Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC
Mă voi înzdrăveni cu mei proaspăt, cu ulei neînceput îmi voiunge fruntea şi ochiiŞi gura. Fiindcă există pericolul sufletului cisternă goală fiindcând lanurile foşnesc mândrePericolul de-a hiberna în timpul verii.Pentru neamul meu negru important nu-i somnul rasei cisoarele sufletului, neamul meu vede şi trăieşteNeamul meu negru stă cu mistria în mână, dar şi cu suliţa. Şiasta nu doar pentru a mânca şi a bea clipa ce treceCu atât mai mult cu cât nu mă voi culca pe trandafirii Capului Verde!Datoria mea este de a veghea spre viitorul înfloritor al stirpei meleBucuria mea, de a crea imagini spre-a o hrăni, lumini fără-de-trecereale Cuvântului!Acum, că grânele-s coapte, iar turmele graseAcum, că peştii abundă în apele-nspumate ale curenţilor mariniPlăcut e să dormi sub Alizee…Ci iată-mă strălucind de uleiul de palmier ca aurul roşu, asemenea campionuluidin Sine la începutul anotimpuluiMiere în vocea tinerelor fete – pentru nunţile Primăverii cândse pregătesc împodobirile.Da, zic nuntiri cu poporul meu, şi iată mă pregătesc pentru-a posti şi a veghea.Nu! eu nu-s prinţ cu diademă purpurie şi nici având pe pieptcrucea din scoici albeŞi nu sunt ca prigoria peste viesparul din Nubianu-s şef BarbarieiCi numai îndrăgostitul de Senegal, reinvestit cumantaua de vânt.*Să vină seara, în timp ce tam-tam-urile batSă mă opresc în Calea Lactee, pentru a asculta din vânt în foilepalmierilor tânguirea poeteselorFlacără ascuţită din tâmpla mea, va trebui să-mi strâng inimade omApoi să aprind lampa, să calculez ca un bun gânditorŞi să pregătesc viitorul cu o îndelungă privire fertilă.Aşa cum am prezidat sărbători sub plafoane austere cu ziduriputernice şi curateBinecuvântând tot ceea ce nu era algebră sau geometrie:Nobleţe – nu-i nevoie a te naşte nobil pentru a avea mersulmândru al dromaderuluiSau al girafei care duce trai bun cu vecinul său leul – rege.Iată ridic enigma la rang de instituţie; până acum singură kôra afost la înălţimea intenţiei noastre.Am lăsat negritudinea şapte ani fără apăspre a se naşte viziuneaŞi spre a-nflori rasa umană.În această seară când cei din urmă şi-au prosternat ultimele turbane şipanaşe, cândAm zărit cele din urmă surâsuri de graţieEu n-am mai regăsit străvechile straie miresmate: am recâştigatînsă acel dulap roşu care păstrează măştile lustruiteVeghind până la sfârşitul celui de-al treilea somn. Luceafărul deEx Ponto nr.3, 200667
ziuă mi-a bătut în fereastră, dar erau treze deja AlizeeleSpre a-mi săruta somnul din zori.Noapte africană, Noaptea mea minunată!Numai tu ştii în acest anotimp al înfloririlor aceste promisiunide VarăNumai tu îmi cunoşti strădania de sub lampă, suferinţaŞi spaimele, tu îţi reaminteşti, o, Noapte! tăcerea, neputinţa de astrigaM-ai legat ca pe un hoţ, neputând să sar, să fug în adâncurilestufoase ale pădurilor.Noapte! Noapte luminoasă! Noapte blondă pe care Şerpii aupromis-oNyilanei cea dulce, Noapte liniştită, Noapte a palmieriloralintătoarea mea noapteNoapte alizeeană, elyseană, Noapte joaliană, Noapte care-miredai candoarea copilărieiNoapte, Noapte, tu ai fost în nopţile adânci ale Iubitei bântuindu-iinsomniileIubita care s-a consolat cu aşteptarea.Noaptea-prietenă în aceste nopţi, Blonda mea Noapte sprijină-miputerile în luptăO, Noaptea mea Noapte, tu Noapte fără-de-noapte!…*Ex Ponto nr.3, 200668Noapte-Alizee din Împărăţia Copilăriei, care încă mai cânţiLa Joal până la mijlocul iernii – mureau ţânţarii! până-n al nouălea neam!Am nevoie de voi, palmieri, spre a-mi continua cânteculîmprospătaţi-mi fruntea şi respiraţia.În imnul meu îi laud pe toţi muncitorii negri, pe ţărani, pescariPe păstori, pe toţi cei care participă la marelecor al recoltelor.Fiindcă ei nu se mulţumesc doar a mulge, a mânà asinul şicămila, ori a căra saci la basculă;Eu cânt tinereţea care nu se mulţumeşte să culeagă onoruri şipoeme în vuietul arenelor.Da, te voi cânta în ritmul meu de argint, în ritmul şoldurilor talestrălucind indigoPe tine, Vigurosule negru, asemenea palmierului zvelt frumosîn întreceriDar şi pe tine mai frumosule cu mâinile de muncă, plugaruleşiroind de sudoareMai frumos decât strălucitorul brăzdar!