Istoricul dezvoltarii turbinelor hidraulice din Romania - uefiscdi

More documents

Recommendations

Info

Figura 16b. Standul de cavitatie pentru rotoare cu diametrul 200 mm.Una din marile CHE realizate de Reşiţa este cea de pe Retezat, dotată cudouă grupuri de H=400 m şi P=170 MW. Proiectantul şef a fost distinsul colegIng. Carol Lupşiansca, modelul a fost încercat pe standul institutului, avândmai multe variante de rotoare cu caracteristici bune de lucru. Turbinele (P) aufost instalate în centrală subterană, la punerea în lucru au arătatcaracteristici bune de lucru. Deşi a avut loc o avarie la un generator, se poateafirma că agregatele sunt o reuşită.Figura 17. Barajul de la Gura Apei, intrarea în tunelul de la CHE Râul Mare, si salamaşinilor.CNCSIS 11, Timişoara, 7 mai 2009 20 / 29
Cercetările şi realizările în studiul turbinelor la Laboratorul MaşiniHidraulice din Reşiţa, sunt prezentate în mare parte în cartea Dr.ing. IacobVoia: Calculul hidrodinamic al turbinelor hidraulice cu reacţiunea, CCSITEHReşiţa 1984.Deoarece din planul de amenajare a râurilor din România, elaborat deeminentul Prof. Dorin Pavel, au rezultat condiţiile de lucru cu turbine Bulb şiBulb-reversibil (pompe turbine), Dr.ing. Viorel Câmpian a început studiileteoretice şi experimentale a acestor tipuri de maşini, prin proiectarea şiîncercarea unei turbine Kaplan KT i (i=5,7,9,10,5) şi cinci tipuri de rotorireversibili. La proiectarea acestora a apelat la metoda eminentului Prof.dr.ing.O. Popa de dimensionare a reţelelor de profile bazată pe reprezentareaconformă. Atât la proiectarea turbinelor Bulb normale cât şi reversibile, aapelat la cercetări experimentale efectuate în cadrul tezei de doctorat de aConf.ing. Viorica Anton, asupra unor reţele plane de profile funcţionând încurent direct şi invers. A preluat în special diagramele colinare ale reţelelor deprofile pentru alegerea caracteristicilor optime de lucru.Figura 18. CHE Slatina Olt: vedere din aval şi sala maşinilor.Începând cu anul 1982 se dau în lucru turbinele Bulb şi Bulbreversibilela Slatina Olt şi Petreşti-Sebeş, realizate de UCM Reşiţa.Aşadar timp de 45 de ani, printr-o grandioasă desfăşurare de forţeconstructive, cu mijloace la început mai simple, apoi cu un arsenaltehnic mereu mai perfecţionat, România a construit pentru hidrocentralepeste 330 de agregate cu o putere de cca 6000 MW. Atrage în vârtejulacesta ample energii materiale şi spirituale. Aurul cenuşiu, forţa umanăşi tehnica supun forţa învolburată a cărbunelui alb din România, înfolosul oamenilor. Trebuie să reamintesc că activitatea din Institutul deCNCSIS 11, Timişoara, 7 mai 2009 21 / 29
Page 1 and 2: Ministerul Educaţiei, Cercetării
Page 3 and 4: de care dezvoltă Laboratorul de Ma
Page 5 and 6: la Sânmihai pe Bega, sub îndrumar
Page 7 and 8: Figura 5. Laboratorul de Maşini Hi
Page 9 and 10: cadrul Constructorului şef condus
Page 11 and 12: de deschiderea aparatului director.
Page 13 and 14: Cea mai mare parte din rezultatelet
Page 15 and 16: Directorul tehnic al UCMR, Ing. Eug
Page 17 and 18: Rezultatele obţinute de Reşiţa p
Page 19: Comportarea în lucru a acestor tur
Page 23 and 24: numeroşilor specialişti din cerce
Page 25 and 26: Figura22 . Măsurarea câmpului de
Page 27 and 28: Analizele numerice efectuate au fos
Page 29: În încheiere consider că am prez

Istoricul dezvoltarii turbinelor hidraulice din Romania - uefiscdi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?