Într-o perioadă în care Biserica ortodoxă era asaltată de învăţături eterodoxe,pretutindeni unde călătorea patriarhul Dositei se preocupa de întărireaOrtodoxiei şi de promovarea literaturii teologice polemice greceşti. Astfel aprocedat mai ales în Ţările Române, datorită multelor călătorii şi lungilor saleşederi, şi unde, într-adevăr, a ajuns să patroneze viaţa bisericească a acestoraşi, mai ales, cultura greacă.Prin patronarea vieţii bisericeşti din Ţările Române şi prin tipărirea înacestea a unor lucrări teologice greceşti de combatere a învăţăturii BisericiiCatolice, îndeosebi, dar şi a doctrinei Bisericii Calvine, patriarhul Dositei afost, cert, unul din marii apărători ai învăţăturii de credinţă creştină ortodoxă atuturor ortodocşilor şi, mai ales, a românilor, într-o perioadă în care ortodocşiidin Transilvania erau asaltaţi de iezuiţi şi presaţi de insistenţele şi promisiunileCurţii catolice din Viena. De fapt, patriarhul Dositei a fost cel care, la nivelpanortodox, a condus contrareacţia ortodoxă la contrareforma catolică, laprozelitismul catolic şi protestant, chiar din capitalele celor două Ţări Române,în ultimile trei decenii ale secolului al XVII-lea şi în primii ani ai veaculuiurmător. Cert, patriarhul Dositei a putut să conducă contrareacţia ortodoxăîntrucât era un bun cunoscător al Istoriei Bisericii, al Sfinţilor Părinţi, dar şi alfilozofiei aristoteliciene şi al lui Toma d’Aquino 5 , pe de o parte, şi pe de alta,datorită mediului cărturăresc favorabil din Ţările Române şi, mai ales, graţiegenerozităţii domnitorilor, ierarhilor şi locuitorilor acestora. Aşa că, pe bunădreptate, mai târziu, Radu Greceanu scria despre patriarhul Dositei că «austătut mare om şi învăţat foarte, au păstorit turma pravoslavi ca un vrednicpăstor, lumină multă şi biséricii lui Hristos au fost, ştiut de monarşi şi domnimari, toţi ereticii şi câţi era împotrivnici pravoslavii să temea dă el, că putéremare şi tare avea şi la cuvânt şi la scris …» 6 .Patriarhul Dositei a fost şi cel care a promovat, cu zel, limba greacă şi atutelat cultura greacă în Ţările Române, prin înfiinţarea de şcoli şi tipografiigreceşti şi tipărirea de lucrări în acestea. Insă mai puţin cunoscut este faptulcă patriarhul Dositei a contribuit la însăşi înfiinţarea Academiei Domneşti saua Academiei Greceşti de la Bucureşti - cum mai era numită - un alt vectoral elenismului şi al limbii greceşti. Fiindcă patriarhul ierusalimitean, Dositei,a fost cel care a stăruit pe lângă Constantin Brâncoveanu şi Stolnicul ConstantinCantacuzino să o înfiinţeze. In plus, nu este deloc întâmplător căAcademia Domnească a funcţionat într-o mănăstire închinată Locurilor Sfintede la Ierusalim, şi anume, mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti. După cumnu este întâmplător că, în 1707, după adormirea în Domnul a patriarhuluiDositei, Constantin Brâncoveanu s-a adresat succesorului aceluia, patriarhulHrisant, pentru reorganizarea Academiei Domneşti de la Sfântul Sava, şi nupatriarhului ecumenic.Ierarhul ierusalimitean a procedat tot la fel şi în Moldova, unde, tot cumultă îndemânare, Dositei a ştiut să atragă pe domnitori, pe ierarhi şi peboierii elenişti, în acţiunea sa de cultivare a limbii greceşti şi de tipărire şide promovare a lucrărilor marilor teologi ortodocşi greci din epoca bizantinăşi postbizantină. În cele din urmă însă, promovarea limbii şi culturii greceştiavea să se adeverească benefică pentru români şi Biserica lor ortodoxă, înacţiunea acestora de dezrobire de slavonie şi de propăşire a limbii şi culturiiromâne. Acţiune pe care ierarhii din Ţările Române, contemporani patriarhuluiDositei, au dus-o cu succes.Pe durata patriarhatului lui Dositei, pe tronul mitropolitan al Ţării Româneştiau fost trei mitropoliţi, şi anume: Dionisie (24 <strong>iulie</strong> 1672-24 dec. 1672); VarlamEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>177
Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>(24 dec. 1672 - 26 apr. 1679) şi Teodosie (20 mai 1660 - înainte de 24 iunie1672; 26 aprilie 1679 - 27 ian. 1708).În persoana mitropolitului Teodosie 7 , patriarhul Dositei a avut un apropiatcolaborator pe tărâm bisericesc, mai ales, în acţiunea de contracarare aprozelitismului catolic în rândul românilor ortodocşi din Transilvania, dar şi încel cărturăresc, îndeosebi în cel al tipăriturilor. Colaborarea dintre cei doi leera facilitată, evident, şi de cunoaşterea limbii greceşti de către mitropolitulTeodosie, pe care o desăvârşise în timpul vieţuirii sale la Athos, unde s-anevoit «în asceză, îndelung răbdând, în linişte» 8 , cum scria Ioan Comnen înmai 1701, şi unde a fost şi pictat în 1683, la mănăstirea Ivirului 9 . Dar nu-i maipuţin adevărat că strânsa colaborare a patriarhului Dositei cu mitropolitul Teodosiese datora şi faptului că ierarhul român era omul Cantacuzinilor, adică,al domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu.La rândul său, mitropolitul Teodosie s-a folosit de prestigiul patriarhuluiDositei pentru apărarea Ortodoxiei româneşti, dar şi pentru propăşirea limbiiromâne. Bunăoară, una din cele două prefeţe ale Bibliei de la 1688 - ambele,în realitate, ale mitropolitului Teodosie - a fost atribuită de ierarhul Ţării Româneştipatriarhului Dositei al Ierusalimului. Mitropolitul Teodosie a procedatastfel pentru a da Bibliei româneşti mai multă autoritate, legitimitate şi circulaţieşi pentru a birui reticenţele adepţilor limbilor ‘sfinte’ de atunci.Pe plan bisericesc, patriarhul Dositei a sprijinit, cu desăvârşire, pe mitropolitulTeodosie în acţiunea sa de caterisire a episcopului Ilarion al EpiscopieiRâmnicului-Noul Severin (18 iunie 1693 - martie1705) şi în aceea de aducerepe tronul acelei episcopii a ieromonahului Antim Ivire<strong>anul</strong>, stareţul mănăstiriiSnagov.De precizat că sub jurisdicţia canonică a Episcopiei Râmnicului-Noul Severin,cu reşedinţa în Râmnicu Vâlcea, se aflau atunci cinci judeţe din dreaptaOltului: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Romanaţi şi Vâlcea. Episcopia era sufraganăMitropoliei Ungrovlahiei. De asemenea, de remarcat că «uneori unii dintretitularii ei - ai Episcopiei Râmnicului, n. n. - şi-au zis şi arhiepiscop’» 10 . (Apropo,oare n-a sosit timpul ca ierarhii eparhiei Râmnicului să fie înălţaţi la treaptade arhiepiscop, iar aceasta la rangul de arhiepiscopie? Cât ne priveşte, dejaîn 1990 am pledat, în scris, pentru cele de mai sus, şi am publicat în «buletinuloficial al Patriarhiei Române», revista «Biserica Ortodoxă Română» (nr.7-10/1990, p. 95-97), articolul «Ridicarea Episcopiei Râmnicului la treaptade arhiepiscopie»).Episcopul Ilarion a fost caterisit în martie 1705 de un sinod ţinut la Bucureştişi prezidat de patriarhul Dositei. Sinodul a fost convocat de către însuşidomnitorul Brâncoveanu. De altfel, în actul de caterisire al episcopului Ilarion seprecizează clar că sinodul din martie 1705 a fost convocat «din îndemnul preaînaltului şi prea luminatului stăpân şi domnitor al întregii Ungrovlahii, domnulIoan Constantin Basarab Voevod» 11 . Cu alte cuvinte, cel care guverna Bisericadin Ţările Române, în perioada stăpânirii otomane, era, în realitate, domnitorul.Cu atât mai mult când domnitorul era autoritate unanim recunoscută şi sebucura şi de o lungă domnie, ca în cazul lui Constantin Brâncoveanu. Încât,cu multă justeţe, unul din marii canonişti actuali ai Bisericii Ortodoxe scrie căîn perioada otomană «aşa zisa jurisdicţie a Patriarhului de Constantinopol s-aredus, de fapt, doar la recunoaşterea formală a Întâistătătorilor (Mitropoliţilor)Bisericilor Române - aleşi de Soborul mixt al Ţării (clerici şi mireni), prezidatde Domnitor - şi la primirea de daruri şi arginţi pentru a-şi plăti tributul cătrePoartă, pentru care scop şi-a revendicat şi dreptul exclusiv de a sfinţi Sfântul178
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73:
Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75:
IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77:
Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79:
imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81:
Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83:
invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85:
vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87:
Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89:
validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91:
versions, even those which contain
- Page 92 and 93:
tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95:
ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117:
dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119:
participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121:
situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123:
Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126:
Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128:
mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130:
se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132:
la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182: production about the ‘internation
- Page 183: Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194: Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196: al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198: 41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200: o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202: Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204: Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206: să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208: sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210: în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212: Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214: Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216: Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218: Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş