anale sfecla 6.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare ...

V. CODRESCU, ANA CODRESCU şi ANCA GEORGESCU, Contrib.~ţii privindselecţia pentru rezistenţa la man[l (Peronospora Schachtll Fuck), asfeclei de zahăr. ... .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .ANA CODRESCU, ANCA GEORGESCU, V. CODRESCU, M. GEORGESCU şiGH. PAMFIL, Corelaţii între gradul de atac al Cercosporiozei şi unelecaractere cantitative la sfecla de zahăr. . . . . . . . . . . . .ANA CODRESCU, LUCREŢIA DUMITRAŞ, V. CODRESCU ŞI ANCA GEOR­GESCU Aspecte privind corelaţia dintre gradul de mfecţle al semmcerIlorde s~eclă de zahăr cu unii agenţi patogeni şi intensitatea bolilor în cîmpB. BOBIRNAC Cercetări privind combaterea răţişoarei (Tanymecus PalliatusFabr) pr;n tratamente chimice aplicate razial la sfecla de zahăr.129139147159VoI. VISCIENTIFIC WORKSRESEARCH INSTITUTE FOR POTATO AND SUGARBEET CROPS - BRAŞOV1976CONTENTSZ. STĂNESCU, P. ŞTEFĂNESCU, W. COPONY, Influence of soil and variouspedoclimatic faetors an sugar-beet quality (II). . . . . . . . . .. 11ST. MARKUS, Effects of fertilizers and trace elements an sugar beet grown anthe chernozem soils of the Transsylvanian Plain. . . . . . . . .. 23Z. NAGY, Experimental results achieved during a 10 years period with irrigatedsugar-beet, in the semihumid conditions of the Cluj-Napoca area. . .. 33MARGARETA NAGY, Some aspects of sugar beet crops irrigation and fertilizationsin the prevailing conditions of the Cluj-Napoca area. . . .. 43GH. VINES, M. ANGELESCU, P. IARCA, A. PASCU, GH. ŞTEFAN, D. DUMI­TRESCU, Experimental results on irrigated sugar-beet crops in theSouthern Baragan area 51A. PASCU, GI-I. VINES, 1. LEBEDENCU, MARIA PASCU, Fertilizer effects anroot and sugar yields irrigated sugar-beet. . . . . . . . . . . .. 63GH. STEFAN, OLGA STEFAN, P. ŞTEFĂNESCU, Experimental results concerningthe fertilization of irrigated sugar beet, grown in the Burnaz Plain 73C. pATRĂŞCOIU, GH. STEFANIC, GH. ELIADE, C. NEDELCIUC, Researchesan the efficiency of fertilization in irrigated sugar-beet crops, grown onthe strongly leached chernozems of Caracal. . . . . . . . . . .. 83OLGA ŞTEFAN, N. SARPE, P. ŞTEFANESCU, GH. ŞTEFAN, Contributions tothe chemical weed control in irrigated sugar-beet crops, in theBurnaz Plain 91POLIXENIA NEDELCU, B'LORICA POPESCU, V. STRATULA, Effect of N.P.K.fertiIization on sOIT).e physiological processes in irrigated sugar-beet. .. 101FLORICA POPESCU, POLIXENIA NEDELCU, V. STRATULA, Physiologicalcharacteristics of sugar-beet varieties. . . . . .. 113DOMNICA CULACHE, A method for the rapid determination of the aminoacidcontent in sugar-beet and in the juices resulting from processing. .. 119V. CODRESCU, ANA CODRESCU, ANCA GEORGESCU, Contributions concerningsugar-beet selection for mildew resistance (Peronospora Shachtii Fuck) 1295

SeiteDOMNICA CULACHE, Rapide Bestimmung von Aminosăuren der Zuckerrtibeund aus den Fabrilmtionssaften bei der Zuckergewinnung . 113FLORICA POPESCU, POLIXENIA NEDELCU und V. STRATULA, PhysiologischeEigenheiten bei einigen Zuckerrtibensorten . 119V. CODRESCU, ANA CODRESCU und ANCA GEORGESCU, Beitrage betreffenddie Auslese nach Widerstandsfăhigkeit gegen Mehltau der Rlibe(Peronospora Schachtii Fuck) . 129ANA CODRESCU, ANCA GEORGESCU, V. CODREANU, ANCA GEORGESCU,und GH. PAMFIL, Die Korrelation zwischen dem Grad des Blattflekkenkrankheitsbefallsund einigen quantitativen Eigenschaften beider ZuckerrUbe 1~{9ANA CODRESCU, LUCREŢIA DUMITRAŞ, V. CODREANU und ANCAGEORGESCU, Beitrăge zur Karrelation van BefaH van Samentrăgern beiZuckerrtiben durch Krankheitserreger, und der Verbreitung der Krankheitenam Feld 147B. BOBîRNAC, Untersuchungen liber die Bekămpfungvon Tanymecus Pal1iatusFabr. durch phasial angewandte· chemische Behandlungen bei Zuckerrliben 159HAYt.IHbIE TPYJ],bIHHCTHTYTA 00 HCCJlEJ],OBAHHIO BbIPAIUHBAHH5IKAPTOEJl51 H CAXAPHOYl CBEKJlbI - BPAiliOBTOM. VI 1976 r.COJ],EP)KAHHE3. CT.31-IECK::l, Il. lllTE{I>3J-IECKY II B. KonOHI1 - BmmHlIe nllJUI H HeKOTopLIXlleJlO!';Jl!IMi:nll'leCKIIX (jlal\TOpOB lIa I.;a'lCCTBO caxaplloii CneKJlbl (lI) 11lllT. MAPI()'C - )lciicTBllC YlJ.o6peHHiI II IIIHKp03JleJ'lielITOB Ha caxapflylo CBeK ..ly,BblpanJ.HBaeillylo Ha '1epll03eMHblX no'max B KhlMrtIHI Tpc:nICIIJlbBallHeii . 233. HAfH - Pe:JY-ilbTaTbl JLeC5lTHrO}LI{lllIOrO npO~le)KYTKa BpcMeHH B o6..1aCTII opOUle-111151 caxaplloi"! CBCKJlbl Il :}'CJIOllmIX 30llbl 1l0JLOIIOJJ.CJl051 Il KJlY~K-I-IaIlOl.;a.. 33N1aprapeTa I-IAfH - AcneKTbl 3ljJ4JCKTIIBHOCTH 0POWClIIll1 Il (pepTIIJIll3i11llIli caxaplloiiClleKJlbl Il yCJIOBII51X K..WiK-BanOJ.;a 43r. BHHEC, M. AI-I)I(EJlECKY, TI. y!API(A, A. TIACI(Y. r. WTE'!'AH II Ll. LlY'MHTPECKY - Pe3YJlhTaTbl OllLITOB naJL caxaplloii CBeKJlOii, no..w'!eIlHblc IlyCJlOBllHX OpOWelll151 1'1 30He lO)JulOro E31J3ralla . 51A. flACKY, f. BHHEC, H. JlEEELLEI-II(}' II MapIIH nACKY ~ BJluallHC y.u06PCiliIIIlIa IlpO;'J.yKlUIlO KJly6ueII H caxapa cBeKlly n yCJIOIlH5IX opOmellli51 63f. lllTEcllAI-I, OJlbra lllTE{DAH II Il. IlITEcll3I-IECKY - Pe3y..1TaTbl OllblTOB noHCllOJlb3013illllllO Y.llo6peflllll .llJHl caxapHoH CBelUlbl 1'1yCJ10BIl5lK Kbll\WIlIl EYPHacYJlyn. 73C. TI3TP3WKOIO, r. WTE

B. KOJJ:PECKY, AHa KOJJ:PECKY II AIIKa JJ:)KEOPJJ:)KECl\Y - Kaoflpocy ceneKUUIi.lvmCOnpOTlIBJIeHHH_poce Peronospora scnachtii II' caxap'HOlIcneKJlbl . .: 129Aua l\OJJ:PECKY. AIIKa J1)KEOPJJ:)KECKY, B. KOJJ:PECl\Y, M. JJ:)KEOPJJ:)KEC-KY II r. IlAMI1J1 - CooTHOll.l,eHUe J',iem.uy CTeneHlO lIanaJJ..eHIIH ca CTOpOH!>!IleqJKOCnOplloaa li nCKTopbIC KOJIllIleCTl3emlble cnoiicTBa caxapHoll cueK"lbl. ., 139Aua KOJJ:PECKY, J1YKpeuun JJ:YMI1TPAW, B. KOJJ:PECl\Y II Am," JJ:)KEOPJJ:­)l.(ECl(Y - AcneKTbl OTHOCmeJIhHO COQTHOl1lellmr MejK.uy CTenelIblO 3apmKe­HUlI ceMHH caxapHOH CBeKJIhl lleKOTOpblllH naToreHHhtMIl

Influenţa soiului şiTabelula unor factori lledoclimatici din zona Braşov aSUpra citorva indicatori de evaluare acalităţii tehnologice a sfeclei de zahăr~'"Valoarea deZahărConsum Puritateaspecific sucului BetainăVaria- Limita de varia- impuritate extras de zahăr normal (x 9)bilă in ţie a variabilelOi: (x 13) (x 14) (x 19) (x 11)depen- Indicatorul de calitate independentedenţ!'l luate in _1 Coefic!en- '" ICoefic'en- "1 Coefic!en- "1 Coeficien- "/ Coel'ciencalcul~ tul de de- ~ tul de de- CJ tul rJe tle- CJ tul {le de- CJ tul d,~ de-S termina~ie S termi 'luţie c;: termin8.ţie 5 term'u- parţial parţial parţialX21Perioada de vegetaţie(zile) 95- 206 4 75,2 4 80,1 4 93,8 5 81,6 8 82,7X22 Fosfor P:zOs/ha) 0- 108 3 74,6 3 79,6 3 90,5 3 81,2 3 75,9X23 Potasiu (K 2 O/ha) 0- 80 6 80,7 6 84,6 7 92,5 ,1 81,4 6 82,3X24X25X26Suma de precipitaţiide la semănat la epoc~de recoltare :162- 592 - - - - - - - - ·1 78,9Suma temperaturiimedii zilnice în aerde la semănat laep. rec. 1295-2798 fi 80,6 5 84,5 5 92,4 6 83,3 -- -Idem la suprafaţasolului 1310-3010 - - - - - - - - 5 80,9X27 Idem la 15 cm 1462-3393 - - - - - - - - - -X28Sumă ore de străluciresolară în per. de veg. 365- 864 1 58,8 1 65,9 1 85,4 1 74,6 1 46,3X29 Germai sol. l- a 7 80,7 7 84,6 fi 92,5 7 83,4 7 82,7X30 Tipul soiultti N-ZZ '1 67,0 2 73,7 2 89,1 2 80,2 2 65,3Coei. de determ.total (%) RO,7 84,6 92,5 83,4 82,7Coefic. de corelaţiemultiplă corectat0,883 O,aOR0,8;)6 0,900 0,892~m~Zfh"c:i!l"o~~g~~'"~j:;5'I ,_ ~f) ,t,; I -?! ! i SJI J.~ ~~I,,, "'/ Ch' ~ 9'l~ fS.~. ~ti.l, ~-,!-'\ 'O I'c, O'" '"o ~.() O),'"~7T ..:. ,-- --.... ~ 5..?S ..~~~.~g;,~....... : .t'V~I 0\I I 1~ rh4J~~! ~~SI ~I ? .~'" ~/ :::: ~/" ~ I :f> ~, ;t> I ;t>~I ':

14 Z. STANESCU ·ŞI COLABORATORII 4 5 SOIUL ŞI CALITATEA SFECLEI DE ZAHAR 15şi 92,5 % ), Soiurile plurigerme au consumul specific mai redus cu 0,12 kgzahăr în' comparaţie cu cele monogerme. Soiul AJPolycama are consUlllulspecific cel mai scăzut la toate epocile de recoltare şi pe toate agrofondurile.Practic egal cu AJ Polycama este soiul R Poli 100, diferenţa între elefiind numai de 0,1 kg. Celelalte două soiuri R Poli 7 şi D-l053 au un consumspecific luai ridicat.Intre dozele de îngrăşălninte fasiatice, diferenţa dintre consUlnurilespecifice de sfeclă este de 0,41 kg sfeclă. Ingrăşămintele potasice au efectnegativ asupra consumului specific, provocînd o creştere a acestuia. Dintrefactorii cercetaţi, variaţiile cele luai mari ale consulnului specific au fostdate de factorii climatici (77,2 % ) urmaţi de factorul soi (1,30/0) şi agrofondul(1 0/0).Zahărul ext1'as (fig. 2), exprimat în mg zahăr alb la 100 oS, esteinfluenţat de factorii: strălucirea solară, tipul soiului, numărul zilelor devegetaţie, temperatura aerului şi germia (coeficientul de determinaţieparţIal oscilind între 65,9 şi 84,6). Zahărul extras este influenţat în senspozitiv de strălucirea solară. Ingrăşălnîntul cu fosfor, lungimea perioadeide vegetaţie şi îngrăşăluîntul cu potasiu sporesc randamentul de zahărextras. Telnperatura lnai scăzută a aerului Inanifestă o influenţă negativăasupra acestui indicator. Soiul are o influenţă puternică asupra zahăruluiextras care creşte cu 14,1 Ing 0/ O la 100 oS pentru fiecare procent nlediude zahăr în sfeclă. La soiul lnonogertn zahărul extras este lnai redus decîtla cele plurigerme.Din prezentarea grafică rezultă evident diferenţe între soiuri în ceprivef?te zahărul extras, care este lnai ridicat la soiurile AJ Polycama ~iH Poli 100 faţă de soiul R Poli 7 şi mai ales faţă de soiul D-1053. Intresoiurile AJ Polycmna şi R Poli 100 diferenţa este de nLlInai 0,3 111g Z.E.% 's (fig. 2).Diferenţa 111edie a zahărului extras între soiuri este lTIai scăzutădecît :aceea dintre epocile de reeoltare care este de 8,2 Ing Z,E'O/Ol'S.Diferenţa Jnedie de zahăr extras Între agrofondul ca fosfor 108 leg/ha 0icel fără fosfor este de 2,5 lTlg, deci 111ai 111are decît diferenţa dintre soiuri.Care este de 1,9 mg % oS.rvlai este de observat că variaţiile cele 111ai lnari ale zahărului extra~;pe zj sînt detenninate de factorii climatici (63,2 0/O din variaţia totală)urmai;i de agrofond (17,9010) şi de soi (15,90/0).Valoarea de iJ111Juritate (expriInată în 111g/100 'B), reprezentînd cantitatE:Ettotală de impurită.ţi neeliminate în procesul de extracţ.ie a zahărului,este influenţată de durata de strălucire solară, p9rioacla de vegetaţie,îngră~'ăl11intele cu fos.tor ;;;ipotasiu pe :fond de azot care contribuie la scâdoreavalorii de impuritate. Valoarea de in1puritate el crescut cu ridicareatemperaturii aerului.Tipul de soi zaharat se caracterizează în1:otdeaun~, printr-o valoarede impuritate SC8.zut[1. Din figura 3 rezultă că între soiurile AJ Polycam

14 z. STANESCU·ŞI COLABORATORII 4 5 SOIUL ŞI CALITATEA SFECLEI DE ZAHAR 15şi 92,5 '10). Soiurile plurigerme au consumul specific mai redus cu 0,12 kgzahăr în:coinparaţiecu cele monogerme. Soiul AJPolycama are consUlnulspecific cel mai scăzut la toate epocile de recoltare şi pe toate agrofondurile.Practic egal cu AJ Polycama este soiul R Poli 100, diferenţa între elefiind numai de 0,1 kg. Celelalte două soiuri R Poli 7 şi D-1053 au un consumspecific mai ridicat.Intre dozele de îngrăşăminte fosfatice, diferenţa dintre consumurilespecifice de sfeclă este de 0,41 kg sfeclă. Ingrăşămintele potasice au efectnegativ asupra consumului specific, provocînd o creştere a acestuia. Dintrefactorii cercetaţi, variaţiile cele mai mari ale consumului specific au fostdate de factorii climatici (77,2 '10) urmaţi de factorul soi (1,3 '10) şi agrofondul(1 '10).Zahărul extras (fig. 2), exprimat în mg zahăr alb la 100 oS, esteinfluenţat de factorii: strălucirea solară, tipul soiului, numărul zilelor devegetaţie, temperatura aerului şi germia (coeficientul de determinaţieparţIal oscilind intre 65,9 şi 84,6). Zahărul extras este influenţat în senspozitiv de strălucirea solară. Ingrăşămîntul cu fosfor, lungimea perioadeide vegetaţie şi îngrăşămîntul cu potasiu sporesc randamentul de zahărextras. Telnperatura mai scăzută a aerului manifestă o influenţă negativăasupra acestui indicator. Soiul are o influenţă puternică asupra zahăruluiextras care creşte cu 14,1 mg'lo la 100 oS pentru fiecare procent mediude zahăr în sfeclă. La soiul Inonogerm zahărul extras este mai redus decitla cele plurigerme.Din prezentarea grafică rezultă evident diferenţe între soiuri in cepriveşte zahărul extras, care este luai ridicat la soiurile AJ Polycama şiH Poli 100 faţă de soiul R Poli 7 şi mai ales faţă de soiul D-1053. Intresoiurile AJ Polycama şi R Poli 100 diferenţa este de numai 0,3 mg Z.E.'10 oS (fig. 2).Diferenţa medie a zahărului extras între soiuri este mai scăzutădedtaceea dintre epocile de recoltare care este de 8,2 mg Z.E."Io"S.Diferenţa medie de zahăr extras între agrofondul cu fosfor 108 kg/ha şicel fără:fosfor este de 2,5 lTlg, deci 111ai lnare decît diferenţa dintre soiuri.care este de 1,9 Ing O/o oS.Mai este de observat că variaţiile cele· 1118i mari ale zahărului extraspe zj sînt determinate de factorii climatici (63,2 Dia din variaţia totală)llnna1,i de agrofond (17,9 '10) şi de soi (15,9 II/O)' .Valoarea de impuritate (exprimată în mg/100 OS), reprezentînd cantitatE"Htotală de impurităţi neelirninate in procesul de extracţie a zahă1'ului.este influenţată de durata de strălucire solară, perioada de vegetaţie,îngră~ămintele cu fosfor şi potasiu pe fond de azot care contribuie la scădereavEdorii de impuritate. Valoarea de ilnpuritate a crescut cu ridicareah~lnperaturii aerului.Tipul de soi zaharat se caracterizează întotdeaun~l printr-o valoarede ilnpuritate scăzută. Din figura 3 rezultă că intre soiurile AJ Polyc"una~j Ii. Poli 100 difl2renţ~a medie er,te de numai 95 mg/lOO oS, ceea ce ne dăposlbUitai:ei.:1 S;~l afirmăm că din -acest punct de vedere mnbele soiuri ~1L;92D 105ilIDetermi-\ ',naţie % Simbol Denumirea factorilor65,9 X2B 1; ore străl. solarăn3,7 ·)C30 tipul soiului119,6 X22 NP.80,1 X21 zile de vegetaţie04,5 X 25 1:"C in aerf!4,6 X 23 NK'84,6 X29 germie84,6 Ufo coeI. determinaţie totală.N·12892,6----,---,.,.--._=.--~ 9'p'992,189,9B1i,e 89,58. 08 K'O, _--8(1,0[.pA '_- 8/,,083.2 l' _ -. O./J.128ae.? _-1

16 Z. STANESCU·ŞICOLABORATORII6 1 SOWL ŞI CALITATEA ŞFECLEI DE ZAHAR 17r -0,13135De.termi- \ 1 Denumirea factorilornaţie % .Simbol511,8 ;X 28 1: ore straI. solară67,Q X30 tipul solului74,6 X22 NP75,2 :x. 21 zile de vegetaţie110,6 X 25 I:oC in aee'80,7 X23 NK00,7 X29 germie80,7 % eoer. determinaţie totaliimg% °05'~4%F--·'--.. Ef;P,o6259 .. ,,f"0'0--- -...:...N'IPO'6 00'.. --- 5878..-5782i:;5551Kl5.8f-----_ 5jl2~ ,E,/.p, '100'. c: ~? "'-l_ '''K~o·5142t:;E:-.- _ ,IV.,. /.:'8~ '" ;;;/,;P""IQ-

18 Z. STANESCU ŞI COLABORATO;RII8 9 SOIUL ŞI CALITATEA SFECLEl DE ZAHAR 19Deterrpi- 1I Determinarea factorilor. naţie % Simbol,74,6 X28 1: ore străl. solară110,2 .i}{ 30 tipul solului181,2 X 22 NP.81,4131,6.2SE-:x: NK21 zile de vegetaţie183,3 X' 25 1: °C în aer'83,4 X29 germie83,4 Il/O coei. deferminaţte totalăx 10-2 m9 %5r, 0,892;~ef'!lJiH. p"" DenumIrea fac/orilor*6,5 X28 L: o/e J!râJlJcire so/drJ65, 3 30 ti 1.11 sOJu/v/75,9 x221NP90899

20 z. STANESCU ŞI COLABORA-TORU 10de 463 mg/100 oS, iar intre agrofondurile de fosfor de 180 mg/100 oS. Ingrăşămintulcu potasiu a ridicat conţinutul de betaină in medie cu 52mg/100 oS.Luind în considerare grupele de factori care provoacă scăderea zilnicăa conţinutului de betaină reiese din figura 5 că factorii pedoclimaticiprovoacă o scădere de 4,16 mg/zil100 Os a conţinutului de betaină,ceea ce revine 49,4 '10, agrofondul ~1,15 mg/zi sau 13,6'10 şi soiul-2,17 mglzi sau 25,8 '10.CONCLUZII1. Folosind metoda de calcul a corelaţiilor multiple şi a ecuaţiilorlineare se poate scurta perioada de cercetare, mări gradul de preCIzIe şidepista o serie de factori care în acţiunea lor concOluitentă determinăcalitatea ei.2. Dintre factorii care influenţează cel mai puternic cei 5 indicatoriai calităţii se numără în ordinea bnportanţei unnătorii : strălucirea solară,soiul, folosirea îngrăşămintelor, suma gradelor calorice în aer şi pe sol.3. Factorul soi influenţează puternic cei 5 indicatori de calitate,r;lasindu-se in permanenţă pe locul al doilea.4. Cele mai valoroase soiuri sub aspectul calităţii au fost AJ Poly­(ama şi R Poli 100, intre ele fiind diferenţe neglijabile. Soiul D-1053 s-acomportat cel mai slab sub aspectul calităţii, iar R Poli 7 a ocupat un locintennediar.5. La cei mai mulţi indicatori diferenţele intre epocile de recoltaresau agrofonduri la acelaşi soi au fost luai luari decît diferenţele dintresoiuri.6. Conţinutul de betaină poate fi indicator de soi prin faptul cănivelul depinde mult de tipul de soi.A UNOR FACTORI PEDOCLIMATICIASUPRA CALITĂŢII SFECLEI DE ZAHĂR (II)INFLUENŢA SOlULUI ŞIRezumatSînt calculate ecuaţiile lineare de regresie care dau influenţa a 7-B factoride mediu si soi asupra a 5 indicatori de evaluare a calităţii tehnologice a sfecIei dezahlir : co~sumul specific de sfeclă, zahărul extras, valoarea de impuritate, puritateasucului normal şi conţinutul de betaină.Din lucrare reiese că factorii climatici (în care os-a inclus si numărul zilelorde vegetaţie) au in general cea mai mare influenţă asupra calităţii sfecIei, explicînd77,2. .% din variaţia consumului specific de sfeclă, 63,2 % din variaţia zahăruluiextras, 61,0°10 din variaţia valorii de impuritate, 71,6 % din variaţia purităţii suculuiHormal şi 49,4 0/O din cea a betainei.11 SOIUL ŞI CALITATEA SFECLEI PE ZAHAR 21~actorul soi a·avut o influenţă mai mare (25,8 0/O) asupra betainei şi purităţiiSUCulUI normal (1a,90f0). Cea mai redusă influenţă a tipului de soi s-a manifestatde cQnsumul ~pecif~c de sfeclă.(1,31 0/O). Agrofondul a influenţat cel mai mult (24,5%)\"aloarea de Impuntate, cea mai scăzută influenţă (0,95010) manifestindu-se asupraconsumului specific de sfeclă.INFLUENCE OF VARIETY AND OF VARIOUS PEDOCLIMATICFACTORS ON SUGAR-BEET QUALITY (II)SummaryLinear regression equations are computed, showing the inf1uence of varietyaud 7-8 environmental factors an the technological quality of sugar-beets : specificbeet consumption; amount of extracted sugar; impurity values; normal juicepurity and bettaine content.It appears that climatic (which also include the number of days of vegetation)have the greatest influence on beet quality accounting for 77,2 percent of thevi:lriations of specific beet consumption, for 63,2 percentof variations of the amountof extracted sugar, for 61,0 percent of the variations of impurlty values, for 71,6 percentof thevariations of normal juice purity and for 49,4 percent of the variationsof bettaine content.In turn the influence of the variety factor was highest an bettaine content(25,8 Ofo) and an normal juice purity (18,9 Ofo) aod lowest on specific beet consump­Hon (1,310f0) while the effect of basal dressing was highest an impurity values(24,3 %) and lowest on the specific beet consumptiQn (0,95 Ofo),DER EINFLUSS DER SORTE UND EINIGER BODEN- UNDKLIMAFAKTOREN AUF DIE QUALITĂT DER ZUCKERRUBE (II)ZusammenfassungEs sind lineare Regressionsgleichungen berechnet worden welche den Einflussvon7-8 Umwelt- und Sortefaktoren auf 5 Kennziffern der Schătzung dertechnologischen Eigenschaften der Zuckerrlibe darlegen : der spezifische Rtibenverbrauch,der gewonnene Zucker, der Verunreinigungswert, die Reinheit des Normal~safts und der Betaingehalt.Aus der Arbeit geht hervor, dass die Klimafaktoren (zu denen auch die Tageder Vegetationsdauer gerechnet werden) im allgemeinen den grossten Einfluss aufdie Qualităt der Zuckerrlibe ausiiben, wodurch 77,2 % der Variationen desspezifischenRlibenverbrauchs, 63,2 % des Zuckergewinnes, 61,0010 der Variation des Verunl'einigu~gswertes,71,6010 der Variation der Reinheit des Normalsaftes und 49,4 0J0des Betains erklărt wurden.Der Faktor Sorte iibte auf das Betain und die Reinheit des Normalsaftes dengI.'ossten Einfluss aus (25,8 Ofo resp. 18,9 Ofo). Am geringsten beeinflusst der FaktorSorte den spezifischen Riibenverbrauch (1,310/0). Der Boden beeinflusst am meisten?en Verunreinigungswert (24,50/0) und am wenigsten den spezifischen Rtibenver~oruuch (0,95°10).

22 z. STĂNESCU ŞI COLABORATORII12 LUCR. ŞT. LC.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VLBJH15IH11E BH.UA 11 HEKOTOPbIX OEJJ:OK.nI1MATI14ECKI1XAKTOPOB HA KA4ECTBO CAXAPHOPI CBEK.nbI (Il)Pe3/0JlleOpOlI3BC}J,eUbl BhI'lHCJIeHlHI .r:nlHerlllblX llerpeCCHBHbIX YP06Heii. KOTopble npeJlCTaBJlHIO',UJll-l51f1He 7-8 epaKTopoB cpe)J.bl li BH}J,OIl Ha 5 ,,03(pqnrUUeIITOB oueHKu TCXHOJIOrljlleCKOroKa'leCTua caxapHoii CBeKJ1bI: yp;eJIhHOrO pacxo,Ua CBeKJIbI, IWJmqeCTBO H3BJIeKaeMOro caxapa,neJlH'IIIHbi npllMeceii, '1HCTOThI 06hIKHQBel-lHOrO CORa li co.n.ep)lWIUle 6eTaHHhI. Ha :no» pa60TblCJIeAyeT, 'ITD RJlHlflaTHqeClme epaKTophl (nKJlIO'lB5I li 'UICJIO JlHeii: npoH3pacTaHlul) Olca3hlnaeTCBMoe 60JIbllIOe BJHUIHHe Ha KalJeCTBO CoeKJIbi, o6yCJIaBJIImasr 77,2% napHau,HH Y1I.eJlb­Hora paCXOJJ.3 cneKJlbl, 63,20/0 napUaI.J,1I1i 1I313J1eKaelllOro caxapa, 61,0% )3apuaUHH BeJIH'fl-lIIb!llPHMeCeii, 71,6010 napHau;uu tIUCTOTLI 06bI1mOBeHHoro COKa li 49,40/0 COllep~KaHne 6aTaHHbl.BHllOBOfl epaKTop OKa3aJl 60JIbWee BJIHHlfHe (26,8 Q / o) Ba conep:tKaIiHe 6eTaHHbl J:I Ha tIUCTOTy06blKHOBeHHoro caKa (18,9%). Cai\we HC3HatIIITeJlbUoe BJIHRHne co CTOPOHbI Tuna BlInaOKa3bIBaJl Ha y.ueJlblIt>IH pacxo.ucBeKJIbl (1,31 0 /0)' ArpoqlcH OK83bIBaJi 3Ha'IIITeJlbHOe BJIHHHue(24,5%) Ha- BeJIU1UlHy npuMeceii. 60JIee Bcera,a MCI-fCeBCCn1 (0,95 0 /0) Ha y.uCJIhHblH pacxo.l1CaCKJlhl.BIBLIOGRAFIECar r li t h e r S A., 01 d fie 1d J.F.T., 1963, Metods for the assesement of BeetQualityîn proceding of the XI-th session of C.L.T.S. Frankfurt 1960.p o p a v ici 1., P o p o vie i M., C o p a n y W., P a fifiI Gh., 1973, Contribuţii lastabilirea unei metode de prognoză pentru producţia de sfeclă de zahăr, înfuncţie de condiţiile climatice, agrochimice, agrofizice şi de tehnologie.Anale Le.C.S. Braşov, voI. V.Sta tic e s CliP., 1973, Aprecierea calităţii tehnologice asfeclei de zahăr. Ind.Alim. 20,8.Stănescu Z., Ştefănescu P., Copony W., 1973, Influenţa soiului şi a factorilorpedoclimatici asupra producţiei şi calităţii steclei de zahăr. AnaleLC.C.S. Braşov, val. V.EFECTUL lNGRĂŞAMINTELORŞI MICROELEMENTELORLA SFECLA DE ZAHĂR CULTIVATĂPE SOLUL CERNOZIOMICDIN CîMPIA TRANSILVANIEIST. MARKUSFertilizarea raţiona1ă constituie unul din principalii factori aflaţila îndemîna cultivatoru1ui pentru sporirea producţîei la sfeclă de zahăr.Cercetări executate la Cîmpia Turzii de A v ram (1959); A v ram şiC o i c e v (1965), arată că, în Cîmpia Transilvaniei, superfosfatu1, dat înprezenţa îngrăşăminteior cu azot sau a gunoiului de grajd, măreşte subotanţia1producţia de sfeclă. Sporuri semnificative de recoltă ia sfeclade zahăr sînt relatate şi de P o p o V ici şi co1ab., (1967) pe solul humicogleicde Ia Braşov, Se g ă r cea n U (1967) pe cernoziomul freatic umedde la Lovrin, A v ram (1968) pe cernoziomul freatic umed din judeţulBihor şi de alţii.Problema microe1ementelor a fost mai puţin studiată şi se constatăcă lipsa lor se evidenţiază nUlu8i în acele cazuri dnd apare un dezechilibruin elementele fertilizante din sol (B 1 u m k e, 1955; G isi n ger,1950 ; P a a u w, 1955). In vederea stabilirii sistemului optim de fertilizareeu N.P.K. şi microelemente la sfecla de zahăr cultivată pe solul cernoziomicdin Cîmpia Transilvaniei, la iniţiativa Direcţiei agricole Mureş, inanii 1972-1974 au fost efectuate 3 experienţe privind efectul niveluluide fertilizare cu îngrăşăminte şi microe1emente.Metoda şi condiţii de cercetare. Experienţele aU fost amplasate în1972 la C.A.P. Sărmaş, iar în 1973-1974 la C.A.P. Tăureni, situate pevalea rîului Luduş (Cîmpia Transilvaniei), la 11 şi 30 km de Luduş. Experienţeleau fost efectuate pe Un sol cernoziomic cu următoarele caracteristici: pH cuprins între 6,8-7,6 ; conţinutul în humus 5,6 % ; conţinutulP,05 mobil 1,3-2,0 mg!100 g sol; conţinutul de K,O solubil - 28,0-31,5mgllOO g sol, iar adîncimea apei freatice la 8-12 m.Temperatura medie anuală a aerului este de 8,8 ac (media pe 23 ani),iar precipitaţiile medii anuale însumează 588,1 mm.Experienţa cu efectul îngrăşămintelor minerale, urmărită atît peun fond de 30 t!ha gunoi CÎt şi pe un fond fără gunoi (cu 2 factori), a fostexecutată după metoda parce1e10r subdivizate' de tipul 2 x 8 în 4 repe-

24ST.MARKUS23EFECTUL INGRAŞAMINTELORŞI MICROBLEMENTELOR LA SFECLA DE ZAHAR25tiţii. Experienţa cu efectul nivelelor de fertilizare cu doze NPK (cu 4factori în 3~4 gradări şi fără repetiţii) a fost executată după metodaparcelelor interferate.Experienţa cu influenţa unor microelemente, urmărită pe 2 nivele defertilizare, a fost aşezată după metoda parcelelor subdivizate (cu 2 factori)de tipul 2 x 14, în 4 repetiţii. Toate experienţele au avut suprafaţa recoltabilăa unei parcele de 20 mp. Gunoiul de grajd, dozele PK şi 50 % dincele cu N au fost încorporate toamna sub brazdă, iar microelementeleau fost aplicate prin stropire înainte de discuitul din toamnă. Restul de50 0/Odin dozele de N au fost încorporate primăvara înainte de semănat.Rezultate obţinu.te. Din rezultatele medii pe 2 anî, prezentate înfig. 1, se desprinde concluzia că fondul de 30 tlha gunoi de grajd a realizatun spor semnificativ de 156 % şi o producţie de 24,3 tlha rădăcini,faţă de producţia martorului neîngrăşat de 9,5 tlha.~\zotul (NlOo), aplicat singur sau chiar pe fondul de gunoi de grajd,nu a contribuit la sporirea producţiei în faza actuală de slabă aprovizionarea solului cernoziOluic cu fosfor luabil.Doza de PlOO a realizat sporuri foarte semnificative de 4350/0, respectiv41,4 tlha rădăcini. Pe fondul de 30 tlha gunoi de grajd, doza de PlOD realizeazăspor inferior faţă de P,oo pe fond fără gunoi.Doza de PlOD NlOO realizează producţii practic egale de 51,2-53,7 tlharădăcini, indiferent de fondul de gunoi. Cînd se aplică îngrăşămîntulcomplet N,oo PlOD KlOO producţia creşte la 54,2 tlha rădăcini pe fondul fărăgunoi de grajd, respectiv la 60,9 tlha pe fondul de 30 tlha gunoi de grajd.Se realizează totodată şi cele mai ridicate producţii de zahăr (9,49-10,19t/h8), cu sporuri foarte asigurate de 490-533 % faţă de producţia martoruluineingrăşat.Unnărind eficienţa economică a diferitelor îngrăşăminte aplicate(la 100 kg s.a. la ha), din graficul 1 rezultă că cea mai economică se dovedeştedoza de P100, care, cu fiecare kg deP20S s.a. aplicată, realizează cîte41,5 kg rădăcini. Prin întregirea dozei cu N,oo, sporul realizat cu 1 kg s.a.ecade la 20,8 kg, iar prin aplicarea dozei complete de N,oo PlOD K,01 acestspor scade la 14,6 kg.Din Fig. 2, 3 şi 4, reprezentînd producţiile de rădăcini înregistrateîn experienţa cu efectul nivelelor de fertilizare cu doze N.P.K., rezultăcă deşi dozele crescînde de azot (N60-130-280) realizează sporuri distincte şichiar foarte semnificative de L!~8 0/ o , acestea sînt relativ mici faţă deproducţia înregistrată cu doza N60. Dozele mari (N280) au redus simţîtordigestîa de la 17,28 la 16,48°S.Dozele de N aplicate, în special cea maximă, au contribuit şi la sporireaexagerată (cu 300/0) a producţiei de frunze, avînd şî un spor derădăcini cu mult inferior realizat cu 1 kg s,a. N, faţă de sporul realizatcu doze P.Cele mai mari sporuri de producţie, foarte semnificative, cuprinseîntre 56~100 0/O se înregistrează la aplicarea dozelor moderate şi maride fosfor, care realizează sporuri absolute cuprinse între 16,1~28,1 t/harădăcini, respectiv 2,71-4,85 tlha zahăr. Cele maî marî producţii de rădăcini(57 tlha) şi de zahăr (7,62 t/ha) se realizează prin aplicarea dozeimaxime încercate de P230' Sporul este economic, obţinîndu-se cîte 94 kgrădăcini pentru 1 kg de substanţă activă aplicată.Dozele de potasiu încercate nu au contribuit la realizarea unorsporuri de producţie.Din interacţiunea factorilor unuăriţi rezultă că cele mai mari şieficiente producţii de rădăcini se înregistrează pe nivelele fertilizate cuPROD RADACINITo/ha60)50403012010 spor reali at c lkg 5, a30To/hagunoI14,6 18,7 20,8 41,5 11,2 20,9O-l-.J'N-,,-P-,-K,-,-,-P.;.;K-L:.N:.:..P--,--,,-P--,-Nc:.:...:. KJ....:K..:.:...J---'--'--=-.lL-~_Fig. 1- Efectul îngrăşămintelor pe solul cernoziomic dinTăureniasupra producţiei de rădăcini la sfecla de zahăr.Fig. 1 -Effeet of fertUizers upou sugar yield an the chernozemsoH of Tăureni.doza maximă de fosfor P 230 ., in cOlubinaţie cu N 60 şi K 30 la o desime de100.000 plante la ha. Această combinaţie realizează sporuri de rădăcini de104-114 % (respectiv 31,7-32,7 t/ha) faţă de martorul îngrăşat cuN6D P~o K30 la aceeaşi desime a plantelor.Din Fig. 5, reprezentînd corelaţiile între nivelele N.P.K. şi producţiade sfeclă, se observă că coeficienţii de regresie la dozele de N şi K nu sintsemnificativi nici în cazul producţiei de rădăcini şi nici la producţia dezahăr. Valorile coeficienţilor de regresie fiind negative, în cazul digestiei,ele arată că aceste îngrăşăminte (N şi K) nu sînt eficiente pe solul cernoziomicdin Cîmpia Transilvaniei, fapt care este demonstrat şi de analizacurbelor de producţie.In cazul nivelelor de P, valorile coeficienţilor de regresie sîntcuprinse între 0,991 şi 0,994, fiind semnificative. Curba producţiilor de89

ST. MARKUS 4 5 EFECTUL INGRĂŞAMINTELORŞI MICROELEMENTELOR LA SFECLA DE ZAHAR 27TOI HA605040302010OTOIHA60504 O '302010OP23J1Z'"' ro'a .~E @o"lJ'"'M'"~~ o"~NE o'8 Ex w o; .9 ~M"" "u O> w 0- o .c~ uX C O> m O> N ~"O> '0 0- '" II kO> 'O , ~ ~~'0 0- '2'O i- u .c>- w"€Ni- " o "~:3l:§ON ~~~'"o.~ o, ~c;ln:-o0."z ~ ~~ o.9 'O~N ~o p.;W-'O Z·:§ ~U ou"~~ ~'"~~.;; 'O , •O>'" k'0 w~ -o kl-U" l- "zw'OW.~m"il ~~o

28ST. MARKUS61EFECTUL tNGRAŞAMINTELORŞI MICROELEMENTELOR LA SFECLA DE ZAHAR29rădăcini şi zahăr arată o creştere a acestora odată cu marirea cantităţilorde îngrăşăminte chiar şi la aplicarea celor mai mari doze. Acest lucruesL~ valabil şi în cazul digestiei.Din graficul 6, reprezentînd efectul microelementelor (aplicate pecele două nivele de fertilizare) asupra producţiei de sfeclă rezultă că, încazul aplicării unor doze mici de fosfor (Pso N7S), apare tendinţa ca sulfatulde magneziu în cantitate de 12 kg/ha să realizeze un spor de 7 % laproducţia de rădăcini (2,1 tlha) şi de 10 % la zahăr (0,45 t/ha).PROOu::JlARÂDĂONrTOI HAso302010o/,7/ .y~ r-~'I.(,Ir~L-F:109%V V -cr....- i'...~107'/D':;"-v-.. rv -""\ 1/\ "",26·/.V- ..../Mn2 510 S, M" M" eu, M9l loZ 8 8, o P50'N 75!~b{. ~1,6'/100 N 150Fig. 6 - Efectul microelementelor asupra producţiei de sfeclă Pe solulcernoziomic din Cîmpia Transilvaniei.Fig. 6 -Effect of trace elements an sugar beet yield an the chernozcmof Transilvania Plains.COlil'"'o ci-o "'e >c~o D.'"ro '"~-.... 'o-OoC'e ~~OI 0'Ili'1...x:..xC'l '"8eca ccn!2o N,,o.~oc~ uw o.~,,"'§NW"OEste menţionat faptul că o cantitate mai mare de sulfat de magneziu(30 kg/ha) nu mai contribuie la sporirea producţiei, din contra provoacăo scădere in cazul producţiei de zahăr, în special în fondul slabîngrăşat (Pso N7S)'In ceea ce priveşte efectul celorlalte microelemente, este de relnarcatcă, pe fondul moderat Pso N7s, cantitatea de 4 kg sulfat de zinc realizeazăun spor mic, nesemnîficatîv, de 3 0/0, sulfatul de cupru de 4 kg 6 0/0(zahăr), iar 4 kg molbîdat de amoniu determină un spor de 6 % (zahăr)faţă de martorul netratat.Pe fondul îngrăşat cu PlOO N,so, sporul realizat de microelementecreşte în sensul că 4 kg borax asigură un spor semnificativ de 8-10 0/0,iar 4 kg sulfat de zinc un spor de 8-90/0. In cazul aplicării a 4 kg molbidatde amoniu, producţia de zahăr creşte cu 8 0/0, acesta avînd un efectpozitiv şi asupra digestieî (17,63 comparatîv cu 17,39 OS).co-'" c'"Ci "'o '"-OI'e ?-ovi =.~,co '" calEValorile coeficienţilor de regresie prezentate în Fig. 7 sînt mici şinesemnificative in cazul magneziului şi barului. In cazul zincului, valoareacoeficientului de regresie este mare (0,998) şi semnificativă pentruproducţia de rădăcini. Aliura producţiei de rădăcini ~i zahăr arată o creşterein cazul aplicării cantităţii de 12 kg sulfat de magneziu şi o scădere,în special la producţia de zahăr, în cazul aplicării unei doze mai mari demagneziu.

30 ST. MARKUS 8 9 EFECTUL lNGRAŞAMINTELORŞI MICn.OELEMENTELOR LA SFECLA DE ZAIiAR 31Aliura producţiilor sub influenţa sulfatului de zinc şi a boruluiarată o creştere odată cu aplicarea unor cantităţi mai mari de zinc şi bor,ceea ce arată insuficienţa cantităţilor de 2 kg/ha, în special în cazul borului.Menţionăm că sulfatul de zinc, aplicat în doza de 4 kg/ha, a contribuitla reducerea conţinutului de zahăr din rădăcini, în timp ce doza mare debor a ridicat digestia. Rezultă că prin aplicarea pe un fond de P'OD N,50a unor doze de 3-4 kg sulfat de zinc sau 4 kg bor, obţinem sporuri semnificativede rădăcini, revenind pe fiecare kg de s.a. aplicată 138-167 kgzahăr (830-900 kg de rădăcini). Magneziul se poate aplica, dar nu în cantităţimai mari de 12 kg sulfat de magneziu, sporul realizat cu 1 kg s.a.aplicată fiind de 96 kg rădăcini şi 24 kg zahăr.CONCLUZII Şl RECOMANDARl1. Fosforul, aplicat chiar singur in doze de peste P ,00 , contribuie lasporirea semnificativă a producţiei, însă pentru a putea obţine producţiimari de peste 50 tlha rădăcini de sfeclă pe solul cernoziomic (foarte slabaprovizionat cu fosfor mobil), se impune asigurarea cantităţii de P320,K30'completată cu N 60 şi2. Azotul dat singur nu este eficace in sporirea producţiei de sfeclă,el trebuind să se folosească împreună cu dozele de fosfor corespunzătoare(P130-230)'3. Dozele mai mari de N '30 reduc simţitor conţinutul de zahăr.4. Potasiul nu contribuie la sporirea selnnificativă a producţiei şinici la îmbunătăţirea digestiei.5, Pe solul cernoziomic pe care s-au experimentat, n1icroelementele aUeficacitate numai pe nivelele ridicate de P N.6. Dozele de 12 kg sulfat de magneziu, 4 kg borax şi 2-3 kg sulfat dezinc, fiecare independent, aduc sporuri de B~10o/o, selnnificative în speciplîn cazul producţiei de zahăr.RezumatIn cursul anilor 19'72~1974, pe solul cernoziomic din Cîmpia Transilvaniei de InSărmaş şi Tăurent, s-au efectuat experienţe privind influenţa îngrăşămintelorşimicroelementelorasupra producţieide sfeclă de zahăr. Rezultatele obţinute arată că elementulprincipal al sporirii product,iei este fosforul, care, aplicat chiar singur şi în dozemari, asigură sporuri foarte mari şi semnificative. Dozele de azot şi de potasiu nu asigurăsporuri rnari, ele dovedinc1u-se eficiente în cantităţi de N 60 K 30 pe fondul de P Z :10 ·Microelementele de magneziu, zinc şi bor, contribuie la realizarea unor sporuri de8-10"/n, dar numai pe nivel ridicat de fosfor şiazot (FH1JN150),EFFECTS OF FERTILIZERS AND TRACE ELEMENTSON SUGAR BEET GROWN ON THE CHERNOZEM SOILSOF THE TRANSSYLVANIAN - PLAINSummaryExperiments were carried ont during the 1972-1974 period an the effects offertilizers and trace elements an sugar beet grown on the chernozem sons of theTranssylvanian Plain. It appeared that phosphorus contributes most ta yield increasesHigh ly significant yield increases are obtained when phosphorus 15 applied alone andin large amounts, while the influence of nitrogen and potash applications an yieldsis low, and become effective only at amounts of N60 K 30 , on a P 230 base. Yields mayaisa increase by 8 0/o~10% following magnesium, zinc and boron applîcations providednitrogen and phosphorus levels are high (P 100 N 150 ).DIE WTRKUNG VON DtlNGEMITTELN UND MIKROELEMENTENAUF DIE ZUCKERRtlBE BEI ANBAU AUF SOHWARZERDEBODENIM SIEBENBtlRGISCHEN HOCHLhNDZusammenfassungWăhrend der Jahre 1972-1974 wurden auf Schwarzerdeboden im siebenblirgischenHochland bei Sărmaş und Tăureni Versuche durchgeflihrt die den Einf1ussvon Dilngemitteln und Mikroelementen auf den Ertrag der Zuckerrlibe untersuchten.Die Ergebnisse zeigten das Phosphor den wichtigsten Faktor zur Leistungssteigerungdarstellt, wobei dieser auch allein und in hoher Dasis angewendet grosseund bezeichnende Mehrertrage sichert : Gaben von Stîckstoff und Kali sichernkeinebedeutende Leistungssteigerungen und zeigen ihre Wiricsamiceit bei Mengen vonN 60 und K 3 Q auf einen Fond van P230. Mikroelemente wie Magnesium, Zink und Bol'tragen zu einer Leistungssteigerung bis zu 8-10 0J0 bei, wabei abel' die PhasphorundStîckstaffgaben genligend hoch gehalten werden milssen (PlOD N 15O ).JJ:EYlCTBHE YJJ:05PEHHPI H MHKP03J1EMEHTOBHA CAXAPHYIO CBEKJ1Y, BblPALUHBAEMYIOHA 4EPH03EMHblX rI04BAX B KbIMrIH5I TPAHCHJ1bBAHHEYIPe310JtCB Te~Ie111111 1972-1974 fI., Ha lJCpH03eMllblX nO'lIlax D KbI1'llnU

32 ST. MA:RKUS10 LUCR ŞT. l.C.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VI.BIBLIOGRAFIEA v r a ro P" 1968, Eficienţa îngrăşămintelor chimice şi naturale pe cernoziomulfreatie umed din judeţul Bihor, Analele Le.C.S. Braşov, Sfecla de zahăr, voI. LA v ram P. şi calab. 1959, Eficienţa îngrăşăminteloT minerale la sfecla de zahăr,Analele LC.C.A., voI. XXVII, seria A.Avram P., Ana Coicev, 1965, Efectul îngrăşămintelor minerale la sfecla dezahăr in condiţiile din Cîmpia Transilvaniei, Analele LC.C.P.T. Fundulea, 31seria B.BIti ro k e 1., 1955, Die ZuC1cerrube, 4(5).G isi n ger L., 1950, Deficies of minor eZements caused by excesses. Trace Elementein Plan Physiology, Chron Botan Waltham, Mass USA.P a a li W F., 1954, Landbouwkunding Tijdschrift Wageningen, 17.Mar g aretaP o p o vie i şi colab. 1967, Rezultate experimentale cu arăturişiîngrăşăminte la sfecla de zahăr cultivată pe solul humico-semigleic de la Braşov.Probleme agricole nr. 10.S e g arc e a fi U O. 1967, Stabilirea 1'aportului N P K în sistemul de îngrăşare asfeclei de zahăr pe cernoziomul freatic umed de la Staţiunea Lovrin. AnaleleLe,O.p.T. Fundulea, 33 seria B.REZULTATE PE10 ANI PRIVIND IRIGAREA LA SFECLA DE ZAHARIN CONDIŢIILE ZONEI SUBUMEDE DE LA CLUJ-NAPOCAZ. NAGYIrigarea sfeclei de zahăr, ca măsură importantă pentru sporirea pro~ducţiei, a făcut obiectul multor cercetări efectuate în diferite zone pedoclimaticedin ţară (A nit ieşi colah., 1961 ; A v r i g ea nu şi colab., 1962;Il o t z a n, 1972 ; B o r a, 1964, 1966 ; Cea u Ş u, 1972; Hul P o i şi colab.,1966; Ionescu Siseşti Vlad, 1961, 1964; Negomireanu şicolab., 1964; P ă t r ă şco i u, 1969; Si P o s, 1970). Rezultatele cercetărilordemonstrează că sub influenţa condiţiilor imbunătăţite de aprovizionarecu apă prin irigare, producţia de rădăcini creşte foarte mult, in celemai multe cazuri se dublează, iar uneori se triplează faţă de producţiaobţinută în condiţii fără irigare.In partea de vest a Transilvaniei, îndeosebi in condiţiile pedoclima~tice ale judeţului Cluj, s-au făcut puţine experienţe cu privire la eficacitateairigării sfeclei de zahăr (N a g y, 1967, 1974), in special pentru studiereaconsumului de apă al acestei plante. De aceea, avînd în vedere şiposibilităţile de .extindere a suprafeţelor irigate in această zonă, a devenitnecesară studierea influenţei irigaţiei la această cultură, motiv pentru careincepind cu anul 1964 s-au intreprins o serie de experienţe.MATERIAL, METODĂ ŞICONDl'l'll DE CERCETAREExperienţeleau fost executate la Staţiunea didactică experimentalăa Institutului agronomic "Dr. Petru Groza" din Clllj-Napoca, in cîmpulde culturi irigate, situat pe terasa Some.7ului. Solul este aluvial coluvialcarbonatat, slab alcalin, cu o textură luto-argiloasă. Capacitatea de cimppentru apă a solului a fost de 25,3 % , coeficientul de ofîlire de 13,5 %,iar masa volumetrică de 1,27 t pe adincimea de 1,5 m.Ca material biologic s-a folosit soiul R Poli 7, care s-a semănat pe unteren bine pregătit in fiecare an, ingrăşat cu 300 kg/ha azotat de amoniuşi 400 kg/ha superfosfat.Semănatul şi lucrările de intreţinere aU fost efectuate la data optimă,respectindu-se regulile agrotehnice. Distanţa de semănat a fost de60em, iar desimea plantelor la recoltare de 80-100 mii plante la hectar.LUCR"RI ŞTIINŢIFICE

34 z. NAGYMomentul aplicării udărilor, cit şi mărimea normei de udare s-austabilit pe baza dinamicii umidităţii din sol, care s-a determinat timp de10 ani din 15 in 15 zile, în perioada de la semănat pînă la recoltare. Plafonulminim de umiditate a fost stabilit experimental în perioada anilor1964-1966 (N a g y, 1967), fiind de 70 % din capacitatea de cîmp pentruapă a solului în faza de creştere a aparatului foliar, de 80 % în faza deîngroşare rapidă a rădăcinii şi de 65-70 % în faza de acumulare intensăa zahărului (pe adîncimea de 75 cm).Consumul de apă al plantelor s-a determinat după metoda bilanţuluiapei din sol (B o t z a n, 1972).Luînd în consideraţieregimul de irigaţie aplicat în funcţie de perioadelede secetă care au apărut in cei 10 ani, precipitaţiile medii anuale şicaracterul anilor (secetos, normal, plaios), rezultă că seceta s-a făcutsimţită în luna aprilie de două ori. Luna mai totdeauna a fost bogată înprecipitaţii, iar secetele cele mai frecvente au apărut în iulie şi august,perioadă în care creşterea rădăcinii sfeclei de zahăr a atins valorilemaxime (tabelul 1).2 3 REZULTATE PRIVIND IRIGAREA LA SFECLA DE ZAHAR 35· o~~ • o••3 o"" • • o~• o• o~:§ ~oS.""" "" •'" '"•~ • o Oi > > Oi • >";o ".~ ~ ~ Ţl ~S a o Ţl~kdko d k" o k d" o.l!l ~~ x 'il o oou •"' " .. ~ o:: z .. "' " o:: " o::"-":::'iil'E..,~.goga,.: ~."'" ..j~ci~~~

36 Z. NAGY 4 5 R-EZULTATEPRIVrND I:RIGAREA LA SFECLA DE ZAHAR 37'"oConsumul de apă la sfecla dezah5.r(Media Pe 10 ani: 1964-1973)Tabelul 3o.;:fIVariantaI.unileIV V VI vn Vm ';IX TotalI I I I I IConsumul de apă mediu luofll' (m 3 /hu)Neirigat 381 815 1040 1096 708 442 4401"''"IrooI'"oI"' o1o~o~...

38 Z. NAGY ", REZULTATE PRIVIND IRIGAREALA SFECLA DE ZAHAR 39net la 1000 lei cheltllieli suplimentare (tabelul 5). Din aceste calculerezultă că prin irigare se poate obţine un spor de venit net de 2438 leifaţă de cultura neirigată, revenind la 1 m 3 apă utilizată, 2,40 lei. Sporul devenit la 1000 lei cheltllieli suplimentare a fost in medie de 1112,2 lei.~ Prin irigarea sfeclei de zahăr, venitul net la hectar este de10-15 mii lei, iar in medie pe 10 ani sporul de venit net realizat prinirigare este de 2428 lei. Sporul de venit la 1000 lei cheltuieli suplimentareeste de 1112,2 lei.TabelulVenitul net: realizat prin irigare la cultura sfec1ei de zahăr(Media pe 10 ani: 1964-1973)Indici economiciNeirigat(lei/ha)Irigat(leI/ha)Valoarea producţiei globale 14940 19570Cheltuieli totale 5184 7376Venit net 9756 12194Spor de venit net realizat prin irigare - 2438Spor de venit uet realizat la 1 m 3 apă -. 2,40Spor de venit la 1 000 lei chcUuieli suplimentare - 1112,2CONCLUZIIDin analiza datelor prezentate se desprind llrmătoarele concluzii:- Prin irigarea sfeclei de zahăr producţia a crescut in medie10 ani (1964-1973) de experimentare proporţional cu numărul det:>i cu mărimea normei de irigare aplicată. Mărimea normei de irigaţie,400-1650 .ffi3/ha, este legată de perioadele de secetă şi durata acestora.Cele mai bune rezultate aU fost obţinllte atunci cînd s-a intervenit in fazade ingroşare a rădăcinii.- Prin irigarea sfeclei de zahăr, in condiţiile de laL~~~1~:''f~)~~sporurile de producţie, in funcţie de caracterul anilor, sint c8.5 şi 50,8 % , in medie pe 10 ani fiind de 29,7 0/O.- Regimul de irigare al sieclei de zahăr, in condiţiile climaticemănătoare anilor experimentali, constă din 1~3 udări aplicate incritice pentru umiditate cu norme de udare de 400-700 m 3 /ha.- Ca urmare a aplicării lldărilor, conţinutul de zahăr a scăzutlaS, insă această scădere este compehsată prin sporurile de 12 0/O laducţia de zahăr la hectar.- Consumul total de apă de 5054 m 3 , in condiţii de irigare, selizează in proporţie de 66,3 0/O din precipitaţiile căzute in perioadavegetaţie a sfeclei de zahăr, 20,8 0/O din irigaţii şi 12,9 0/O din rezervainiţială de apă din sol.REZULTATE PE 10 ANI PRIVIND lRIGAREA LA SFECLA DE ZAHARIN CONDIŢIILE ZONEI SUBUMEDE DE LA CLUJ-NAPOCARezumatTimp de 10 ani (1964-1973), în cîmpul experimental de culturi irigate alInstitutului Agronomic "Dr. Petru Groza" Cluj-Napoca, s-a studiat influenţa irigaţieiasupra producţiei şi calităţii sfeclei de zahăr. S-a determinat consumul de apă diurn,lunar ;,;;i pe faze de vegetaţie, cît şi eficienţa economică a irigării acestei plante într-ozonă subumedă. Rezultatele obţinute demonstrează că, in condiţiile de la Cluj­Napoca se poate obţine un spor de producţie de 12,1 tlha rădăcini (29,7 %) şi de1,7 t/ha zahăr, prin aplicarea a 1-3 udări cu norma de irigaţie de 400-1600 m 3 /ha.Numărul udărilor şi norma de irigaţie depind de rezerva de apă din sol şi de precipitaţii1eanului. Sporurile de producţie sînt mai mari inauli secetoşi şi mai mici înanii normali. Consumul total de apă este de 5054 m 3 /ha la sfecla irigatăşi se realizeazăin proporţie de 66,3 010 din precipitaţii, 20,8 % din irigaţii şi 12,9 % din rezervainiţială de apă din soL Sporul de venit la 1000 lei cheltuieli suplimentare este de1112,2 lei.EXPERIMElNTAL RESULTS ACHIEVElD DURING A 10 YEARSPERIOD WITH IRRIGATElD SUGAR BEET, IN THE SEMIHUMIDCONDITIONS OF THE CLUJ-NAPOCA AREA8ummaTyDuring a 10 years period (1964-1974) researcher from the Institute of AgronomyofCluj-Napoca, investigated the effects of irrigation an the yields and qualityof sugar beets, Daily, mouthly as well as per vegetation stage water consumption,toghether with the economic officiency of irrigation were determined for thiscrap, grown in a semihumid area. It appears that in the conditions prevailing înth~Cluj-Napoca area, yield increases of 12,1 t/ha (29,7 O/Il) roots and 1,7 t/ha of sugar,may ... be achieved with 1-3 annual applications. totaling 400~1600 c.rn./ha. ThenUmber of waterings and the amaunt of water applied depend on annuai rainfallandon the soil's water reserves, Yield increases following irrigation are higher îndry years and lower in rainy years.Total water consumption for irrigated sugar beet amounts ta 5054 c.rn/ha,of,>\Vhich 66,31l/o are supplied by rainfall, 20,8% by irrigation and 12,9% by the soil'swater rezerve.

40 z. NAGY 9 REZULTATE PRIVIND IRIGAREA LA SFECLA DEZAI-IAR 41ERGEBNISSE NACH ZEHN ARBEITSJAI-mEN, BETREFFENDDIE BEWĂSSERUNGDER ZUCKERRUBE IN DEN BEDINGUN~GEN DES GEMĂSSIGTFEUCHTENGEBIETES VON CLUJ~NAPOCAZusammenfassungZehn Jahre lang (1964-1973) wurde auf den Versuchsfeldern fUr B"ri'es"lu.ng:sanbauder Landwirtschaftlichen Hochschule "Dr. Petru Groza" aus Cluj-NapocaEinfluss der Bewâsserung auf den Ertrag und die Qualitat der ZuckerrUbesllcht. Est wurde der Wasserverbrauch pra Tag, pro Monat und wahrend dertationsfasensQwie auch die Wirtschaftlichkeit etDer Bewăsserung dieser Pf1an3eeinem gemăssigt feuchten Gebiet bestimmt. Die Ergebnisse zeigten, dass inBedingungen van Cluj-Napoca eine Ertragssteigerung van 12,1 t Wurzeln/ha

LUCR. ŞT. LC.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VI.ASPECTE ALE EFICIENŢEI IRIGARII ŞI FERTILIZARIISFECLEI DE ZAHAR IN CONDIŢIILE DE LA CLUJ-NAPOCAMARGARETA NAGYIn contextul lnăsurilor privind dezvoltarea şi luodernizarea agriculturiisocialiste, irigarea sfecIei de zahăr reprezintă o măsură importantăalături de mecanizarea complexă şi ridicarea gradului de chimizare.Deoarece aplicarea măsurilor de modernizare duce la creşterea volu~mului de cheltuieli (A a ro n, 1972; Pa n ţ iru, 1971), se impune stabilireacondiţiilor în care acestea scad pe unitatea de produs, iar ca efectcreşte eficienţa economică a irigării. Cercetarea de faţă. urmăreşte punereain evidenţă a creşterii eficienţei economice a sfeclei de zahăr prin irigareşifertilizare in condiţiile zonei subumede a Transilvaniei (judeţul Cluj).MATERlAL Şl METODAau fost executate in anii 1972-1974 la Staţiuneaexperimentală a Institutului Agronomic "Dr. Petru Groza"Cll.lj-NElpC!Ca pe un sol aluvial co1uvial carbonatat, cu textură luto-argiurmăritefectul a doi factori: regimul de irigare (a) şi nivelul,,,!:eu.lZ

44 MARGARETA NAGY 23 EFICIENŢA IRTGĂRIl ŞI FERTILIZARII LA SFECLA DE ZAIiAR 45REZULTATE ŞIDISCUŢIIDin datele obţinute la determinarea producţiei (tabelul 1) rezultăsporuri foarte semnificative la toate variantele irigate faţă de variantaneirigată. Sporuri deosebite s-au obţinut prin asigurarea p1afonului minimal umidităţii din sol la 70 % din I.U.A., chiar şi in cazul dozelor mici şimedii de îngrăşăminte.Calitatea producţiei exprimată prin conţinutul de zahăr prezintăpentru variantele irigate, o scădere faţă de varianta neirigată de maxi~111Un1 0,9°8. Producţiile de zahăr sînt însă mai mari la variantele irigatedatorită producţiilor de rădăcini superioare. Scăderea conţinutului dezahăr se manifestă mai ales la variantele care au primit doze mari deîngrăşăminte chimice cu azot, fapt constatat şi în alte zone (P o p o vie i,1974).Ca indicator de apreciere a utilizării apei de către plante s-a urmăritcoeficientul de valorificare a acesteia, exprimat prin constiIuuI de apăin m 3 la 1 tonă producţie de rădăcini. Valorile cele mai bune ale coefi~cientului s-au obţinut la variantele cu doze luari şi medii de îngrăşămintecu asigurarea umidităţii la plafonul minim de 70 % din intervalul umidităţiiactive.Pentru punerea în evidenţă a eficienţei irigaţiei s-au calculat cheltuieliledirecte la unitatea de suprafaţă pe variante, venitui net şi sporulde venit net care a revenit la un leu cheltuieli suplimentare. Din datelereferitoare la venitul net la ha (tabelul 2) rezultă că acesta a crescut ingeneral, de la varianta martor la varianta aprovizionată cu doze mari deingrăşăminte şi mai ales la plafonul minim de 70 % din I.U.A. In cadrulaceluiaşi regim de apă Se remarcă însă diferenţa mică de venit net întrevariantele cu doze luedii de îngrăşăminte şi cu doze mari (V 3 ,V 4 şi respectivVs şi V 6 ). Rezultă că surplusul de cheltuieli la variantele cu dozemari de ingrăşăminte a fost mai puţin compensat prin sporul de producţie.Sporul de venit net, calculat la 1 leu cheltuieli suplimentare, reflectăin mod sintetic efectul. cumulat al irigaţiei şi administrăriitelor chimice. Se remarcă rezultate mai bune prin asigurareala 70 % din l.U.A. Sporul de venit net la 1 m 3 de apă şi la 1 kg su"bstanţăactivă indică aceeaşi tendinţă (tabelele 3 şi 4).CONCLUZII~'".5 '".&:,('j'd",Of..0'"•"'" •~'"2 §.~•• ••••'" '"•Pe baza datelor experimentale de trei ani, privind eficienţa utilizaruapei de irigaţie şi a îngrăşămintelor, se desprind următoarelecluzii :Prin irigare a crescut producţia la sfecla de zahăr în medie19,7 % la plafonul minim de 50 % din intervalul umidităţii active şi33,1 % la asigurarea plafonului minim de 70 % din intervalulactive.

46MA~GAR~TA NAGY45EFlCIENŢA IRIGARllŞI FERTILIZARII LA SFECLA DE ZAHAR47'":ii'" h "Oi'.c~~'"=o~o" " ~~'"'"'"Spor de producţie şi venit net prin irigare(Media pe anii 1912-1974)Plafonul minimTabelul 3'.~~"\ii~ .:a 'soo'" E '2'sọSo= orn~~Q.o ;;- ?'" .,..'"~ :!" o.I....o .,..~'",S 'i:" ~,~.c o~ C.N~o :a'" o"" eo~~"'" '".,.. '"M'"M'"~~M;:;o~M'"o,o'"'" '".0'"M '".."'"'"Indicatori economici5Q '0/0din I.U.A.I70%din I.U.A.Spor de producţie (faţă de neirigat)In kg/m S apă 8,1 13,8Spor devenit net lei/m s apă 0,9 2,3Spor de producţie şi venit net prin fertiIizare(Media pe anii 1972-1974)Indici economiciAgrofondTabelul 4N I50 Pso N~oo PpvISpordc productie (faţă de N 1011P60) in kg/l kg substanţă activă 30,6 33,7Spor de venit net leii! kg substantă activă 10,8 6,0"\ii. "".!::l';jo".~SoooooIlEio"o1;o " e:.a •V.S ;.. ~~c.'u.8o.. "o..'" .Si~'" ~"., o'u.,~-o'"'li: oo 2 o ~ J3o"'"o o.....c." c. 'il "~o '§ ~., li:> > ......o o oa il 'tl'S'"O"~"~~ "• 'c " o 0-",.:> u :> ",{1.o •'" '"- Sporuri mai luari şi mai economice de producţie s-au obţinutasigurarea umidităţii solului la plafonul minim de 70 % din I.U.i\.- Se constată o corelaţie strînsă între dozele crescînde de îngră-,~~~J:~~,e chilnice şi îmbunătăţirea reghllului hidric al solului. Cu toateFI. sporurile cele mai economice s-au obţinut prin administrareamedii de îngrăşăminte.Valorificarea apei de irigaţie, rezultată pe baza coeficientului de';~i;(m~~~~r~ a apei se face luai avantajos în cazul plafonului minim deu de 70 % şi al dozelor mari de îngrăşăluinte.Prin irigare şi fertilizare venitul net a crescut cu 31,1 % şi res­34,6 0/ o la variantele irigate cu rezultatele cele mai bune.Cheltuielile suplimentare sînt mai eficiente în cazul asigurăriide apă cu plafon minim de 70% din I.U.A.. corelat cu dozeîngrăşăminte chimice.

48 MARGARETA NAGY6ASPECTE ALE EFICIENŢEI IRIGARH ŞI FERTILlZARIISFECLEI DE ZAHAH IN CONDIŢIILE DE LA CLUJ-NAPOCARezumatLucrarea cuprinde rezultatele experienţelor din anii 1972-~974 p:ivind irig~reaşi fertilizarea sfeclei de zahăr în cîrnr:u~ experime.n~a! ~ţ In~tltut~lul AgronoI?~cDr Petru Groza" Cluj-Napoca. S-a urmant efectul lngaru prm aSIgurarea UIDldl­'tăţil din sol la plafonul minim de 50 % şi 70 % di~. interv

Luca. ŞT. I.c.c,s. SFECLA DE ZAHĂR, 1976, VOL. VI.REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE LA SFECLA DE' ZAHĂRIN CONDIŢII DE IRIGARE IN ZONA BĂRĂGANULUI DE SUDGH. V1NEŞ, M. ANGELESCU. P. lAItCA. A. PASCU. GH. ŞTEFAN. D. DUM1TItESCUImportanţa culturii sfeclei de zahăr in economia naţională a determinatextinderea acestei culturi în condiţii de irigare în sudul ţării, unde,in prezent, este concentrată 25 % din suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahărîn ţara noastră.Pentru sporirea recoltelor de sfeclă de zahăr pe unitatea de suprafaţăeste necesar să se acorde o atenţie deosebită lucrărilor solului, desÎlniide semănat, distanţei între rînduri, fertilizării şi regimului de irigare. Inlegătură cu aceste aspecte din tehnologia culturii sfeclei de zahăr, H u 1­poişi colab. (1971), B î 1 t e an uşi colab.• (1972). arată că pentru evitareaiorrnăriibătăturii plugului, adincimea arăturii trebuie să alterneze dela an la an şi de la O cultură la alta, recomandînd o arătură de 25-30 cm.Hulpoi şi colab. (1971), Novicov şi Prihojenko (1972), în urmarezultatelor obţinute, ajung la concluzia că producţiile cele lnaimari depot fi obţinute prin reducerea distanţei între rînduri şi cu0.0'00·-1 plante la hectar. In ce priveşte aplicarea îngrăşămintelor.ceJ"cetăr'ile intreprinse în ţară şi străinătate (H u 1 p o i şi colab., 1971;a şi S k r i ben k o, 1972; Zag o r cea. 1971; G r u e v, 1971),că dozele la care se obţin producţii lnaxilne de sfeclă sint cuprinse80 kg/ha azot s.a. şi 60~100 l;:g/ha P205, atunci cind sîntcornlJinate cu doze moderate de 10-15 tone/ha gunoi de grajd. In privinţairillăriL Hul P o i şi colab. (1968), Si P o s şi colab. (1970), Eri m b e t o vŞ e v (1971), ajung la concluzia că sporurile maxime de recoltăla regimul de irigare care asigură menţinerea umidităţii în sol"0,---C700/ 0 din intervalul umidităţii active pe stratul de 0-80 cm.de faţă prezintă datele obţinute la Mărculeşti privindm:uuenţa lucrării solului, a desimii de semănat, a îngrăşămintelor şi regiirigareasupra producţiei de sfeclă de zahăr.

52 GI-L VINEŞ ŞI COLABORATORII 2 3 REZULTATE OBŢINUTE LA SFECLA IRIGATA IN ZONA BARAGANULUI 53MATERIAL, METODA ŞI CONDIŢII DE CERCETAREExperienţele au fost executate in condiţii de irigare, în rotaţîe de5 ani (griu + fasole in mirişte ~ porumb - floarea soarelui - sfeclă ­soia). Aşezarea în cîmp a fost făcută după metoda parcelelor subdivizate.Soiui folosit a fost R. Poli 1. S-a cercetat adîncimea de lucrare a solului cugrupa cu discuri, adîncimea arăturii (20 em şi 30 cm) şi alternanţa întreacestea pe perioada 1969-1973. In cadrul măsurilorfitotehnice, în perioadaanilor 1971-1973, s-a experimentat semănatul în pătrat şi distanţele de50 cm şi 70 cm între rînduri, eu desimile de 70.000; 100.000 şi 130.000plante/ha. In perioada 1969-1973, s-a urmărit acţiuneaazotului, fosforuluişi potasiului, precum şi intervalul de ani la care se aplică ingră::,;ăminteleorganice în cOlnbinaţie cu cele minerale. In aceeaşi perioadă s-a urmăritinfluenţa diferitelor regilnuri de irigare Clsupra producţiei, iar în anii 1972-1973 s-a cercetat influenţa diferitelor ll1etode de avertizare a dateiudărilor.Irigarea s-a făcut prin aspersiune, cu excepţia experienţelor în cares-au urmărit lnetodele de avertizare a datelor udărilor unde irigarea s-afăcut prin brazde. Momentul aplicării udărilor s-a stabilit prin urmărireadinalnicii umiclităţii din soLSolul pe care s-a experimentat este de tipul cernoziom castaniu,pinza de apă freatică la 30 1n adîncime, cu o bună penueabilitate şi cubună capacitate de reţinere a apeL Prezintă un pE cuprins între 6,7~7,2,fiind bogat în potasiu, lnijlociu aprovizionat în fosfor şi sărac în azot.CliJnatul este caracteristic zonei de stepă, cu precipitaţii puţine,partizate neuniform în cursul perioadei de vegetaţie. Temperaturileridicate vara şi cu variaţii mari in timpul iernii.Prelucrarea datelor 's-a făcut după lnetoda analizei varianţei.Tabelul 1Efectul lucrării'solului aSUPra producţiei de sfeclă de zahăr irigatii in rotaţia(sfeclă. soia, grîu + fasole, porumb, floarea-soarelui (Mărculeşti, 1969--1973)- Adincimea de lucrare a soluluiProducţia medie Conţinutul mediu1969 1970 lun 1[)72 .1973 1969-1973 (t{ha) de zahăr "SI I I Id d d d d 57,0 16,6d 20 d .20 d 63,3 16,8d 20 d 30 d 65,4 17,320 d 20 d 2{J 63,9 16,920 30 20 30 20 69,4 16,930 d 30 d 30 65,,1 17,130 20 30 20 30 68,1 17,~30 30 30 30 30 69.4 17,1DL 5% 6,,1DL 1% 8,1DL 0,1% 10,8REZULTATE ŞIDISCUŢIIFaţă de lucrarea superficială executată cu grapa cu discuri, laS-a obţinut în luedie o producţie de 57,0 tone/ha rădăcini, cele 111aivariante au fost acelea in care adincimea arăturii a alternat intre 20 şiCll1 (tabelul 1), preclun şi varianta la care arătura s-a făcut continuu30 C1l1. Producţiile acestor variante sînt de 69,'1 tone/ha rădăcini, reZUlLlnUun spor de 12,4 tone/ha, foarte semnificativ faţă de lucrarea cu discul.Procentulluediu de zahăr în cazul variantelor al11intite, a oscilat16,9 şi 17,1 oS. Determinarea numărului de buruieni, înaintea pr·inleişile (luna l11ai), arată că gradul cel mai ll1are de îmburuienare S~a mregl''''·âLiii!la varianta lucrată numai prin discuit la 10-12 cm timp de 5 aniCel mai scăzut grad de îmburuienare (21,70/0), in comparaţie cu va.rhmiadiscuită continuu, s-a înregistrat la varianta arată la 30 Cin an de an, 'u"m"t.de acela al variantei in care s-a alternat de 20 şi 30 efi, la care s-agistrat un grad de îmburuienare de 29,70/0 faţă de discuit.%zo202020- Influenţa adî:ncimii de lucrare a solului asupra gradului de îmburuienarela sfecla de zahăr irigată în asolament de 5 ani.- Influence of tillage depth on weed frequency in irigated sugar bect in5~year rotation (Mărculeşti 1969-1973),302030303030

54 GH. VINEŞ ŞI COLABORATORII 4 5 REZULTATE OBŢINUTE LA SFECLA IRIGATA IN ZONA BARAGANULUJ 55Alternarea adîncimii arăturii între 20 şi 30 cm este mai economicădecit lucrarea solului numai la 30 cm şi combate suficient de bine buruienile.Din datele medii de trei ani, privind influenţa distanţei între rîndurişi a desimii de semănat asupra producţiei (tabelul 2), reiese că atît la semănatulîn pătrat cit şi la distanţa între rinduri de 50 cm la o desime de70.000 plante/ha producţia este practic egală.Acţiunea fosforului asupra producţiei şi calităţii sfeclei la dozaconstantă de 120 kg/ha azot (tabelul 3), arată că, în medie pe 4 ani, producţiacea mai mare (60,7 tone/ha) s-a obţinut în varianta cu N120PSO' Oproducţie practic egală (59,4 t/ha) s-a obţinut şi în cazul variantei N120P100'Tabelul 3Acţiunea fosforului asupra producţiei de sfeclă de zahăr (Mărculeşti,1970-1973)Influenţa distanţei şi desimii de semănat asupra producţieisfeclei de zahărirîgatc (Mărculeşti,1971-1973)Varianta1ProducţiaConţinutulDiştanţa intre Desimea medie mediu derînduri plante/ha (t/ha) zubă:r ("5)70000 60,3 13,5Pătrat 100000 58,0 13,2130000 50,8 13,8Tabelul 2Producţia medieConţinutulVarianta de rădăcini mediu de(t/ha) zahăr (OS)N 1110P O 53,3 14,8N12o P so 60,7 14,8N 1 :lOP!-oQ 59,4 14,9DL 5% 5,2DL 1% 6,9DL 0,1% 8,970000 59,3 13,850 eUl. 100000 53,9 13,8130000 50,1 14,170000 50,9 14,070 cm 100000 49,3 14,5lei130000 49,2 14,0iiI!liiiiDL 5% 3,4!lil!DL 1% 4,5IiiDL 0,1% 6.1IILa distanţa de 50 cm între rînduri, pe măsura creşterii desimiisemănat, producţia de rădăcini scade, ajungînd la 50,1 tlha în cazul130.000 plante/ha. Conţinutul în zahăr este cuprins între 13,2 şi 13,8 oSsemănatul în pătrat şi între 13,8 şi 14,5 Os în cazul semănatului la 507O cm pentru cele trei desimi.li@Cînd pe aceeaşi doză de fosfor (Pso) s-au administrat doze diferite de\ ,aue.LW 4), producţia a crescut pînă la 60,7 tone/ ha în cazul dozei N 120.mărirea dozei la N 180 , producţia nu a inregistrat creşteri. Conţinutulscade odată cu creşterea dozelor de azot.Influenţa azotului asupra producţiei sfeclei de zahăr (Mărculeşti, 1970-1973)Producţia medieConţinutulVarianta de rădăcini mediu de(t{ha) zahăr ("S)P6oNo 42,9 15,7P'oNoo 52,8 15,1PsoNuo 60,7 14,8P60NlS0 60,5 14,1DL 5% 5,7DL 1% 7,2DL 0.1% 9,1Tabelul 4

56 GH. VINEŞ ŞI COLABORATORII6 7 \:{l3:;ZULTj\TE OBTlNUTE LA SFECLA IRIGATA IN ZONA BARAGANULUI 57Din datele tabelului 5 reiese că intre variantele ingrăşate cu N,20 Pso(in care fosforul a fost administrat anual) şi cele cu N'20PSO (cu fosforulaplicat la 4 ani) nu sint diferenţe, producţiile fiind practic egale (60,5tone/ha şi respectiv 60,3 tone/ha). Conţinutul in zahăr prezintă variaţiimici indiferent de intervalul de ani la care se aplică ingrăşămintel e cufosfor.Do:za optimă şi intervalul de ani la care se aplică ingrăşămintelecu fosforla sfecla de zahăr (Mărculeşti, 1969-1973)Producţia medieConţinutulVarianta de r:ldăcini mediu de(t/ha) zahăr ("S)N;120P O53,3 15,3N120 P 511unual 00,5 15,2N120FIOO In doi ani 58.9 15,2N l :WP2,oO In patru ani 130,4 15,4N 1211P IOO anual 6l,! 15,~N 120P 200)n doi ani 61,1 15,4N l20P 400 In patru ani 00,3 15,.1DL 5% 5,5DL 1% 7,4DL 0,1%j),gTabelul 5Aplicind gunoiul de grajd fără ingrăşăminte minerale, producţiaobţinută a oscilat in jur de 55 tone/ha (tabelul 6). Cind la cele trei doze degunoi s-au aplicat şi 160 kg/ha N, producţia cea mai mare s-a obţinut incazul dozei de 30 tone/ha gunoi, aplicată la doi ani (63,4 tone/ha). Atuncicind s-a intervenit cu 80 kg/ha fosfor, producţia a crescut pină la 65,8tone/ha. Conţinutul de zahăr scade de la 15,8 'S la neingrăşatla 14,2 oS incazul dozelor ridicate de îngrăşăminte minerale.Influenţa regimului de irigare asupra producţiei de rădăcini a fostpozitivă, variantele irigate dind sporuri se1nnificative de producţie faţăde neirigat. Pe aceeaşi adincime de umectare a solului (80 cm), intre diferiteleregimuri de irigare nu sint diferenţe semnificative de producţie (tabelul7). Pentru sfecla de zahăr umectarea solului la 50~70% din intervalulumidităţii active, pe adîncimea de 60 em, este cea D1ai ecoD01nîeă.Tabelul 6Eficienţa ingdişă~1.intelor organice în combinaţie cu diferite doze de ÎngrăşămintemlOerale la sfecla de zahăr (Mărculeşti, 1969....-1973)VariantaProducţia medieConţinutulde rădăcinimediu de(t/ha) zahăr ("S),NoPo neîngrăşat 46,7 15,8NoPo+gunoi 15 tone/ha anual 55,1 15,4NoPo+gunoi 30 tone/ha In doi ani 55,8 15,3NoPo+ gunoi 60 tone/ha la patru ani 54,9 15,5N1fiOPO+gunoi 15 tone/ha anual 63,5 15,0Nu,oFo+gllnoi30 tanc/ha la doi ani 63,4 15,2N1fiOPO+gunoi 60 tone/ha la patru ani 60,9 15.6NH,OP~o+gllnoi 15 tone/ha anual 63.8 14,4N100P ao+gunoi 30 tone/ba la doi ani 65,8 14,2N16oPao+gunoi 60 tone/lut la patru ani 64,0 14,2DL 5% 7,3DL 1% 10,~DL 0,1% 17,1.. Conţinutul in zahăr este mai scăzut in variantele irigate fată de celenelngate. .. . In privinţa metodelor de avertizare a datei udărilor se constată cămdIferent de met?da folosită, producţiileau fost practic egale, depăşind c~mult martorul nemgat (tabc;lul 8). Irigarea pe faze de vegetaţie poate ducela producţll tot aşa de man ca oncare altă metodă de avertizare folosită.CONCLUZII" 1. Alternarea arăturii intre 20 şi 30 cm este mai economică faţă dea:atura constantă la adîncimea de 30 em, contribuind în mod eficace ladIstrugerea buruienilor.2. Dc;simea optimă a culturii sfeclei de zahăr este intre 80.000-90.000plante/ha m momentul recoltării. Pe măsură ce desimea creşte (peste

58 GH. VINEŞ ŞI COLABORATORII8 flEZULTA'rE OBŢINUTE LA SFECLA IRIGATA IN ZONA BARAGANULUI 59NeirigatInfluenta regimului de irigare asupra producţieisfec1ei de zahăr, (Mărculeşti, 1969 şi 1971)1ProducţiaConţinu,tulRegimul de irigare de radăcini mediu de(t/ha) zahăr (OS)\medie49,6 17,1Irigat 30% din LV.A. pe 0-80 cm 62,4 15,4Irigat 50% din I.V.A. pe 0-80 cm 63,7 15,5Irigat 70% din I.V.A. pe 0-80 em 64,9 15,2Irigat 50% din I.V.A. pe 0-40 em 64,7 15,6Irigat 50 % din l.V.A. pe 0-120 em 66,2 15,9NeirigatOI. 5% 5,7OI. 1% 7,7DL 0,1% 10,2Influenţametodei de avertizare a datei udărilorasupraproducţieila sfecla de zahăr (Mărculeşti.1972-1973)Metoda de avertizareTabelul 7Tabelul 8Producţia mediede rădăcini(t/ha)Irigare 50 % din I.V.A. pe 0-80 eUl61,4Irigare pe faze de vegetaţieIrigare pe baza evapotranspiraţiei reale medii 62,1Irigare pe baza evapotranspiraţiei din bacIrigare pe baza evapotranspiraţiei potenţiale dupăThornthwaite48,462,359,864,1100.000 plante/ha), producţia de rădăcini scade, dar conţinutul in zahărcreşte.3. Deşi producţiile sint mai mari cind distanţa intre rinduri se micşorează,distanţa minimă nu poate coborî sub 45-50 cm, avînd în vederecerinţele efectuării în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere.4. Dozele optime de îngrăşăminte minerale, administrate anual, sîntcuprinse intre N,2o-N,6o şi POO-P'00'5. Gunoiul de grajd se aplică anual, in doze moderate de l5~20tone la hectar.6. In condiţiile date, cel mai econ01nic regim de irigare pentru sfeclade zahăr este cuprins intre 50-700/0 din intervalul umidităţiî active, solulfiind umezit pe adincimea de 80 cm.7. Conţinutul in zahăr din rădăcini creşte odată cu mărirea desimlişi scade cind se aplică ingrăşăminte minerale cu azot in cantităţi pestel50~160 kg/ha s. a,REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE LA SFECLA DE ZAHĂRIN CONDIŢII DE IRIGARE IN ZONA BĂRĂGANULUI DE SUDRezumatIn lucrare se prezintă rezultatele experimentale obţinute la sfecla de· zahăr încondiţii de irigare la staţiunea de cercetări pentru culturi irigate Mărculeşti. S~a con~statat că alternarea adîncimE arăturii între 20 şi 30 Cfi este mai economică decît arăturaconstantă de 30 cm. Desimea optimă este cuprinsă între 80.000-90.000 plante lahectar, în momentul recoltării, iar distanţa între rînduri de 50 cm, la care lucrările deîngrijire a culturii se pot executa în bune condiţii. Dozele optime de îngrăşămintesîntcuprinse între N120~Nl60 şi PSD-P l00, cu 15-20 tone/ha gunoi de grajd aplicate anuaLCel mai economic regim de irigare este cuprins între 50-70% din intervalul umidităţiiactive, solul fiind umectat pe adîncimea de 0-80 cm. Conţinutulde zahăr din rădăcinicreşte odată cu mărirea desimii şi scade cînd se aplică îngrăşăminte cu azot în canti~tăti de peste 150-160 kgJha. s,a.EXPERIMENTAL RESULTS ON IRIGATED SUGARBEETCROPS IN THE SOUTHERN BARAGAN AREASummaruOI. 5" 70OL 1%DL 0,1%3,74,87,3The paper presents the results obtained at the Institute of Researches on Irriga~ted crops, Marculeşti, with irrigated sugarbeetcrops. It appeared that alternation ofplowihg depths between 20 and 30 cm is more economic than plowing at a constantdepth of 30 cm. Optimum pIant popuIation appeared ta range from 80 ta 90 OMplants/ha at harvest Urne. A 50 cm row spacing appeared as adequate, while allowing

} ~.60 GB. VINEŞ ŞI COLABORATORII 10easymaintenance. Qptimum fertilization levels were iound to range fromN l20 to N 160aud P so to PlOD, together with about 15 ţIha of manure per annum.The most economic irrigation regime was that providing 50 ta 70% of the activemoisture interval at which the 0-80 efi Iayer i5 wetted.It also appeared that sugar content of root5 increases with plaut populations,aud decreases when nitrogen applications exceed 150-160 leg/ha in terms of activesubstance.DIE VERSUCHSERGEBNISSE BEI ZUCKERRUBENIN BEWASSERTEM ANBAU IM GEBIETE DES SUDLICHEN BARAGANZusammenfassungDie ArbeH umfasst die Versuchsergebnisse die bei bewiissertem Anbau der Zukkerrlibein den Bedingungen der Versuchsstation fUr Bewăsserung Mărculeşti erzieltwurden. Es wurde festgesteUt dass eine zwischen 20-30 em wechselnde Tiefe derAelterung wirtsehaftHcher ist ais eine gleiehbleibende Tiefe von 30 em. Die giinstigsteDichte betragt 80000-90000 Pflanzen pro ha zum Zeitpunltt der Ernte, wobei beieinem Rtibenabstand von 50 em die Bewasserungsarbeiten am besten durchgeflihrtwerden ltonnen. Die zu empfehlenden Dosen Dtingemittel liegen zwisehen N120-N160und P SO - P 100 bei einer jahrliehen Gabe von 15~20 Tonnen Stallmist pro ha. Die wirtschaftliehsteWasserversorgung befindet sieh zwischen 50-701l/o der nutzbaren Wasser~kapazitat, wobei der Boden bis zu einer Tiefe von 80 em angefeuchtet wird. OeI' Zuk~kergehalt der Wurzeln steigt gleichzeitig mit dem Anwaehsen der Dichte und fălItwenn die angewendeten Stickstoffdilngemittelmengen grosser als 150-160 kg aktiveStubstanz pro ha betragen.REZULTATE: OBŢINUTE LA SFECLA IRIGATA IN ZONA BARAGANULUI61BIBLIOGRAFIEB îl t e a n u Gh., Ion e seu V" Bă r b li 1 e seu C"Ceres" Bucureşti. "Erimbetov S Biia Z C .1972, Fitotehnica,Editura. . " .~, . s e v g " anţ-mutul de zahăr in condiţiile iTi gării prinaspe1'szune, Documentare curentă, Cultura plantelor de cimp 23G r u e v .'1:-' .1971, Aplicarea îngrăşă~intelor la sfecla de zahăr,;ulti~atăîn condiţiide. zngare, Documentare curenta, Cultura plantelor de cîmp, 8,Bu 1 POl. N" Pic li " Tia nu A., Si p os G h P ă t r ă şco i u H Rod·caP ă It' C . ., .. J.V.I." 1 -Aza ta1 In con tţH de t1'2gare, Probleme agricole, 2. .1 nd·,e.~ nu,.. 1 m p o ner li N" 1971, Tehnologia culturii sfecleî deHul p O! ~., Neg ami rea n u V" Mar i a Vas i 1 i u Ş t ef a n G hPat r a Ş cai u C., Stratu 1 a V., Cai f a il M. Ci rn p o ne r u r.t:~68, Rezultate e:x:peJ'imentale privind regimul de iriga1'e' la soia, sfeclă de zahă~.~t floarea-soarelm, Analele LC.C,P,T, Fundulea, val. XXXIV, seria B.N o V 1 c~. v A., P r i h,a j eun:c a. N., 1972, Influenţa densităţii plantelol' si a difelLtelor ~oze de mgmşammte asupra producţiei si calităţii sfeclei d~ h ~Documentare curentă, Cultura plantelar de cimp, 2. za .ar,p o p o vaL.,. E? k r i.b e n k o A., 1972, Influenţa îng1'ăşămintelor asupl'a calităţiiUtulor C'Ultl!;.Tl agncole în condiţii de i'l'igare, Documentare curentă cultura pleneor de CImp, 23, 'Si P a.s. Gh., Hul p o iN" Mar i a Vas i l i ll, Rod i caP ă 1 tin e a n li~oI r:n por: e r ~ . N., N. ego mir e a n u V., 1970, Contribuţii la Cunoa teredhgtmulut de tngare şt consumului de apă la sfecla de zahăl' Analele 1 C ş C SBraşov, voI. II. ,.. .... . ...Zag o r ce Cl(Qii CTanumt opornaerllblX KYJlbTYP Mapl{y.neWTH.YCTaHOBJlenO, tlTO 'lepe,rr,OBaHne rJly6UHbl I3CnaUJl{H 13 20 II 30 CM. OrITIlr-.w.'lbIIa5J rYcToTa5JU.TJ51eTC51 13 npe)l.eJlax 80.000-90.000 pacTeHuii Ha reKTap lipI! y6opKe, a paCCT05IHHeMen{Jly pfl,rr,aMH 50 CM opa I(QTOpoii pa60Tbl no yxoJ{S KyJlbTyp 1\tO)KHO ocylUeCTI3JlflTb DXOPOIl1UX yCJlOOHflX, OnnlMUJIbHhle ,rr,03b! yll.o6peHUii - n120~1I160 Il P50-PI00, C 15-20 TJra1I8BOSU, EHOCflMoro eiKerOJlHO, CaMblii 3lWHOMH'jlibiii pe)KH'M opoUIemur cOll.epnmTc.ll Men{Jl,y50-700/0 npoMe)J{yTKa aKTlll3HoH BJla:tKHocTIl, KOr,lla nO'll3a YBJla)KlleHa 1Ia rJly6ulle0-80CM. CO)l.ep)KaHUe caxapa B KJlyoH5IX BospacTaeT 0.n.H0l3peMeHHo C yBem:PleHHeM. ryc·TO'bl li YMeHbIll1aeTCH npu npm.IeHeHllll )'JlO6pCHHii C 830TOM B KOJII1'JeCTBJX Cl)blllJe150-160 l{rfra

LUCR. ŞT. LC.C.S. SFECLA DE ZA!MR, 1976, VOI.. VI.INFLUENŢA INGRAŞAMINTELOR ASUPRA PRODUCŢIEIDE RADACINI ŞIZAHAR LA SFECLA DE ZAHĂR IN CONDIŢIIDE IRIGAREA. PASCU, GH. VINEŞ, 1. LEBEDENCU şi M. PASCUIn vederea obţinerii unor producţii maxime, constante şi de bunăcalitate, agricultura modernă trebuie să folosească un sistem echilibrat deaprovizionare cu elemente nutritive a plantelor cultivate. In acest context,majoritatea cercetărilor, legate de aplicarea ingrăşămintelor la sfecla dezahăr, efectuate în ultimii ani atit la noi în ţară cît .şi în străinătate, atragatenţia asupra unui echilibru optim in aplicarea elementelor N P K. Se insista~n special asupra respectării unei anumite limite a dozelor mari deingrăşăminte cu azot, datorită influenţei lor negative asupra conţinutuluide zahăr. Astfel, Si p o s şi PăI tin e a nu (1972) arată că prin ingrăşareacombinată cu irigarea S-a redus conţinutul de zahăr CU 1,'5 oS, de~i aceastăreducere a fost compensată prin producţie de zahăr superioară, datorităproducţiilor mai mari de rădăcini obţinute in variantele fertilizate şi irigatefaţă de cele nefertilizate. După Dam b r o t h (1974), la ingrăşareaminerală a sieclei de zahăr nu trebuie să se depăşească dozele de azot la160·-200 kg/ha. K i e p e (1966), P o p o v ici şi colab. (1970), Rei c h ­buch (1970), Sipos şi Păltineanu (1972) arată că prin mărireadozelor de azot scade conţinutul de zahăr şi scot în evidenţă necesitateaaplicării îngrăşă111intelorcu azot împreună cu cele cu fosfor. An s o r g eşi K 1 e m m a n (1966) ajung la concluzia că o ingrăşare deficitară cufosfor provoacă scăderea conţinutuluide zahăr, lntr~o experienţă efectuatăîn vase de vegetaţie, For s t er (1972) a demonstrat că o aprovizionaremai slabă cu azot a plantelor de sfeclă spre sfîqitul perioadei de vegetaţiea sfeclei nu a dus la scăderea producţieide rădăcini şi în plus a lnărit conţinutulde zahăr.In acelaşi timp, Olt e a n u şi colab. (1957), B o g usI a w ski şiDe b r u c le (1970), Dam b r o t h (1974) susţin că in actualele sistemede agriculturănu se poate renunţa la îngrăşarea organică. Ca îngrăşăminteorganice pentru sfecla de zahăr sint recomandate gunoiul de grajd, resturilevegetale de la planta premergătoare şi ingrăşămintele verzi. In acestcontext, în prezenta lucrare s-a urmărit stabilirea raportului optim întreîngrăşămintelecu N P K, precum şî intervalul de anî la care trebuie aplicateingrăşămintele cu fosfor şi cele organice.

64 A. PASCU ŞI COLABORATORll23INFLUENŢA lNGRAŞAMJNTELORLA SFECLA IRIGATA65METODA ŞI CONDIŢIILE DE CERCETAREExperienţele, ale căror rezultate le prezentăm în lucrarea de faţă,au fost efectuate la Staţiunea de cercetări pentru culturi irigate Mărculeştiin perioada anilor 1969-1974, in cadrul unei rotaţii de 5 ani, sfecla urminddupă floarea-soarelui.Aşezarea experienţelor s-a făcut după metoda parcelelor subdivizate,utilizindu-se 3-4 repetiţii, In toţi anii de experimentare s-a folosit soiulR Poli 1.Ingrăşămintele cu azot au fost aplicate în doze anuale, iar îngrăşăluintelecu fosfor şi organice în doze anuale, la 2 ani şi la 4 ani.S-a experimentat pe un sol de tipul cernoziom castaniu, foarte bineaprovizionat în potasiu, bine aprovizionat in fosfor şi relativ sărac în azot.REZULTATELE OBŢINUTERezultatele cercetărilor efectuate arată că producţia de rădăcinicreşte pernăsurasporirii dozelor de azot, producţia lnaximă de rădăcini realizindu-sela doza de 190,6 kg/ha N (fig, 1), Intre ingrăşămintele cu azotaplicate şi producţia de rădăcini există o corelaţie pozitivă foarte semnificativă(r= 0,99"')----/-~..._----.,"" "''';0'' Xw.o.x; ,190,6 ~""Q~063:"''''''''Z/ •// Z" l: l>til>:' t"I,6 ~~aF '''1~,,'llld{j,;W ~""5"t 0, W;:t - (,,00061~ ,," 't,e o MI6~:i.ui,.cUV ':i ~7ltJi+o,2i7?)C -o.ooQe27X~ ~ :=_Oiq3t~...t ~o~ , l~ 1!:4,•Fig. 1 -e-" Corelaţia dintre fngrăşămintele cu azot şi producţiile de riidădni ~izahăr la sfecla de zahăr. (Mărculeşti 1969-1974)...Fig. 1 -,240Correlation between nitrogen fertilizers and root and sugar yields insugar beet. (Mărculeşti 1969-1974).,faoIiNu acelaşi lucru se poate spune si d 'scade considerabil la dozele mai m . d" espre producţIa de zahăr carezahăr se înregistrează la' doza de 1;~' 6 f Î~ot. A~tfel, producţia maximă detorită scăderii conţinutului de zahăr' di~g ,a ,N, Iar peste a,ceastă doză, dade,Corclaţia dintre product' d h' radaClm, producţIa de zahăr scastrinsădecît in cazul produ~ţ~ei ~eza ,~': '71 ,dod za de azot a fost mai puţinvă (r = O,93*)~ - l'a aClnl, ar a fost totuşi semnificati-Ingrăşămintele cu fosfor determin" .rădăcini cît si a productiei de h _ - a o creştere atlt a producţiei deaceeasi aliură (fig, 2), Pr~ductia z,~ ar" c.u~bel:d':( ,tora ~vîndaproximativde H;3 kg/ha P2 05 iar producţia m~xlln,: 1e ~a a,111 s-a mreglstrat la dozabele cazuri coeficientul de corelaţi:llRtda f oz~ Je 60,2 ~şlh,: P 2 0 5, in am­ŞI r = 1,0**""'). - -- n Dar.:! semnIfICatIv (1' = l,O*U55oIIIIItt·::~Z' Z~////I/,//'~:- :r -.0..0:1: :: 74,3C ': ~",,"-------\\-1.0..1::- &0,2.~= su >-0,21\ >: - o .OOl~\ L~':f::~q4~ o,5.U;'C -o.oo?l4î4'lC 2,.... ·2~ ""'"'-cu:.. {l,21 "'OX o B,1Y1".'It ; i 1 0\t::l.Our50 iOO. 8.01,0r~ 05 I«~aFig. 2 - Corelat~a~ dintre îngrăşămintele cu fosfor şi productiile de rădăcini .?a,lar la sfecla de zahăr. (Mărcl1leşti 19G9-1974). .. ŞIFig. 2 - CIt· . orre a Ion.between Phosphorens fertilizers and root and sugar YieldIII sugar beet. (Mărculeşti 1969-1974).In problema aplicării periodice a in ., , .':-dce,,, l~ez~ltatele obtinute arată superiorir;~:n~~~~~~rl~u ~osfor ŞI. org~­IngraşaITIlnte au fost aplicate în doze anuale fată de el' r In care, aces;:ed07e duble de 2' . d ". . ap Icarea acestora In, ,am sau qua ruple la 4 ani. In cazul ingrăsămintelor cufosfor, aceasta superioritate s-a manifestat mai precrnant în'p" , tdl1ctiei de ra'da' . " '1 b "llVIU a pro-'r· cml ŞI mm s a in cazul producţiei de zahăr (fig, 3), 'k ,n tabelUl 1 este prezentat efectul direct al dozelor de 25' 50 s' 100g/ha P 20 5, precum şi efectul remanent al dozelor de 50; 100 si' 200 'j:g/ha5 .~ LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE

5 INFLUENŢA INGRAŞAMI.N"TELOR LA SFECLA IRIGATĂ 671i\i-00-~,o-7,06,0~()S)~/l...q\ (00\_.-----r:---r--;'~""I " "0oO~,H~OOI Oo~OO..,.,~~o ..' alului de ani de aplicare a ingrăşă:nintelo~Fig. 3 - Influenţa dozel .şz ~:~~~~Cini şi zahăr la sfecla de zahăr. (Marculeşhcu fosfor asupra prodUcţIeI 1969-1974).. . interval between phosphorens fertilizationFig. 3 - Influence of doses ao.d tI ID . 8 . b t (Mărculeşti 1969-1974).upan ront aod sugar YUle1ds tn sugar ee.P 2 0 S aplicate o dată la 2 ani şi al dozelor de 100, 200 şi 400 kg/ha P 2 0 Saplicate la 4 ani. In toate cazurile, ingrăşămintelecu fosfor au fost aplicateîmpreună cu doze anuale de îngrăşăminte cu azot (Neo, N160 şi N24o), Diferenţeleîn~ privinţa producţiei de rădăcini au fost mai mici între aplicareaanuală şi cea la 2 ani a îngrăşămintelor cu fosfor şi luai mari între aplicareaanuală şi cea la 4 ani. Aceste diferenţe ies mai pregnant în evidenţă ladozele mai mari de azot, aplicate în combinaţie cu fasforul.Producţia de rădăcini practic a crescut odată cu creşterea dozelor deazot şi fosfor, în schimb producţia de zahăr a crescut doar pînă la doze deazot de 160 kg/ha, după care s-au înregistrat scăderi ale producţiei dezahăr (tabelul 1).In ce priveşte îngrăşămintelecu fosfor, acestea au determinat o creşterea conţinutului de zahăr, în special dacă au fost aplicate în doze anualesau cel mult la 2 ani. Aplicarea îngrăşămintelorcu fosfor la interval maimare de 2 ani a dus la scăderi ale producţiei de zahăr cu 2~l1"1o (tabelul 1).Ingrăşămintele organice, aplicate dîrect sfecleî de zahăr sau în dozeduble la planta premergătoare, dau producţii ridicate la sfecla de zahăr,în special dacă se aplică împreună cu îngrăşăminte cu azot. Aplicarea îngrăşămintelororganicesingure dă producţii de rădăcini cu 10-12 tlha maimici decît aplicarea acestora împreună cu îngrăşăminte cu azot (tabelul 2).Doza de îngrăşăluinte cu azot aleasă în primul ciclu experiu1ental(N160) s-a dovedit a fi prea mare, dacă luăm în considerare faptul că azotulin doze luari micşorează conţinutul de zahăr, ceea ce ne-a determinat CEl.îl al doilea ciclu experimental să reducem această doză la N 1 oo·Adăugarea fosforului la combinaţia azot + ingrăşălninte lnineraledă sporuri neasigurate de producţie faţă de această c01ubinaţie.Producţia de zahăr cea mai mare (10,25 t/ha) se realizează prin aplicareaîngrăşămintelororganice la sfecla de zahăr in doze anuale (15 tlha)împreună cu îngrăşăminte cu azot.Efectul remanent al ingrăşăluintelororganice, în prilnul an şi in specialin al treilea an, este luai slab faţă de aplicarea anuală şi în ce priveşteproducţia de zahăr. Prin adăugarea fosforului la combînaţia ~ îngrăşălninteminerale nici producţia de zahăr nu a crescut, ceea ce ne arată c{tgunoiul de grajd reuşe.şte să asigure necesarul de fosfor pentru sfecla dezahăr (tabelul 2).Resturile vegetale de la planta premergătoare, aplicate anual împreunăcu îngră~ăminte cu azot, dau sporuri de producţie la nivelul celorrealizate cu dozele mici de gunoi de grajd.CONCLUZII1. Ingrăşămintele cu azot sporesc producţia de rădăcini pînă la N,oo,schimb producţia de zahăr creşte numai pînă la N13o, astfel că nu sela sfecla de zahăr aplicarea azotului în doze mai mari dekglha.

Tabelulm 00Efectul direct şi remanent al ingl'ăşării cu fosforasupra producţieilesii 1972)de rădăcilli .şi zahăr la sfecla de zahărProducţia de rădăciniProducţia de zahEtr1,D07.a deTratamentul P~O;; Ntil)kglhat/haO 48,8\n:'NUitl, tJha ,"1 " tlhaN 2\D\n! tlha,l!NEu\';" \NUKItlhaI o/n t/ha100 53,7 100 54,2 100 \ o,6G 100 7,69 100 7,15 100~\25 54,2 111 55,7 104 55,6 103 7,46 112 8,09 105 7,20 101Anual 50 55,9 115 59,4 107 G2.,8 116 7;48 112 8,73 114 8,51 119100 55,4 114 fil,,1 114 fi') ') 115 7,78 117 8,63 112 8,83 123~....,..~50 53,9 110 55,2 103 54,9 101 7,48 112 7,98 104 7,16 100115 102 8,48 119Hemanenţft106100 55,7 114 5G,9 G2,2 115 7,69 7,88anul 1200 54.8 112 60,2 112 "1,3 113 7,56 114 8,82 115 8,34 117---100 53,2 109 5,1,3 101 53,4 99 7,32 110 7,76 101 6,98 987,48Remanenţă200 53,4 109 5'1,8 102 105 7,21 108 7,59 99 10557,1anul III400 54,3 111 57,4 107 57,9 107 7,33 110 8,06 105 8,03 112DL 5%DL 1%DL 0,1%457-6812N2\U\,il'>­'''O~ wo c.~oOt'> tJl~O~mTabelu1 2-..lEfectul direct şi remanent al ingrăşării organice şi organo-l1linerale asupra producţiei de rădăcini şi zahărla sfecla de zahar (Mărculeşti 1972)TratamentulProducţia de răd N, P, N j60 P, Njw P~minte naturale --- --~--- I -~--------,O t/ha 1'/1)%t/ha t/ha %tlha"tlha 0/1) tlhaID/O 41,7 100 61,9 100 63,1 100 5,89 100 9,19 100 8,80 100---1----7,5 t. gunoi 49,8 119 63,7 103 66,7 106 7,17 122 9,34 102 9,2G 105Anual 15 1. gunoi 57,6 138 68 j l 110 66,2 105 8,63 1

70A. pA-seu ŞI COLABORATORn2. Ingrăşămintele cu fosfor aplicate. în doze ~nual~ t: ~hărPJf~ î;,:~preună cu dozele.de azot recomandate, ~are~~ cs~~~;~u~~ zah~r şi în dozedăcinile de sfe~la; Fosforul se .podate a~ ~:a premergătoare să beneficiezemai mari, de pIna la P1001 urlTI;ln ca p ade efectul r".m~nent al acest~la'pot aplica direct sfeclei de zahăr in3 Ingraşammtele orgamce se • d • d N Dedoze d~ 15-20 tlha, hnpreună c~ îngrăşămi~t~i~~~~oî~lndO~:aln:i l~~;i laasemenea, în~răşălni~ntdele 0prl~~;:ep::m~~tgăt~aresă beneficieze de efectulsfecla de zahar1 urmln ca ....reman4enl~ii~~;:~o~~grăşămintelor cu fosfor şi org~nic~ la.~ter:,al ~:;mare de 2 ani duce la scăderea siInţitoare a producţIeI e ra aCIUl ŞIales d~. z~~~~~u obţinerea unor producţi;i luari .şi de~ bur:ă~ca~it~te laa~~tC~~de zahăr este necesar să acordăm atenţIe d~zel de. lngraşar~llnte cusă aplicăm îngrăşămintelecu azot împreuna cu cele cu fosfor.INFLUENŢA lNGRAŞAMINTELOR ASUPRA PRODUCŢIEIDE RADACINI ŞI ZAHAR LA SFECLA DE ZAHAR IN CONDIŢIIDE IRIGARERezumat. t ~ condiţii de irigare în experienţelecu îngrăşă-Se prezint~ rezult.atele obţmu ~ 1Uu castaniu de la Staţiunea de cercetăriyentruminte minerale ŞI organIce pe cernoZl om .; 1969 1974 lngrăşămintele cu azot In dozeculturi irigate Mărculeşti, în peri~:>a_da an: ~r . a prodU~ţiei de zahăr datorită reduceriide peste N130-N150 leg/ha deter~ll~a o scazu~~:te se obtin prin aplic~rea îngrăşăminteconţinutului~dezahă:, Cel:m~J";' U?~er~u fosfor in d'oze anuale de P60-P70~ punwoi:?llor cu azot, Impreuna cu In~raşamll1r w Adoze de 15-20 t/ha, împreună cu mgraşa:de grajd dă re:ultate~bunecmdAst~tap ~~~\~~intele cu fosfor cit şi cele organice p~t fIminte cu azot In doza de N1oo, . 1 ma. ~ s' res ectiv 30-40 t/ha gunOI deaplicate în doze mai mari la sfecla ~~e zaha: \;~~efilciez:de acţiunea remanentă agrajd), urmînd ca planta wpo.strfrga~a~~s;:r şi organice la interval mai mare deacestora. Aplica~rea ,ingrăşamdInţ~ ~rd~ rădăcini şi în special de zahăr.2 ani duce la scaden ale pra. tiC LeI8 9 INFLUENŢA !NGRAŞAMINTELOR LA SFECLA IRIGATĂ 71sugar tends ta deCl'ease because of a decrease ofsugar content in beets. Best l'esultsVlere obtained v:ith nitl'ogen to gether with phosphorus applications in anuual ratesof PţlO~P7.Q. Good results were a1so achieved with manure (l5~20 t/ha) plus arate of N1.Qo.Sugarbeet allows high of phosphorus and organic fertilizers P iUO and 30-40 t/harespectiveiy sa much more that their residual eHect is beneficial to the following crop.Root and particularIy sugar yields tend to descrease if the time interval betweentwo applications of phosphorus aud organic fertilizers exceeds tWQ yeal's.m;R EINFLUSS VON DUNGEMITTELN AUF DEN WURZELERTRAGUND DIE ZUCKERPRODUKTION BEI BEWĂSSERTEM ANBAUZusammenfassungGezeigt werden die Ergebnisse der Bewasserung von Vel'suchen mit chemischenund organischen DUngemitteln aur Schwarzercle in der Versuchsstation fUr BewasserungMarculeşti; clie wahrend der Zeitspanne 1969~1974 el'zielt wul'den.StickstoffdUngemittel in hăheren Dosen als N130~Nl50 pro ha bewirken ein Absinkendes Zuckerertrags, da der Zuckergehalt 'iăUt. Die besten Ergebnisse erzielteman bei Gaben van StickstoffdUngemitteln zusamrnen mit PhosphordUngemitteln,wobei ihre jăhrliche Dosis P 60-P7C1 betragen 5011.Stallmist gibt gute Ertrăge wenn die ausgestreute Menge 15-20 t/ha erreichtnnd znsammen mit StickstoffdUngemitteln N 1 DO verabreicht wil'd. Sowohl Phasphordtingemittelals auch organischer DUnger leănnen bei der Zuckerrlibe in grăsserenMengen verwendet werden (P lOO nnd respektive 30-40 t/ha Stallmist), in welchemFaU die Nachwirlwng der folgenden Pflanze zugute kommt. Eine Anwendung vonPhosphordilngemitteln und organischem DUnger in kleineren Zeitabstănden als zweiJahre bat ein Absinken des Wurzelertrags und vor alIem des Zuckergehalts zur Folge.BJH15!HHE YLLOJ3PEHHI'I HA ITPOLLYKUHlO KJlYJ3HEYl H CAXAPACAXApHOYl CBEKJlbl B YCJlOBH5!X OPOllIEI-IH5!Pe3fONeFERTILIZER EFFECTS ON ROOT AND SUGAR YIELDSOR IRRIGATED SUGARBEETSSummaryf th erimental work carried out duringThe paper presents the resul.ts o . e exp .. 'rri ated crops of Mărculeşti,1969-1974 at the E~perimenta:l.StatLOnfo~ Re~ef~~ha~~dlbe:t crop grown an a ~rownwith organic and mmeral fertLhz~rs, apphed t gd' g 130-150 kglha productlOn oIchernozem. It appeared that at mtrogen rates excee In ..OpellCTaD.'IeUbI pC':;lyJlbTaTbI Ofll>lTOD c IICflO.'Ib3013aHUC'M MUHepaJIhHbIX OIf opraHWleCKIIXYA06peulli"I Ha KaIlITaHonoM QepH03eMe fl yCJIODlUIX 0pOI1IeHH5I. npone}J,eHHhIe IIa 3Kcnepn­JllCIITU/lhHOti cTaUUlI1I lvm opowaeMf,IxKyJIhTyp M3pKYJleWTI1, 3a nepU01I. c 1969 no 1974 rr.YJl06peHH5I a30TOM D )l03ax CDbIl.lle 130~150 I{r/ra cmDKaIOT npOIl3130J1;CTBO caxapa H3~3ayMeHhUIeuHH co.nepJKaHII5I caxapa. I-IaUJIyllUIue pe3yJIbTaTbI 6hIJIH nOJIy11eHbI OT npm,le~IlC'mHl

72 GH. VINEŞ ŞI COLABORATORlI10 LUCR. ŞT. LC.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. V!.TaKiKe OpraHH'ICCIUJe y;J,06peHlHI Moryl' 6blTb IlCilOJlb30B3J1bl B 60JlblllllX A03aX JjJnI caxap~Boii CneKJlbI (P lOO ) il COQTBeTCTBeHHO 30-'-40 T/ra HaDD3a, np" yCJIODHH LJ.To6bl UQCJIC";~yIOlllee pacTcHue lICnOJIb3QilaJIO ee OCTaTO'tHOe neilcTUHe. DpuMeHeIllle y,u06PCj-Hlii cQ)QclllOpoM, a TUIOKe opraHlI'leclulx YAo6peuilii n npOMe)KyTRax 60Jlee }J,oyx JieT np!lDO)tHTK CHU)KeHlIIO nponyKlJ,HH I{Jly6I1eii: H B OC06em-lOCTI1 caxapa.BIBLIOGRAFIEAn s o r geR., K 1email K. H., 1966, Untersuchung ilber den Einfluss einer langjăhj'igunterschiedlichen Dilngung auf die Qualitiit cler Erntepl'odukte, Albrecht­Thaer Archiv, 8.E o g lisIa w s It i E., van und De b r li c h J., 1970, Die Wirkung der Strohdungungund cler Stroh-G1"Undilngung auf die Ertragsbildung und den Zuckergehalt vanZucken-iiben, zucker, 23.Dam b r Q t h M., 1974, Aspekte zur Anbautechni1c im neuzeitlichen Zuc1cerrilbenanbau,Kali - Edefe, April.For s t e r N., 1972, Die Auswirkungen verschiedener variierter Ernâh1"1.wgsbedingungenauf den Ertrag und die Qualitiit der Zuckerriibe, Kali - Briefe, Februar.K i e p e It, 1966, Die Rentabilitiitsgl'enze dC1' Stickstoffdilngung zu Zucker;ilben,Zucker, 23.Olt e a n li G h. şi calab" 1957, Efectul îngrdşămintelor minerale aplicate singure şiîmpreună cu gunoiul de grajd în cultura sfeclei de zahăr, Probleme agricole, 3.P a p o vie i Mar g are t a şi calah, 1970, Influenţa ingrăşămintelor minerale şi organicela sfecla de zahăr, Analele LC.C.S. Braşov, Sfecla de zahăr, voI. II.Rei c h b u c h L., 1970, Contribuţii la stabilirea unui raport optim de îngrăşare lasfecla de zahăr în cadrul unei rotaţii de 4 ani, Analele LC.C.S. - Braşov, Sfeclaval. II.de zahăr,Si p o s G h. şi Pă 1tin e a n li Rod i c a, 1972, Influenţa irigării şi fertilizării asupraunor indici calitativi ai sfeclei de zahăr, Analele LC.C.S, - Braşov, Sfecla dezahăr,val. III.REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND APLICAREAINGRAŞAMINTELORLA SFECLA DE ZAHAR IRIGATA.IN CONDIŢIILE cIMPIEI BURNASULUIGH. ŞTEFAN, OLGA ŞTEFAN, P. ŞTEFANESCUSfecla de zahăr este o cultură care valorifică foarte bine apa de irigatşi ingrăşămintele, dînd sporuri mari de producţie şi justificind pedeplm cheltuielile ce se fac cu irigarea. Cercetările efectuate la noi înţară scot în evidenţă, pentru anumite zone, importanţa deosebită pe careo are aplicarea îngrăşăluintelorasupraproducţiei şi calitătii acestei cul~turi. (Bara, 1967; I-Iulpoi şi colab., 1971; Iones'cu-Siseşti,1970; Ştefan, 1968; Vasiliu şi co1ab., 1970).Scopul cercetărilor întreprinse este de a stabili cantîtăţile optime deîngrăşăminte şi raporturile cele mai potrivite dintre ele, în vederea obtineriide producţii luari, economice şi de bună calitate pentru CîmpIaBumasului. In lucrare se prezintă rezultatele experienţelor efectuate peO perioadă de 3 ani la Staţiunea de cercetări pentru irigaţii şi drenajBăneasa-Giurgiu.CONDIŢII ŞI METODA. DE CERCEcrARESolul pe care s-a executat experienţa este de tipul cernoziomuluiputernic levigat, cu textură luto-argiloasă şi cu un conţinut de argilă cuprinsîntre 37,5 şi 42,1 %. Reacţia solului este slab acidă, valoarea pH-uluiîn apă fiind de 6,1. Conţinutul de humus este de :l,l %, iar azotul totalintre 0,150 şi 0,170 %. Fosforul total este între 0,094-0,155 %, iar celmobil 14,7 mg/100 g sol. Potasiul mobil este 27,6 mg/100 g sol (AL).Condiţiile cliluatice, în cei trei ani de experimentare, au fost favorabileculturii sfeclei. Anul 1972 a fost foarte ploios, anul 1973 p1oios, iaranul 1974 normal. Deficitul de umiditate din perioada de vegetaţie a fostasigurat prin udări la plafonul minim de 50 % din intervalul umiditătiiocti~. .Experienţa a fost aşezată după metoda parce1e1or divizate, folosindu-sepatru repetiţii. In aso1ament, sfecla de zahăr a urmat după

74 GH. ŞTEFAN ŞI COLABORATORII 2 3 :REZULTATE OBTINUTE LA SFECLA ·IRIGATA IN C!MPlABURNASULUI 75porumb boabe. Soiul folosit a fost R Poli 1, realizindu-se la recoltare80.000 plante/ha. Lucrările de pregătire a terenului şi de intreţinere aufost cele obişnuite pentru cultura irigată a sfeclei de zahăr.Determinarea suprafeţei foliare a fost făcută la plantele de pe un m 2 ,in trei repetiţii, prin măsurarea lungilnii şi lăţimii fiecărei frunze şi aplicareacoeficientului de corecţie de 0,75.REZULTATE ŞIDISCUŢIIIngrăşămintele cu azot sînt esenţîale în sporirea producţiei. c:reştereacantităţii de azot a detenninat o sporire accentuata a producţlllor derădăcini si de zahăr în special in cazul dozelor mici şi lTIoderate. La dozelemari (N';D şi N24D), producţia de rădăcinî creşte maî lent, îar cea de zahărscade (tabelul 1).Influenta ingrăşăminteloJ;'chimice asupra producţieila sfecla de zahăr. în cultura irigată (Baneasa-Giurgiu, 1972-1974)Tabelul 1pţ'oducţia de rfidăcini t/huProdllCţia de zahăr alb t!hapoza deazotP120,Pl~OPI;OPI~Oleg/ha P, P oo P'l,~ K Pol20 lCl').{II I IIMedi.I I IIMediaIN- O 37,9 42,4 42,2 40,2 40,7 5,54 0.09 6,15 5,60 5,84N- 00 54,6 56,3 56,0 54,9 55,4 7.94 8,24 8,32 7,85 8,09N~120 59,8 02,4 62,4 62,2 61,7 8,58 9,30 9,17 8,92 8,99N~180 62,4 63,4 03,5 03.1 63,1 8.64 9,20 9,09 8,88 8,95N-240 61,9 63,6 04.3 05,4 63,8 8,57 8.86 8,90 8,82 8,79MediaI 55,3 I 57,6 I 57,6 57,21 I - I 7,85 I I 8,34 8,32 I I 8,01 -DL 5% 4,0 2,6 1,3 0,66 0.37 0,29DL 1% ti,2 3,0 2,0 0,89 0,43 0,38DL 0,1% 8,2 6,1 2,8 1,17 0,88 0,42Ingrăşămîntele cu fosfor au influenţat mai slab producţîa. Sporurilecele mai marî de rădăcinî (2,3 t/ha) şi de zahăr alb (0,48 t/ha), obţinutela producţia medie, s-au realizat la fertilizarea cu P 60. Dozele luai mari defosfor nu aU sporit producţia, folosirea lor nefiind justîficată în condiţîileîn Care s-a experimentat.Aplicarea postasîuluî nu a influenţat producţîile de rădăcîni şi dezahăr. Faptul că îngrăşămîntele cu fosfor şi potasîu influenţează în maiInică 111ăsură sau deloc producţia se datoreşte bunei aprovizionări a soluluicu forme mobile de fosfor şi potasiu, preCUIU şi creşterii accesibilitătiiacestora în condiţîi de irigare.l\..plicarea combinată a azotului cu fosfor realizează cele luai luariproducţii şi sporuri de producţie. Astfel, producţîa cea mai mare de rădăcini,de 63,4 t/ha (9,20 t/ha zahăr alb), care depăşeşte martorul neîngrăşatcu 25,5 t/ha (68 % ), s-a obţînut la fertilizarea cu N'aD P6Q, pe cînd producţiacea mai mare de zahăr alb, de 9,30 tlha (62,4 t/ha rădăcini), cu un sporde 3,76 t/ha (68°/0) faţă de neîngrăşat, s-a realizat la îngrăşarea cuN'20 P 6D· Faptul că producţia de zahăr creşte rapîd pînă la doza de N,20(la care este practic egală cu cea de la N'80 şi prezintă o scădere uşoarăla N240), ne permite să afirmăm că producţia maximă de zahăr se situeazaîntre dozele de N'20 şî cea de N 18D (aproxîmativ N'50 P 6D ). In limitele acestordoze putelll spune că se află şi producţia n1axiInă de rădăcini cea maiecononlică. Aceasta deoarece prin lnajorarea dozei de azot de la N'20 laN'80. pe fondul de P60, producţia de rădăcini a crescut numai cu o tonă,iar cea de zahăr este chiar luai nlică decît la fertilizarea cu N120 P 60'Analizind eficienţa economîcă a folosîrii ingrăşămintelor (tabelul 2),se constată că toţi indicii prezintă oscilaţii lnari în funcţie de felul îngrăşăl11intelorşi a raportului dintre acestea. Cele n1ai favorabile ·valori seobţin la fertilîzarea cu N 180 P 6D şî N'20 P 6D . Astfel, în sîtuaţîa fertilîzărîî cuN 180 P 6D se realizează cel maî mare beneficiu (13.000 lei/ha) şi cel mai marespor de venit net (7.200 lei/ha) preţul de cost fiind de 145 leî/t. In cazulîngrăşării cu N'2D P6Q se realizează cel maî scăzut preţ de cost (143 leî/t)şi Cea mai mare rată a rentabilîtăţii (145 '10), venîtul net fiind în acest cazde 12.900 lei/ha. Aceasta dovedeşte că şî din punct de vedere economicdoza optimă de îngrăşăminte este N'50 P 60 .Anallzînd influenţa dozelor crescînde de azot şî fosfor asupra conţinutuluide zahăr, cenuşă, azot, sodiu, calciu şî potasiu (tabelul 3), seconstată că pe fondul de P 60 aplicarea dozelor marî şi foarte marî de azot(N,BO şi N 240) a scăzut conţinutul de zahăr alb cu 0,6-0,9 oS, fapt care adus la scăderea producţiilor de zahăr la hectar. Pe măsură ce dozele deîngrăşăminte cu azot cresc, conţinutul de azot şi sodiu din sfeclă creşte,iar cel de calcîu scade. Conţînutul de cenuşă scade sub nivelul martoruluîneîngrăşat, dar creşte cu doza de azot.Folosirea potasiului cu îngrăşămîntin cantitate de K'2D a determînatcreşterea conţinutului de cenuşă şi potasiu în sfeclă şi o scădere uşoarăa randamentului în zahăr.Rezultatul determînărilor prezentate în fig. 1 arată că aplicareaingrăşămintelor cu azot influenţează puternic creştereaCare reacţionează maî puternic la îngrăşămînte decît producţia de rădăcinişi zahăr. Astfel, în tîmp ce producţia de rădăcînî şi zahăr creşte rapidsuprafeţei foliare

76 GH. ŞTEFAN ŞI COLABORATORII5 REZULTATE OBŢINUTE LA S,FECLA IHIGATA !N C!MPIA BURNASULUI 77EficienţaTabelul 2economică a folosirii ingrăşămintelorchimice la sfecla de zahăr irigată(Băneasa-Giurgiu,1972-1974)Venit netVal. Cbelt.Rata SporPreţNr.prod. itota,le renta- J.g 10.VariantaVilr. mii nlli mii I spoecost bilitfl- 1 kglel/ha lei/ha lei/ha mIi leift ţii ,% s.a.'"lei/ha1 N o 13,2 7,4 5,8 Mt. 187 78 -2 N aa 19,1 8,1 11,0 5,2 1,18 ]30 2783 P o N 120 20,9 8,5 12,4 6,6 142 145 1824 NIsa 21,8 8,9 12,9 7,1 143 145 1365 N 240 21,6 9,1 12,,1'5 6,7 147 137 100-------------------O N, 14,8 7,7 7,1 1,3 181 92 757N"HI,7 8,4 11,3 5,5 149 135 1538P" N l 2.0 21,8 8,9 12,9 7,1 143 145 13H9 N 1S022,2 9,2 13,0 7,2 145 142 10610 N Z4022,2 9,4 12,8 7,0' 148 136 86------------ -- -----11 N, 14,8 8,0 6,8 1,0 189 85 3612 Nr,o 19,6 8,7 10,9 5,1 155 125 10113 P120 N 12021,8 9,1 12,7 6,9 146 139 10214 NIsa 22,2 9,4 12,8 7,0 148 136 8515 Nl!&O 22,4 9,7 12,7 6,9 151 131 74-- -- --------------16 N, 14,1 8,2 5,9 0,1 204 72 917 N.. 19,2 8,9 10,3 4,5 162 116 5718 PuoK 12 • N 12C121,8 9,3 12,5 6,7 , 149 135 6419 N 1al 22,0 9,6 12,4 6,6 152 129 6020 N:l tl22,8 10,0 12,8 7,0 153 128 57*) Cheltuiell1e pentru 1 kg ingrăşâmint S.a,. echivalează cu cea. 16 kg rădăcini, deci toate sporurilemai mari de :1.6 leg deVin economice.Influenţa îngră!şămintelotasupraprincipalelor însuşiri tehnologice la sfeclade zahăr in cultură irigată(Băneasa-Giurgiu,1972-1974)Tabelul 3Ran-Nr. Nvar. Varianta şăoS mgOJoalb) gOfoDiges--tia,dam.(z.Cenu-NamgOJoCamgOfoKmgOJo',DIa.1 N, 18,0 14,8 478 7,2 19 49 1522 N'O 18,1 14,7 480 7,4 19 45 1788 P, Nl~O 17,7 14,4 486 7,5 27 43 1674 N 1S0 17,3 14,0 494 8,4 30 43 1635 N~4o 17,1 1~1,9 513 8,8 39 '!O 163-------------------6 N, 17,7 14,5 473 7,6 19 47 1707 Noo 17,8 14,7 431 7,3 '9 48 1578 P oo N1:lO 18,0 14,9 444 7,9 20 401 1459 N 1SO 17,4 14,6 457 8,0 26 41 15010 N2.40 17,3 14,0 471 8,9 37 40 149-----------~--11 N, 18,1 14,8 516 7,1 20 46 18212 Nf>o 18,1 15,0 469 7,5 20 45 16313 P uo N l20 17,6 14,7 466 7,7 24 39 16110l N1f>O 17,6 14,4 464 8,5 29 43 14915 N 240 17,6 13,9 492 8,6 43 39 153-- ----------------16 N, 17,8 14,1 560 7,3 18 50 20317 N oo 17,8 14,4 545 7,6 20 -17 18818 PI20 K Il!O N I 2.0 17,5 14,4 524 7,8 25 -11 183Hl N 1SO 17,2 14,1 536 7,9 34 41 18520 N Z40 17,1 13,5 559 9,0 45 40 18'1DL 5% 0,8 0,7 25 0,7I 5 6 13I DL 1% 1,2 1,0 34 1,0II 7 9 17DL 0,1% 1,6 1,3 50 1,3 12 14 21I

78 Gli. ŞTEFAN ŞI COLABORATOmI6 7 HEZULTATE OBŢINUTE LA SFECLA IRIGA-TA IN CIMPIA- BURNASULUI 79pînă la doza de N 120 , după care începe să se plafoneze, suprafaţa foliarăcontinuă să crească in acelaşi ritm pînă la doza maximă de N240· Aceastadovedeşte că la nîvelul tehnologiilor actuale, producţiile maxime se realizeazăla o suprafaţă foliară mijlocie, considerată ca optîmă.Indicele supraf. foliare11.1. /Z(~ilr;Producţiatlia..1510CONCLUZIIPrin folosirea dozei de îngrăşămintede N'50P60 se obţin producţiilemaxime şi cele mai economice de 9,30 tlha zahăr alb şi de peste 62,4 tlharădăcini.~ Aplicarea potasiului nu s-a dovedit a fi economică în situaţiasolurilor foarte bine aprovizionate cu acest element.- Folosirea cantităţilor mai mari de N'50 kg/ha azn1 determină oînrăutăţire a calităţilor tehnologice prin scăderea procentului de zahăralb şi sporirea conţinutului de azot vătămător .şi sodiu.- Producţia maximă de rădăcini şi zahăr se realizează la o suprafaţăfoliară mijlocie, deşi aceasta creşte paralel cu mărirea dozei de azot.'5,00I/1IIIII1. .-65'60REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND APLICAREAINGRAŞĂMINTELORLA SFECLA DE ZAHAR IRIGATA,IN CONDIŢIILE CIMPIEI BURNASULUIRezumatArticolul prezintă rezultate experimentale obţinute în perioada 1972-1974, pebaza cărora s-a constatat că pentru cernoziomul puternic levigat din Cîmpia Burnasului,cel mal raţional şi economic mod de fertilizare in etapa actuală îl constituiefolosirea dozei de N'50P 60. în acest caz s-au obţinut producţiile maxime şi cele maieconomice de 0,30 tJha zahăr alb şi 62,4 tJha rădăcini, sporul de producţie faţă de neîngrăşatfiind de 68%. Aplicarea potasiului nu s-a dovedit a fi necesară in situaţiain care solul este foarte bine aprovizionat în acest element. Folosirea cantităţi10r maimari de 150 kg/ha azot determină o inrăutăţire a calităţilor tehnologice, prinscădereaconţinutului de zahăr alb şi sporirea conţinutului de azot şi sodiu. Producţia maximăs-a realizat la o suprafaţă fali ară mijlocie._--o, If1oÎcoJa SlJpra?ahi foliOlrtl---< Produci-ia•~r.........,r---r---,---r--..,--t-~·f'/·Wh.It,O/'{, 60 ff.120 11.180 N. ZIfOFig, 1 - Influenţa îngrăşămintelor asupra indicelui suprafeţei foliare şi producţieila sfecla de zahăr irigată.Fig. _ Influenc€ of fertilizers on leaf area index aud yield in irigatedsugar beet (1973)EXPERIMENTAL RESULTS CONCERNING THE FERTILIZATIONOF IRRIGATED SUGARBEET, GROWN IN THE BURNAZ PUl.INSummaryThe paper presents the experimental results obtained during the years 1972 ta1974. It appears that for sugarbeets grown on the strongly leached Chernozerns of theBurnaz Plain, amounts of N150P60/ha seem ta be the most rational aud economicrates. Yields achieved with such rates, amounted to 9,30 t/ha white sugar and62,4 t/ha raots.On the other hand, potassium is not required when soils are weU supplied withthis element.

80 GH. ŞTEFAN ŞI COLABORATORII 8 !JHowever, nitrogen rates in excess of 150 kg/ha bring about a decrease of thetechnological quality of beets, due ta the decrease of white sugar content aud anincrease of N aud Na contents.Highest yields Were obtained with an average leaf surface.VERSUCHSERGEBNISSE BETREFFEND DIE ANWENDUNG VONDUNGEMITTELN BEI ZUCKERRUBEN IN BEWĂSSERTEM ANBAUIN BEDINGUNGEN DER BURNAS-EBENEZusammenfassungVorliegende Arbeit zeigt clie Versuchsergebnisse der Arbeitsjahre 1972-1974, au!Grund derer man zu dem Schluss kam, dass der starlc ausgelaugte Schwarzerdeboc1ender Burnas~Ebene gegenwllrtig amwirtschaftlichsten auf eine DUngung mit Dosenvan N150P 60 reagiert. In diesem FaU wurc1en Hochstleistungen erzielt clie wirtschaftlichwaren und 9,30 t Weisszuckerjha und 62,4 t Wurzelnjha erreichten, wobei der Mehrertraggegenilber dem ungedtingten Anbau 68% erreicht. Wenn der Boden die notwendigenKalimengen entl1a1t ist eine Anwendung von KalidUnger nicht notwendigStickstoffgaben die 150 kg/ha Uberschreiten bewirken eine Verschlechterungder technologiscl1en Eigenschaften durch Herabsetzung der Weisszuckermenge undi\nsteigen des Eiweiss- und Natriumgehalts. Hochstertrage erzielte man bei einer·...... ittleren Blattnăche.ItEZULTATE OBŢINUTE LA SFECLA IRIGATA IN cIMPIA BURNASULUI 81lonCS_C.~1 Sise~~j, VI., 1H?0, Injlu;nţa îngrăşăminte lor asupra producţiei si calitaţntehnologzce a sfeclet de zahar în condiţii de irigare, Probleme agricoie, 2.Ş te [~': c: h., 1968, Rezulta,.te A e~perir:"?ntal:cu îngrăşăminte, densităţi şi regim der •. . Lr~gare la s!ecla de zahar m cDndzţu.le Czmpiei Bărăganului,Probleme agricole, 5,\ el silI 11 1\1 ! 5lDJi~JeTC5IJ 11lCnemlC ll.03bl N 150 P 60- B Il,anlJOM CJIYllae nO;1"1'­'lCllbl ~,laICClIlI!aJ1bllble Il caMble 3KOHOIt1l[\ICCI{lie npOi1yl{UUH D 9,30 T/ra 6e.1Joro caxapa IlG2,4 Tira KJlyăHcii, npll6aDI\a ypojlwn 00 cpauueHiilO c ueYJl06peHlloii nO'lBoi'l pamHlJlOCb68%. I-Ie 6bl.1JO lleb6xo}IJlhlOCTli npUItlCneHlUl I{UJiliH TaK I{aK nO'lDa UMC.'Ia JlOCTar01ll-lOel\O.TJlll!eCTilO 3Toro 3Jle~IeHTa. npHMeHenll~ a30ra 13 IWJlH1lCCTDC opeDIjllllaJOtuero 150 Krfrao6YCJ1aBiJl-lI3aCT YXYJlUleUUe TeXHOJl0rJlliCCKllX IWtleCTB CUlDl{eHHeM conep:n':(lIlHR oeJlorocaxapa II POCTOc.\ co.uep/KuHlLH a30Ta II HaTpIl5l. MaICCIiMaJlbHa51 nponyKUllJl 6blJla oCyluecT­6J1ClIa Ha cpeJlncH J"liICTDC'UHOlj nODepXHOCTl1.BIBLIOGRAFIEB o r a L, 1967. Rezultatele cercetărilor privind sistemul de îngrăşare la sfecla dezahăr irigată, 'in condiţiile CinLpiei de vest a ţărU, Probleme agricole, 7.H li1P o iN., Pic u 1. şi colab., 1971, Tehnologia steclei de zahăr în condiţii de irigare,Problemeagricole, 2.li - LUCRARI ŞTIINŢIFICE

LUCa. ŞT. I.C.C.S. SFECLA DE ZAHAR. 1976. VOL. VI.CERCETĂRI PRIVIND EFICACITATEA 1NGRĂŞĂMINTELORLA SFECLA DE ZAHĂR IN CULTURĂ IRIGATĂPE CERNOZIOMUL PUTERNIC LEVIGAT DE LA CARACALc. PATRAŞCOIU. GH. ŞTEFANIC. GH. ELIADE, C. NEDELCIUCCercetările întreprinse pIna In prezent în ţara noastră (C o i fan şicolab., 1968 ; Ion e s c uSi s e şti V 1., 1970; Hul P o i şi colab., 1971 ;P ă t r ă şco i u şi colab., 1971), precum şi in alte ţări (B o g usI a w ski,1973 ; D r a y cot t şi colab., 1973), au scos in evidenţă posibilităţile maride sporire a producţiei de sfeclă de zahăr în cultură irigată, sesizînd totodatăconsecinţele negative ale aplicării neraţionale a îngrăşămintelor.In scopul de a aduce noi informaţii cu privire la eficacitatea diferitelorîngrăşăminte minerale asupra producţiei de sfeclă de zahăr la Staţiuneade cercetări agricole Caracal, în perioada 1970~1973, s-a iniţiat oexperienţă polifactorială staţionară de lungă durată, cu diferite doze şirapoarte NPK.METODA DE CERCETAREExperienţa s~a executat în staţionar în cadrul unei rotaţii de 4 ani,sfecla urmînd după porumb. Au fost luate în studiu 4 doze crescînde deazot, de la Nso~N200 în perioada 1966~1969 şi de la N 60-N240 în anii1970-1973, aplicate pe mai multe nivele de fosfor şi unul de potasiu:Po ; P SO ; P'OD şi P,OO K ,20 . Ingrăşămintele cu azot au fost aplicate frncţionat,jumătate toamna la arătură, iar cealaltă jumătate primăvara, înaintede sell1ănat. Administrarea fosforului S-a făcut toalnna sub arătură.Aprovizionarea solului cu principalele elemente nutritive în stratularat este mijlocie, avînd pentru humus valori de 2,40-2,68 %. Este slabaprovizionat in azot, mijlociu spre slab în fosfor (2,5-1,6 mg/lOO g sol)şi bine aprovizionat în potasiu (peste 15 mg/lOO g sol).S-a folosit soiul R. Poli 1, semănat la distanţa de 50 cm intre rînduricu o desime de 90-100.000 plante/ha. Irigarea s-a făcut la limita de 50"/0din intervalul umidităţii active (i.u.a.), aplicîndu-se 4-5 udări în intervalul20 iunie - 30 august, în funcţi',! de particularităţile climatice aleanilor de experimentare.6·

84 C. PATRĂŞCOIU ŞI COLABORATORII 2 3C. PATRAŞCOIU ŞI COLABORATORII85RBZULTATB 08ŢINUTEIn toti anii de experilnentare s-au realizat sporuri ~nari de prod~lcţieprin aplic~rea ingrăşămintelor. Faţă de martorul neîngraşat, producţw ~csfeclă rădăcini a crescut de peste 2 ori, ajungind la 65,0~70,8 t/ha.Invariantele îngrăşate echilibrat cu azot şi fosfor sau azot, fosfor ŞI po~asiu(tabelul 1).Tabelul 1l'~ficacitatea îngrăşămintclor N. P. ]< aplicate la sfecla de zahăr în cultură irlgatăpP,(Caracal, 1966-1973)lngrăşă- Ciclul 1 Ciclul II 1970 1973minte 1966 196.'lIProducţia deIProducţia deRăd5.-1 ZaMr rudăcinlZahă, \ zahăr albN" cini albtlha qfha tlha dH.I I %"Sq/ha I di!. I:%N, 32,5 41,;') 26,3 mt 100 i5,\) ;~5,:) mt 100N" 36,7 40,7 20,1 -6,2 76 15,2 26,1, ~9,2 74N 120 37,6 39,9 22,0 -·1,3 84 14,8 27,8 -7,5 79N 180 :-:l9,5 37,3 21,5 -4,8 82 14,0 26,9 -s,4 76N 240;':;9,0 35,0 22,4 -3,9 85 14,7 28,5 -6,8 81----~- -~---- --~-----N, 42,3 50,'1 ::15,0 mt 100 16,1 46,6 mt 100N"5:1,3 69,1 49,6 B,6 158 16,0 66,4 19,8 1421\0 N]2057,5 76,3 56,2 21,2 161 15,5 71,6 25,0 15·1l\m) Nl~ON]SO59,2 7'1,7 60,0 25,0 171 15,3 74,9 28,3 161N 2 . 1060,8 71,8 60,8 25,8 174 14,8 71,7 2,5,1 154--~------~----------N 42,8 5-1,4- ,17,2 mt 100 16,0 49,2 rut 100"15,Q 71,8 22,6 U6Nr,o 5:~,7 67,6 54,1 16,9 14559,5 75,7 63,3 26,1 170 15,7 83,1 33,9 Hi9N 180 G2,1 77,1 68,0 30,8 183 15,2 84,5 3S,3 172N 240 G2,4 75,2 6t),4 32,2 186 14,5 80,5 :H,3 16,1,--------------- ------N 43,0 5-1,8 ::37,8 mt 100 lGA 52,0 mt 100Nr,o 53,3 66,2 57,8 20,0153 16,1 78,5 26,5 151P lOON l20 58,3 72,9 65,0 27,2 172 15,8 85,;) 33,5 164K 121161,5 72,6 68,8 31,0 182 15,1 86,2 34,2 16GN 18 (}N:J.](} 62,3 72,6 70,8 33,0 187 14,2 81,2 29,2 loGDL 5% 3,2 4,0 3,6 t/ba 4,3 qjha*) In ciclul r, 1!lGli-1!,Hi9, dozelc de N nu rost între 50 şi 200 Icg{ha.Sporurile au fost creScî?de, in rap?rt cu"rnăr.irea dozelor de în~răsălninteadlninistrate, constahndu-se, mal ales In ~l~lul ~l ,,1I-l~a_de, expe~~imentare (1970-1973), tendinţa de creştere a efiCIenţeI IngraşammtelOlcu azot pma la nivelul dozei de N,8o-N19o, date pe fond de P,OD sauP ,OO K 120 (fig. 1 şi fig. 2).Experimentarea în staţionar pe o durată 111ai mare de doi ani ne-apermis să constatăm că Se produce o modificare în timp a reacţiei sfecleid: zahăr faţă de îngrăşăminte. Aşa, de pildă, doza de P 5o, reieşită ca optimădm rezultatele primului ciclu experimental (1966-1969), apare ca nesa~tisfăcătoare pentru valorificarea eficientă a dozelor de azot în anii1970-l97~ cind aceleaşi doze de azot, aplicate pe un fond dublu de fos~for (PlOD), au sporit producţia cu 4,5-8,6 tlha faţă de doza mai mică defosfor.f./HA.70656055505525zo~ 1>:::=:;.....-=0 1150I1AX IMA oPt, Ef. HAX. OPT. Ee.Do 2.0,65 jIjZ,B050 61,09 61.04 205,7 i96,4DIOO 69,51 69, 6 2.12,6 2.04,7JL.lg~ 70,94 70,90 2.02.,1 119/;,9: 1> P~OO1(120~O- -oP400.//-o0%Y;Z.5.45+ 0,0661J6;c ~0,000Z3'tj5..

ajha.9085BOZAHĂR757065so55503020ALBFig. 2 _ Influenţa îngrăşărnintelor NPK asupra producţiei de zahăr alb (Cara-. cal 1970-1973),Fig. 2 _4 ~~~o' ./ P,O~O ~= 34,19-0,lHax +0,00057698'1:' 'l'l=O,8B2.?!l50 ~=~7.&5+ O,7560x-0,000950110;c''?,=o, 9895PiOO ~ :~9,75 + 0,42.60;1;- 0,0012.52.0",,

88 C PĂTRAŞCQIU ŞI COLABORATOJ'tI1c Î EFICACITATEA lNGRAŞAMINTELORLA SFECLA IRIGATĂ 89Influenţa fertilizării cu N. P în doze diferite asupra unor componente chimiceşi activităţii enzimatice din sol şi plantă la sfecla de zahăr irigată(Caracal, 1973)pTabelul 2Activ.lpgrăşâ- NO:l mg/lOO g P20, rog/IOU g nitratminte~

90c. pATRA-ŞCOIU ŞI COLABORATORIIL UCR. ŞT.LC.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VI.UNTERSUCHUNGEN UBER DIE WIRKUNG VON DUNGEMITTELNAUF ZUOKERRUBEN BEI BEWASSERTEM ANBAU AUF STARKAUSGELAUGTER SOHWARZERDE VON CARAOALZusammenfassung,~rl . ud der Jahre 1966-Hl69 und 1970-197:3 wurden in der L?-ndwirtschaft­. le 1 V~:~~chsstation Caracal, im Rahmen einer vierjahrigen Fru~htfolge Vers!:lcheh c .] 'h 'cllen Du.ngemitte1n bei bewassertem Anbau der Zuckerrubc durchgefuhrt.JUlt c emlS. . . . . ." . , .Die erzielten Ergebnisse zeigten, dass clIe grosste W1rksamkelt des Shckst~ffdungersbei Gaben VQn N120-NHIO aur einem Fond von P80-P 1DOoder P80 K 12iJ zU verzeichnenwaren.\Nenn mehrere Jahre hindurch einseitige Sti~kstoffd:?ngung (ohne ~hosphor)an ewendet wird, sinkt cler Wurzelertrag auf ein. Dnt~el, \vuhrend cler Zuc~ergeh.a1t,. gv 1 ·cl zu den besten Versuchsparzellen, clle Sitckstorf und Phosphol enthlel­1111 ergel1 " .ten, 1.1m 1-1,5 QS fieLHCCJ1ELJ,OBAHH51 HA 3EKTHBI-IOCTb YLJ,05PEHH51 LJ,J151CAXAPHOYl CBEKJ1bI rrPH OPOIllAEMOM BblPAIIIHBAHI1H HACI1J1bHO OTMYLJI1BAHHOM LJEPH03EME B KAPAKAJ1Pe3HJ.MeB llcpllonax c 1966-1969 rr. Il 1970-1973 fr. Ila Hcc';le~OIl

92 OLGAŞTEFAN ŞI COLABORATORII 2 3EFE]CTUL ERB:l:CIDELOR LA SFECLA IRIGATA93convolvulus, Chenopodium albulTI, Amaranthus retroflexus, Convolvulusarvensis, CirsÎUlTI arvense, Rubus caesius şi altele.Datele generale fitotehnice şi climatice necesare interpretării eficacităţiierbicidelor sint redate in tabelul 1.Experienţele au fost executate după metoda dreptunghiului latin,a blocurilor sau a parcelelor subdivizate, in 4 repetiţii. J\llărimea parceleirecoltabile a fost de 12-16 m 2 . Toate erbicidele (tabelele 2, 3 şi 4), s~auaplicat preemergent, cu excepţia Betanalului care s-a dat postemergent,cînd Iuajoritatea buruienilor erau în faza cotiledoanară. Tratamentele s-aufăcut manual cu aparatură de spate, folosind 800~1000 litri/ha soluţie.S-a semănat cu maşina SPC~6, asigurindu~se, după rărit, 100 mii plante/ha.Pe intreaga perioadă de vegetaţie s~a asigurat un regim optim deirigare, prin menţinerea umidităţii in sol la peste 50 % din umiditateaactivă.Aprecierea gradului de îmburuienare şi a fitoto:xicităţii s-a făcutprin notărî în timpul vegetatiei după scara EWRC, iar înainte de recoltares-a făcut cîntărirea buruienilor pe grupe în toate repetiţiile.La recoltare s~au luat probe de rădăcini din toate repetiţiile invederea analizei indicilor tehnologiei de calitate, ce s-au executat laLC.C.S. Braşov. Calculul statistic s~a făcut prin metoda analizei varianţei.In anii de experimentare 1971~1974, precipitaţiile căzute in pri~mele 20 zile după tratament au fost intre 12,9 şi 82,0 mm, iar umiditateasolului pe 0~25 cm s~a menţinut la valori foarte apropiate de capacitateade cimp. In anul 1972, cind din cauza unor lucrări repetate pentru pregă~tirea patului germinativ, solul s-a uscat pe adîncimea 0-10 cm, s-a intervenitcu o udare de 300 m 3 /ha. Astfel, in toţi anii de experimentare, erbi~cidele aplicate înainte de senlănat au avut condiţii pentru intrare inacţiune.Precipitaţiile căzute in perioada de vegetaţie (1.IV~10.x) şi udărileaplicate au creat condiţii foar~c favorabile pentru dezvoltarea buruienilor(tabelul 1).REZULTATE ŞI DISCUŢIIRezultatele prezentate in tabelul 2 arată că, in medie pe cei 2 anide experimentare, hnburuienarea a fost foarte puternică, ajungînd la17,4 t/ha buruieni in varianta neprăşită şi netratată (V 2 ).In astfel de condiţii, din multitudinea de variante experimentate,doar combinaţiile de Ro~Neet cu Venzar şi Ro~Neet cu Betanal au datrezultate bune. Dintre acestea, eficienţa maximă (combatere de 66~71%a buruienilor) s-a realizat la combinaţiile de Ro~Neet (7-9 1Iha),cu Venzar (1-3 kg/ha), aplicate înainte de semănat, la care s~a obţinut83~92 % din producţia de rădăcini a variantei lucrate normal. Rezultatefoarte apropiate s~au realizat şi la combinaţia de Ro~Neet (81/ha) cuBetanal (6 l/ha), care a combătut 62'10 din buruieni, obţinindu~se 85'10din producţia variantei lucrate normal.Tabelul 1Principalele date fitotehnice şi clîmatice in anii 1971-1974 la Băneasa-GiurgiuIndiciI 1971I1972IL1973I 1974Soiul R Poli 1 R Poli 1 R Poli 1 R Poli 1Plantapremergătoare Griu Soia GrIuData tratamentuluiGriucu erbicide 25 III 30 I1l 12 IV fi IVData semănatului 25 JlI 31 I1l 12 IV IVData răsăritului 14 IV 14 IV 29 IV 20 IVPrecipilaţîile căzuteIn primele 20 ziledUpll tratamentuleli erhicidc (mm) 12,9 26,9 82,0 61,8Precipita ţii în perioadade vegetaţie(mm) 587,2 598,8 229,9 346,4DatA iri gării, tn 3 apăI 1 VI =500 6 IV ~300 12 VI =600 28 V =500II 3 VIII=600 12 VI ~600 18 VII =600 27 VI ~600III - 1 VII=5QO 7 VIII=800 14 VII =700IV - 20 VIl=500 22 VIIb800Data recoltatului 5 X 13 X 2 XI 6 XI.E~bicidul Pyran1in, În toţi anii, a avut o eficacitate foarte slabă~a;ont~ proporţiei lu?ri a g.:a~n:ine~l~r îr: c01nponenţa buruienilor. Efectulp) r~l~lnulUlnu S-a llubunataţlt nICI pnn cOlubinarea cu erbiddul Natau ~rtlclparea Vex:z.arului în combinaţiile cu Pyralnin şi Nata a îmbunătăţit.• 'i O ; efec:ul el:b;cld (V14, V's), Influenţă slabă in combaterea buruienilordU c1\'ut ŞI erblCldele TecamiD, Cilonon, Than şi Bi 3411.V . Din observaţiile făcute asupra fitotoxicităţii, S-a constatat că nUluaienzarul, la doza de 3 kg/ha, a distrus izolat plante de sfeclă.Datele referitoare la conţinutul de zahăr (tabelul 2' a ata' 'd'ft 1 ~. t . . .. . 1 r· ca 1 e-r:n,e €"In re vanar:tele C~l erbicide şi varianta netratată -5i lucrată nonnalSInt nelnselunate .ŞI nu Slnt corelate cu anumite erbicide sau dOze.Deo~re?e. in. condiţii de irigare pericolul huburuîenării rămîne per­:na~ent ŞI n.lci cuele mal bur:e~asoci~ţii de erbicide n-au avut efect peJnheaga perioada de vegetaţIe, m anII 1973-1974 s~a iniţiat o nouă expe--6

94 QLGA ŞTEFAN ŞI COLABORATORII4 5EFECTUL ERBICIDELOR LA SFECLA lRlGAl'Ă 95Tabelul 2b· 'd 1 s'lTlple şi combinate in distrugerea buruienilor din culturaEfectul er ICI e or 1 .. .~ •• 97 )irigată a sfeclei de zahăr (Baneasa-GIUrgm, 1971-1 2rienţă în care s-a urmărit aplicarea unor combinaţii de erbicide în tratamentesimple şi succesive fără praşile sau cu o praşilă tnecanică executatăîn funcţie de îmburuienarea culturii.Rezultatele medii pe ciclul experimental 1973-1974, prezentate intabelul 3, reliefează din nou eficacitatea cOlnbinaţiilor de Roven, care auVariantaMartor 1, lucrat normalMartor II, neprăşit, netratatRo-Neet, 8 1/haVenzar, 3 kg/haRo-Neet 5+Roven A, 8 l/ha Venzar 3Ro-Neet G+Raven B. 8 1/11a Venzar 2Ro-Neet 7+Roven C,8 1/110.. Vcnzar 1Ro-Nect 7+Roven D. 10 ljha Veuzur 3Ro-Neet 8+Roven E, 10 ljha Vcozar 2Ro-Ncet 9+Rovcn F, 10 l/ha Vcnzar 1Ro-Neet fi 1/h8 + Pyl'urnin 4 kgPyralllin fi kgp~rramin G+Piranest 1fi kg Nata 10Pinavcn A 1:3 li:gPyramin 4+Nata 7+Veuzur 2Pyramin 4+Nata 10Pinavcn B 15 l~g +Vcnzar 1PYl'Ulllin 15 leg Pyramin 5+Nata 10Cilonon G kgCilonon 12 kgRo-Ncet G la/ha +Bct8nal 6 l/haRo~Neet 8 l/ha + Betanal 1) l/haRo~Neet G 1/11a + Betanal I)+Seppic 8I/haRo~Neet (j l/ha + Betanal (j in 2 epociThan 10 kg+Bctanal () l/haBi3411 30 l/hu+Betanal (} ljhaGreut.com-I ;Prod.buru- batere 1 deienl bum-I ,M'-t/halenl c~nl% (t/ha)1.4 93 5~-J.417,4 O 4,510,0 43 34,113,3 24 35,86,4 64 43,59,3 47 41,78,1 54 'I:J,35,1 71 46.4p,O 6G 44,65,3 70 '1\),38,1 5,1 :i(j,214,4 18 11.014,8 15 21,711,0 37 34,011,1 37 31,316,6 5 15,816,7 5 23,310,9 38 30,26,7 G2 36,:-JG,7 G2 45,:J9,6 45 37,49,2 47 37,89,1 48 40,010,2 43 32,1Diferenţa,(t/ha) I ("!o)Martor-48,9 -,92-19,3 -37-17,6 -33- 8,8-31,7-22,1-37,6-30,1-23,2-17,1-- 8,1Conţinutzahăr'S16,115,916,016,0- 9,9 -Hl 16,1-11,7 -24 15,9-10,1 -20 16,1-, 7,0 -14 16,1- 4,1-17,2-·12,4_16,0-15,6-13,4-21,3-17 16,(i- 8 16,4-33 16,6-80 1G,6-59 16,3-37 16,5-41 16,:-J-70 16,9-56 16,8-43 16,3-32 1[i,3~15 15,7-30 15,9-29 16,1-25 15,3-39 16,3Tabelul 3Efectul erbicidelor combinate pentru distrugerea buruieniIor din cultura irigatăa sfeclei de zahăr (Băneasa-Giurgiu,Media 1973-1974)Var i O n t oGreuL Com- Producţia de'bateburu-rădtlCinj Con_reaieni-I ţinutburu-1o,Diferenţaieni- I zahflr"Ştlha lor t/hat/ha~!QMmtor I - Lucrat normal 0,5 98 60,2Il\Iartor 18.3M::\rtor 11 - Nctratat, nelucrat 20,7 O 17,2 -43.0 -72 17,3lleprăşit 5,\) 72 46,1 -14.1 -2'] 18,3Roven B 6 I/ha prăşit 1,6 92 54,:3 - 5,0 ~10 18,4ncprăşit 5,1 76 n,5 -12,7 -21 18,:-JRoven B 8 1/11a prăşit :1.,3 94 58,0 - 2,2 - 4 18,1neprăşit 5,9 72 50,6 - n,6 -16 17,6Roven B 10 l/ha pră~it 2,1 90 58.7 - 1,5 - 3 17,\)Ro~Neet+Pyrulnin ncprăşit 5,8 72 44,1 -16,1 -'27 18,16 +3 kg/ha pră,';>it 1,7 92 53,6 - G,6 -Jl 18,olRo-Neet+Fyramin ncpriişit 5,3 75 '12,0 -18,2 -:JO 18,:36 + 4 k·g/ha prăşit 1,1 95 56,,1 - 3,8 - li 18,5Ro-Neet+Pyrall1in ncpl'ăşit 6,1 71 47,2 -13.0 -22 17,9fi + 5 l~g/ha prăşit 0,8 % M,G - 5,f) - 9 17,9Rovcn B 8 l/h3+ nepr.1şit 2,D 86 o3,Q - 6,:1 -11 17,9BctanaJ 6 l/hn pnlşit 0,7 96 GO,;} - 0,1 O 18,5Ro-Neet 6+Pyramin 4 neprăşit ~l, 7 82 51.6 - 8,G -101 18,5+Bctanal 6 1/11a prăşit 1,1 Il5 57,a - 2,9 - 5 18,1neprăşit 21,3 O 18,0 -42,2 -71 17,0PYl'U01in 1 kg/ha prăşit 6,5 70 38,5 -21,7 -36 17,,]neprăşit 21,7 O 18,7 -41,5 -69 17,0Pyramin 8 kg/ha prăşit 4,4 79 37,9 -22,3 -37 18,0IIIDL 5%DL 1%DL 0,1%8,·111,314,6DL 5% 6,5DL 1% 8,6DL 0,1% 11,2

96OLGA ŞTEFAN ŞI COLABORA-TOJ'{lIdistrus buruienile existente in proporţie de 72-76 %, la acestea realizindu-se76-8Llo/0 din producţia de rădăcini a variantei lucrate normal.Combaterea mai slabă a buruieniloT, faţă de primul ciclu experimental,se datore9te frecvenţei mai luari a pilcurilor de Cirsium arvense.Cind, după un tratament cu Raven 8 l/ha, s-a aplicat şi erbicidulBetanal 6 l/ha in timpul vegetaţiei, distrugerea buruienilar a fost de 86"/0,obţinindu-se a producţie medie de 53,9 t/ha rădăcini sau 89 % din producţiavariantei lucrate normal. Trebuie adăugat însă că la obţinerea acestorrezultate au contribuit realizarea densităţii optime şi aplicarea corectă audărilor care au asigurat creşterea rapidă a suprafeţei faliaTe şi încheiereaculturii în scurt timp, făcînd din aceasta încă un lnijloc de luptă cuburuienile.Rezultatele arătate delDonstrează totuşi că erbicidele, chiar asociateşi aplicate repetat, ca in cazul variantei cu Roven E;>i Betanal (V9) , nu potasigura obţinerea unor recolte luaxime: datorită unor buruieni perene caCirsiu111 arvense, izolat Sorghwu halepense, şi chiar unele buruieni anualecare se dezvoltă nestinjenite in cultură. De aceea, aplicarea unei singurepraşile luecanice, executată în cursul lunii iunie, a îmbunătăţit siIuţitorprocentul de combatere a buruienîlor şi nivelul producţîî1o r , Astfel, lavarianta amintită luai sus, s-a realizat o producţie Iuedie de GO,a tlharădăcini, egală cu a variantei lucrate Iuanual şi mecanic.Conţinutul de zahăr nu a fost influenţat de erbicide nICI In aceastăexperienţă. Cele mai luici valori s-au înregistrat la varianta netratată şineluerată precum şi la variantele tratate cu Pyramin nepră~ite, unde îmburuienareaa fost puternică.Din cele arătate rezultă iIuportanţa deosebită a cOlubinaţiilor deRo-Neet cu Venzar pentru cultura sfeclei de zahăr. Aceste erbicide şi înspecial Ro-Neetul fiind foarte volatile, încorporarea lor în sol imediatdupă aplicare este de mare in1portanţă in asigurarea eficacităţii.In acest scop, în perioada 1972-1974, s-au făcut experimentări privindtehnologia încorporărîî erbicîdului Roven (tabelul 4), In cadrul fiecăreicOlubinaţii de RoveTI, producţiile cele mai luari s-au realizat laîncorporarea erbicidelor cu motofreza, în care caz cantitatea de buruienila recoltare a avut cele luai luici valori. Efectulerbicidelor a fost diminuatîn cazul încorporării acestora cu polidiscul urmat de tăvălug, iar cantitateade buruieni a avut cele mai mari valori. Din combinaţiile Roven, seevidenţiază varianta cu Ro-Neet 8 l/ha ~î Venzar 2 kg/ha.CONCLUZII1. In condiţiile cernoziomului puternic levigat şi cu un luare gradde îmburuienare, rezultatele cele luai bune în combaterea buruieni10r încultura sfec1ei de zahăr s-au obţinut la aplicarea c01nbinată a erbicidelorRo-Neet 7-9 l/ha cu Venzar 1-2 kg/ha inainte de semănat, realizin-67 EFECTUL ERBICIDELOR LA SFECLA IRIGATĂ 97'",; roro~ii '" ci ~ '"'".o •05 ~ '" 05:g~'"o"••E'M'"o05 ~M .so'"+ "o'"!!lE!

98OLGA ŞTEFAN ŞI COLABORATORII9EFECTUL ERBICIDELOR LA SFECLA mIGATA99du-se pînă la 80 % dîn producţîa varîanteî lucrată normal. Pentru evîtareaefectuluî fitotoxic al Venzarului, la acest erbicid nu se va depăşî dozade 2 kg/ha.2. Rezultate asemănătoares-au obţînut şî la tratamentul cu 6~8 l/haRo-Neet înaînte de semănat, urmat de Betanal 6 l/ha apUcat după rărît.3. ApUcarea asociată a erbicidelor Ro-Neet şî Veniar urmată de untratament cu Betanal 6 lIha a avut O eficacîtate maximă dînd posibîlîtateaobţinerii unor producţii de pînă la 90 % din varianta lucrată nonnal.4. Pe lîngă tratamentele cu erbicide, aplicarea unei praşile meCanicerămîne obligatorie pentru evitarea inmulţirii unor buruieni pereneşirealizarea producţiilor luaxime.5. Efectul maxim al combînatîi1or de Ro-Neet si Venzar s-a obţînutla incorporarea lor hnediată cu m~tofreza sau con~binatorul.CONTRIBUŢII PRIVIND COMBATEREA CHIMICAA BURUIENILOR DIN CULTURA IRIGATA A SFECLEI DE ZAI-IAR,IN CIMPIA BURNASULUIRezumatIn anii 1971~1974, s-au efectuat experienţe cu crbicîdc în condiţii de irigare,pc un ccrnoziOln puternic lcvigat elin Cîmpia BurnasuluL Greutatea buruienîlor larecoltare a fost de 17~20 t/ha, dominind gr81nineclc anuale. Cele mai bune rezult0.tcs-au obţinut la tratamentul cu Ro-Neet 7-~,1 1 împreună cu Venzar 1-2 kg/hacInd5

100QLGA ŞTEFAN ŞI CQLABORATORIl10 LUCR. ŞT. LC.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VI.6 /- 6eTaHaJla ,!J.OCTllfJlH nponyKuHII 9(}G/o na epa·BeH3ap0tll (8 J1/ra), npUMeHUJIH II . JI 1a fillJI nplIMeneHa o6HaaTeJIbHaH MexaHlI-JlHeHlUO C KOHTpOJleM, BbTpamelluoro HopMa.TJbHo. ..' MfiOrOJIeTHerO copHHKa ,!J.J1H )l,OCTH­IleCKaH npOnOJlKa 00 ynu'ITQ}KeUHJO HeYCTpallem~:~CII!\raJIbUblfi 3lţ>qleKT KOM6uHliPOnamLHJKeHflFl llau60JIee BbICOKHX YP0.iKaen npOJlYIHllI ll . e CTDeH~QM BllellpeHHlIMoToPHoi{ cPpeaof'i.Po-HecT3 c BCllaapoM nOJly'[eH OplT IIX HellQCP nBIBLIOGRAFIE. Al' olab 1972 Eficienţa Betanalului, aplicat pe rînd Ia sfecla deNI col a ': . . ŞI C .," v Sfecla de zahăr, 3,zahar Analele Le.C.S. Braşo , . '1 î cultura'. 968 Posibilităţi de combatere a burtu.enz or . np o p o vie i 1. Şl c~lab.,. 1 f 1'. . b'cidului Pyramin Analele Le.C.S. Braşov,sfeclei de zahar prtn o ostrea er t 'Sfecla de zahăr, 1. _", 'nd eficacitatea erbicidelor asociate în com-Sar p e N. şi colab., 1~73, C:TcetaT1tt PTtUt ·clei de zahăr Analele fLe.C.s. Braşov,baterea buruientlor dm cu ura se.. ,d h- 4 •Sfecla] e I:z;a1~7r~ ~ependenţa eficienţei utilizării erbicidelor de gradul de tm-Z a har e n \: o ., . , t~ VIII 13buruienare a culturilor, Documentare curen a, ,.'INFLUENŢA FERTILIZARII CU AZOT, FOSFOR ŞI POTASIUASUPRA UNOR PROCESE FIZIOLOGICE LA SFECLA DE ZAHARIN CULTURA IRIGATAPOLIXENIA NEDELCU, FLORICA POPESCU, V. STRATULASfecla de zahăr este una din culturile care reacţionează foarte binela fertilîzare diferenţiată şi irigare. Efectul fertilîzării diferenţiate pentruridicarea producţiei de rădăcini, dar mai ales a conţinutului de zahăr lasfecla cultivată în condiţii de irigare, face obiectul multor cercetăriIon e s c uSi s e şti (1971), Si P o s şi PăI tin e a n u (1971, 1972).In zonele secetoase, irigarea măreşte producţia şi calitatea tehnologicăa sfeclei de zahăr, în funcţie de realizarea unei desimi optime la hectarşi de ingrăşămintele aplicate. Se cunoaşte insă că fertilizarea masivăcu azot duce la scăderea conţinutului de zahăr, un rol deosebit in diminuareaacestui efect negativ avindu-I ingrăşămintele CU fosfor şi potasiu.Efectul negativ al dozelor masive de azot poate fi redus sau chiar inlăturatprintr-un raport optim al îngrăşămintelor (N, P, K) aplicate (A n i k î s tşi Siniti k, 1972; R i z e s cuşi colab., 1972; Mar g are t aP o p o v ici şi colab., 1970; C o i fan şi colab., 1968). Aşa cum aratăS c e p e t n e v (1974), irigarea măreşte de 2-2,5 ori intensitatea fotosintezei,reduce depresiunea acesteia din timpul amiezei, menţinind respiraţiala un nivel optim şi favorizînd reducerea consumului suplimentar alproduselor fotosintezei. Totuşi condiţiile cele mai favorabile în care trebuiesă se desfăşoare metabolismu1 sfeclei de zahăr nu sînt cunoscuteprea bine pentru a putea dirija fenomenul. (M a y e r 1970). In acest context,cercetările fiziologice puţin numeroase la noi în ţară (M i 1i c ă şiB rad, 1965, O eri u şi colab., 1967; Păd ura r u, 1966, G ă i n ăRad a, 1973), apar necesare şi pot fi utile producţiei. De aceea au fostefectuate cercetări privind influenţa dozelor diferite cu azot, fosfor şipotasiu şi a irigării sfeclei de zahăr asupra unor procese fiziologice defotosinteză şi respiraţie în condiţiile din Cîmpia Olteniei.METODA DE LUCRU ŞICONDIŢII DE EXPERIMENTAREIn cercetările efectuate a fost folosit soiul R Poli 1, utilîzindu-sedoze diferite de îngrăşăminte, la desimea de 90.000 plante/ha. Experienţeleau fost executate pe solul cernoziom ciocolatiu de la C.A.P. Catane(jud. Dolj), în condiţii de irigare la plafon optim. Variantele experimen-

102 POLIXEN!A NEDELCU ŞI. CQLABORATORn 2 3.5'"oo~lQ'"o00'"o,,~0000o o00In .,.;~ oO"> C>oo00:to:z·oo'"INFLUENŢA FE:RTlLIZARU LA SFECLA IRIGA-TA 103tate alese dintr-o experienţă 111ai mare, au fost următoarele: 1 _ mt(nefertilizat), 2 = N,P,K" 3 ~ N 2 P,K, ; 4 ~ N 3P,K" 5 = N, P 2K 2;6 ~ N2PzK2; 7 ~ N,P 2 K 2 ; 8 ~ N,P,K,; 9 - N 2P,K,; 10 _ N 3P,K,.Dozele de substanţă activă la ha au fost; N, ~ 60 kg N 2_ 130 kg,N, ~ 280 kg; P, = '10 kg, P 2 ~ 130 kg, P, ~ 230 kg; K, = 30 kg,K 2 = 70 kg, K3 ~ 150 kg.In aceste condiţîi, pe faze de vegetaţie S-a deternlinat : intensitateafotosintezei (mg.s.lLJdn1 2 frunză/IO h) ; ritmul ElcUlTlulării substanţei uscatein rădăcini şi frunze; conţinutul frunzelor în pigluenţi clorofilieni (metodaspectrofotometrieii); conţinutul de apă din plante (cîntărirea substc:mţeiproaspete şi după uscare la l05°C ; intensitatea respiraţ;iei frunzelor(metoda atmosferei inchise) exprimată in mg C0 2/h/100 g s.p.Intensitatea fotosintezei (fig. 1) exprilnată prin sporul de substanţăuscată la 1 dm 2 frunză, indică faptul că valori luari se realizează în lunileiulie, august şi chiar septelubrIe, perioadă ce corespunde cu fazele creşteriiintense a lTIasei uscate şi cumularea zahărului în rădăcini. Asocierea azotuluicu fosforul şi potasiulmăreşteintensitatea fotosintezei cînd se adluinistreazădoze moderate de azot (130 kg s.a.Jha, N) cu fosfor şi potasiu îndoze mici sau moderate (40~1:30 kg s.a.lha P 20 Sşi 30-30 kg s.a.lha K20).La aplicarea dozelor trip1e de (N,P 3 K, ~ 280 + 230 + 150 kg s.a./ha),valorile obţinute sînt asclnănătoare sau chiar nlai lnici decit la dozeleduble şi simple de fosfor şi potasiu fapt relatat şi de D r a y cot şi D u­r a n t t (1973). Astfel sporurile medii de subsatnţă uscată acumulată infrunze pe ore/dm 2 (pe durata 23.VI.-11.1X.1973 şi 14.VI.-'UX.1974) sintcele 111ai mari tocmElj la variantele menţionate. Ca urmare, sporuri luediide substanţă uscată (la 1 dm 2 frunză) de 100-120 mg, şi unele maximein lunile iulie .,i august de 140-160 mg s.u. in 10 h pe zi, sint indicatoria unui lnetabolislu de sinteză intensă şi ai asocierii opthne a dozelor defertilizare.REZULTATELE OBŢINUTERitluul acumulării substanţei uscate în rădăcini (fig. 2) arată că, dela începutul lunii august, substanţa uscată din rădăcini reprezintă pestejumătate din cantitatea aculnulată în apropierea reeoItării (septelnbrie~octOlnbrie).Valorile înregistrate se corelează pozitiv la variantele experi­Inentate cu cele ale intensităţii fotosintezei, în sensul că atunci cînd fotosintezaeste luai intensă şi acumulările din rădăcini sînt mai mari.Datele privind suprafaţa foliară (fig. 3) arată influenţa dozei de azot(asociată eu doze mari şi moderate de fosfor 9i potasiu) asupra spoririisuprafeţei foliare. Această influenţă favorabilă este mai puţin evidentăpînă în luna iulie, pentru a se remarca în fazele acumulării intense a bio­Inasei. Totuşi, o suprafaţă foliară prea mare, obţinută prin fertilizaremasivă cu N, P, K (tot ritmul intens de creştere al acesteia pină la reeoltareaplantelor), nu este eficientă. Aceasta deoarece, faţă de doze1e în

973(fi() ? 0-23 VIO ~ = 7 VII.. 2'1 VII' ",14,~ = 1f IX~ lil'fJ d~~/il'li" -§ 8,,,~Itj 4, ~?BfJofio' h-li(;;li AI N(MI IY,I}K,' ~?, 4~ hZ ~~,ţ.

106I;'OLIXEN:rA NEDELCU ŞI CQLA130RA'TOB.1Ispecial moderate de fertilizanţi nu se diferehţează acumulări de substanţein rădăcina sfeclei. Astfel trebuie explicat şi faptul că, in anul1974, cu toate că valorile suprafeţei foIiare pe o plantă, au fost mai micidecît în 1973, totuşi cantităţile şi intensitatea fotosintezei a fost mai nlClrein anul 197'1 decit in anul 1973, fiind crescută şi eficienţa masei foliare.Conţinutul frunzelor în cloroJila a !7i bare vlaori' luai luici la sfecla dezahăr decit la alte plante, ajungind rareori la 1 mg/g frunze proaspete(cel mai adesea fiind de 0,0~0,8 mg/g). Conţinutul de carotenoide variazăîntre O,15~O,53 rng/g Deşi valorile acun~ulării TuaxiIne nu sînt sClnnificativdiferite întrevc1riante, totuşi se poate remarca, luai ales din dateleanului 197.1, că dozele rnari de azot asociate cu fosfor şi potasiu, rnărescconţinutul de pigmenţi clorofilieni din frunze. La astfel de tratamenteplantele au condiţii favorabile de sporire a capacităţii fotosintetice, cutoate că nu e:,dstă o proporţionalitate directă între creşterea cantităt;ii decloroJilă şi intensificarea fotosintezei.Desfăşurarea în condiţii optime a proceselor fiziologice la sfecla dezahăr, este favorizată şi de. conţinutul ridicat de apă în frunze care, laplante~e fertilizate este mai mare cu pînă la 10 procente, faţă de cele nelcr=tilizate (tabelul 1). Aceas.tă diferenţă se menţine, dar cu amplitudineIDai Inică (nu111ai 2-3 procente) pînă la sfîrşitul perioadei de vegetaţie.Conţinutul de apă din frunze cu valori 111ai mari în prima parte a perioadeide vegetaţie şi IDUU 1118i mici in a doua parte (in anul 197il faţă de1973), reIlectă aprovizionarea plantelor Cll apă din precipitaţii ~i irigareprin aspcrsiune. Apare evident faptul că sfecla de zahăr are nevoie de ohigroscopicitate atmosfericămare şi o bună rezervă de apă in sol pînă spresfîrşitul lunii iulie, după care acestea pot fi 111ai lnici, caz în care devinchiar favorabile metabolismului plantei, 111enţ,inindu-se totuşi o hidratarea frunzelor de aproximativ 80 0/0 pînă la recoltaTe, în octOll1.brie. Acestefapte mai arată şi necesitatea repartizării judicioase a nonnelor de apăpe intreaga perioadă de vegetaţie.Din determinările efectuate se constată că valorile intensităţii respiraţieiîn tiInpul unei zile, sînt luai mari la orele 12, iar în lunile augustşi septernbrie cresc spre seară (fig. 5). La diferitele nivele de fertilizare,intensitatea respiraţiei frunzelor (deci consuluul de biomasă) este ingeneral 111ai 111ică (fig. 5E)16), luai ales asocierea dozelor de azot cu dozesimple sau moderate de fosfor şi potasiu, respectiv 0,44 mg CO2/h/l00 gfrunze proaspete la N,P,K, (29.VI.l974) şi 1,55 mg CO2 la N,P2K2(2.VIII.1974).6'" ,. ~ ~l'!: ~ ~o;,'

9INFLUENŢA FERTILIZARll LA SFECLA IRIGATA109~chl\l~~'"~ ~ ::.. i)~..'""'""v'"'"-"~"~~. ~. :):.'"~..2. Intensitatea mare a fotosintezei in lunile iulie, august şi septembrie,însoţită de sporuri maxime ale substanţei uscate din frunze, de140-160 mg şi medii de 100-200 mg/l dm 2 /10 ore zi, se corelează pozitivcu un ritm intens ale creşterii masei uscate a rădăcinilor.21J'} 2o~~ b~orele 17o,dell?c"cS''" G~ o 2 orele7I1r;mn:Iii ;IB j.LL1:..Lk.~!lxnLlI_0" '?.3.W6 .. 7. V/IC-" 24·v/1d= N·/X{ab,.".~.~.~.~~./1./~t':YQ/o/:l ,{L'v

110PQLIXENIA NEDELCU ŞI COLABORATORII3. Suprafaţa foliară de 1,2-1,4 m 2 (pla:,t,ă la îndceţ.pudtul.l;mii augfust,la desimea de 90.000 plante/ha, este eflclenta lU c?n .'.U e mgare ŞI ertilizaremoderată pentru obţinerea unor producţl1 ndicate.4. Valorile mici ale intensităţii respiraţiei frun:el~r, ~e 0,5-~ r;rgC02h/h/100 g s.p. şi care nu cresc prea mult spre amIaza, SlUt favowblleproducţiilor lUari.c10 IL INFLUENŢA FERTILTZARU LA SFECLA IRIGAT;-\. 111un spor mediu zilnic (10 11), de 100-120 mg. s.u./dmZ frunză, o suprafaţă foliară de1,40-1;GO m 2 Jplantă şi acumulări de peste 400 g s.u. in rădăcina unei plante. La astfelde tratamente, conţinutul de clorofilă -este mai mare şi de asemenea cantitatea dEapă din frunze, cu pînă la 3-10 procente, faţă de plantele nefertilizate.EFFECT OF N.P.K. FEHTILIZATION ON SOME PHYSIOLOGICALPHOCESSES IN IRRIGATED SUGARBEETSSummaryjoadoo?/e 10co~ 1.; VIb~29 VIC"'2 VIIId=+ I,XamiBalnOi nfi nOIVartoaA7, , 2 ,,} "" S 78. 6 J 1 'latea resDiratiei frunzelor de sfeclă de zahtlr în decursul perioa~Flg - n enS) , . . . 'J' d'! ţ' l'.clei de(197')vegetaţie la irigat, în condiţii de tertI lzare 1 eren la a . ~.Fig. fi -:-- Respira-tion intensityof suga~ beet l~aves tl~e. ve~etation period underirrigation as reIateel ta El cllfferenttal fertthzatwD (1973).5. Obtinerea unor astfel de valori ale fotosintezei. şi respiraţ,iei incondiţii de fertilizare luoderată şi irigare în cul~ura s~e:lel pe cernoz~o;n~ldin sudul Olteniei este favorizată de un conţInut rIdIcat de~ clorohld l~nfrunze precuD1 şi de menţinerea acestora în stare turgescenta (80 0/1] apa)pină la recoltare.Resea1'ches involved a 1'ange of fertilizer rates applied to irrigated sugarbeetIt appeared tl1at the intensity of photosynthesis is high at moderate N rates appliedin association with simple 01' medium P and K 1'ates.Average daily (10 h) increases I'eco1'ded 100 mg dry matter / dmz Ieaf surface,a lear surface per plant of 1.40-1.60 m 2 and a storage of about 400 g dry matter.ChloI'opbyle aud water contents in leaves are alsa about 3-100/ 0 highe1' thanin unfertilizer check plants.DER EINFLUSS EINEH DUNGUNG MIT STICKSTOFF, PHOSPHOBUND KALI AUF ElNIGE PHYSIOLOGISCHE PROZESSE BEIZUCKEHRUBEN IN BEWASSEHTEM ANBAUZusammenfassungDie Untersuchungen erstreckten sich auf bewăsserte Zuckerrtiben clic veI'­schiedene Mengen Dtinge1' erhielten. Bei einer gemassigten Phosphor und Kaligabenkombiniert wurden, eI'1'eichte die IntensiW.t der Photosintese hohe Werte, wobei e1nt:biglicher Zuwachs wăhrend 10 VOn 100-120 mg Trockensubstanz Jdm z bei denBUittern. oine Blattf:lăche von 1,40-1,60 m 2 jPflanze uneI BeI'eicheI'ungen von mehrals 400 g Trockensubstanz in dee \iVur;~el cince Pflanze verzeichnet. Die Folge einersolchen Behandlung ist ein hoher Chlorophylgehalt und auch die -Wassermenge derB18.tLel" işt um 3-100/0 gresser als bei c1en ungedLingten Pflam::en.INFLUENTA FERTILIZARII CU AZOT, FOSFOH ŞI POTASIUASUPHA UNOR PROCESE FIZIOLOGICE LA SFECLA DE ZAHARIN CULTURA IRIGATARezumatCerceF\rilc' s~i:'u efectuat la ~;icc1a de Z[lhăr cultivată la irigat cu jclifcjrite d~ze.~..' _. . ~., t 't' 1 -zni este m::>""'" la (oze e mOlledeicrtilizanti. S-a constatat ca mtensltacn 1005111 e ''-c • • --'-". . r" el _crate de uzot' asociate cu doze simple şi moderate de fosfor ŞI potaSIU, rea lzm. u peJJ.EYJCTBJ.1E YJJ.OBPEHJ.1Y1 A30TOM,

112 POLlXENIA NEDELCU ŞI COLABORATORII12 LUCR. ŞT. I.C C.S., SFECLA. DE ZAHAR, 1976, VOI.. VI.~ " . 3"6 KH (10 h) B 100-120 rog s.u./dm 2 Ha )IRCT,li KaJIHR )l.OCTllra51 cpe)l.lIeu )lHeOHOU li A an . ." . . 140-160 M2/paCTeHHH lI. HaKOnJIeHHii: 60JIee 400 g,S.ll. HaJUlCTBeHROH nOBepXHQCTU B. , '1 6KJly6eHb O)lHOro paCTe HUSI • TIPH TaKUX o6pa6oTKax COJl.ep)l{aHHe XJlOPO(PHJIJIbt6 OJlllle, aTaK)I{e IWJIHlleCTna.BO.II.bI fi mlCTLjIX, DT 3~lOoJo 00 cpaBlIeHHlo C Hey.n.o peHHbIMH paCTe~HHHMH.BIBLIOGRAFIE. . . . t· 1 1 L 1972 lngrăşămintele minerale şi conţinutul de zahă,TA il 1 k 1 S t D.M., SI il! 1, {: .", ,'r Cultura şi protecţia plantelor de cîmp nr. 13.la sfecla de zahar. Docum. curen a, " '" ,'. dGaina _. - Ra d a, 1971,Cercetări fi;::iologice la sfecla de zahăr, Rezumatul tezeI ,'edoctorat.. ,t' 1971 Rezultate" .• t - 'le C~' regimobţinute in Romanza m cerce ar~ ... . .V 1. 1 a nes c li SIS eşI, . ,_ . I C C S B şav voI III.d .' are la sfecla de zahar, Analele ... ' l'a ,. .e 1ng L b li 1970 La recherche agronomique et la productton better-Ma y ~~ie~~' La aRe~h. ~t qulq'ues probL agric. vol. II, INRA, Ju~n. ~.. ... 5 Influenţa îngrăşămintelor mInerale In nutnţwMi 1 i c a C. L., B r _a d . L, 1 19 1. fi '1 . t lor N P K în acumularea de substanţe insfeclei de zahar Ş1 ro u e emen e . . . ".Iantă Anale 1.C.C.P.T. - Fundulea 31, sena B. .~ p, . Contribuţii la stabilirea metod~i.de determIn_are a concen-Pa d li l' a r li Al., .1967, .' d' 1 stării de apromzlOnare cu apa al planteloT.traţieisuCUlUl. celular ca m .1.Ce a 1 t B t·Conferinta de fiziologie. Rezum., cercet. fiz. vege.,: ac., ucureş 1.. '. 1 Papovic:i L Relchbuch, St. Mar-Mar g aretaP o p o 'Y 1el,. ·1 P 'c Ne d ele ilie 1970 Influenţal E ştefaneScli .. opa, . " Bîngrăşammtelormtneracu s, ~ ", . 1 e 'i organice la sfecla de zahăr Anale Le.C.S. raşov,Ş . ,voI. II.. . J' V S a 1967 'Influenţa folcisteinei OcrtuO eri li S., Sta tIC e S CliP., 1 a ~ li c~ ~cţi~ne a~upra producţiei, compoziţieiP" asupra proceselor metabohce . f' . 1 . R m co-". . lUăţii tehnologice a sfeclei de zahăr. Confennţa de tZlO ogte, ezu .şt ca . ... . B 9-11 actmunicărilor SecţIa de flZ. veg., . uc. .. .' t" - d ~_'.. ţ D G e o r g e s c u 1. 1972, Dmamtca creşertl ra aR i Z c s c u G h., M 1 ~_li •. a h v" ului si evoluţia prin'cipalilor indici ai calităţii tehcînilor,a acumu aru zah~r _ ~ .. 1970-1972 Anale LC.C.S. Braşov, vol. IV.no1ogice la sfecla de za ar z.n anu '. ... t t. _E 1974 Zavisimost jotosinteza 1. produktmost ot gus o t noSe e p t n e v P. ..' S. ~., .,sajdeniia i. orRosend·1~a sah p' wS~;':1~, eS:~~ 1972 Regimul de irigare şi prognozaSi P os G h.Şl o lea . a • . 'S·' 1 IVudărilor la sfecla de zahăr. Anale LC.C.. Braşov, vo ..,_ ,. v" • a fertili-C' • • Rod i caP ă 1 t i 11 e a n li, .1971, Injluenţa lrlgarn Şl V..:l 1 P o s~ ,.? h: Şl un r indici calitativi la sfec1a de zahrlr, Anale LC.C.S. Braşov,vol. 1 . ,. zal u a~ upra o t li 1 a V., 1968, Rezultate experimenta1 7 .~tLCOl fan M., Ş t efa n. _G. h". S t.~ a de i1"igare la sjec1a de zahăr în condtţttle~~;;;~f~;n~~cig:~;i~~ţa~~b~e r~~~ii Jiului, Anale Le.C.S. Braşov, vol. 1.PARTICULARITĂŢI FIZIOLOGICE LA CITEVA SOIURIDE SFECLĂ DE ZAHĂRFLORICA POPESCU, POLIXENIA NEDELCU, V. STRATULATn toate ţările cultivatoare de sfeclă de zahăr s-au făcut mari progreseîn problema creării de soiuri capabile să realizeze producţii luari. Inaceastă direcţie sînt de remarcat .,?i rezultatele obţinute în ţara noastrăl:;rin crearea şi Oluologarea în 1975 a 3 soiuri noi de sfeclă de zahăr: Brasov.Polirom şi Monorom.. - Cu toate acestea, cercetările asupra desfăşurării unor procese fiziologicela sfecla de zahăr care să stabilească potenţialul productiv al diferitelorsoiuri sînt încă destul de puţine (R i z e seu şi colab., 1973, Stănesc u, 1968).Avînd în vedere aceasta, în ani! 1973 şi 1974 au fost efectuate cercetăriasupra desfăşurării unor procese fiziologice la cîteva soiuri româneştişi de iluport, cultivate în condiţii de irigare în zona sudică de culturăel sfeclei de zahăr.MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETAREAu fost luate in studiu următoarele soiuri: Braşov,Aj Polycama,Romănesc Poli 1, Polirom, Românesc Poli 7 şi MonahiI. Cercetările auefectuate la c.A.P_ Catane, jud. Dolj. S-au determinat în cursul perioadeide vegetaţie, intensitatea fotosintezei, suprafaţa fali ară, intensitatearespiraţiei, dinamica acumulării substanţei uscate în frunze şi rădăcini,continutul de clorofilă şi carotenoide_, Fotosinteza s-a determinat după metoda suprafeţelor egale a luiStahl, luîndu-se in considerare sporul de substanţă uscată realizat de1 dm' ţesut foliar în 10 ore (M i h ă î 1 e seu, 1938). Respiraţia S-a determinatprin metoda Freny6, in spaţiu închis, folosind o soluţie de NaOH­Valorile sînt exprimate în mg CO, eliminat pe oră de 100 g biomasă_Pentru determinarea substanţei uscate s-au recoltat frunze şi rădăcini,rezultatele fiind prezentate in valori absolute la o plantă.foliară s~a determinat gravimetric, prin raportarea între­Orf'lJTRT.T uscate a limbului faliar de la o plantă la greutatea unor pordecu suprafeţe bine determinate (recoltate din aceleaşiRezultatele sînt exprimate în dm'.n -LUCRAm ŞTIINŢIFICE

114 FLORlCA POPESCU, POLLXENIA NEDELCU, V. STRATULA 2Conţinutul de clorofilă şi carotenoide s-a determinat spectrofotocolorimetric.Rezultatele cercetărilor din cei doi ani fiind in general asemănă~toare, sînt prezentate numai datele din anul 1974.REZUL'l'A'l'ELE OBŢJNU'l'EIntensitatea fotosintezei se luăreşte din prilnele faze de creşterepînă în luna septembrie, după care scade la toate soiurile cercetate (Fig.1 a). Astfei, soiurile AJ Polycama, R Poli 1 şi R Poli 7 realizează sporurilemaxime la 14 IX, cu valori de 145,0; 82,0 şi 114,0 mg substanţă acumuiatăîn 10 ore pe 1 dm 2 . Soiurile Braşov, Polirom şi Monohil prezintăintensitatea maximă a fotosintezei mai devrelue, în cursul lunii iunie,înregistrînd valori ale sporului de 105,0; 50,0; 100,7 şi 141,0 mg. Se re­Il1arcă faptul că, deşi intensitatea fotosintezei scade către toamnă, totuşila soiurile Braşov, R. Poli 1, Monahil şi R Poli 7, valorile se lnenţin încădestul de ridicate, ceea ce indică O capacitate fatosintetlcă a frunzelor pre~lungită pînă in luna octombrie. Soiurile cu cea mai intensă fotosintezăau fost AJ Polycama, Monohil, R Poli 7 şi Braşov.Intensitatea respiraţiei se prezintă CLl valori 111ai mici in prilnelefaze de vegetaţie ale plantelor (Fig. 1 b). Valorile cresc pînă în lunaaugust şi scad apoi în luna septembrie la toate soiurile cercetate. Soiurilecu valori mici ale intensităţii respiraţiei sînt Braşov şi R Poli 7, cu unconsum sub 1 'mg CG 2 /IOO g biomasă într-o oră, în timp ce soiurile AJPolycama, R Poli 1, Polirom şi Monohil prezintă valori mai ridicate aleconsumului de substanţă organică, valOŢi ce ajung la începutul lunii augustla 3,03 mg la AJ Polycama, 2,13 la R Poli 1 şi 1,86 la Monohii.In cursul perioadei de vegetaţie, suprafaţa fali ară creşte pe măsurăce plantele cresc, ajungînd la cele mai mari valori la sfîrşitul lunii septembrie,începutul lunii octombrie (Fig, le). Soiurile care realizează celemai mari suprafeţe foliare pe plantă sînt R Poli 1 (110,09 dm 2 ), Braşov(91,36 dm 2 ) şi R Poli 7 (93,5 dm 2 ). Soiurile Polirom şi Monohil formeazăun aparat foiiar mai mic, cu valori maxime de 54,51 şi 59,74 dm 2 . SoiurileBra:;;ov şi R Poli 1 prezintă o precocitate in realizarea suprafeţei foliarelnaxime, care corespunde cu începutul lunii august la soiul R Poli 1 şiînceputul lunii septembrie la soiul Braşov.Dintre piglnenţii clorofiEeni detenninaţi, clOfofila "a" prezintă ceamai mBre variaţie, pe cînd clofofila "b" şi carotina au un conţinut mai constantpe măsură ce plantele cresc (Fig. 1 d). Clorofila "a" înregistreazăcele mai mari valori cînd plantele sînt tinere şi scade uşor către sfîrşitulperioadei de vegetaţie. Cele mai IDari valori le au soiurile Braşov, şiR Poli 1, celelalte soiuri situindu-se în unna acestora, Conţinutul maximde clorofilă "b"" se realizează încă de timpuriu, lnenţinîndu-se relativconstant in tot tilnpul perioadei de vegetatie. Pigmenţii carotenoizi seacumulează, la toate soiurile cercetate} încă din primele faze de creştereşi scad la sfîrşitul lunii septembrie ~ începutul lunii octombrie.Fig. 1.Variaţiaa) fotosintezeib) respiraţieic) suprafeţeifoliared) pigmenţilo rclorofilienie) SUbstanţeiUscatela sfecla deFig. 1.Variation ofa) fqtosyntesisb) respirationc) leafaread) chlorophyllepigments ande) dry matter insugar bett..:1'9

a116 FLORICA POPESCU, POLIXENIA NEDELCU, V. STRATULA 4 5La plantele de sfeclă de zahăr, atit in frunze cit şi in rădăcini, substanţauscată se acumulează, la toate soiurile cercetate, pe luăsură ceplantele avansează in vegetaţie şi pină in faza de recoltare (Fig. 1 el. Inprimele faze de creştere, ritmul acumulării este mai accentuat în frunze,pentru ca în luna august şi septembrie acumulările să crească deosebitde mult in rădăcini. Soiurile cu potenţial mare de acumulare a substanţeiuscate in rădăcini sint: Braşov (cu o valoare la recoltare de 483,1 g), 1'..JPolycama (397,0 g) şi soiul Polirom (300 g substanţă uscată la o rădăcină).Soiurile R Poli 1, R Poli 7, şi Monohil realizează valori in jurul a 250 gsubstanţă uscată la o rădăcină.Din rezultatele obţinute se constată o legătură intre fenomenelefiziologice studiate şi producţia de substanţă uscată din rădăcinile desfeclă. Dintre soiurile cercetate Braşov şi AJ Polycama prezintă o capacltatemai mare de sinteză a substanţelor organice, rnaterialîzată prîntr-ointensitate mai mare a fotosintezei, o suprafaţă faliară luare şi un conţinutin pigluenţi clorofilieni ridicat. La soiul Braşov, deşi intensitatea fotosintezeise situează în urma soiurilor AJ PolycaIua şi Monahil, totuşi, dato~rită unui consum 111ic de substanţă organică prin respiraţie, precum şiformării unui aparat foliar cu o suprafaţă mare, acest soi realizează oaCUll1ulare lUare de substanţă uscată in rădăcini. Situaţie asemănătoareprezintă şi soiul R Poli 1, care compenseazăo intensitate lnai mică a fotosintezeiprintr-o suprafaţă foliară mare, soiul AJ Polycama, care înregis~trează cele mai mari valori ale fotosintezei, prezintă şi cel mai mare con­SUm de substanţă prin respiraţie.Acest consum nu diIninuează acullluiareade substanţă uscată în rădăcini, intrucît valorile fotosintezei sînt foartelnari. Soiul Monohil~ deşi are o intensă fotosinteză, pe unitatea de suprafaţăacumulează o cantitate mai mică de substanţă organică datorită uneisuprafeţe foliare mici. La soiurileR Poli 7 şi Polirom, procesele de ox1­dare sînt mici, permiţînd o acumulare destul de ridicată de substanţăuscată deşi activitatea fotosintetică, lnai ales la soiul PoliroU1, nu are valoareprea mare.Din datele obţinute nu se remarcă o influenţă evidentă a conţinutuluide pigmenţi clorofilieni asupra ritmului de acumulare a substanţeiuscate.CONCLUZII1. Activitatea fotosintetică a soiurilor luate in studiu se menţineridicată pină la inceputul lunii octombrie.2. Acumularea maximă de substanţă uscată în rădăcini se realizeazătot în aceeaşi perioadă.3. Mărimea suprafeţei foliare influenţează acumularea de substanţăuscată din rădăcini.4. Intensitatea respiraţiei poate modifica conţinutul de substanţăusca tă din rădăcini.5. Soiurile Braşov şi AJ Polycama prezintă cel lnai luare conţinutde substanţă uscată in rădăcini.PARTICULARITAŢI, SOIURI, SFECLAPARTICULARITĂŢIFIZIOLOGICE LA CITEVADE SFECLĂ DE ZAHARRezumatîn cursul anilor 1973 şi 1974 au f t' ~. .rilor de sfeclă de zah ~ B os efectuate cercetan fIziologice asupra SOlU-. ' ar raşov, AJ Folycama. R Poli 1 R P r .hit S-a constatat că soiurile luate 'o t d' " , o 1 7, Pohrom ŞI Mona-1 s li IU au Un potenţial iota· t· t· ...care face ca acumulările de sub t ţv v. SIn e le ridIcat, fapt, ' ,s an a uscata dm răd'v e ·, v f'riIe cercetate Braşov şi AJ Poly . U mI sa ,.le mari. Dintre soiu-, " cama prez1)lta cele mai ma . ]"uscată. Celelalte soiuri au acumulări fi " ... d n aCUmu ari de substanţă. ' , ,a mICI atorită proceselor d "d·man, unui frunziş mai mic sau datorită un· . t ' 't-'. . ',. 'e aXl aţJe maiel 10 enSI aţI mm mICI a fotosintezei.PHYSIOLOGICAL CHARACTERISTICS OF SUGA·RBE.E

118 FLOlUCA POPESCU, POLIXENIA NEDELCU, V. STRATULA6LUCa. ŞT.l.C.C.S. SFECLA DE ZAHĂR, 1976, VOL. VL113110JIOrW-IECKI1E OCOBEHHOCTI1 Y HEKOTOPblX BI1,llOBCAXAPHOI'l CBEKJIblPeJloAte74 6blJlll npoBe;LclIbl QJ1I3JlOJWfWICCJme IICCJlenOBUHH5I uallB Te'letllle 1973 Il 19 lf. P fI 1 P fIOJlH 7 fIOJlUpOM IlK bl 5pallloB }\)I( fIoJ1\IKa!lW, . oml , . .... ,BlUI,Ul\:W caxupHOll Cl~e Jl '.nUM npncylll, lJblCOKHiI Q)OTOCI1HTeTUlIeCKHH noren­MOHOXllJl. YCTUllOBJleHO, lIro ;LaUHblM B~I "01'0 Oew,CCTDa B I{Jly6mlX. l-b UCCJ1C-6 JlOBJlllBflCT UOJlbllll'le HahOn/leUlI5:1 cy li.unuJl, '!TO o. YC 1 A)K [lommaMfl l1pe.uCTaDJ1.5II0T tmn60JlbllliiC HUKO:'iJJeHlIH "cyxor olI,yCMblX BnJl,On 5paliion 1 UKonJleUlUI liS-3a npoueCCOlJ 60JlbWCl1 Ol{Cll­13cmecTBU OCTUJlbIJble lllU1,bl uMctoT Mellblllile il,'l.auml, M~HPlUCi'[ JlilCT13blllJ1H 113-3a MCHhlllCi'I llHTCI-ICIIDHOCTlI (POTOCIlHTes a .BIBLIOGRAFIE1938 Sur la distribution de la substance seche dans lesMi h ă i 1e se li 1. G. r.,). , .differentes region du limbe foliaire, Ed. Minerva, ClUJ._.. ·-d ~ "lor a acumuLării zaha-. . . 1 b 1973 Dinamica creşteru ra aClm , . . ~R 1 Z e seu G h. ŞI ca a:, . '. .' d"' . aIităţii tehnologice la sfecla de zaharrului şi evoluţia prmCtpaltlo1 tn lCl al c ."în anii 1970-1972, An. LC.C.S., Sfecla de zahar, voI. IV. . ' ~" 68 Comportarea noilor soiuri poltplotde de sfecla deStă il e s C li Z. ŞI c.olab., 19, ~ arativ cu unele soiuri valol'oase străine, An.zahăr create tn Romanta compI.C.C.S" Sfecla de zahăr, voI. LDETERMINAREA RAPIDĂ A AMINOACIZILOR DIN SFECLADE ZAHĂR ŞI DIN ZEMURILE DE FABRICAŢIE A ZAHĂRULUICULACHE DOMNICAUrn1ărirea cantitativă a COlnponenţilor azotaţi din sfecla de zahărşi mai ales a aminoacizilor prezintă interes atit pentru agricultură cit şipentru industric:l zahărului. i\.n1inoacizii sint CQlnpuşii care suportă 1nodificărichimice cu repercusiuni Elsupra comportării zelnurilor în procesultehnologic şi asupra randamentului de zahăr obţinut. Din punct de vederecantitativ, mninoaciziÎ din sfeclă diferă in funcţie de tipul genetic, decondiţiile de dezvoltare, de îngrăşămintele administrate precum şi de durata.şi condiţiile de conservare a sfeclei.Existenţa unei metode de Elnaliză rapide şi sitnple pentru determina~reEl aminoElcizilor din sfeclă şi din ze1nuri prezintă utilitate pentru laboratoarelece se ocupă cu studiul culturii sfeclei ca şi pentru cele careurmăresc prelucrarea ci în vederea obţinerii zahărului.Deoarece Inetoda de referinţă pentru detenninarea aminoacizilor 1Moor-Stein (1, 2) este complicată şi durează mult, ne-am propussă punen1 la punct o D1etoclă 111ai rapidă şi mai simplă, care să satisfacăcerinţele laboratoarelor uzinale de specialitate. Pentru aceasta am apelatla cromatografie pe strat subţire.A fost pusă la punct o metodă cromatografică bidimensională siuna unidimensională, pe strat de celuloză, Care pot fi utilizate cu succesla determinarea aminoacizilor şi amidelor acestora din sfeclă şi din zemurileindustriei zahărului.MATERIAL ŞI METODICAA. Metoda cromatografică bidimensionalăALI. Prepararea fazei staţionareFaza staţionară s-a preparat din 25 g celuloză microcristalină, la cares-au adăugat 25 mI apă distilată. Suspensia a fost agitată energic 35 sec.şi apoi a fost aplicată pe plăci de sticlă de 20 x 20 cm, in strat de 25microni, folosind un aparat de aplicat. După uscarea stratului Ia temperaturacamerei (24 ore), acesta s-a spălat in sistemul de developare pentru

120 DOMNICA CULACHE2 3 PARTICULARITA ŢI, SOIURI, SFECLA 121priIna direcţie, prin lrlgare pînă cînd frontul solventului a atins lîn1itasuperioară a plăcilor. Apoi plăcile au fost extrase din camera cromato-­grafică şi uscate.A.1.2. Sistemele de solvenţi folosite la developareDrept solvenţi pentru developare au fost selecţionati : pentru prin~:ldirecţie amestecul de butanol-acid acetic-apă (4:5:1); iar pentru adoua direcţie, butanol-etanol-amoniac 2n (2:2:1).A1.3. Prepararea probei de analizatSoluţia de analizat este reprezentată de suc normal, zeamă de difuzie,zeamă de saturaţie, fără purificare prealabilă, dar diluate la un conţi~nut in substanţă uscată de 10 0 /0.AIA. Tehnica de aplicare şidevelopareDin soluţia conţinind 100/0 substanţă uscată au fost aplicate pe straispoturi cu grosime de aprox. 3 mm. In fiecare spot s-a aplicat 2,5 mI probă,la distantă de 1,5 CITI de extremitatea inferioară şi de extremItatea dIndreapta ~ plăcii. După uscarea spoturilor plăcile au fost introduse în calneraCfomatografică, saturată in vaporii amestecului de solvent folositpentru prima direcţie de developare şi imersată 0,5 cm în solvent. Cîn~înăltimea frontului solventului a atins 13 CIn, crOlnatograma a f.ost scoasasi u~cată la telnperatura cmnerei. După uscare, a fost introdusă în siste­~ul de developare pentru a doua direcţie de developare, unde s-a lăsatpină cînd frontul solventului a atins 10 cm. Apoi plăcile. au fost scoasedin cmnera cromatografică, uscate la ten1peratura camereI.A1.5. Identificarea arninoacizilorPlăcile developate şi uscate au fost pulverizate cU reactiv Barallier1, pentru evidenţierea poziţiei spoturilor pe cromatogramă. Reacţia deapariţie a culorii s-a desfăşurat la 105°C în decurs de 5 minute cînd spaturileaminoacizilor au apărut colorate in roşu (siclam).Pentru a stabili poziţia spotului fiecărui aminoacid pe cromatogramăs-a procedat în felul următor: după aplicarea cantităţii de probă menţionatămai sus, pe acelaşi spot s-a aplicat o cantitate de 1 mI dintr-uflaminoacid cunoscut (cu concentraţia de 0,1"10 in butanol), care se ştie caeste prezent în probă. Acest adaos suplimentar a determinat crefitereaintensităţii coloraţiei şi a Inărimii spotului mninoaeidului respectiv, pecromatogramă, COlnparativ cu spotul de pe eromatograma martor, ca~eprezintă numai cantitatea aminoacizilor din probă. S-au repetat expeTl~mentările în acest 1110d pentru cei 12 aminoacizi separaţi din sucul sfecleIşi din zemuri.A.1.6. Determinarea cantitativă a an~inoacîzîlor separaţicromatograficPentru determinarea cantităţii fiecărui aminoacid prezent pe hartacromatografică, s-au detaşat spoturile cU o micăspatulă, construită special,iar stratul detaşat conţinind aminoacidul s-a trecut intr-o eprubetăde centrifugă de 10 mI. Peste acesta, in eprubetă s-a adăugat 0,2 mI reactivBarollier, dintr-o microbiuvetă, şi 0,2 mI soluţie de acid glutamic 2,5 I'moli/ml. De asemenea in fiecare eprubetă s-au adăugat 2 mI izopropanol500/0 (in apă). Eprubetele s-au ţinut 15 min. la 95°C, iar după răcire s-acompl~tat volumul cu izopropanol 50"10, la 5 mI. S-a omogenizat suspensiaprin seuturare şi apoi s-a centrifugat 3 min. la 300 ture! mill, într-o centrifugăde laborator. Supernatantele s-au spectrofotometrat la 530 nmîn cuve cu grosimea de 0,5 em faţă de luartor.A.1.7. ObţinereamartoruluiMartorul pentru spectrofotometrare a fost obţinut prin detaşareaunei suprafeţe de strat din apropierea spoturilor, aproxituativ de dimensiuneaspoturilor, care a fost tratată în aceleaşi condiţii cu straturile reprezentîndspoturile muinoacizilof, dar fără adaos de acid glutmuic. Supernatantulcare s-a obţinut a servit ca referinţă la spectr"ofotometrarea aminoacizilorindividuali.Extincţiile care s-au obtinut au servit la stabilirea cantitătilor deaIninoacizi 1 cantităţi care s-a~ obţinut dintr-o curbă standard co~struităcu acid glutamic. A fost nevoie să se folosească adaosul de acid glutamicdeoarece cantităţilede aminoacizi existente în unele spaturi sînt foarte luîcişi extincţiile care le corespund conform diluţîilor amintite, nu se încadreazăîntre limitele de luăsurare precisă ale aparatului.Din cantităţile de aminoacizi rezultate din curba standard s-a scăzutcantitatea corespunzătoareexcesului de acid glutamic din proba examinată.A.L8. Trasarea curbei standardPentru obţinerea curbei standard s-au preparat soluţii de acid g1l1taluiccu concentraţii luergînd de la °15 pînă la 10 moli pe luilimetru. Soluţiilerespective au fost aplicate,. erOluatografiateşitratate ca şi spoturileaminoacizilor din probe. Rezultatele obţinute au servit la trasarea curbeide variaţie a extincţiei la 530 mn in funcţie de concentraţia de acid glutalnic,care a fast utilizată pentru stabilirea concentraţiei fiecărui aminoacidîn parte.B. Detenninarea mninoacizilor prin crol1~atografie unidinz.ensionuLăPentru a reduce timpul necesar detenninării, in cazurile cînd estesuficientă dozarea unor grupe de aminoacizi şi de amide se poate utilizacu succes metoda monodimensională In acest caz este utilizată aceeaşifază staţionară, acelaşi mod de developare ca la tehnica bidin1ensională

122 DOMNICA CULACBE4 5 PARTICULARITA ŢI, SOIURI, SFECLA- 123amintită, dar efectuăm developarea numai în prima direcţie la distanţafrontului de 10 cm.Spotarea şi in acest caz se face in puncte dar se pot aplica un numărde 9 probe, pe aceeaşi placă, Spoturile se execută pe linia de start la1,5 cm de limita plăcii şi păstrînd intre spoturi cite 2 cm. Condiţiile derevelare şi de determinare sînt identice cu cele din cazul cromatografieibidimensionale.Foto nr. 1 _ Harta cromatografică a aminoacizilorsepamţi prin cromatografie bidimensional pestrat de celuloză micfocristalină.Fig.andREZULTATE ŞI DISCUŢIIHarta cromatografică a aminoacizilor şi amidelor prezente în suculce1ular al sfeelei şi în zeama de difuzie este redată în fig.!.Selnnificaţia numerotării spoturilor este următoarea 1 ~ asparagina;2 - acid aspartic; 3 - serina; 4 - acid glutamic; 5 - glutamina; 6'__ treonina; (-j ~ tirozina; 7 ~ alanina; 8 ~ Uzina; 9 ~ valirua; 9' ~ acidulgama amino-butiric; 10 ~ leucina.După CUlTI se poate remarca, prin această tehnică de lucru se realizeazăo bună separare a aminoacizilor individuali.Pentru a stabili exactitatea şi reproductibilitatea lnetodei, detenninăriles-au executat în paralel cu metoda de referinţă Moor-Stein (1).Rezultatele reprezentîndvalorile lnedii (a ~asedeterminări) ale acizilor, dinzeama brută &i din zean1a subţire,determinate prin TI1etodacromatografică pe strat subţirebidimensionalăsînt reda~te în tabela nr. l.Rezultatele determinăriloraminoacizilor din acele~aşi probe efectuate prin Inetodade referinţă se redau întabela nr. 2, iar diferenţelecare apar faţă de metoda dereferinţă sînt ilustrate în tabela3.Din analiza datelor tabelelorde mai sus constatămcă valorile cantităţiloraminoacizilorobţinuţi prin metodapropusă sînt apropiate de ce­1 _ Chromatographic map of amino-acidsamides irom the sugar beet ceU sap anddiffusion juice.le obţinute prin metodastandard, dar prezintă valorifoarte puţin mai mari. Seconstată de asemenea că,rezultatelese reproduc foartebine. Eroarea care se obţine:3~~oc'§ u~ I_L.:~'-_I__~_I~'tl~.:"E'ou , -'- 1." " "f1G--,--~~

124 DOMNICA CULACHE 6poate fi inclusă in limitaerorilor ci edeterminare.Harta cromatograficăobţinută prin metoda unidimensionalăeste redatăîn fig 2. In aceste cromatograme,poziţiile spoturilornumerotate cu cifre auunnătoarele semnificaţii :1 - corespunde probeide suc celular de sfeclă;2 - probei de zeamăde difuzie ; 3 - probei dezeamă de saturaţia 1 ; 4 ­probei de zemnă de saturaţiaa II-a. Spoturile separatecorespund unnătorHorcomponenţi : a ~ necunoscut;b - asparagină ;c - acid aspartic; ci ­glutamină + glicocol +Fato nr. 2 - Harta cromatografică a aminoacizilorseparaţi prin cromatografie unidimensional pe stratde celuloză micro cristalină.Fig. 2 - Chromatographic map obtained by the unidimensionalmethod.gamaaminobutiric; i - va­alanină; ; ~ lizină + acidlină; j - leucină.După cum observăm din cromatograma redată în fig. 2, prin metodacromatografîcă unidimensională, separarea aminoacizîlor şi amidelor serealizează pe grupe şi nu individual pentru toţi aluinoacizii.Serina, acidul aspartic, glicocolul şi glutamina se repartizează înspoturi care se suprapun parţiaL De asemenea se obţin pe aceleaşi spoturitreonina cu fenilalanina, tirozina cu alanina şi acidul gamaaminobutiriccu lizina.Valorile aminoacizilor şi grupelor de aminoacizi determinaţi prinInetoda cromatograficăunidimensional se redau în tabelul nr. 4.7PARTICULARITA ŢI, SQJ:URI, SFECLA125Tabelul 4Conţinutul de amin~aci~i şi amide din sucul de sfeclă şi din zemuri,determlllaţl cromatografic unidimensionalAminoacizi. J.! moIi/ml zeamă cu 10 % substanţă Uscată)Ubilă.2. Metoda de determinare cromatografică unidimensională (ascendent)pe care o prezentăm dă rezultate bune pentru cazurile cînd seunnăreşte evoluţia unor grupe de aminoacizi, cum este cazul procesuluide obţinere a zahărului. Aici prezintă importanţă aminoaciziişi amidelecare se găsesc în cantităţi mari. Credem că acest mod de determinarepoate fi recomandat pentru urmărirea gradului de descompunere a ami-Ac.AsparticTreo-Proba Aspa- + gU- Acid:)ina Tiroragi-Icocol gluta~ + fe- 'zină Lizi- Vali- Leunăm1c J'lH + ala_ nă na dnăIt:;:~-- ala- ninănă+ninăserînăSuc celular de sfeclă1,0523 3,.113 1,571 0,072 0,371 0,0273 0/088 0,323Zeamă brută1,0379 3,369 1,8\:13 0,043 0,321 0/0271 0,087 0,231Zeamă de satur. Il 0,830 8,867 2,367 0,007 0,169 0,0250 0,076 0,216delor la purificare, cu scopul de a interveni în sensul obţinerii de zemuritermostabile.3.,In u,rma analizei ;ezultatelor care se obţin prin metodele ro usa~o~sta~am ca satisfac. Cenn!ele laboratoarelor de specialitate. Ace~te~nete Sint foarte sensIbIle ş~ pot fi aplicate cu uşurinţă pentru controlulz:~~~r procesulUI de purIfIcare a zeluii, ca şi pentru studiul sfeclei de• 4. In comparaţie cu metoda de referinţă, metodele stabilite de noisl~\.mult mar rapIde. Efectuarea unei analize prin cromatografie pe strats~:lre ~e celul?ză durează cca. 5 ore în cazul Iuetodei cromatograficebl~lmensl~nale ŞI numai 3,5 ore în cazul folosirii lnetodei monodimensiona.e,fatţa de 48 ore necesare pentru efectuarea unei analizeprIn me oda Moor-Stein.CONCLUZII1. Rezultatele prezentate în tabelul 4 demonstrează că metoda dedeterminare cromatografică unidimensională este sensibilă şi reproduc­DETERMINAREA RAPIDĂ A AMINOACIZILOR DIN SFECLADE ZAHĂR ŞI DIN ZEMURILE DE FABRICAŢIE A ZAHĂRULUIRezumatIn .lucrare se tratează o metodă rapidă pentru determinarea 8minoacizilordin Sucul normal al sfeclei şi din Zemurile de fabricatie a z"ha- 1· S d .• ~ • ~. •.• - •. C LI ru UI. . e eSCne od l' ,. CIOlTIatograf1Ca bldIlnensională prin care se determină aminoacizii indiviua1 ~l a unor grupe de aminoacizi si amideSe compară rezultatele celor d~uă met·ode cure!',ri!ltă cele obţinute prin metoda deMoor~Stein.

126 DOMNrCA CULACHE 8 9Intre metoda Maor-Steiu şi metodele descrise apar diferenţe neÎnsemnate caresint cuprinse intre + 0,002 şi 0 1 007 rooIi ImI.Metodele amintite prezintă avantajul că sint mult mai rapide şi mai simple,comparativ cu metode de referinţă.PARTICULARITA. ŢI, SOIURI, SFECLĂ127BbICTPOE OTIPE,UEJlEHHE AMHHOIUICJlOTCAXAPHOH CBEKJlbI H COKOB TIPH BbIPABOTKE CAXAPAA METHOD FOR THE RAPID DETERMINATION OF THEAMINOACID CONTENT IN SUGARBEET AND IN THE JUlCESThe paper presents a meth.od for the rapid determination of aminoacid couientin the normal sugarbeet juice aud in the juiceş resulting from processing auddescribes both a bidirnensional chromatographical method for the determinationof singIe mninoacids aud an ascending unidimensional ODe for the determinationof single aminoacids aud of certain graups of aminoacids aud amides,The results obtained \vith thesc methods are compared with those supplied bythe Moor-Stein reference method.It appears that differences between the latter and the two described methodsare smal1, ranging between 0,002 and 0,007 moli/ml.As compared to the reference methods the two methods described appearas simpleI' and quicker.RESULTlNG FROM PROCESSINGSummaryw . B nilllliOti pa60Te OOKa3ali OpaKTlI'leCKIlH 6blCTPhlii MeTOn onpeneJlellllH aMI1HOI\Cll.IIOT3 1I0pMa.'lbllOrQ COKa CBCKJlbl. il TalQKe Il il;! COKOB npH Bblpa6on:e caxapa 00111 IXP OMi iT O rpacpwleCKm1 MCTOllB llUYJl3MepHCMOCTH C 00M0111,1>10 KOTOPor~' onp~JleJI51I~' BaeTC51JIIWllnyaJIbUliH al'llIlHOKHCJIOCTbl, a TaIQKe l'IIeTo,u OLUlOH3MepHCJlIOCTlI B03pacTDHIlH ;~: ~Hpell:e.rreHIl51HeKOTopblX lIHLJ.lIllllJlyaJll:>HblX ilMIlHOKliCJIOT Il HeKOTopblX rpynll aJ\UlllOl\lJCTJ;;Il aJ\llUI,. npn CpaBHe1llJlI pe3yJIbl'aTOB JlUHUblX JlUYX MeTOL!,OB C pe3\' '1bTaTalllll "O -.. MeTOJ~a Oop- Temi Ha KOTOpblti CCbl.TJUJIllCh, Me)!

LUCR. ŞT. LC.C.S., SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOI.. VI.CONTRIBUŢIIPRIVIND SELECŢIAPENTRU REZISTENŢALA MANA(Peronnspora schachtii Fuck) A SFECLEI DE ZAHARV. CODRESCU, ANA CODRESCU, ANCA GEORGESCUIn ultimele două decenii, datorită răspîndirii crescînde a maneisIeelei de zahăr, au fost efectuate numeroase cercetări privind biologiaciupercii şi combaterea bolii. Cu toate acestea cercetările privind rezistenţala mană a sfeclei de zahăr, ereditatea bolii.şi căile de creare a unorsoiuri rezistente, sint relativ restrînse (M eFa r 1 a il e, 1968; K a z a­ce n k o, 1967; K o t i c-K rol i c k a, 1968; F rad k i n a, 1968; B y­for d, 1967; Mat i c, 1966; Rus s e 1, 1968,1969; I-I o w ard, 1969), mareparte din ele reprezentînd doar relatări cu caracter general privind rezistenţadiferenţiatăa formelor sau posibilitatea de creare a soiurîlor rezistente.In ţara noastră, exceptînd cercetările privind biologia ciupercii saudescrierea bolii (5 ă v u 1 e s c u, 1939; Cod re s cuşi K o V a t s, 1973),lipsesc relatări privitoare la studiul rezistenţei sfeelei de zahăr la mană.In prezenta lucrare sint expuse unele rezultate referitoare la selecţia liniilorşi hibrizilor pentru rezistenţă la mană, precum şi unele date privindereditatea acestei rezistenţe.MATERIAL ŞI METODAPentru stabilirea rezistenţei la mană au fost efectuate notări in cîmpulde selecţie a liniilor şi subliniilor consangvinizate. Pentru exemplificareaşidetalierea observaţiilor, au fost analizate subliniile a 3 linii debază 1 3 rezistente la mană ~i a unei linii 1 3 sensibilă la această boală.Observaţiile, privind frecvenţa plantelor atacate, au fost efectuate incîmp, în luna iulie. La hibrizii F 1 şi F 2 , obţinuţi prin metoda policros(C o d r e s cuşi colab., 1973), observaţiile au fost făcute în cîmpul de culturicomparative, executate în 4 repetiţii a cîte 40 plante la parcelă pentruhibrizii F 1 şi 80 plante la parcelă pentru hibrizii F 2 . Rezultatele culturilorcomparative aU fost calculate şi interpretate după metoda analizeivarianţei.li _LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE

130V. CODEESCU ŞI CQLABO:RATOnUREZULTATE ŞI DISCUŢUDin datele prezentate in tabelul 1 rezultă că, la cele 107 linii consangvinizateIs-1 7provenite din linia 5760-62-9-3 (sensibilă la mană), procentulde plante atacate de mană a fost de 17,7 % dintr-un număr de2602 plante observate. Aceasta in timp ce la 8616 plante observate, din456 subiinii 1 -15 7(provenite din cele 3 linii 13 rezistente la mană), procentelede plante atacate au fost intre 0,2 şi 1,4 %· Procentul mediu deplante atacate de mană la cele 537 sublinii (11.218 plante) este de 5,0 %,iar pe intreg cimpul de linii şi sublinii (43.026 plante) de 3,2 %. Este deremarcat procentul ridicat de 17,7 % plante atacate la sublinii1e sensibileprovenite din linia 5760-62-9-3, comparativ cu procentul de atac mairedus al celorlalte sublinii, fapt ce arată rezistenţa diferită la mană [lcelor 2 categorii de sublinii.Tabelul 1Frecvenţa plantelo:r atacate de mană la unele linii şi sublinH de sfeclă de zahărMater}alUl de ameliorareL 5760-62-9-3L 5660-57-1-5L 5560-3-3-1L 5160-6-5-5Subliniile 1 6- 1 7proveniledin cele "1 linii 1\situuHa sublinUlor L,-I,Număr planteNumărsublinii examinate I(ltacateI107 2602I(j/o de planteatacate461 17,79 286 4 1,.l175 3275 ·19 0,2272 5055 5:J 1,05:-17 11218 567 5,0Total sublinii din cimpulde selecţie- 43026 1397 3,2In cazul a 16 hibrizi F" ai subliniilor provenite de la linia sensibilăla mană (tabelul 2), procentul de plante atacate este de numai 1,4 % (Iaţăde 17,7'10 la sublinii1e acestora). Restul de hibrizi ai subliniilor, provenitede la liniile rezistente, au un procent de plante atacate cuprinsintre O şi 0,4 0/ . OLuind in considerare că subliniile liniei 5760-62-9-3 aUfost singurele sensibile la mană ~i hibridarea lor (cu polen de la restulsublinii10r rezistente la mană) a fost asigurată de gradul lor ridicat depseudoautoincompatibilitate (C o d re S c u 1971, 1974; Cod r e s cuşicolab., 1973) putem conchide că procentul redus de plante atacate de mană2 3 SELECŢIA PENTRU REZISTENŢA LA MANĂ 131Frecvenţa pIantelor atacate de mană la hibrizii F1 de sfeclă de zaMaterialul de ameliorareFrecvenţa pIantelor atacate de mană la hibrizii F 2 de sfeclă de zahărMaterialul de ameliorareNumărhibriziNumărhibriziIhărTabelul 2Numărul plantelor0/0hibrizilor Fiplanteatacateexaminate atacateL 5760 62 9-3 16 2496 37 1,4L 5660-57-1-5 1 156 O OL 5560-3-3-1 31 4731 9 0,2L 5160-6-5-5 50 7722 29 0,4Hibrizii F l ai subliniilorprovenite din cele 4 linii 98 15105 75 0,4Toţi bibrizii F ldin cimpulexperimental 560 89600 405 0,4Tabelul 3Numărul plantelor Ihibrizllor F~%planteatacateexaminate I atacateL 5760-62~9-3 9 1920 90 4,6L 5660- 6-5-5 6 1600 42 2,nHibrizii F 2 ai subliniilorprovenite din cele 2 linii 15 3520 132 3,7ToUhibrizii F, din cimpulexperimental 96 30720 1227 3,9I

132atacate de mană este mai mare (2,6-4,6 Ofo), putînd fi determinată defrecvenţa sporită a genotipurilor homozigote recesive în locusul geneiimplicate,Frecvenţele plantelor atacate de mană, la 11 grupe de sublinii (tabelul4), arată că primele 5 grupe de sublinii 1 5 -1 7 provenite din linia debază 5760-62-9-3 (sensibilă la mană) au procente de plante atacatecuprinse între 1,8 şi 32,6'!o (procentul mediu 18,1 '!o), Aceasta denotă ovariabilitate ridicată, în cadrul căreia grupul de sublinii 5760-9-3-10=(1-4)iJoate fi socotit rezistent, iar restul sensibile sau foarte sensibile. Dingrupele cu numerele 6-11, provenind din liniile de bază rezistente lamană (5560-3-3-1 şi 5160-6-5-5), unele grupe de sublinii apar imune lamană, iar altele au procent scăzut de plante atacate, Datele dovedesc probabilitatearidicată a obţinerii subliniilor rezistente la mană din liniirezistente.Tabelul 4Frecvenţa plantelor atacate; de mană la 11 grupe de sublinii de sfeclă de zahiirNr. Denumirea liniilorV. CODRESCU ŞI COLABORATORIINumăr planteexaminatelu/o plante 'D/o mediu,crt. 1:;-17 atacate plante1 5760-62-9-3-10-(1-4) 109 2 1,8atacate atacate2 5760-62-9-3-2-(1-7) 94 7 7,43 5760-62-9-3-1-1-(1-32) 544 75 13,8 18,14 5760-62-9-3-1-12-1-(1-14) 249 51 20.5--5 5760-62-9-3-7-(1-8) 319 104 32,66 5560-3-3--1-8-2-1-(1-7) 113 O 0,07 5560-3-3-1-10-3-x-(1-7) 97 1 1,0 2,28 5fi60 - 3--3-1-10-5-x-(1-7) 103 6 5,89 5160-6-5-5-2-3-1

134 V. CODRESCU ŞI COLABORATORII 6 7SELECTIA PENTRU REZISTENŢA LA MANA135.~N~E•:tI "• N• ,.'" .:'!lr">"•Oi'" o " ~~~o~~~ ~" "cîndu-se obţinerea unor sublinii rezistente la manăcombinareşi bună. Datelecudincapacitatetabelulde~ ~6 arată reuşita" deoarece unele acesteisubliniiîncercări,16 (rezistente la mană), proveniteau odinunora avînd sporuri semnificative pînărădăcini la(7-8 t/ha)190/0 la producţIileşi de 12-150/0dela zahărR Poli 7.(1,3-1,5 t/ha) faţă de soiul'" ""~" " " " " linia 13 menţionată, bună capacitate de combinare, hibrizii" '"o'"~o ~ ~ o ~ ~ o~ ~ ~ ~ ~ ~ ~CONCLUZII~""~.S -aUi' ~ 00.",9- o1: '" -05 -05~ " N e....-05 ~~ ~ ~ ~o. ~ ~ ~ ~"'""' '""'~.1. In cadrul linIilor consangvinizate 1 3 -1 6există o variabilitateridicată în ce priveşte rezistenţa la mană a sfeclei de zahăr.2. Rezistenţa la mană a sfeclei de zahăr este un caracter dominant.3. Din linii consangvinizate 1 3 rezistente la lnană, prin continuareaautofecundării, se obţin de regulă sublinii consangvinizate rezistente laaceastă boală.4. Din linii consangvinizate 1 3 sensibile la mană, prin continuareaautofecundărilor, deşi se obţin de regulă sublinii sensibile, au fost obţinuteşi sublinii 16 rezistente la această boală şi cu o bună capacitate decombinare..",No '" o '" ~ ~ '" o ~ '" ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~;::'"CONTRIBUŢIIPRIVIND SELECŢIA PENTRU REZISTENŢA LA MANA(Peronospora Schachtii Fuct) A SFECLEI DE ZAHARRezumat....~N'" "' '" '" .,; -05.", .", .", .", .", .", .", .",Se prezintă rezultate privindla selecţiamană şi uneleliniilordate şiprivindhibrizilor pentruereditarea rezistenţain cadrul acestei rezistenţe.liniilor consangvinizate deRezultatele arată că,sfeclă, variabilitatea în ce priveşte rezistenţa'" 'o sangvinizate 13 rezistente se obţin de regulă subliniiaceastă boală. consangvinizateTotuşi, este posibil ca prinrezistentecontinuarea laconsangvinizate Iii sensibile, să se autofecundărilor, din obţină sublinii 1, liniirezistente la mană,'" " " la mană este ridicată şi are un caracter dominant. S-a stabilit că din liniile con-sil :r: :r: :r: :r: :r: :r: :r:N ~ ~ ~il"1.cJ, .b a, Ci ;;'" '" ro, , , ';' ';'~ ~ ~ ~ ~ ~" ffi,c? ro ;i; ro ros "1 a, a, ~ a, a,'B " ~ ~

136 V. CODREŞCU ŞI CQLABORATORU 8 9SELECŢIA PENTRU REZISTENŢALA MANA 137BE1TRĂGE BETREFFEND DIE AUSLESE NACHW1DERSTANDSFĂH1GKEIT GEGEN RUBEN (PERONOSPORASCHACHTII FUCK)ZusammenfassungGezeigt werden die Ergebnisse der Auslese van Stămmen und Hybriden nachWiderstandsfăhigkeit gegen Mehltau und einige die Erblichkeit dieser Widerstandsfahigkeitbetreffenden Daten.Aus den Ergehnissen ging hervor dass die Varaibilităt der Widerstandsfăhigkeitgegen Mehltau innerhalb van Inzuchtrubenstammen 5ehr hach ist und einendominierenden Charakter hat. Es konnte festgestellt werden, dass sie widerstands~făhige Inzuchtstămme hervorhringt, die gegen diese Krankheit widerstandsfăhigsind. Trotzdem ist es durch fortgesetzte Selbstbestăuhung măglich aus empfindlichen1 3 Inzuchtstămmen gegen Mehltau '\viderstandsfăhîge 1 6 Stămme zu erhalten.F rad le i n a L. D., K a zac e n k o R. F., 1969O lokalnovu i diffuznom zabolevaniisaharnoi svekli peronosporozom, Vestn.~-h Nauki, voI. 14, l.FI o w ard H. yv., et al 1969, Problems in breding for resistance to Discases andpests, Ammal Report of Plant Breeding Institute Cambridge.K a zac e n k o RF., 1967, Verdonosnost Peronosporoza, Sah. Svekla 12 (9),K o tic !-C rol i c k a, Z o f i a, 1968, Vestepue badania wrazliwoscia niekorychodman bUl'akov cukrowychna porezenie przez maczniaka rzekomego GazCukrow, voI. 76 (4). 'MaticI V 0l. 1966, Ponasanje raznih s01·ti secerne repe prema pronzrokovacuv.hamenlace (Pe1'Onospora Schachtii Fuclcel), Sbornie radova medunarodnogslmpozyuma o zastiti secerne repe 7~10. XI. 1966.R li SS el G. E" 1968, Experience de selection pour la resistance an mildon de laBetterave a sucre. J. agr. Sei. Comb. (71) 2.R li S S e 1 G. E .. 1969, Recent work On breeding fOT resistance to downy mildew (Perinosporafarino:za) in sugar-beet. 32nd. LI.R.B., Winter Congreiis.S a v li 1 e seu :r r. şi colab., 1939, Starea fitosanitară in România in anul 1928-1929BucureştI.'1( BOOPOCY CEJIEI(UI1I1 LLJI5I COOPOTI1BJIEHI15I POCEPERONOSPORA SCHACHTII FUCKY CAXAPHOYl CBEI(JIbIPe3Kwel1pe,ttCTaUJI5nOTCH pe3yJlbTaTbl OTliOCllTeJlbHO CCJlCKUHll JIlltulii H m6pll,ttOB ,ttJl51 COli"pOTlIBJleHll5I pace Il HeKOTOpble,ttaHHble OTHOCHTeJlbllO HaCJIejlCTUel-lj-{oCTH 3Tora conpOTlIi\+JIemIH. Pe3YJIbT3Tbl nOK33bIB3IOT, lITO B 11HCJIe JIHHHH np51MOrO (KpOBHoro) p01tCTBă eBeRJI!>!,nepeMeHHO:;'Tb CTHOCllTCJIbHO COnpOTlIBJIeHIUI pace BblCOK3 II IIMeeT npeuMymecTBcJlllbIii xa·paIrrep. YCTaIlODJlellO, IITO CToIiKIIC J1IIHIIH np51MOrO po,ttcTBa 1 3 llalOT B npo,UOJl.lI(CUlJll non·JIllHIiIl np51MorO po.ucTBa, yCToiilHiDble K :noii 6o.1JeSHH. B03r.wLlmo, Bce )Ke, '!TO U IlpP1Wk)IIeHl!H C(l!tWOllJIO,UOTBopeIUHI MO}I{HO nO.'1y'IllTb liS 'lyBCTBHTCJIbllbIX JIltlmf! npHMoro pOJtCTU

LUCR. ŞT, Lc'c'S., SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL, VICORELAŢII INTRE GR'ADUL DE ATAC AL CERCOSPORIOZEIŞI UNELE CARACTERE CANTITATIVE LA SFECLA DE ZAHĂRANA CODRESCU, ANCA GEORGESCU, V, CODRESCU, M. GEORGESCUGH, PAMFILDeşi efectele atacului de cercosporioză (Cercospora beticola Sacc)asupra sfeclei de zahăr sint relatate de numeroşi cercetători (F i n k e r şiFEl rus, 1969; K o c m i d, 1966; 1 i d a şi colab., 1968; J ira c e k şiZ a mar a d n i c e k, 1971; G nil k a, 1964; Rai cuşi colab" 1965;Tus a şi colab" 1969 etc,), exprimarea acestor efecte in relaţii matematiceeste restrinsă (C r a n e şi Cal p o U z o s, 1970), fapt ce limiteazăposibilităţile de aprofundare şi generalizare a rezultatelor, In prezentalucrflre sînt redate corelaţiile între gradul de atac al cercosporiozei ~iunele caractere cantitative (producţia şi numărul de frunze, producţiade rădăcini, de zahăr şi conţinutul de zahăr), precum şi intre producţiade frunze şi restul caracterelor cantitative luenţionate.MaTERIaL ŞI METODa DE CERCETaREPentru intocmirea lucrării, au fost folosite datele experienţelort dinanii 1971-1974, privind combaterea cercosporiozeL Aceste experienţe,efectuate cu soiul R Poli 7, au fost executate la r.C,C,S, Braşov, Pentrucalcularea corelaţiilor, au fost utîlîzate datele notărilor din septembrieoctombrie,cuprinzind 60 parcele repetiţii, aparţinind la 3 variante: martornetratat (atac puternic de cercosporioză), tratat cu Brestan (atac fie"diu) şi tratat cu Topsin M-70 (atac slab), Experienţele au fost executate încondiţii de infecţii artificiale CU suspensii de spori aplicate la s61 dupărărit. Prelucrarea datelor a fost făcută la calculatorul electronic, Au fostcalculate ecuaţiile de gradul 1 şi II şi figurate dreptele şi curbele regresiilor,REZULTaTE, DISCUŢII ŞI CONCLUZIIIn figurile 1-5 sint redflte ecuaţiile, dreptele şi curbele de regresieprivind efectul gradului de atac (x) asupra producţiei de frunze, numă-.rului de frunze, producţiei de rădăcini, conţinutului de zahăr şi producţieide zahăr (y), .

140 A. CODRESCU ŞI COLABORATORII 2 3CERCOSPORA ŞI UNELE CARACTERE CANTITATIVB LA SFECLA DE ZAHAa141Din figura 1 rezultă că gradul atacului de cercosporioză,in condiţiile'-lnei corelaţii negative foarte strînse (r ~ -0,83"'), reduce producţia defrunze (+ colete) cu 370 kg/ha pentru fiecare grad de atac. Coeficientul15050" ,"~"'•o-'--A;--r---,------'r---,---r--...".---.--_ gradati, ~ • N._ • m M -%Fig. 1Fig. 1,, ,~J,IJN~'o,, ,~~o'; 30 o'O:;3- "~ 20'O o'"~10- Dreapta şi curba de regresie pentru corelaţia intre gradul deatac şi producţia de frunze la sfecla de zahăr.- Regression line and curve for thhe correla.tion between iTIjurydegree and sugar beet leaf yield.de determinare (d) este în acest caz de 68 0/O, producţia de frunze scăzindde la 40-50 tone/ha la numai 10-20 tone/ha. Scăderea producţiei defrunze este menţionată şi de alţi autori, dar mai puţin se cunoaşte efectulatacului bolii asupra număruluide frunze (fig. 2). Corelaţia pozitivă foartestrînsă (r ~ 0,73'''), între creşterea gradului de atac şi numărul total defrunze la cele 20 plante notate pe parcelă repetiţie (fig. 2), arată o determinaţie(d) de 53 % . Creşterea numărului de frunze pe plantă este înmedie de 0,17 pentru creşterea cu o unitate a gradului de atac. Potrivitcurbei de regresie, la un grad de atac de pînă la 20-30%, creştereanumărului de frunze este relativ neînsemnată, însă la un atac de 60-800/0,fiecare plantă formează în plus 11 frunze comparativ cu plantele neatacateale aceluiaşi sol (protejate prin tratamente chimice). Pe baza acestordate se poate aproxima numărul mare de frunze tinere (preponderent consumatoarede substanţe) distruse succesiv (pe măsura formării lor) inculturile de sfeclă atacate intens de cercosporioză din iulie pină in octombrie.Numărul mare de frunze formate şi distruse de cercosporioză aredrept consecinţă scăderea accentuată a producţiilor de rădăcini, de zahăr,şi a 'conţinutului de zahăr, mai ales atunci cind gradul de atac depăşeşte;,0-40 0/O şi ajunge la 70-80 % ._ I~ ?o,ndiţiile :,n';li ~tac puterr:ic_de cercosporioză (fig. 3), producţiade r~dacml poate fI dl1:mnuata cu I;":a la.. 16 tone la ha, iar creşterea gradulUIde atac cu o umtate determma scaderea producţiei de rădăcini cu158 kg/ha (r = 0,66''', d = 43%),9{}(}-+"'"c:ro~o.••o aoo ,.$ "" , •• •mo ,N'" c:;:J.,.., ...MO~ ! .soo~.10..,Fig. 2 - Dreapta şi curba de regresie pentru corelaţia intre gradul de atacşi numărul total de frunze al plantelor cercetate.Fig. 2 ~ Regression line aud curve for the corellation between injury degreeand total number of leaves.Conţin:,tul de zahăr (fig. 4) este diminuat cu 0,026°S pentru creştereacu o. umtate a gradului ,de atac (r = 0,53''') şi poate scădea cu 1,8°S"tuncl cmd gradul de atac ajunge la 70 %,Producţia de zahăr (fig. 5) poate fi redusă cu 35 kg pentru creştereacu o unitate a gradului de atac (r = 0,75"').In figurile 6-8 sînt redate corelaţiile între cantitatea de frunze siproducţia de rădăcini, de zahăr şi conţinutul de zahăr. .Dreapta şi curba de regresie din fig. 6 pentru corelaţia pozitivăfoarte strînsă (r = 0,83*** şi 0,80"'**) arată că pe măsură ce creste cEmtitaleade frunze (de la 10-20 tlha la 40-50 t/ha) creşte practic liniar siproducţia de rădăcini de la 20-30 tlha la 45-50 tlha. Pentru fiecare ton'ăde frunze in plus, producţia de rădăcini creşte cu 470 kg._ D,in figura 7 reiese că între producţia de frunze şi conţinutul dezahar, m ansamblu, există o corelaţie pozitivă slabă (r ~ 0,37'). Curba deregresie Însă arată că valoarea scăzută a corelaţiei se datoreşte faptuluică cei mai ridicat conţinut de zahăr se obţine atunci cind cantitatea defrunze este de 30-40 t/ha (r = 0,30). Cind producţiile de frunze sînt subsau peste acest optim, conţinutul de zahăr scade. Generalizind, putemconchide că, pentru obţinerea unui conţinut de zahăr ridicat, sfecla de

142 A. CODRESCU ŞI COLABORATORII 4 5CERCQSPORA ŞI UNELE CAR~TERE CANTITATIVE LA SFECLA DE ZAHAR 14350 •"~••••••.L..--,.--..--"'T--r----r:--~-~-_c:_- gradde10 20 3(J «J 50 6070 M alac%Fig, 3 - Dreapta şi curba de regresie pentru corelaţia între gradul de atacşi producţia de rădăcini.Fig. 3 -••• •S- • ..'M'E •'u • •." •'" "" W~ r•"'" ".>5:,o.u~O'" ~P.3025O•Regression line and curve for the correlation between injury degreeand root yield.Y•- 0,026.r +/7. 82~t:-o..5J -..Y =-0,000iJ9.r2 +O,040.J,:t: +17.1985It:. 0,6.3·'"• •

144A. CODRESCU ŞI COLABO:RATORU6 7 CERCQSPORA ŞI UNELE CARACTERE CANTITATIVE LA SFECLA DE ZAHAR 145UJ

146Ă. CODRESCtJ $1 COLABORATORiILUCR. ŞT.I.C.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VI.COOTHOlliEHllE ME)K,UY CTEOEHblO I-IAOA,1:t,EHll5'lCO CTOPOI-IbI LJEPKOCOOPl103A II HEKOTOPbIEKOJlllLJECTBEHI-IbIE CBO](lCTBA CAXAPHO](l CBEKJlbIPe310J,Wiopoim QepIWCrlOpn033 (IlJ>lpam:ellllOe fi erell ellllI13Y'IUJlOCb JlencnlllC f:lU1l3J1CIlIlH C0 c. ': ~axapa a TalOKe Ha CQD,Cpmmme caxapa.Hana~lCH!UI) II

148A. CODRESCU ŞI COLABORATORIIglucoză-agar sau extract din frunze de sfeclă agarizat). Fiecare probăa cuprins 100 glomerule, iar citirile la microscop s-au făcut după10~12 zile.In experienţele de cîmp s-au determinat frecvenţa şiintens!tateaataculuide cercosporioză, calculindu-se gradul de atac, folosIt apoI la stabIlireacoeficientului de corelaţie.In anul 1973 a fost determinată in condiţii de cîmp şi frecvenţaplăntuţelor putrezite. . " . " . .',Săminţa folosită provine din umtaţlle producatoare sltu.ate In dIferitezone ale ţării. Experienţele de cÎlnp au fost executate in fIecare an cu~ămînţa produsă in anul anterior.REZULTATE ŞI DISCUŢIIDatele din anii 1969/1970 arată că intre probele de seminţe desfeclă de zahăr, provenite din diferite unităţi, există dife;.enţe foarte.semnificativein ce priveşte gradul de contamir;are cu comdn de C. bettcola.Astfel, numărul de conidii variază intre 6 ŞI 383 (tabelul 1).Tabelul 1CoreJatia dintre gradul de infecţie a seminţelor de sfeclă de zahăr cu spori de. Cercospor a beticola Sace şi atacul bolii în cîmp (Braşov, 1970)Numărulcoefi~de coni- Gra,dul cîentulNumărul dU la 1 de atac de core-Ne.Provenienţa seminţei de coni- picătură În cimP laţie (r)var. eli! la 1 gr de sus- la recol- dintrepensie tare (Y) X- şi y(x)1 C.A.P. Avrămeşti jud. Harghita 7277 383 28,32 CAP. Cristur jud. Harghita 3686 1~4 16,73 C.A.P. Pădul'cl1i jud. Murcş 3401 17~ 18,64 CAP. Fintîuele jud. Suceava 2318 122 16,25 CAP. Ghidfalăll jud. Covasna 1729 91 7,96 CAP. Vcrcşti jud. Suceava 1463 77 5,67 C.A.P. CrIstian jud. Braşov 1425 75 14,6 0,90***8 LA.S. Tichile~ti jud. Brăila 1102 58 6,09 C.A.P. Dochia jud. Neamţ 532 28 5,610 LA.S Slohozia jud. Ialomiţa 513 27 6,511 CAP. SI. Gheorghe jud. Ialomiţa 513 27 3,912 S.E.A. Greaca jud. Ilfov 364 16 7,013 C.A.P. Turia jud. Covasna 285 15 8,014 Le.C.p.,!, Fundulea jud. Ilfov 171 9 7,115 C.A.P. Bichiş jud. l\Iurcş 114 6 6,5DL 5%= 40 8,571%= 57 10,420,1%- 71 1

:Nr..var.'pr:ovenienţa.seminţeiTabelu12Corela:ţia.dintregradulde iufecţiea seminţelor de sfeclă.dezahiir,cu spori de,CercospOra beticohiŞi.atacul bolii in cimp(I3ra"ov, 1971)~NumăruLdeconidiilal-gramsă-.mintăNumărul de Număr pete Coef. de Grad de coef. deconidii la la 100 corelaţie atac 1n corelgţie"(r)o ,picătură plante dintre cîmp la ,dintre'suspensie (y) x şi"y recoltare y' x şi~y(x)1. CiA.P. Avfăme~ti -jud. Harghita 69920 3680 2031 18,02. C~A:P. Cristur Harghita 45980 2420 252 8;8"3. ~Sill::F.A.O. Băneasa Ufov 11134 '586 - -"4. C~A;P. DomneştiBacău 9082 ·479 - -"5. 'C:A.P. S1npetru Braşov 5928 .312 188 6,5"6. ·l'AiS. ShidiuaOlt 4921 260 "7. ,C:A.P. Sf.~Gheorghe .. lalomlţa 4446 234 - -8. C·.~A;.p. VereştiSuceava 4142 .219 - -"9. .S:E!A. ŞteIăneşUAr.seş 4104 217 - -"10. C1A:;'P. CristianBraşov 3838 209 94 0,87* 6,2 0;93***":11. C.-A:P. Flntlnele Suceava 3401 179 - -"12. ,C.iA:P. BâldovineştiBrăila 2071 110 - -"13. C"AJ? Turia Covasna 1805 95 33 4,7"14. CiA.P. S~piniBraşov 1729 91 - "15. S:E:A. MărclileştiIalomiţa 1501 79 - -"16. C:kP. Ghidfalău ,. Covasna 1482 78 - -17. LA:S. TichileştiBrăila 1064 56 44 3i8"18. LA,S. SloboziaIalomiţn ·608 32 - -"19. ',C;A.:P.;'.OlteniţaIlfov 437 23 - -"'20. LA~S. ~PietroiuIalomiţa 418 22 157 3j5"IDL 5% 214 -4,55.1%= 286 6,24:0,1%= 376 8,50Coeficient; de regresiebi=O,0032,b a '=273;6 "'".,...'" O~n~ '" g.~'"~z;;j.~j!lIZ.~~~~gZg,...'" ,...

152A. COPRE:SCU ŞI COLABORATORII67GRADUL DE INFECŢIE A SEMINŢELOR ŞI INTENSITATEA BOLILOR IN cIMP 153'".c ~... "~'O o'" ,Q" ~il!o o~"u""".~~o"- ~~,.o~o;-• ••e>"O*••O~ONumărulNumăr de coni- Grad deNe. de coni- dii la 1 atac invar.Provenienţa seminţeidU la 1 gr picătură cimp lasăminţă de SU$- recol-pensie tare (y)(x)1 C.A.P. Avrămeşti jud. Harghita 69920 3680 38,22 C.A.P. Cristian jud. Braşov 3071 202 26,9Coeficientulde core-latle (r)dintreY3 C.A.P. Baldovineşti jud. Brăila 2090 109 28,4 0,89*·1 I.A.S. Tichileşti jud. Brăila 1060 56 22,0Tabelul 5Corelaţia dintre gradul de infecţie a seminţelor de sfeclă de zahăr cu spori deCercospora beticola şi atacul bOlii în cîmpx şi'"~" C>N ~"" " -; o,~;:; ~~" ~ ~ ~" S"-""'iḻo ,S~ ::'8 'O,Q"~'3~ ',tj~" ~~:3." """" .;;."~.S'3 O""'" " o~~g~" :s """·a "~ •,O~;:; ii:~OU'"~,o ~ ~ ~" '" '" N ~~ .".'" '" "" ;; "" '" '" "" N M M ~N ro ,o M M'"'" O '" ro ro " "' ~ '" M O O"'O ~~ N N.,M ,o " " ro M .". ~ O M N N., ."."'.".ro Ne>" "'O '" ., O e> M'" ro ~ O '"'" '" '" O, " "' "' '" ~ M e> ~ ro Mro ,.'" '" " O. "'M ~ ~ ~ ~ M",1 M M~M::l S ",- e>MII II II*c#*'r.i .,...; ..-lO5 I.A.S. Pietroiu jud. Ialomiţl1 418 22 20,5in planta gazdă. Acest lucru are consecinţe favorabile asupra moduluide folosire şi de repartiţie raţională a diferitelor provenienţe de săminţă,funcţie de latura cantitativă a potenţialului biologic al parazitului, posibila fi determinată inainte de semănat.Săminţa produsă in condiţiile anului 1971 (tabelul 6) prezintă diferenţesemnificative şi o frecvenţă ridicată de glomerule infectate cuciuperca P. betae (intre 0~40'lo). De asemenea, pe 84,8'10 din seminţes-au dezvoltat specii de Atternaria şi pe 21,9'10 specii de Fusarium existinddiferenţe semnificative ale gradului de infecţie.Comparativ cu seminţele produse in condiţiile anului 1971, celeproduse in anul 1972 sint in general mai puţin infectate cu P. betae (tabelul7), deşi şi in acest an există probe cu peste 20'10 glomerule infectate,iar una dintre acestea are o infecţie de 57'10. Şi in cazul anului 1972 existădiferenţe foarte semnificative intre probele cu infecţie redusă şi puternicinfectate.In experienţele de cîmp (Braşov), săminţa produsă in anul 1972 adat procente diferite de plăntuţe putrezite, cuprinse intre 10,7-28,5'10,cu diferenţe foarte semnificative intre probe. Cel mai mare atac (28,5'10)a fost inregistrat la proba de săminţă care a avut cel mai mare procentde glomerule infectate cu P. betae (57'10). Totuşi, coeficientul de corelaţieintre frecvenţa glomerulelor pe care s-a dezvoltat P. betae şi procentulde plăntuţe putrezite in cîmp nu este semnificativ (r = 0,24).In ceea Ce priveşte influenţa zonei unde a fost produsă săminţaasupra gradului .de infecţie cu ciupercile care produc putrezirea plăntuţelor,deocamdată, nu se poate trage o concluzie, deoarece există probeatacate, provenite atît din sudul cît şi din nordul ţării.

l5489GRADUL PE INFECŢIE A SEMINŢELOR ŞI INTENSITATEA BOLILOR IN c!MP 155Tabelul 6Grm!~l 4~ h1ţ~~ţi~ c~ ~'1!i ~ge~ţiR~ţp~~~i aţ pJ.!trţzi!,i~ ~~~~tu.ţe~pJ.' !~ ~~~~I!ţ~~:r~~~§M !n~q~lţ~n (!Jr~ş~y! ţn?)Procent seminţe cu diferite ciuperci1Nr. Provenienţa seminţei Alterna- Phoma Fusu- Altevar· ris'spp ,pp rium spp ciuperci1 C.A.P. Cristian jud. Braşov 91 14 2 742 I.A.S. Pietroiu jud. Ialomiţa 72 6 5 953 I.A.S. ~aldovineştî jud. Brăila 92 3 6 774 C.A.P. Avrămeşti jud. Harghita 90 40 34 375 C.A.P. Turia jud. Covasna 91 31 28 396 C.A.P. Cristur jud. H?-l'ghita 85 34 28 617 C.A.P. Ghidfalău jud. Covasna88 32 24 618 C.A.!'. ?inpetr~~ ju4: -!3raşoy 1 97 22 18 719 C.A.P. Stupini jud. Braşov 16 O 71 5710 S.E.A. Ştefăneşti jud. Argeş 97 18 16 6011 S.E.A.F.A.O.Băneasa jud. Ilfov 91 26 15 5312 C.A.P. Vereşti jud. Suceava 93 28 33 5013 I.A.S. Slob()zia iudo Ialomita 70 31 9 8214 C.A.P. SI. q-heorghe jud. Ialomiţa 84 37 8 7215 I.A.S. Studina jud. Olt 90 28 9 7716 C·A.P. D~mieneşti jud. f3 ac 4 u 98 33 20 5517 C.A.P. Negri jud. Bacău 97 26 28 48---DI. 5%= 13,99 8,4& 11,44 ţl,231%= 19,27 11.~~ 15,76 ţ5,170,1%= 26,53 16,OŞ 21,70 ~0,31~]~-c~.o'8~,=.~.!1'" ,§o.S:= 'O'"';o=o;~"Si:; •~d':0::1'C. ~'"'":s ,.Nt, • Q~:1 ='" ~'a oS;; ...~ '"~"Q "3o; §"'-'" ,S•~d""" = "":1:§ Q ~1. Intre probele de săminţă de sfeclă de zahăr provenite de la dif~rit").mităţi proclucătoare, există giţereJlţe sefl1niţicatiy'i' in c'" p!'iveştegrljd1.ll de infe,ţi" C1.l cPJ:jidii de O. beţico!(l şi CUljggnţi pljtogeni "" PfocVOljSii puţfe~irea pliinţuţglor (p. beţae, .fjlţ"Tnqria spp" Fl's~r!tţm ~pp.,Rhytium .~pp.)2. Intre gradul de infecţţe al seminţelo!' cu conidii de C. beticola şigradul de '\t'!~ in cîmp exis~ă O corelai!", sem,nificatjvă pozitivă Cilf e il'uJlele sit!1aţji poate să fi" inf11.lenţată de viabilit"tea conidiilor, careR8f!ţf' ţi r*rj ţ~.3. :p"termip.'\f~'\ canţitativii a rezgf'fei decon,idii de C. p'!'tţt;gla 41"pe glomerulele de sfeclii de zal)iir cOl1stiWle 1.In ",lement yljlQfPs 'lI !1Ilei:1 o.~

156 A. CODRESCU ŞI COLABORATORII 10prognoze referitoare la preliminarea frecvenţei şi intensităţii atacului dincîmp, în anul următor. .4. Intre diferitele grade de infecţie a seminţelor cu agenţI patogeniai putrezirii plăntuţelor şi gradul de atac in cîmp al bolii respectivenu au fost constatate corelaţii semnificative.ASPECTE PRIVIND CORELAŢIA DINTRE GRADUL DE INFECŢIEA SEMINTELOR DE SFECLĂ DE ZAHĂR CU UNII AGENŢIPATOGENI ŞI INTENSITATEA BOLILOR IN CIMPRezumatLa Le.C.S. Braşov şi la S.E.F.A.O. Bâneasa-Giurgiu s-au întreprins, in pe_­rioada anilor 1969-1973, cercetări privind gradul de infecţie al seminţelor de sfeclacu agenţii patogeni ai cercosporiozei şi putrezirii plăntuţelor pre~um şi intensitateaacestor boli, în cîmp, in culturile provenite din sămînţa analizata._Rezultatele au arătat că sămînţa provenită de la diferite unităţi producatoareare grade foarte diferite de infecţie cu ciupercile care provoacă cercosporioza şiputrezirea plăntuţelor. . ..S-a stabilit o corelaţie pozitivă semnificativă intre numărul de comdll deCercospora beticola pe sămînţă şi gradul de atac de cercosporioză apărut~ în cîm~.O asemenea corelaţie nu a fost observată în cazul ciupercilor ce provoaca putreZIreaplăntuţelor.SOME ASPECTS OF TI-IE CORRELATION BETWEEN THE DEGREEOF INFECTION OF SUGARBEET SEEDS WITH SOME PATHOGENEAGENTS AND THE INTENSITY OF DISEASES IN TI-IE FIELDSummaryResearches were carried out during a five years period (1969-1973) at theInstitute of Researches an Potatoes and Sugarbeets Braşov, and the F.A.O. ExperimentalStation of Băneasa Giurgiu, an the degree of infection of sug~r-bee: seedwith leaf spot (Cercosporia beticola) and seedling rot fungi, and the mtenslty ofattack of these diseases in the field, in crops grown iram infected seeds.Significant differences appeared in the degree of infection between seed stockssupplied by the various producers.· ..A significant positive correlation Was a1so determmed between :he nU~berof Cercosporia beticola conidia an a seed and the intensity of attacks In the fleldHowever no such correlation was observed in the case of seedling rot.11 GRADUL DE INFECŢIE A SEMINŢELOR ŞI INTENSITATEA BOLILOR IN CIMp 157BEITRĂGE ZUR KORRELATION VON BEFALL VON SAMENBEI ZUCKERRDBEN DURCI-I KRANKHEITSERREGER UNDDER VERBREITUNG DER KRANKHEIT VOM FELDZusammenfassungAm Forsebungsinstitut fiir Kartoffeln und Zuckerrilben Braşov sowie in derF.A.O. Versuchsstation Băneasa-Giurgiu wurden wahrend der Jahre 1969-1973Untersuchungen vorgenammen, die den Infektionsgrad van Rubensamen durchKrankheitserreger van Blattfleckenkrankheit Pflanzenfaule, sawie die Intensitătdieser Krankheit aui den Feldern, die aus diesem Samen hervargingen zum ZieIhatten.Die Ergebnisse zeigten dass der aus verschiedenen Einheiten stammendeStammeinen sehr unterschiedlichen Befall mit Pilzen, . die Blattfleckenkrankheitlmd Pilanzenfaule hervorrufen, aufwÎes.ZWÎschen der Anzahl van Cercospara beticala - Kanidien pro Samen undder Intensităt des Krankheitsbefalls des Feldes wurde eine positive bezeichnendeKorrelation festgestellt. Dieses war bei den Erregern der Riibenfaule nicht der Fall.ACDEKTbI OTHOCHTEJlbHO COOTHOlllEI-IH5I ME)!(.!JYCTEDEHbIO 3APA)/\EHH5I CEM5II-I CAXAPHOI1 CBEKJlbIHEKOTOPbIMH DATOrEHI-IbIMH AKTOPAMH11 l1HTEHCl1BHOCTb 50JlE3I-lEI1 B DOJlEPe310AleB HHI\C B EpallloDC Il D acetJJ\o D 53lHlca-1l)l\YP..'Ul\Y npoBe..'lellbl B oepno,uc !969~1973 rr. IlCCJJeiJ,OBalllul OTHOCHTeJll,1l0 CTeoeHII 3apa)I{emUl: CeIlHU! CBeKJlLI naŢorelHlblMr!JainopaMII 1JCpKOCnopllo33 II 1'lJIIJlII pOCŢJWB, a ralOI{e OTHOCIITeJlbHO IIHre1ICIIBHQCTII 3TU:>;uOJle3ueii il nOJle y I{yJIbTyp, npOIlCX01tHUJ,IIX OT 3HaJIllSUpOBaHI>IX celtl5Iu, pe3YJIbT3Tl>1 nOKa.3aJlII, 'ITO ceMcHa, OPOIlCXO}U1UJ,IlC OT Pi13JlllllUblX npOJl3llo,rr,cTBeHllblx e1J.IiHHil. I!MelOT OlleUbp a 3 1l bie creneHII SapaLKCUIUl rpIl6Ki111l1l, KOŢopble nbl3blBi110r 'lepKocnopl103 11 l"HllJIL pOCrl\OB.J.'CrJIl01meHoMuor03 HUIlllTeJlbIIOe, nO.'10lliHTeJlbHoe COOTi1OWeUue MeJKJW ImCJlO~1 KOI-fll)JlIii'ieplWcnopa 6erHKOJIa Ha cCMeuax li CTenellblO uana)JclIIHI l{epl{OCIIOplIQ3a, II05lBJlRlOmerOCH11 1I0Jle. Talwro pO~T{a COOTHOllIellue Jle 61;>1.10 o6Jlapyn

158A. CODRESCU ŞI COLABORATORII12 LUCR. ŞT. I.C.C.S. SFECLA DE ZAHAR, 1976, VOL. VI.1952' Bolezni selskohozialistvenih rastenîî, Selhozghiz, Mosleva.Naumov N. A;, , d'R ă d li 1e S C il E; ,şi Neg r li A 1.; . 1965, Cont.rihtt:ţii l~ .. ~~oaştere~. microfIorei minveiîşui seminai de germina#e ai .. sem,inţelor. P~bl.eme. agn~~le, 12.:fu 1960 jjie Ftitterrii.be als Ansteckungsquelle fUT das AuftretenSe h li r n. b r ano, d •. Z k "be und die BedeTBlattfleckenkrankheit (Cercospora beticola) an uc erTU n. .seitigung ~er Gefahr durch MassnahmenZ~T V~Thii.ttLng und AusschaItungder Ziickeftiibenirifeidion, pua,nzenschutz,R.F.G., 1... .. _ ." f· 1 W· R 19·73 Le p.ied 11.01.1 de la betterave a sucre reste Un probleme::;chauee .., •aatieI, bie Zuckerrilbe 1973 (22), 1-.T J 1968 Some experiments on testing beet seed for Phoma betae, CR Assoc.empe '.. •.Internat. Ess. Sem. voI. 33, 4..'W e n Z1 H.; 1959, Bedeutung und Bekămpfung der Inleetio~ von Rubensaatgutdureh Cereospora betieola Sace., Pflahzenschutz - Austria, 3/4 (sep~:).W e n z 1 H., 1960, Bedeutung tind Na~hweis des Cercosporci-Besatzes an Rubensaatgut,Pflanzenschutz - RF.G., 4. _ . '..' ; ,.' ... K i954 Zuf Frage der Saatgutilbel·tragung von Cercospora bettc~la un­W 1 e s t~re bes;nder~-r I3erilc1csichtigung de?' Verhaltnisse in der DDR, Nachnchtenblattfur den Deutschen Pflanzenschutzdienst, Heft, 10, Qktober.CERCE'I'ARI PltIVIND COMBATEREA RAŢIŞOAREI(TANYMEctJS PALLIATUS FABR,) PRIN TRATAMENTECHnviICE APLICATE FAZIAL LA SFECLA DE ZAHARB. BOBIRNACGărgăriţa mică sau răţişoara sfeclei (Tanymecus palliatus Fabr.)este unul din principalii dăunătod ai acestei culturi în ţara noastră,maiales în Cîmpia Dunării, unde, în asociaţie cu gărgăriţa mare a sfeclei(Bothynoderes punctiventris Germ.), poate produce, în fenofaza de 1~3frunzi'Şoare a plantelor, pagube luari sau chiar compromiterea culturilorde sfeclă de zahăr.Cercetări privind specia Tanymecus palliatus Fabr. au foşt efectuatede S toi c e V (1969) care arată că, în R.S.S. Moldovenească, răţişoarasfeclei este răspindită şi populează 40~60'lo din solele ocupate cuporumb şi floarea-soarelui, .culturi prelnergătoare ce favorizează înmulţireaşi răspîndirea acestui dăunător. Se 1 u d k o (1973) menţionează necesitateaprezentării caracteristicilor biologice ale speciilor TanYlnecusdilaticollis şi T. palliatus în U.R.S.S. din cauza asemănărilor morfologiceşi a suprapunerii arealului de răspîndire. Pe t r uha (1972) indică avertizareacombaterii răţi.şoarei sfeclei atunci cînd frecvenţa dăunătoruluieste de 2~3 exemplare/mp. P r o k o p e n le o şi colab. (1968) recomandă,in combaterea chimică a speciei Tanyrnecus palliatus; stropiri cu preparatepe bază de DDT şi policlorpinen în doză de 3-7 l/ha, care au produsb mortalitate de 88~100'lo. Alte cercetări au fost efectuate de Bal a­chowsky (1962), Paulian (1968) şi alţii.Deoarece în literatura autohtonă sînt puţine studii asupra specieiTanY1T~ecus palliatus Fabr., am cercetat unele aspecte de chilniotenrpic,privind fenofaza cea niai potrivită şi eficienţa economică cea 111Eli ridi··cată pentru aplicarea insecticidelor în combaterea răţişoarei sfeclei.MATElllAL ŞIMETODA DE LUCRUExperienţele de combatere a răţişoarei au fost amplasate la C.A.P.Catane (jud. Dolj), fiind executate în anii 1972-1974. In aplicarea fa­,dală â tratamentelor chîmice au fost folosite 2 insectîdde clorurate, pulberiindigene (Lindatox 3 şi Duplitox 5 + 3), in 6 variante (tratament

160B. BOBIRNACînainte de răsărire, tratament la răsărire, la 2 frur:zişoa7:"e: la 3 fr~nz~,?oare,la 4-5 frunze si la 6-8 frunze). Cantitatea de msechcld a variat m raportde fenofază : 8-10 kg/ha la V 2 • 10-12 kg la Va, 14-18 kg la Vs,24-28 kg la V 6 şi 28-32 kg la V7· • . • , d 1Aşezarea experienţelor a fost în dreptunghi l~hn. uhl1zm u~se .-t't" Soiul de sfeclă de zahăr folosit a fost R POl1 1. Amplasarea eXrepe1.11. .' ~ f 1~ CAP Catane fapt ce a perperienţeia fost lunltrofa cu soIa de s ec a a ; " d·t'''l d'n seeto-~ ~ 'ţ .. 1 ~ fie corespunzatoare con 1 11 or 1.mis ca frecven.ţa gargande or sad ţ' fost calculate si i~terpretate prinrul de producţIe, Datele e pro uc le au .metoda analizei varianţei.REZULTATE ŞI DISCUŢIIDin analiza datelor înscrise în tabelul 1 se constatLă. c; t în t~ţi ,~n~;1 ai bune rezultate atIt la produsul m a oX . CI.:de cerc~tare ce e fis_au obtinut cînd' tratamentele chimice au f~st aph.~la D~pl1tox d 5 + ~'. . pl~ntulelor de sfeclă (sporurî de producţIe meducate mamte e rasanrea ~ . ' , t' 86 98 t/ha) Rezultated 17-20°/ la producţiile de radacml, respec IV ':-' , 1 _e , o. d 14 18 0 / (8 1~8 9 t/ha) au dat ŞI tratamente e execubune SI sporurl e. - o , ,tate î~ fenofaza de răsărire.2TabelulEfectul insecticidelor Lindatox 3 şi Duplitox 5+3 în combaterea răţişQareisfec1ei în anii 1912-1974Varianta;Producţia de radăcini1!l72 \ 1973 \ 1974tlha 1 %~ \ tiha I % 1 t/ha I fJ{p61,2 1100,0 48,8 ~I 46,

162 D. BOBIRNAC.ţ5 COMBATEREA RAŢIŞOAREILA- SFECLA 163CONCLUZII1. La sfecla de zahăr, tratamentele chimice cu insecticidele cloruratepulbere Lindatox 3 şi Duplitox 5+3, aplicate fazial. şi in cantitat.ede 10-20 kg/ha In combaterea gărgăriţei Tanymecus pal/zatus Fabr., aSIgurăun spor la producţia de rădăcini de 18-20"/0 faţă de martorul netratat,respectiv 8,6-9,8 tone sfeclă la ha.2. Variantele cele mai eficace şi eficiente au fost tratamentele chimicecu Lindatox 3 şi Duplitox 5 + 3, aplicate cu 2-4 zile Inainte derăsărirea plantelor de sfeclă sau in faza de răsărire a acestora.3. Insecticidele Lindatox 3 şi Duplitox 5 + 3 au produs o mortalitateapropiată asupra populaţiilor de gărgăriţă mică a sfeclei, dar pentruviitor se recomandă preparatul Lindatox 3 care este mai puţin poluant.CERCETARI PRIVIND COMBATEREA RAŢIŞOAREI(TANYMECUS PALLIATUS FABR.) PRIN TRATAMENTECHIMICE APLICATE FAZIAL LA SFECLA DE ZAHARRezumatIn această lucrare se prezintă rezultatele cercetărilor privind chimioterapiacombaterii răţişoarei sfeclei. de zahăr (Tanymecus palliatus Fabr.) in CîmpiaDunării.Tratamentele chimice cu Lindatox 3 sau Duplitox 5 + 3. aplicate înainte cu2-4 zile de răsărirea plantulelor sau in fenofaza de răsărire a sfeclei asigura unspor de producţie de 8,6-9,8 t/ha faţă de martorul netratat. Insecticidele organ o ­clorurate Lindatox 3 şi Duplitox5+3, folosite in cantitate de lO-12kg/ha pe rind incele 2 fenofaze, au produs o mortalitate apropiată, recomandindu-se totuşi produsulmai puţin poluant Lindatox 3.UNTERSUCHUNGEN DBER DIEBEKĂMPFUNGVON TAN"YMECUSPALLIATUS FABR. DURCH PHASIAL ANGEWANDTE CHEMISCHEBEHANDLUNGEN BEI ZUCKERRDBENZusammenfassungVorliegende Arbeit befasst sich mit den El'gebnissen der Versucbe vonchemischer. Behandlung zur Bekămpfung von Tanymecus palliatus Fabl'. in derDonautiefebene.Dul'ch eine chemische Behand1ung mit Lindatox 3 odeI' Duplitox 5 + 3, welcbe2-4 ..Tage·vor deJ!l·Aufgang d.er Pf1ănzchen··oder wahrend demAufgange der~urchgeţuhrt. wurde, sichert man emen zusătzlichen Ertrag von 8,6-9,8 t/ha gegenuberdem TIlchtbehandelten Feld. Lindatax 3 und Duplitox 5 + 3 in Mengen van10-12 kg/ha in den zwei Phenophasen abwecbselnd an2ewendet wurde bewirkteine annăherend gleiche Wirkung, wobei abel' das llffiweltfreundlichere' ProduktLindatax 3 eher zu empfehlen ist.l1CC.nE,lJ,OBAHl151 DO BOPbBE TANYMECUS PALLIATUS FABR.DYTEM Xl1M114ECI(Ol'l OBPABOTl(l1, DPOBE,lJ,EHHOl'l DO

·LUCl\. ŞT. I.C.C.S. SFECLA DE ZAHÂl\, 1976, VOL. VI.Colaboratorii ştiinţifici ai programului de cercetare a sfecIei de zahăr,din alte instituţii de cercetare:Dr: ing. 'N."ARFIRE,Sta.ţiuneadecercetări agricole - LovrinAmeliorarea sfeclei furajereIng, ANA ARFIRE 1 Staţiunea de cercetări agriCole - LovrinAgrotehnicăDr. ing. -I BORA, Staţiunea de' cercetări agricole _AgrotehnicăOradeaDr, ing. 1. BRATU, Staţiunea de cercetări agricole - LovrinAgrotehnicăIng. N. BRIA, Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii - BucurbştiMecanizare!Ilg. C. BALle, lns'tituttll de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei de zah,1!- BraşQv - Staţia GhimbavProducere sămînţăPraf. cir. B. BOBIRNAC, InstitlltulAgronomic -EntomologieCraiovaIng, D. CATARGIU, Staţiunea de cercetări agricole - Sucea;,'aAgroteh;rtic{t..01'. ing. A. CIORLAUS, Staţiunea de cercetări zootehnice - Tg. Ml.reş..4gratehTl: ică ~erbicideDr. ing. LAURA CIORLAUS. Staţiunea de cercetări zootehnice -'-Tg. MureşAgratehnicăDr. ing. 1. COMES, Institlltul Agronomic -FitopatologieCraiovaIng. DOMNICA CULACHE, Facultatea de 'industrie alimentară - Galaţi..TehnologieDr. ing. LUCREŢIA DUMITRAŞ, Institutul de cercetări pentru protecţia planteior- BucureştiProtecţie - micozeConL dr. N. DOROBANŢU, Institutul Agronomic "N. Bălcescu" .,....-BucureştiFizi(jlogie01'. ing, NATALIA GHENA, Institutul de cercetări pentru protecţia plar:teiorBucureştiProtecţie -'- virozeProf. dr. dt, N. HULPOI. Institutul de cercetări pentru cer,eale şi plante tehnicE ~_,Fundulea .Agrotehnică - irigaţiiPraf. dr. dt. VL. IONESCU SISEŞTI, Institutul Agronomic "N. .Bălcescu" - Bucure~tjAgrotehnică - irigaţii

166 2Ing. I.LEBEDENCU, St"aţiliileaide cercetări agricole -"-'JM:ăi'CuleşU\'Agrotehnică- irigaţiiDr. ing. ST. MARKUS, Staţiunea de cercetări zootehnice - Tg. MureşAgrotehnicăPraf. dr. Z. NAGY, Institutul agronomic -1rigaţiiCluj-NapocaDr. ing. MARGARETA NAGY, rnstitutulagronomic -IrigaţiiDr. ing. P. NEDELCU, Institutul Agronomic -FiziologieCraiovaCluj-NapocaIng. AL. NICOLAU, Staţiunea de cercetări zootehnice - Secuieni - RomanAgrotehnicăIng. 1. PASCU, Staţiunea de cercetări agricole - MărculeştiAgrotehnică - irigaţiiIng. R. PALTINEANU, Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice ­FunduleaAgrotehnică-irigaţiilng. L PALTINEANU, Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice ­FunduleaAgratehnică-irigaţiiDr. ing.!. PICU, Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice - FunduleaAgrotehnicăIng. D. PINZARU, Staţiunea de cercetări agricole - Podu IloaieiAgrotehnicclIng. C. pATRAŞCOIU. Staţiunea de cercetări agricole - CaracalAgrotehnicăDr. ing. FLORICA POPESCU, Institutul Agronomic -FiziologieCraiovaPraf. dr. dt. E. RADULESCU, Institutul Agronomic "N. Bălcescu" - BucureştiFitopatologieIng. M. RAŞCANESCU. Staţiunea de cercetări zootehnice - Secuieni - RomanProtecţie - micozeDr. ing. L. REICHBUCH, Staţiunea de cercetări agricole - SuceavaAgrotehnică - îngrăşăminteDr. ing. GH. RIZESCU, Centrala organizării, producerii şi industrializării sfec]eide zahăr - BucureştiMaterie primăIng. ELENA SCURTU, Staţiunea de cercetări agricole -AgrotehnicăDr. ing. H. SIMOTA, Staţiunea de cercetări agricole -AgrotehnicăSuceavaValu lui Traian3 167Ing. O. SEGARCEANU, Staţiunea de cercetări agricole _ LovrinAgrotehnică - erbicideDr. ing. r. STEPANESCU, Staţiunea de cercetări agricole - OradeaAgrotehnicăConL dr. ELENA STANCU, Institutul Agronomic "N. Bălcescu" -BiochimieBucureştiDT. dt. GH. SIPOS. Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice _FunduleaAgrotehnîcă-irigaţiiDr. ing. N. ŞARPE, Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice _FunduleaAgrotehnică-erbicideDr. ing. GH. ŞTEFAN, Staţiunea pentru culturi irigate - Băneasa GiurgiuAgrotehnică- irigaţiiIng. OLGA ŞTEFAN, Staţiunea pentru culturi irigate - Băneasa GiurgiuAgrotehnică- irigaţiiIng. A. TIANU, Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice _. FunduleaAgrotehnică- irigaţiiConf. dr. MARIA TEODORESCU, Institutul de biologie -BiologieDr. ing. VIORICA TRANDABURU, Institutul de biologie -BiologieBucureştiBucureştiDt". ing. GH.VINES, Staţiunea de cercetări agricole - MărculeştiAgrotehnică- irigaţiiDr. ing. OLGA VULPE, Institutul Agronomic "N. Bălcescu" - BucureştiFitopatologieDr. ing. P. STATICESCU, Institutul de cercetări şi proiectări alimentare - BucureştiPăstrarea sfecleiPraf. dr. dt. V. STRATULA, Institutul Agronomic :....-Agrotehnică-irigaţiiCraiovaIng. MARIA SIRBU, Staţiunea de cercetări agricole-podu IloaieiAgrotehnică -îngrăşăminte

,IÎili lili il,Tiparul. executat sub cd. 1013 la LP. Braşov,str. Zizinului nr.UO,Republica Socialistă România