istoria creştinismuluiPr. Prof. Dr. IOAN DURĂBruxellesPatriarhul Dositei al Ierusalimului (1669-1707)şi ierarhii Râmnicului, Ilarion şiAntim Ivire<strong>anul</strong>Unul din marii patriarhi ai Bisericii Ortodoxe din secolul al XVII-lea a fostDositei al Ierusalimului (1669-1707), cel care a avut, de fapt, reşedinţasa patriarhală şi în Ţările Române, mai exact, la Bucureşti şi la Iaşi, datăfiind şederea sa îndelungată pe pământul românesc 1 .Dositei a venit pentru prima dată în Ţările Române în 1663, ca arhidiacon,însoţindu-l pe patriarhul Nectarie al Ierusalimului (1661-1669).În luna octombrie a <strong>anul</strong>ui 1663, Dositei ajungea la Iaşi, unde avea sărămână alături de patriarhul său, timp de şase luni, la mănăstirea Galata,metohul Patriarhiei Ierusalimului. La Iaşi, Dositei a cunoscut pe episcopulde atunci al Rom<strong>anul</strong>ui, Dosoftei (martie 1660-<strong>iulie</strong> 1671), cu care s-aîmprietenit şi cu care a colaborat strâns mai ales când primul a ajunspatriarh iar al doilea mitropolit al Moldovei (<strong>iulie</strong> 1671-febr./martie 1674;mai 1675 - sept./oct.1686).Din capitala Moldovei, Dositei a însoţit pe patriarhul Nectarie în capitalaŢării Româneşti, Bucureşti, unde au ajuns în aprilie 1664. La Bucureşti,Dositei şi patriarhul Nectarie au rămas până în luna <strong>septembrie</strong> 1664.Prin urmare, Dositei a rămas atunci în Moldova şi în Ţara Româneascăaproximativ unsprezece luni, timp în care a cunoscut, de aproape, stareavieţii politice, bisericeşti şi religioase din cele două ţări şi oamenii ei deseamă.Ajuns în Adrianopol, în februarie 1665, patriarhul Nectarie a trimispe arhidiaconul Dositei în Ţările Române, cu misiunea de a strângeajutoare băneşti pentru Patriarhia Ierusalimului, împovărată de dări. Dedata aceasta, Dositei era trimis în Ţările Române ca exarh al PatriarhieiIerusalimului. Pentru că deja, în mai 1665, să-l aflăm pe Dositei în drumspre Constantinopol, cu milosteniile adunate în Ţara Românească şi înMoldova.De la Constantinopol, Dositei şi patriarhul Nectarie au plecat la Ierusalim,unde la 26 <strong>septembrie</strong> 1666, Dositei a fost sfinţit mitropolit alCezareei Palestinei.În luna mai a <strong>anul</strong>ui următor, 1667, patriarhul Nectarie îl retrimitea pemitropolitul - de această dată - Dositei în Moldova, tot în calitatea de exarhşi tot cu misiunea de a strânge milostenii pentru Patriarhia Ierusalimului.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>175
Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>Dar peripeţiile avute în cursul călătoriei l-au împiedicat pe mitropolitul Dositeisă mai ajungă în Moldova.Demisia patriarhului Nectarie a făcut ca la 23 ianuarie 1669 să-i urmezeca succesor pe tronul Ierusalimului chiar Dositei. Ca patriarh, Dositei aveasă vină de nouă ori în ţările Române, unde avea să petreacă mult timp alpatriarhatului său.Prima călătorie a lui Dositei în Ţările Române, ca patriarh, a efectuat-ola începutul <strong>anul</strong>ui 1670. Deja, în februarie 1670, Dositei se afla în Ţara Românească,iar în vara aceluiaşi an în Moldova.Ultima călătorie în Ţările Române patriarhul Dositei a săvârşit-o în 1704,şi pe care le părăsea - de data aceasta pentru totdeauna - la începutul primăverii<strong>anul</strong>ui 1705.Dositei, ca patriarh al Ierusalimului, a fost de nouă ori în Ţara Românească(1670; 1673; 1677-1678; 1680; 1686-1687; 1692-1693; 1697-1698;1702;1704-1705) şi de şapte ori în Moldova (nu a fost în 1697-1698 şi în1702). În total, aşadar, dacă adăugăm şi cele două şederi ale lui Dositei înŢările Române pe când nu era patriarh, el a fost în Ţara Românească de unsprezeceori, iar în Moldova de nouă ori. Cu remarca că patru din călătoriileîntreprinse de Dositei, ca patriarh, în Ţara Românească, au fost efectuate întimpul domnitorului Constantin Brâncoveanu.Ceea ce l-a determinat pe Dositei să vină de atâtea ori în Ţările Românea fost, evident, starea extrem de grea financiară în care se afla PatriarhiaIerusalimului - peste 100.000 de groşi datorie în momentul urcării sale petronul patriarhal - dar şi dărnicia domnitorilor, boierilor şi locuitorilor acestorapentru Locurile Sfinte. Intr-adevăr, după fiecare călătorie în Ţările Române,patriarhul Dositei se întorcea la Ierusalim, cu bani, mănăstiri şi schituri închinatepatriarhiei sale, cărţi tipărite, obiecte sfinte, etc. Aşa încât, fără ajutoareleŢărilor Române, Patriarhia Ierusalimului nu ar mai fi putut exista în a douajumătate a secolului al XVII-lea.Dărnicia domnitorilor din Ţările Române s-a manifestat, cum este cunoscut,faţă de toate patriarhatele ortodoxe din Orient şi Locurile Sfinte aleBisericii ortodoxe (Ierusalim, Muntele Athos, Sinai, Patmos, etc.), ca urmarea căderii Bizanţului în 1453 2 . Domnitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei audevenit ocrotitorii Bisericii Ortodoxe, îndeosebi a celei greceşti, asemeneaîmpăraţilor bizantini de odinioară.Poziţia de binefăcători ai Bisericii ortodoxe deţinută de către domnitoriiŢării Româneşti şi ai Moldovei le dădea posibilitatea, dar şi răspunderea înacelaşi timp, să se preocupe de păstrarea unităţii ortodoxe, rol pe care şi l-auîndeplinit mai ales în secolul al XVII-lea. În această privinţă să amintim deSinodul de la Iaşi, din 1642, prezidat de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653),precum şi de contribuţia majoră a domnitorului Constantin Brâncoveanu înaplanarea disputei între Patriarhia Ierusalimului şi mănăstirea Sfânta Ecaterinadin Sinai 3 .Patronajul domnitorilor români asupra patriarhatelor ortodoxe greceşti s-aexersat exclusiv până în 1681, când Ţarul Rusiei, urmare păcii de la Radzin,din acel an, «primi dreptul de ocrotire asupra Bisericilor ortodoxe din Imperiu» 4din partea Porţii. Drept pe care îl va şi exercita, din 1682, Ţarul Petru cel Mare(1682-1725). Chiar dacă Ţările Române au continuat şi după 1681 - până la1864 - să sprijine, în diverse forme - mai ales, băneşti şi închinări de mănăstirişi schituri - patriarhiile ortodoxe din Constantinopol, Alexandria şi Ierusalim şiLocurile Sfinte ale Ortodoxiei, aflate sub jurisdicţia lor canonică.176
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73:
Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75:
IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77:
Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79:
imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81:
Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83:
invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85:
vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87:
Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89:
validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91:
versions, even those which contain
- Page 92 and 93:
tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95:
ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117:
dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119:
participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121:
situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123:
Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126:
Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128:
mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130:
se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181: production about the ‘internation
- Page 185 and 186: Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194: Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196: al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198: 41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200: o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202: Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204: Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206: să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208: sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210: în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212: Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214: Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216: Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218: Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş