asta este şi drama ţării mele, ar fi o blasfemie să fac vreo deosebire. Iată dece, de câtva timp mă simt depărtat de suferinţele ce mă chinuiau altă dată,în schimb sufăr şi mă doare când mă gândesc că ţara mea trece prin suferinţeşi dureri cumplite, cum au fost cele din decursul ultimului an, cum suntcele din prezent. Dar Dumnezeu e mare, am încredere în sfânta şi dreaptalui judecată.Seri de vară,1941Viaţa de noapte a oraşului stagnează. Teatrele, cinematografele,resturantele trag obloanele de cum se înserează,bulevardele devin pustii de la ora 9 în sus. Oameniiar vrea parcă să mai întârzie, îi vezi cum încetinescpaşii, dar deodată se retrag toţi, dispar ca la un semnal nevăzut şi străzilerămân goale. Unde se duc, cu cine se însoţesc, bărbaţii, femeile acestea înfuste subţiri de vară, ce fac în bârlogurile lor ferecate – e un mister. Luminilese sting, larma încetează, Bucureştiul capătă aspectul unei uriaşe macheterămasă în întuneric după ce fusese expusă o zi întreagă sub proiectoarelesolare. Chiar cu autorizaţia de circulaţie în timpul nopţii în buzunar, mă întorcîn fiecare seară acasă destul de devreme, târând după mine nostalgia serilorşi nopţilor când localurile, parcurile, bulevardele ne primeau în braţele lor cumărinimie şi ne făceau veseli şi fericiţi până în zori. Acum, nici prieteni binedispuşi, nici chefuri cu halbe sau cu şpriţuri de la gheaţă, nici dimineţi prelungitela o masă de cafenea, nici euforice plimbări pe sub castanii înfloriţi.Regim de abstinenţă pe toate liniile!Paşii mă duc instinctiv pe strada Masaryk, mă pomenesc fără să-mi dauseama la poarta, deschisă permanent, de la nr. 27, şi iată-mă în curtea largă,pavată cu pietre cubice, în fundul căreia se zăreşte faţada albă a casei, ca unmic templu retras într-un minunat colţ de linişte şi de verdeaţă. Cei trei plopiînalţi ce străjuiesc intrarea în curte a doua mă salută, bucuroşi, gudurându-şiuşor vârfurile în văzduhul încărcat de miresme, grădina cu cei câţiva copacifalnici din dreapta mă întâmpină cu răcoarea ei plăcută, dându-mi senzaţiacă păşesc într-o catedrală de vegetaţie, unde stelele sclipesc ca nişte făcliipe bolta somptuoasă care parcă surâde către lumea de jos. Pe scări, în prag,aşezaţi într-un jilţ, d-na M. patronează, ca în fiecare seară, micile colocvii încursul cărora se face rezumatul zilei care a trecut şi al evenimentelor maiimportante. Din cauza restricţiilor de circulaţie, dânsa vine de asemenea devremeacasă, scurtând partidele de poker la diverse cucoane care o „jumulesc“regulat. („Astă seară iar m-au jumulit, domnule Martinescu!”) şi se consoleazăîn sânul „familiei”. Aceasta se compune din domnul Mitică, fratele, pensionar(cel mai mare dintre fraţii Vasilescu, căruia sora lui, doamna Olga, i-a dat unapartament în curte, după moartea Profesorului), cucoana Zoe, cumnata,Sandu, nepotul, la care, în aceste seri, se adaugă Ionel, băiatul bucătăresei,o haimana care pleacă de acasă dimineaţa şi se întoarce seara cu sacul plinde noutăţi. „Haide domnu’ Martinescu, poftim la congres!…” mă strigă toţi decum mă văd apropiindu-mă de casă. „Congresul” ţine cam un ceas, până pela 11, pe treptele de la intrare. Dl. Mitică e cam tare de urechi şi de multe oriînţelege pe dos cele ce-i spui, coana Zoe e mereu necăjită că „nu ştie ce sămai gătească mâine”, iar Sandu, aviator în rezervă, explică totdeauna câteavioane „au venit” astăzi, la ce înălţime zburau, ce tipuri erau, ce fel de bombeaveau etc. Dacă ziua a fost săracă în evenimente şi nu au ce comenta, d-naEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>45
Olga ne povesteşte ultimul capitol din Thackeray, pe care o citeşte de vreosăptămână, iar Ionel face rezumatul ultimei piese radiofonice pentru soldaţiauzită la radio-ul unui automobil parcat la ei în pasaj. Şi, după ce-am pusastfel lumea la cale, iar noi ne-am pus la curent cu ultimele ştiri ale zilei, neretragem liniştiţi, fiecare în camera sa, fiecare cu visurile şi singurătăţile lui.Nopţile de război în Bucureşti seamănă cu nişte nopţi de captivitate, goale,stupide, inutile – singura lor frumuseţe fiind cerul înstelat, care se vede binedin cauza camuflajului, şi singura plăcere liniştea adâncă în care se cufundăoraşul.A trecut şi 29 iunie, fără mult aşteptata mare sărbătoare a30 iunie realipirii Basarabiei. Se spera că la împlinirea unui an dela „cedare”, să se înfăptuiască reîncorporarea provinciei învechile graniţe ale ţării. Până în prezent, evenimentele de pefronturile de luptă n-au permis realizarea acestui act. Războiule înverşunat în Polonia, unde armatele naziste au distrus în primele opt zilede la declanşarea ostilităţilor peste patru mii de avioane inamice, peste douămii care de luptă şi au făcut peste patruzeci de mii de prizonieri. Ruşii atacăşi se luptă cu dârzenie, dar maşina de război germană nu poate fi oprită îndezlănţuirea ei. În Marea Neagră a fost scufundat distrugătorul „Moscova”şi numeroase avioane ce încercau să bombardeze Constanţa au fost doborâte.La Bucureşti, în ultimele trei zile, s-au sunat numai două alarme, decâte un ceas fiecare, fără să se vadă însă nici un avion sovietic. În afară debombardamentul de la 26 iunie – patru morţi, doisprezeze răniţi, şase imobileavariate şi paisprezece bombe lansate (după comunicatul oficial) – nu s-a maiîntâmplat nimic deosebit. Ceea ce înseamnă că aviaţia rusească nu poatesă pătrundă până aici.