valorii acidului <strong>la</strong>ctic dar valorile sale nu au <strong>de</strong>păşit valoarea <strong>de</strong> 57%. În schimb, valoareaacidului acetic şi a celui butiric a avut tendinţa să se apropie <strong>de</strong> limitele sale normale.În ceea ce priveşte lotul C, s-a constatat o creştere a valorii pH-ului peste valoare<strong>de</strong> 7,15 unităţi cu scă<strong>de</strong>rea dramatică a numărului <strong>de</strong> infuzori.Cu toate că infuzorii se prezintă într-un număr foarte mic aceştia prezintă oviabilitate normală datorată acomodării lor în timp <strong>la</strong> un pH crescut. În ceea ce priveşteconcentraţia acizilor graşi <strong>de</strong> <strong>la</strong> nivel rumenal, s-a constatat o creştere importantă aconcentraţiei acidului butiric care a ajuns <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong> 47%. Concomitent cu aceasta,valoarea celor<strong>la</strong>lţi acizi a scăzut sub limita normală.În urma examenul hematologic, leucograma a evi<strong>de</strong>nţiat <strong>la</strong> lotul A o creştere anumărului <strong>de</strong> neutrofile şi <strong>de</strong> limfocite fapt caracteristic unei inf<strong>la</strong>maţii acute. La lotul B,numărul <strong>de</strong> neutrofile prezintă o uşoară scă<strong>de</strong>re faţă <strong>de</strong> lotul A, menţinându-se totuşipeste limita normală. La lotul C, numărul <strong>de</strong> neutrofile ajunge <strong>la</strong> limite normale, <strong>de</strong>asemenea şi cel <strong>de</strong> limfocite dar are loc creşterea numărului <strong>de</strong> monocite, faptcaracteristic cronicizării unui proces inf<strong>la</strong>mator.În ceea ce priveşte hemograma, în cazul lotului A, s-a observat o uşoară scă<strong>de</strong>re atuturor parametrilor hematologici. La lotul B, această scă<strong>de</strong>re a parametrilor hematologicise accentuează pentru ca <strong>la</strong> lotul C aceştia să se situeze cu mult sub limitele normale. Odiferenţă se constată <strong>la</strong> lotul C şi se caracterizează prin creşterea hematocritului pestelimita normală. Aceasta se datorează unei hemoconcentraţii consecutiv exicozei.Scă<strong>de</strong>rea numărului <strong>de</strong> hematii <strong>la</strong> toate animalele aparţinând celor trei loturi nu sedatorează unei hemo<strong>de</strong>pleţii ci datorită incapacităţii maduvei hematogene <strong>de</strong> a le maiproduce în cantitatea necesară.În ceea ce priveşte p<strong>la</strong>chetele sangvine se observă o uşoară scă<strong>de</strong>re a număruluiacestora pe masură ce boa<strong>la</strong> se cronicizează. În schimb, nivelul fibrinogenului creştefoarte mult <strong>la</strong> toate loturile luate în studiu. Astfel dacă <strong>la</strong> loturile A şi B, el are valoricuprinse între 582 şi 934 mg/dl, <strong>la</strong> lotul C valoarea lui <strong>de</strong>paşeşte 1000 <strong>de</strong> mg/dl.Creşterea drastică a valorii fibrinogenului sugerează existenţa unui proces inf<strong>la</strong>matorîntins <strong>la</strong> nivelul organismului. Această creştere a fibrinogenului se asociază şi cucreşterea valorii parametrului T Quick.Dintre parametrii biochimici cercetaţi, cea mai mare creştere au înregistrat-oproteinele totale <strong>la</strong> toate loturile luate în studiu fapt normal din moment ce fibrinogenulp<strong>la</strong>smatic are o valoare atât <strong>de</strong> crescută.Glicemia, <strong>de</strong>şi se încadrează în limite normale atât <strong>la</strong> lotul A cât şi <strong>la</strong> lotul B, aînregistrat o scă<strong>de</strong>re în cazul lotului C. Acest lucru se explică prin faptul că în urmacronicizării bolii, capacitatea organismului <strong>de</strong> a menţine glicemia în limite normale esteîngreunată pe <strong>de</strong> o parte <strong>de</strong> încetinirea gluconeogenezei dar şi a glicogenolizei iar pe <strong>de</strong>altă parte <strong>de</strong> apetitul capricios şi selectiv pe care îl prezintă aceşti pacienţi.Bilirubina totală se încadrează în limite normale ceea ce confirmă faptul cănumărul scăzut <strong>de</strong> hematii nu se datorează unei <strong>de</strong>pleţii masive <strong>de</strong> hematii ci datorită uneiproducţii scăzute.În urma efectuării examenului radiologic am i<strong>de</strong>ntificat toate corpurile străineradioopace existente <strong>la</strong> nivel reticu<strong>la</strong>r. De asemenea am putut stabili numărul <strong>de</strong> corpuristrăine precum şi dacă sunt sau nu sunt perforante.Examinarea animalelor cu feroscopul <strong>de</strong>şi foarte eficientă în i<strong>de</strong>ntificareacorpurilor străine metalice nu ne oferă informaţii cu privire <strong>la</strong> numărul lor şi nici <strong>la</strong>
direcţia lor <strong>de</strong> imp<strong>la</strong>ntare. De asemenea în urma examenului cu feroscopul nu se poatestabili dacă corpurile metalice sunt perforante sau sunt libere <strong>la</strong> nivel reticu<strong>la</strong>r.Examenul ecografic <strong>de</strong>şi foarte eficient în i<strong>de</strong>ntificarea abceselor, a pericarditei şia pleuritei nu poate i<strong>de</strong>ntifica corpurile străine mai ales daca acestea sunt reprezentate <strong>de</strong>sârmă şi cuie. Prin ecografie se pot i<strong>de</strong>ntifica corpurile străine libere <strong>de</strong> genul pietrelorcare sunt libere <strong>la</strong> nivelul reţelei.CAPITOLUL VIIIPROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL RETICULITEI TRAUMATICEMATERIAL ŞI METODĂStudiul a fost realizat în perioada mai 2006 – mai 2009 pe raza circumscripţieiSantău pe un număr <strong>de</strong> 1464 <strong>de</strong> bovine <strong>de</strong> vârste diferite din rasele Holstein, Brună <strong>de</strong>Maramureş, Balţată Românească şi metişi ai acestora.
Change language