Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC
imagineMarin GherasimUn spirit integratorDemersul plastic al lui Marin Gherasim, senin polisemic, aşa cum îl ştimde câteva bune decenii, nu încetează să se îmbogăţească în materia saintimă; forme şi volume puternice, primare, vibraţia pastei, melancolia şiextazul culorii fiind aici doar stratul exterior care atrage privirea şi celelaltesimţuri. Spun asta întrucât straturi mai adânci se fac simţite în fiecare tabloual pictorului acesta care, tentând parcă apropierea de acel mathesisuniversalis de care vorbea Constantin Noica în Jurnal filosofic, aspiră latotalitatea mesajelor umanului. E vorba de investigarea unui subconştientcolectiv ce şi-a imprimat pecetea pe arhitectura şi mobilierul popular, peobiectele de cult, pe planul aşezărilor înseşi. În acest mod de a vedealucrurile, ontologie, istorie, geografie se dovedesc domenii complementareartei, iar spiritualitatea încorporată în vechile construcţii (de la cuptoareţărăneşti până la bolţile şi absidele de biserici), trece parcă de la sineîn pânzele îndelung cumpănite ale pictorului. Arhetipul, votivul, ctitoria,nobleţea actului fondator, darul hărăzit unei forţe supreme sunt constanteale picturii lui Marin Gherasim pentru că sunt, înainte de toate, caracteristiciale simţirii şi gândirii sale. Iar meditaţia nuanţată asupra raporturilorconcret-abstract, conceptual-pictural, libertate-rigoare, formă-spiritualitateni-l prezintă ca pe un artist profund, pentru care arta este în primul rândo activitate lăuntrică, o perpetuă înălţare a sinelui. De aceea nu defulărileci obsesiile integratoare îi ghidează penelul şi singura lui grijă estesă surprindă momentul prielnic, clipa ispirată în care viaţa şi arta devindestin. Tripticul Kairos pledează cum nu se poate mai bine acest crez alartistului căci ne recunoaştem întrutotul în extaticul joc al simbolurilor degraniţă ale umanului. Recunoaştem graţia visului şi stabilitatea realului,ne regăsim în libertatea zborului dar şi în rigoarea arhitecturii.CONSTANTIN ABĂLUŢĂEx Ponto nr.3, 200671
** *Se naşte la 16.12.1937 la Rădăuţi – Bucovina. În 1962 absolvă Institutulde Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti. Între 1963-1983 este asistentla Institutul „Nicolae Grigorescu”. Din 1984 şi până în 1990 lucrează caistoric de artă la Institutul de Istoria Artelor din cadrul Academiei Române. Din1990 ocupa, prin concurs, postul de profesor la Academia de Arte Bucureşti(Universitatea Naţională de Arte).Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1966.Debutează în anul 1962 în cadrul Expoziţiei Oraşului Bucureşti (SălileDalles). Din 1962 şi până în prezent participă la majoritatea expoziţiilor anuale,bienale, republicane organizate în capitală.Ex Ponto nr.3, 2006Expoziţii de grup:1967 - Simpozionul Internaţioal Constantin Brâncuşi, Sala Kalinderu, Bucureşti;Praga, Expoziţie retrospectivă de artă plastică românească;1970 - Stuttgart, Arta românească contemporană; Torino, Expoziţie organizată de Muzeul de Arte al României;1971 – Festivalul de Artă de la Cagnes-Sur-Mer (Franţa)1974 – Artă şi energie. Expoziţie organizată de criticul de artă Dan Hăulicăla Galeria Nouă, Bucureşti; Arta şi oraşul, Galeria Nouă. În cadrulexpoziţiei i se organizează o expoziţie personală;1981 – Prima expoziţie 9+1 Galeria Simeza;1982 – Geometrie şi sensibilitate, expoziţie organizată de pictorul ConstantinSevastre la Sibiu; Haga, expoziţie românească la Galeria Pulchri;1983 – Locul, fapta şi metafora. Expoziţie organizată la Muzeul Satului deistoricul de artă Anca Vasiliu; Roma, Premiul Caravaggio; Belgrad.Artă românească contemporană la Muzeul de Artă Modernă dinBelgrad;1986 – Londra. Galeria Mall. Arta românească contemporană;1990 – Expoziţia Filocalia, Sălile Teatrului Naţional, et. 3/4;1993 – Însemne ale pictorului în geometrie şi materie. Muzeul Colecţiilor,Bucureşti. Simpozionul Oprescu – Focillon; Venezia. Bizanţ dupăBizanţ. Centrul Cultural Român;1996 – Expoziţia Experiment. Galeria et. 3/4, Teatrul Naţional Bucureşti;1997 - Artă Concretă, Muzeul Naţional de Artă al României; Arta şi Sacrul,Parlamentul României, Bucureşti; Arta ’97, Definiţii paralele, BancaNaţională a României;2000 – Expoziţie de grup la Copenhaga, Galeria Jungerstet&Brostrom;2002 – Arta din Est, Tesalonic, Grecia. Muzeul de Artă Modernă; Expoziţiede grup, Marin Gherasim, Florin Mitroi, Darie Dup, la Palatulbrâcovenesc Mogoşoaia;2003 – Expoziţie de grup la Tokyo. Centrul Cultural Româno-Japonez.Expoziţii personale:1969 – Ateneul Român, Buureşti; 1970 – Sala Apollo, Bucureşti (ciclul Proteic);1977 – Galeria Simeza, Bucureşti; 1986 – Sălile Dalles, Bucureşti(retrospectivă); 1993 – Viena, Centrul Cultural Român;1994 – Galeria Catacomba, Fundaţia Anastasia, Bucureşti; 1998 –72
- Page 28 and 29: prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31: Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33: viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35: crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37: - Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39: publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41: Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43: Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45: memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47: asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49: provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51: formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
imagineMarin GherasimUn spirit integratorDemersul plastic al lui Marin Gherasim, senin polisemic, aşa cum îl ştimde câteva bune decenii, nu încetează să se îmbogăţească în materia saintimă; forme şi volume puternice, primare, vibraţia pastei, melancolia şiextazul culorii fiind aici doar stratul exterior care atrage privirea şi celelaltesimţuri. Spun asta întrucât straturi mai adânci se fac simţite în fiecare tabloual pictorului acesta care, tentând parcă apropierea de acel mathesisuniversalis de care vorbea Constantin Noica în Jurnal filosofic, aspiră latotalitatea mesajelor um<strong>anul</strong>ui. E vorba de investigarea unui subconştientcolectiv ce şi-a imprimat pecetea pe arhitectura şi mobilierul popular, peobiectele de cult, pe pl<strong>anul</strong> aşezărilor înseşi. În acest mod de a vedealucrurile, ontologie, istorie, geografie se dovedesc domenii complementareartei, iar spiritualitatea încorporată în vechile construcţii (de la cuptoareţărăneşti până la bolţile şi absidele de biserici), trece parcă de la sineîn pânzele îndelung cumpănite ale pictorului. Arhetipul, votivul, ctitoria,nobleţea actului fondator, darul hărăzit unei forţe supreme sunt constanteale picturii lui Marin Gherasim pentru că sunt, înainte de toate, caracteristiciale simţirii şi gândirii sale. Iar meditaţia nuanţată asupra raporturilorconcret-abstract, conceptual-pictural, libertate-rigoare, formă-spiritualitateni-l prezintă ca pe un artist profund, pentru care arta este în primul rândo activitate lăuntrică, o perpetuă înălţare a sinelui. De aceea nu defulărileci obsesiile integratoare îi ghidează penelul şi singura lui grijă estesă surprindă momentul prielnic, clipa ispirată în care viaţa şi arta devindestin. Tripticul Kairos pledează cum nu se poate mai bine acest crez alartistului căci ne recunoaştem întrutotul în extaticul joc al simbolurilor degraniţă ale um<strong>anul</strong>ui. Recunoaştem graţia visului şi stabilitatea realului,ne regăsim în libertatea zborului dar şi în rigoarea arhitecturii.CONSTANTIN ABĂLUŢĂEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>71
Change language