungimea străzilor orăşeneşti modernizateNumăr şosele ocolitoareNumăr locuri de parcareLungime trotuare modernizateLungime reţea de apă potabilă cu o vechime mai mare de 25 deaniGrad de conectare a cartierelor la reţeaua de canalizareNumăr staţii de epurare retehnologizateGrad de epurare al apelor uzateServicii publiceNumăr zilnic al pasagerilor transportului în comunNumăr vehicule pentru transportul publicPonderea staţiilor de transport public dotate cu tabele de afişajelectronicNumăr stâlpi de iluminare stradalăNumăr studii de evaluare a performanţei serviciilor publiceNumăr studii de evaluare a oportunităţii externalizăriiserviciilor publiceZone publice supravegheate videoRata infracţionalităţii (număr infracţiuni la 10.000 de locuitori)Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului deafaceriDensitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000 de locuitori)Cifra de afaceri totalăSuprafaţa utilă totală destinată activităţilor productiveNumăr şomeri înregistraţiNumărul mediu al salariaţilorPonderea salariului mediu de la nivelul municipiului din medianaţionalăDezvoltare socialăNumăr laboratoare şcolareNumăr terenuri de sportUnităţi de învăţământ reabilitateŞomeri absolvenţi de studii licealeUnităţi medico-sanitare reabilitateUnităţi medico-sanitare dotate cu echipamente moderneIncidenţa bolilor frecventeDurata medie a vieţiiPersonal din sistemul local de furnizare a serviciilor socialebeneficiar de sesiuni de pregătire şi specializareNumăr de parteneriate în domeniul furnizării serviciilor socialeNumăr de ONG-uri active în domeniul socialTurismNumărul de sosiri turisticeDurata medie de şedere a turiştilorIndicele de utilizare netă a capacităţii de cazareNumăr pagini web de promovare a atracţiilor şi obiectivelorturisticeNumăr ghiduri turisticeCampanie de promovare a municipiului Bârlad

Mediugradul de eliminare a deşeurilor colectategradul de reciclare a deşeurilor solide reciclabile colectateCantitatea de deşeuri menajere generateCantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronicecolectatăGrad de epurare al apelor uzateConsum de energie neregenerabilă în instituţiile publice localeConsumul de energie destinată încălzirii blocurilor de locuinţeCultură, tineret şi societatea civilăEvenimente culturale organizateNumăr utilizatori activi ai bibliotecii municipaleNumăr volume ale bibliotecii municipaleSpaţiul de depozitare a bibliotecii municipaleNumăr de ONG-uri activenumărul de voluntari din ONG-urile localeAdministraţia publică localăValoarea investiţiilor realizatetimpul de furnizare a serviciilor administraţiei publice localesistem de e-administrare la nivelul Primăriei BârladFuncţionari publici beneficiari ai sesiunilor de specializare şiperfecţionare în domenii de interes (achiziţii publice,management de proiect, furnizarea serviciilor publice, ECDLetc);209

Indexul tabelelor şi figurilorTabeleDensitatea întreprinderilor (unităţi active la 1.000 locuitori) 35Evoluţia numărului de beneficiari de servicii de asistenţă socială în municipiul Bârlad 45FiguriPonderea străzilor orăşeneşti modernizate din totalul străzilor orăşeneşti existente în judeţul Vaslui 13Structura reţelelor de utilităţi pe vechime 13Structura unităţilor locale active pe categorii de mărime 13Primele 5 municipii din România în funcţie de densitatea populaţiei 15Structura pe grupe de vârstă a populaţiei 15Structura locuinţelor pe categorii 15Principalele probleme şi intensitatea lor - opiniile populaţiei 17Volumul de apă furnizat în medie unui locuitor (m3/cap locuitor/an) 23Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate din totalul străzilor orăşeneşti din municipiul Bârlad 23Ponderea populaţiei municipiului Bârlad deservită de staţia de epurare 23Evoluţia lungimii reţelelor tehnico-edilitare 23Evaluarea infrastructurii tehnico-edilitare de către comunitatea locală 25Aprecierea populaţiei din municipiul Bârlad privind preşurile la utilităţi 25Numărul mediu al pasagerilor transportaţi 29Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de salubrizare 29Ponderea străzilor cu iluminat public 29Rata infracţionalităţii în perioada 2004-2008 29Ponderea bârlădenilor care consideră că ar trebui investiţi mai mulţi bani în transportul public local 31Priorităţi de dezvoltare a serviciilor publice 31Ponderea municipiului Bârlad în economia judeţului 35Structura economiei locale 35Situaţia pe clase de mărime a întreprinderilor a principalilor indicatori ai firmelor locale 35Ponderea bârlădenilor care consideră că peste un an vor trăi mai rău sau mult mai rău faţă de anul acesta 36Principalele obstacole ale dezvoltării economiei locale şi intensitatea lor - opiniile mediului de afaceri local - 37Principalele probleme ale mediului de afaceri local şi intensitatea lor 37Principalele resurse şi importanţa lor 39Principalele direcţii de dezvoltare economică 40Potenţialul de dezvoltare al activităţilor economice 41Ponderea pensionarilor din municipiul Bârlad 45Populaţia şcolară pe niveluri educaţionale 45

Structura personalului medico-sanitar 45Structura unităţilor medico-sanitare 45Priorităţi de dezvoltare ale municipiului Bârlad în opinia comunităţii locale 47Evaluarea necesităţilor de intervenţie în municipiul Bârlad de către comunitatea locală 47Ponderea bârlădenilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile de învăţământ din municipiu 48Capacitatea de cazare existentă şi în funcţiune 53Ponderea sosirilor turistice din municipiul Bârlad din totalul sosirilor turistice din judeţul Vaslui 53Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune 53Principalele elemente reprezentative şi intensitatea lor - opiniile comunităţii locale 55Potenţialul de dezvoltare turistică 57Potenţialul de dezvoltare a turismului în opinia comunităţii locale 57Ponderea bârlădenilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de situaţia referitoare la parcurile şi spaţiile verzi din municipiu 60Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor în câteva oraşe din România 61Gradul de acoperire cu reţea de canalizare menajeră 61Potenţialul de dezvoltare a energiei regenerabile 64Ponderea familiilor cu cel puţin un membru plecat la muncă în străinătate 71Nivelul de încredere al populaţiei în autorităţile publice 77Anul ultimei reparaţii, întreţinere a străzilor orăşeneşti - pondere din total străzi 78Lungimea reţelei noi de distribuţie a apei potabile pusă în funcţiune 78Lungimea reţelei noi de canalizare pusă în funcţiune 78Principalele probleme ale municipiului Bârlad - opiniile comunităţii locale 79Hartă indicativă a evoluţiei urbanizării 90Tendinţa de dezvoltare spaţială a municipiului Bârlad 91211

Abrevieri utilizate în documentAJOFMAPMCEMATCNADNRCUPDGASPCDJSDMIECDLHCLMHIVIDIFRIMMINSISOLDMFNEONGONRCOUGPATNPDLPESTELPFAPHAREPNLPORPSDRAGCLREMMSySIDASMURDSWOTUEVMGWCEFAgenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de MuncăAgenţia pentru Protecţia MediuluiConferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea TeritoriuluiCompania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din RomâniaCompania de Utilităţi PubliceDirecţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia CopiluluiDirecţia Judeţeană de StatisticăDomeniul Major de IntervenţieEuropean Computer Driving LicenceHotărârea Consiliului Local al MunicipiuluiVirusul Imunodeficienţei Umane (Human Immunodeficiency Virus)Învăţământ la distanţăÎnvăţământ cu frecvenţă redusăÎntreprinderi Mici şi MijlociiInstitutul Naţional de StatisticăInternational Organization for StandardizationLipsă dateMinisterul Finanţelor PubliceNord-EstOrganizaţie Non-guvernamentalăOficiul Naţional al Registrului ComerţuluiOrdonanţa de Urgenţă a GuvernuluiPlanul de Amenajare a Teritoriului NaţionalPartidul Democrat LiberalPolitical, Economic, Social, Technical, Environment and LawPersoane Fizice AutorizatePoland-Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia-Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia EconomieiPartidul Naţional LiberalProgramul Operaţional RegionalPartidul Social DemocratRegia Autonomă de Gospodărire Comunală şi LocativăSistem Informatic de Dispecerizare şi Monitorizare în Timp Real pentru Serviciile Medicale de UrgenţăSindromul Imunodeficienţei DobânditeServiciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi DescarcerareStrenghts, Weaknesses, Opportunities, ThreatsUniunea EuropeanăVenitul Minim GarantatWorld Commission on Environment and Development

Acest material este elaborat în cadrul proiectului „Procesul de dezvoltare strategică a municipiului Bârladîn perioada 2009-2020“, Cod SMIS 2774, implementat de către Municipiului Bârlad, proiect cofinanţat dinFondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.Editor: Municipiului BârladDate de contact:Ing. Constantin Constantinescu, manager de proiectAdresa: Str. 1 Decembrie nr. 21, Bârlad, 731182,Telefon: 0235.411.760; Fax: 0235.416.867E-mail: primar@primariabarlad.roWeb: www.primariabarlad.roData publicării: noiembrie 2010Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Municipiului Bârlad. Publicaţia sau părţi aleacesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acestuia.Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau aGuvernului României.Sprijină copacii - reciclează hârtia!http://www.fonduriadministratie.ro© Municipiul Bârlad, noiembrie 2010 www.primariabarlad.ro213