Fractalul este foarte aproape de perspectiva deconstructivistă, în care„haosul, să zicem, nu mai este gândit ca o pierdere de informaţie, ci devineel însuşi o sursă de cunoaştere." 19Rezumând, un fractal este acea figură geometrică sau acel obiect naturalcare combină următoarele caracteristici:– părţile sale componente au aceeaşi formă sau structură cu întregul,ţinând cont de faptul că ele sunt la o scară diferită şi pot fi uşor deformate; seprezintă ca o „structură fină” cu detalii la toate scările de observaţie;– forma sa trebuie să fie extrem de neregulată, întreruptă sau fragmentată;există totuşi obligativitatea regulilor simple, recursive, necesare pentrua circumscrie o mulţime sub semnul fractalităţii;– el conţine elemente distincte, care scalate sunt foarte variate şi formeazăo gamă foarte largă, infinită teoretic; este definibil prin dimensiunea fractalăşi nu cea topologică;– are ca proprietate autosimilaritatea, care numeşte calitatea unui obiect dea avea orice detaliu al întregului sau asemănător cu întregul la orice scară, aşacum am demonstrat că se defineşte arheul 3 , dar şi fragmentul (într-o picăturăde apă există întreg oce<strong>anul</strong>), banalul (cuprinzător de sensuri ale importantuluişi semnificativului), faptul divers (la fel de generalizant ca şi tipicul) etc.Fiind interesată de complexitatea intrinsecă a formelor, de neregularitatealor fundamentală manifestă la toate nivelele de observaţie, teoria fractalicăneagă specificul epistemologic al ştiinţelor contemporane care, în mod paradoxal,par a se îndepărta progresiv de înţelegerea şi existenţa umană. Preferândinerţia statică a invariabilelor, cunoaşterea ştiinţifică a contemporaneităţii adeterminat o vizibilă omogenizare a Naturii, refuzându-i acesteia diversitateastructurală şi refugiindu-se în atomism şi infinitezimal. Teoriile morfogeneziceînsă nu se construiesc pe baza unui număr minim de axiome sau postulatecu care pot fi demonstrate numeroase teoreme, ci constituie un limbaj sau ometodă, destul de suplă în esenţă, de interpretare a Naturii în complexitateaşi dinamica formelor sale. Pentru teoriile morfologice, universul nu se maireduce la un simplu ansamblu de particule materiale minuscule aflate în interacţiune,ci e format din obiecte cu formă singulară şi legi specifice. Faţă detendinţa unificatoare a ştiinţelor actuale, perspectiva morfologică potenţeazădiversitatea calitativă a lumii în diferitele ei aspecte: discontinuitatea fenomenologică(teoria catastrofelor - Thom), complexitatea intrinsecă a fragmentarului(teoria fractalilor - Mandelbrot), auto-organizarea morfologiilor spaţiale sautemporale (teoria structurilor disipative - Prigogine), neregularitatea formelorhaotice (teoria haosului - Ruelle). Teoria fractalilor propune o viziune diferităasupra modelării formelor Naturii şi pleacă de la constatarea că acestea nupot fi reprezentate adecvat doar cu ajutorul geometriei euclidiene liniare. Mandelbrotopina chiar că numeroase forme din natură sunt atât de neregulateşi de fragmentate încât, în comparaţie cu geometria lui Euclid, natura are unnivel mai înalt, dar şi calitativ diferit, de complexitate. Fractalii lui Mandelbrot,naturali sau artificiali, recreează aşadar imaginea universului, cunoscând ovastă arie de aplicaţii în diferite domenii ale cunoaşterii din care amintim: geografie(modelarea reliefului montan sau marin), biologie (analiza fractală aADN-ului sau a diviziunii cromozomiale), astronomie (viziunea fractală asupragenezei universului sau asupra reliefului lunar).Încet, încet, teoria prinde şi nu numai că dezvoltă ştiinţele matematicii,dar se răspândeşte către altele şi, ceea ce este mai interesant, inclusiv cătreştiinţele umaniste: filosofie, dar şi arte, în primul rând cele plastice. A urmatEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>89
Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>firesc literatura, teoria fractalilor putând aduce informaţii interesante atât asupraoperei, în articulaţiile ei, cât şi procesului creativităţii, în general.În ceea ce ne priveşte, am identificat şi dezvoltat următoarele aspectelegate de fractalitatea literaturii: existenţa unei poetici a fractalilor; fractalitateaartisticului; literatura şi fractalitatea, pe următoarele dimensiuni:a) Literatura fractalilorb) Literatura fractalităţii explicitec) Fractalitatea implicită a literaruluid) Între două orizonturi: explicit / implicite) O limbă numită „fractaliza”,f) Toate acestea corelate cu specificitatea unei „lecturi fractale”.Premiza de plecare a fost aceea că opera literară este ea însăşi o formăgenerată de principiul complexităţii şi al diversităţii structurale, ceea ce permitesă fie interpretată morfogenezic ca un model fractal care respectă regulile dedefiniţie specifice teoriei lui Mandelbrot.Cele cinci principii fractale (primatul detaliului, non-liniaritatea, omoteliainternă, dimensiunea fractală şi ubicuitatea regulilor recursive) îşi găsesc îndomeniul literaturii sugestive expresivităţi şi valenţe, ceea ce pledează pentruo poetică fractală a literarului. În acest sens, literatura în general şi cea postmodernăîn particular devin modele fractale, redefinindu-se drept universuritensionale deschise în care dinamica operelor şi a autorilor este aleatorie;haosul, imprevizibilitatea şi non-liniaritatea fractalică <strong>anul</strong>ează aşadar tradiţionalacauzalitate istorică liniară impusă de perceperea deterministă a literaturiica istorie. „De fapt, afirmă Ion Manolescu, literatura nu ar trebui privită ca unmuzeu de antichităţi pe care publicul să-l viziteze cu mănuşi, ochelari de protecţieşi o hartă a cauzalităţilor spaţio-temporale; ea ar putea fi perspectivatăca un spaţiu cu geometrie variabilă (un soi de fractal „mişcat”, cu ramificaţiiinfinite, pe o infinitate de scări), ale cărui dimensiuni, stiluri, configuraţii şi centrise multiplică simultan şi alternativ.” 4 Pentru I.Manolescu, însăşi literatura postmodernistăar putea fi privită ca o geometrie fractală între două dimensiuni:„Cea a trecutului cultural (pe care îl recuperează sistematic, reciclându-l) şicea a viitorului (pe care îl anticipează prin formele ei experimentale).” 5 O astfelde literatură cere, prin urmare, o lectură fractalică adecvată, aşa cum propuneJohn Briggs: „Haosul şi fractalii sunt fenomene non-liniare, aşa încât sunteţiinvitaţi să evitaţi citirea liniară a acestei cărţi. Încercaţi să vă croiţi prin textpropriul dumneavoastră drum fractal (...). A sări dintr-un punct în altul poatepărea puţin haotic, dar acesta este tiparul despre care discutăm aici.” 6Perspectiva fractalică pare a fi consubstanţială textului postmodernistmai ales, prin dinamica narativă ce implică raportul entropie - negentropie /dezordine browniană - reordonare, prin arhitectura interfeţelor textuale, prinocurenţa spaţiilor pluri-dimensionale aleatorii dar auto-similare, prin fragmentarearealului existenţial şi ficţional în structuri auto-repetitive. Cu toate acestea,şi o operă literară „clasicizată” deja, precum cea eminesciană, poate fi rediscutatăfractalic. Pornind de la premisa că opera eminesciană nu se serveştede metodele de investigare exterioare ei, ci le serveşte, se poate argumentaspecificul fractal al capodoperei, respectiv Luceafărul. În această viziune,poemul se prezintă ca o formă dinamică, variată şi complexă, care dejoacăorice tentativă de modelare reducţionistă, susţinând astfel conceptul fractalal formei ca liberă diversitate. Respectând principiul morfologic al autonomieiformei în raport cu substratul, Luceafărul se autodefineşte ca formă semnificantă,o opera aperta cu multiple semnificaţii în structura sa de adâncime.90
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47: asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49: provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51: formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148:
Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150:
Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152:
Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154:
Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156:
Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160:
cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164:
de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166:
Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168:
În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170:
Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş