provocând pagube importante, deşi nu chiar atât de mari pe cât a fost panicapopulaţiei. De joi nu s-a mai produs nici un bombardament. GeneralulAntonescu a vizitat oraşul şi văzând exodul populaţiei, ca s-o încurajeze, apublicat un comunicat local în care spunea că „a dat ordin ca nici o bombă sănu mai cadă asupra Constanţei”. Se pare că ordinul se adresa mai ales bazeide aviaţie de la Mamaia, care după aceea a intrat în funcţiune.De la gară, am plecat cu T. spre casa Dauş. Ea vrea să se ducă la Curteade Argeş, la staţiunea pomicolă, unde a lucrat cu Iuri nişte planşe pentruMinisterul Agriculturii şi unde ar putea să stea şi în vara asta. Am condus-opână la naşii ei, şi bătrânii ne-au reţinut la masă. Era o căldură înăbuşitoare.Ca să văd interiorul lor, de boernaşi moldoveni ce-şi ţin rangul, d-na D. a închistoate uşile şi ferestrele camuflate bine (spuneau că au casa sub „observaţie”)şi au aprins două lămpi mici de birou, acoperite şi acelea cu câte o basmaneagră. Ne sufocam ca la Ecuator. După masă, am trecut iarăşi în birou,unde s-au stins toate lămpile şi s-a deschis uşa de la balcon, ca să intre aer.Vorbeam prin întuneric, şi nu vedeam decât jarul ţigărilor care se mişcau prinodaie. Soţii Dauş sunt foarte speriaţi, la vârsta lor un război le mai trebuia, cubombardamente, evacuări, mizerii de tot felul. La 10.30 l-am luat pe Chippssă-l găzduiesc la mine şi am plecat. Tania a rămas să doarmă acolo.Era tare frumoasă, aseară. Păcat că nu îndrăznesc să rup zăgazurile şisă dau drumul apelor inimii să se prăvale spre ea. Este prima femeie pe caream înţeles-o greu, sau încă n-am înţeles-o, şi de care mi-e teamă. În sufletulei e ceva ciudat, un amestec de rafinament şi perfidie, cu o doză puternicăde camaraderie şi poezie, încrucişarea de rase existentă în sângele ei, cureminiscenţe ale unei ascendenţe aristocratice, au creat o figură femininăorgolioasă şi tandră rătăcită în acest Bucureşti balcanic, ca o prinţesă exilatăîntr-un mediu pe care e nevoită să-l accepte, deşi aspiraţiile ei sunt altele. Credcă s-a căsătorit cu C. dintr-un calcul şi cred că între ei n-au existat raporturiintime. Iuri a luat-o dintr-o generozitate rusească, s-o ocrotească, s-o îndrume,s-o ajute şi s-o lanseze în artă, suportându-i toate capriciile, necerându-inimic în schimb. De altfel, T., ca o femeie frumoasă şi tânără, consideră cătrebuie să i se dea totul, fără ca ea să ofere nimic. Aseară, stăteam amândoi,unul lângă altul, la biroul lui Dauş, căci voia să-mi dea câteva indicaţii înaintede plecarea ei din Bucureşti. Luasem o bucată de hârtie şi scriam punct cupunct cele ce-mi dicta ea. Lampa mică de pe birou îi aşternea pe faţă reflexeprinciare. De undeva, din întunericul odăii, bătrânii D. tăceau şi se uitau lanoi, admirându-ne ca pe nişte copii ai lor. Poate se gândeau că am face obună pereche, mai ales că ei nu-l prea au la inimă pe „beţivul” de C. Pentrumine însă T. e încă plină de necunoscute.Aceeaşi zi,ora 11 searaDeşi plouă, astă seară Bucureştiul a înghiţit peste osută de bombe ruseşti. Atacul s-a desfăşurat exactcum scrie la carte: pe înserate (nu ziua, nici noaptea),profitând de un cer înnourat şi după două zile de liniştecompletă. Mă aflam tocmai la etajul XII al blocului Ferekide, la Marioara, consoartalui Horia Agarici, unde mă dusesem să-i cer o fotografie pentru articolulpe care l-am scris pentru Vremea. Alarma m-a surprins acolo. Fără să vreau,am avut prilejul să cunosc şi eu atmosfera din adăposturile bucureştene întimpul alarmelor. Aşa zisele „adăposturi”, căci în realitate nu sunt decât co-Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>47
idoarele de la subsolurile întâi şi doi, unde se îngrămădeşte populaţia celordouăsprezece etaje locuite. Oameni de tot felul, de la generali în rezervă,până la servitoare, coboară la subsol şi stau unii lângă alţii, înfrăţiţi pentruo clipă de spaima generală. Majoritatea o constituiau femeile. Croitorese,prinţese decăzute, artiste bătrâne, stafidite, cu ticvuri de aristocrate, fete cuprofesiuni dubioase, adolescente superbe, tot ce trăieşte într-un bloc, fără săse vadă niciodată în ansamblu, de la murdării până la purităţi, de la sărăciepână la bogăţie, întâlneşti la subsol în timpul unei alarme. Nici o legătură cuexteriorul; parcă am fi în fundul pământului; ecoul surd al bubuitului bombelorajunge până aici, dar nimeni nu poate preciza cât de aproape sau de departecad ele. Numai în momentul când pereţii s-ar zgudui şi s-ar prăbuşi, ne-amda seama că pârjolul e chiar deasupra noastră. După aproape două ceasuripetrecute acolo, aerul devenise irespirabil. Un doctor militar, în uniformă,rătăcit pe acolo, se răstea la cei care coborâseră din apartamente cu câiniide lux; eu aveam un pekinez în braţe, căţelul lui Horia, dar acesta era atâtde simpatic, făcea nişte ochi aşa de mari şi părea atât de intrigat de tot cese petrecea în jur, încât colonelul s-a mulţumit să-i arunce o privire şi chiarsă-i zâmbească pe sub mustaţă. Lumea se înghesuie, se agită, când într-oparte, când în alta, ca într-un tunel. Mai târziu, ne-am retras într-o camerăde la subsolul întâi, la o prietenă a Marioarei, unde am stins lumina şi amdeschis o ferestruică, să respirăm puţin aer. Afară, prin întuneric, se auzeaudoar paşii sergenţilor care păzeau strada pustie. Din timp în timp mai cădeacâte o bombă, undeva, departe, stârnind panică la subsol. La 10.30 am ieşitşi oraşul mi s-a părut aproape altul, ca şi când nu l-aş fi văzut de mult. Trecuseprintr-o mare încercare, de groază şi nelinişte, şi acum răsufla uşurat.Bombele nu căzuseră în centru, de fapt nu se ştie unde căzuseră anume. Pebulevard, lumea, întârziată, grăbea spre case. În mod excepţional, astă searăcirculaţia s-a prelungit peste ora reglementară.A doua zi,dimineaţaCe ironie! Cele „peste o sută de bombe” pe care uniise lăudau că le-au numărat aseară, nu au fost decâtnouă, dintre care numai una a explodat, lângă laculTei. Bubuiturile de aseară erau ale tunurilor antiaeriene,iar exploziile erau ale rachetelor aruncate în aer, deasupra oraşului. Cine aavut norocul să-l vadă (ai mei acasă) spune că a fost un spectacol de toatăfrumuseţea. Eu, din al doilea subsol al blocului Ferekide n-am văzut decât…stele verzi, sau nici atât.Şi de data asta, aviaţia inamică s-a făcut de baftă. Un raid asupra Bucureştiului,soldat cu nouă bombe, dintre care opt oarbe şi una inofensivă,căzută lângă lac! Panica a fost însă mare. Efectul psihologic?Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>483 <strong>iulie</strong> Moscova şi Londra au anunţat astăzi că Bucureştiul a fostbombardat în „mod groaznic” şi toate obiectivele militaredistruse. Au fost de asemenea bombardate Constanţa (carepentru Moscova e ca şi ştearsă de pe faţa pământului) şi Ploieşti. În realitate,la Constanţa n-a mai căzut nici o bombă de joia trecută, Ploieştiul n-a văzutnici un avion străin până acum, iar la Bucureşti ultimul bombardament a fost
- Page 2 and 3: Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5: SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7: editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9: poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11: * * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13: IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15: Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17: în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19: în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21: Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23: Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25: CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27: OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29: prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31: Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33: viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35: crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37: - Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39: publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41: Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43: Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45: memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47: asta este şi drama ţării mele, a
- Page 50 and 51: formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117:
dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119:
participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121:
situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123:
Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126:
Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128:
mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130:
se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132:
la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134:
(…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136:
Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138:
cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140:
Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142:
priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144:
Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146:
VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148:
Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150:
Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152:
Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154:
Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156:
Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160:
cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164:
de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166:
Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168:
În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170:
Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş