Retrospectivă la Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti; 2005 – Muzeulde Artă din Cluj (Retrospectivă); 2005 – Expoziţie personală laFundaţia Triade, TimişoaraLucrări în muzee şi colecţii:Muzeul Naţional de Artă (Bucureşti); Muzeul Simu (Bucureşti); Muzeulde Artă Vizuală din Galaţi, în muzeele de artă din Ploieşti, Bacău, Suceava,Craiova, Alexandria, Târgu Mureş, Timişoara (Muzeul Banatului), Satu Mare,Botoşani, Constanţa, Bârlad, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Buzău, Tulcea.De asemenea figurează în colecţiile Arhivelor Statului, ale MinisteruluiCulturii.Premii:Premiul pentru pictură 1977 acordat de Uniunea Artiştilor Plastici; PremiulCaravaggio, Roma, 1981; Marele Premiu la Trienala de la Sofia, 1988; PremiulIon Andreescu al Academiei Române pentru expoziţie din Sălile Dalles, 1986;Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din România acordat pentru întreagaactivitate, 2002; I se decernează Ordinul Naţional Steaua României în gradde ofiţer, 2000; Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova, 2005.Lucrări monumentale:În 1972 realizează, la Costineşti, sculptura monumentală Timp.Scrieri despre artă:Din 1962 publică eseuri şi cronici plastice în diferite ziare şi reviste decultură, participă la emisiuni de radio şi televiziune.În <strong>anul</strong> 2003 îi apare cartea de eseuri şi jurnal A patra dimensiune, Ed.Paralela 45.Pictura lui Marin Gherasim„O amplă expoziţie ne atrage iarăşi atenţia asupra lui Marin Gherasim.Sunt din nou prezente hieraticele, falnicele jilţuri şi porţi. Rigoarea e absolută.Numai forme geometrice, simboluri, abstracţiuni. Nici o concesie subiectelorobişnuite ale picturii: natura moartă, peisajul, figura şi trupul omenesc, interioarele,scenele de ansamblu.Pe căile rare ale ocolirii spectacolului comun şi al materiilor lumeşti,pictura lui Marin Gherasim tot la emoţie ajunge. Taina efectului unei atât destringente lucrări se datorează, probabil, faptului că mintea artistului e pedeplin concentrată şi adâncită în sine. Nici un fel de «chip» (oricât de ispititorprin frumuseţe, armonie, sluţenie, originalitate, banalitate, disonanţă, vigoaresau melancolie) nu o distrage, e cu desăvârşire interiorizată, nesolicitată defelurimi. De aceea şi sunt «chipurile» bioticului lovite de ostracism, iar celereprezentate atât de puţin supuse diversificării şi amănunţimilor. Şi geometrizareanu devine monotonă pentru că e rezultatul nu al indiferenţei sau opacizării,ci al unei neîmprăştieri. Mintea făuritorului e integral absorbită în meditaţieşi reflecţie proiectată spre unitatea finală a lucrurilor şi asamblărilor. Picturaaceasta propune şi oglindeşte unitatea materiei şi a universului. Nenumăratelesinuoase forme pe care le îmbracă (şi le combină) fluxul unic al vieţiiEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>73
mai degrabă decât înlăturate sunt trecute prin operaţii de filtrare, reducerela numitorul comun şi esenţializate ca să fie dat în vileag conţinutul ultim şitrăsăturile de temei, dincolo de ceea ce, oricât de fermecător, de insinuant,nu-i decât pitoresc, localizare, marginalitate subţire.” (N. Steinhardt, Tribuna,28 august 1986).„O însemnare de lectură, din 1985, în marginea unui text al lui Anton Dumitriu,marchează, semnificativ, o atare prospectivă, sub indicaţia arhetip şidezvoltare. «Arché conţine în el, în acelaşi timp, ideea de început şi de putere».Arché adună, aşadar «ceea ce dă origine unui lucru», dar şi ceea ce dominălucrurile «prin puterea de a fi ceea ce sunt şi a se dezvolta în ceea ce vor fi».Arhetipul, ca principiu al tuturor tranformărilor ulterioare, - un astfel de înţelespreface veghia statică într-un heraclitean miez de foc, ascuns în straturile dearheologie spirituală proprii artistului. Şi îl proteguie în frământările disputeisale mai vechi, între sufletul doric, înălţat spre geometrie, şi tentaţia chemărilorfelurit vitale. Marin Gherasim îşi propunea, încă din 1978, să cerceteze«raportul dintre formele matriciale, arhetipale şi invenţie». «Cât de departe,se întreba atunci pictorul, se poate merge cu dezvoltările, pornind de la unarhetip»”? (Dan Hăulică. Text în catalogul Expoziţiei lui Marin Gherasim dela Muzeul Naţional de Artă, 1998).„Pe de altă parte, în spaţiul artistic românesc, pictura lui Marin Gherasim,alături de alte câteva poetici vizuale înrudite, ilustrează un mod exemplar alatitudinii creatoare în şi faţă de imagine: integrând şi păstrând achiziţia modernăa abstracţiei, dar raportându-se continuu la prestigiul şi adevărul unuianume dat peren al «bizantinismului», al tradiţiei autohtone, regăsind decicaracterul funciarmente iconic al imaginii, condiţia ei de a întrupa, a da chipunei ordini cu sens şi finalitate a lumii – această pictură încearcă o sintezămonumentală între modernitate şi tradiţie, conturând o posibilă «paradigmăculturală a locului»”. (Magda Cârneci, Un model al chipului locului, în „Contempor<strong>anul</strong>”,26 iunie 1986).Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>„După căutări nu mai puţin dramatice, pornind tot de la premize pregnantindividuale, expresioniste, trecând printr-o etapă în care se afirmă nevoia dematerie, asociată unei game cromatice restrânse la maximum, Marin Gherasimajunge la rândul său să construiască un spaţiu cu vocaţie intens spirituală,recuperându-şi splendoarea culorii. Şi dacă repertoriul de forme (abside, bolţi,porţi) aparţine declarat arhitecturii bizantine, nu mai puţine sugestii vin artistuluidin fastul cromatic al acestei arte bizantine atât de abstracte în esenţasa. Delimitată de rigoarea formei, culoarea se aşterne în ecrane compacte,cu opulenţă şi strălucire în tonuri saturate, având preţiozitatea materiilor rare:intervine simbolic aurul, peliculă de lumină, expresie a unui spaţiu spiritual şiterestru deopotrivă.” (Alexandra Titu, Culoare şi spaţiu în pictura româneascăcontemporană, în „Arta”, nr. 5, 1984).74
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31: Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33: viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35: crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37: - Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39: publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41: Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43: Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45: memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47: asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49: provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51: formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132:
la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134:
(…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136:
Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138:
cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140:
Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142:
priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144:
Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146:
VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148:
Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150:
Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152:
Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154:
Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156:
Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160:
cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164:
de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166:
Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168:
În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170:
Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş