Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

Şi în secunda următoareSă apară tot elJune imberb lansat gloriosÎn cucerirea guvernantei aflate-n ziliberăNici statuile nu sunt mereu la felIatăClipa în care a îngheţat istoriaDevine instantaneuCând socluCând fundaţieCând loc golDe ce mă mai mir atunciDacă barba mea albă de-acumE înlocuită bruscDe obrazul plin de coşuriAl adolescentului care eramHotărât când iubeam o fată intangibilăŞi nebăgând-o în seamă tocmai peaceeaCare mă doreaPoate că din cauza astaAm rămas toată viaţa asincronCu propria mea povesteAleile sunt plineŞi de adolescenţi umbroşiCare experimentează asiduuGreşelile părinţilorVeşnic aceleaşiNici ei nu fac excepţieIată-i la rândul lorSprijiniţi în bastoaneCăutându-şi moarteaLa fel ca şi mineMartorul mut şi posacAl acestei perpetue degringoladeDeasupraMereu impasibilSoarele ca un ochi de viţelLa poarta abatoruluiBlues întârziatŞtii HarryÎn arşiţa nopţiiNu se mai întâmplă nimicÎn afară de paşii umbroşiAi degetelor năucind pianeJimmy e mortJanice la felBrian Jones lipseşteDe la întâlnirea cu Sfântul DuhSlim doarme în nisipurimişcătoareIar Ray lâncezeşte în ce-a mairămasDin Cartierul FrancezO iau cu Morrison printre gunoaieHey JoA mai crăpat cineva pe aiciNu se vede decât MilesCu trompeta lui plină de şobolaniÎntre doi gardieni de ospiciuE-atât de târziuÎntre secundeÎncât timpanulÎmi ţiuie deja a moarteIar ochii străpunşi de andreleAi idolului woodooţipă a primejdieZi-i HarryBlues de menestrelSunt ultimul menestrelDe care s-a rătăcit totulPrieteni limbă iubiri ţarăNu mai am nimicÎn afară de larma asta amarăDin care se distingDoar accente ciudateMi se spune că-mi dăruiescBa nu greşitCă îmi joc viaţa la zaruriPentru că nu-mi pasă de eaDecât în sezonul ploilor musoniceDar toate astea nu auNici un fel de importanţăCâtă vreme suntem cu toţiiStrăbătuţi de păsări de pradăEx Ponto nr.3, 200621