Învaţă-mă imnurile muncii şoptindu-lecu vocea ta de aur verde.Iată-i pe cei care, fără-ncetare, umplu hambarele şi caseleRidicând pătule, revigorând izvoarele şi flota de pirogi, reînviindturmele sub vântul Harmattan-ului.O, voi, toţi, fraţi ai mei, vă laud sângele aprins, muncile pentrucei albi şi bucuriile voastre negreVă cânt pentru că trebuie să cânt!Da, cânt flamura Africii şi forţele-i esenţiale.Ascultaţi şi priviţi! Alizeele au tăcut.Cu dintele deşertului peste ţară s-a ridicat Harmattan-ul
- Page 18 and 19: în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21: Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23: Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25: CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27: OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29: prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31: Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33: viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35: crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37: - Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39: publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41: Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43: Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45: memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47: asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49: provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51: formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
ziuă mi-a bătut în fereastră, dar erau treze deja AlizeeleSpre a-mi săruta somnul din zori.Noapte africană, Noaptea mea minunată!Numai tu ştii în acest anotimp al înfloririlor aceste promisiunide VarăNumai tu îmi cunoşti strădania de sub lampă, suferinţaŞi spaimele, tu îţi reaminteşti, o, Noapte! tăcerea, neputinţa de astrigaM-ai legat ca pe un hoţ, neputând să sar, să fug în adâncurilestufoase ale pădurilor.Noapte! Noapte luminoasă! Noapte blondă pe care Şerpii aupromis-oNyilanei cea dulce, Noapte liniştită, Noapte a palmieriloralintătoarea mea noapteNoapte alizeeană, elyseană, Noapte joaliană, Noapte care-miredai candoarea copilărieiNoapte, Noapte, tu ai fost în nopţile adânci ale Iubitei bântuindu-iinsomniileIubita care s-a consolat cu aşteptarea.Noaptea-prietenă în aceste nopţi, Blonda mea Noapte sprijină-miputerile în luptăO, Noaptea mea Noapte, tu Noapte fără-de-noapte!…*Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>68Noapte-Alizee din Împărăţia Copilăriei, care încă mai cânţiLa Joal până la mijlocul iernii – mureau ţânţarii! până-n al nouălea neam!Am nevoie de voi, palmieri, spre a-mi continua cânteculîmprospătaţi-mi fruntea şi respiraţia.În imnul meu îi laud pe toţi muncitorii negri, pe ţărani, pescariPe păstori, pe toţi cei care participă la marelecor al recoltelor.Fiindcă ei nu se mulţumesc doar a mulge, a mânà asinul şicămila, ori a căra saci la basculă;Eu cânt tinereţea care nu se mulţumeşte să culeagă onoruri şipoeme în vuietul arenelor.Da, te voi cânta în ritmul meu de argint, în ritmul şoldurilor talestrălucind indigoPe tine, Vigurosule negru, asemenea palmierului zvelt frumosîn întreceriDar şi pe tine mai frumosule cu mâinile de muncă, plugaruleşiroind de sudoareMai frumos decât strălucitorul brăzdar!Învaţă-mă imnurile muncii şoptindu-lecu vocea ta de aur verde.Iată-i pe cei care, fără-ncetare, umplu hambarele şi caseleRidicând pătule, revigorând izvoarele şi flota de pirogi, reînviindturmele sub vântul Harmattan-ului.O, voi, toţi, fraţi ai mei, vă laud sângele aprins, muncile pentrucei albi şi bucuriile voastre negreVă cânt pentru că trebuie să cânt!Da, cânt flamura Africii şi forţele-i esenţiale.Ascultaţi şi priviţi! Alizeele au tăcut.Cu dintele deşertului peste ţară s-a ridicat Harmattan-ul
Change language