Încep căldurile. Luna nouă creşte pe cer şi caisele dau în copt. Din păcate,unul din caişi s-a rupt azi noapte din cauza greutăţii fructelor. Avea, într-adevăr,mai multe caise decât frunze, ramurile stăteau aplecate până la pământ,împovărate de atâta rod. Azi noapte s-a despicat în două, l-am auzit cum apârâit, dar nu credeam să se rupă aşa, ca trăznit. E chiar în dreptul ferestreimele, dimineaţa când m-am sculat am văzut, cu durere, dezastrul. Câtevacăldări de caise pârguite s-au dus pe apa sâmbetei, iar pomul e o ruină. Azidimineaţă m-am îmbrăcat şi m-am dus repede să pun proptele la ceilalţi doi,să nu se rupă şi ei, căci sunt la fel de încărcaţi.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>461 <strong>iulie</strong>, marţi Ieri m-am întâlnit în Gara de Nord cu soţii Bănică, dela Constanţa. Se duceau spre Câmpulung şi, deşiaveau şase ore de aşteptat între două trenuri, Silvian-a vrut să iasă din gară de teama vreunei alarme. Erau amândoi speriaţi debombardamente şi mi-au povestit ce a fost la Constanţa. Luni dimineaţa, adoua zi după declanşarea războiului, oraşul a fost bombardat din aer şi de pemare, şi lumea a început să fugă, care cu ce putea, spre satele din judeţ. Erao panică şi o învălmăşeală nemaipomenită. Familii întregi părăseau caselecu câte un cufăraş, o bocceluţă sau o servietă, pe jos, în căruţe, în maşini,umplând şoselele ce ieşeau din oraş. S-au semnalat câteva raiduri inamice,
- Page 2 and 3: Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5: SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7: editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9: poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11: * * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13: IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15: Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17: în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19: în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21: Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23: Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25: CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27: OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29: prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31: Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33: viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35: crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37: - Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39: publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41: Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43: Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45: memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 48 and 49: provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51: formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117:
dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119:
participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121:
situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123:
Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126:
Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128:
mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130:
se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132:
la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134:
(…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136:
Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138:
cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140:
Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142:
priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144:
Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146:
VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148:
Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150:
Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152:
Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154:
Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156:
Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160:
cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164:
de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166:
Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168:
În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170:
Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş