Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

More documents

Recommendations

Info

esimte aceeaşi nevoie interioară, ca şi în Occident, de a trece de la imitaţie– a reprezenta realist, la simulare – a substitui realitatea.Ceva se pierde, ceva se câştigă:... Producţia realităţiiTeza lui Andrei Siniavsky 17 din eseul despre utopia realizată este aceeacă, pornind de la ipoteza marxistă conform căreia filosofii se iroseau încercândsă explice lumea, menirea lor fiind de a o reorganiza, Revoluţia dinOctombrie a funcţionat ca o „mare explicare a lumii” şi o realizare „practică”a himerelor ruse. Extinzând, pe plan european, această tendinţă de după aldoilea război mondial, se constată că s-a ajuns la o „pierdere a sensului înistorie”, umanitatea găsindu-şi un nou scop: „utopia realizată” sau, în cuvintelelui Siniavsky, „conştiinţa determină fiinţa, ideologia determină politica, politicadetermină economia.” 18Pentru Michail Epstein, această tendinţă ţine exclusiv de caracterul „simulativ,nominativ şi himeric” al civilizaţiei ruse, care se descrie prin eticheteplauzibile. Astfel de asumări ale unor realităţi neverosimile sunt şi creştinareaRusiei la cererea prinţului Vladimir, reformele lui Petru cel Mare (Universitatea,Academia – ca forme fără fond), construirea oraşului Sankt Petersburg, şi,bineînţeles, satele Potemkin.Caracterul „simulativ” se amplifică după revoluţia bolşevică (’30 – ’50), iarproiecte ca planul hidroelectric făcut de Stalin pentru Nipru, planul lui Hrusciovpentru desţelenirea Siberiei, autobiografiile lui Brejnev sau Subbotniki (hiperevenimentede celebrare a muncii) aduc un suflu atât de viu asupra ruşilorîncât sunt asumate ca măsuri ale realităţii. Într-o „societate a deficitului”, încomparaţie cu numele, obiectele însele sunt în declin. Marxismul este o formătotalitară de a concretiza supremaţia ideii care crează lumea după chipul şiasemănarea sa.Pentru Andrei Siniavsky, Rusia este un vis care se realizează, „o utopieştiintific organizată”. Lumea rusă îşi comunică propria raţionalitate astfel încâtomul să se înscrie benevol în acest proces generat de ficţiune. Tocmai deaceea, explică el, Revoluţia se petrece în Rusia, nu în ţările avansat industrializate,unde proletariatul era majoritar.Istoria civilizaţiei sovietice oferă o serie nesfârşită de exemple care aratăcum trebuie să fii ca să corespunzi ideii.Michail Epstein consideră că există două moduri cultural asumate de aproduce realitatea – „ideocraţia” în stil sovietic (cu fundament marxist) sau„psiho-sinteza” în stil american, cu amendamentul că, spre deosebire depostmodernismul occidental, postmodernismul perioadei sovietice păstracâteva presupoziţii ale adevărului în spatele activităţilor simulative: categoriaplanului prevala, spectacularul fiind o celebrare a viitorului.Stepa HollywoodClişeele nu greşesc întotdeauna: „America e spaţiul în care fanteziile devinrealitate” este o afirmaţie foarte aproape de adevăr.Ca o curiozitate, este reţinut faptul că, în 1959, primul lucru pe care NikitaHrusciov îl vizitează în America, este Disneyland. „Gurile rele” (Epstein) spuncă a vrut să verifice dacă americanii au reuşit să reconstruiască o realitatemai bine decât ruşii.Suntem cu un pas mai aproape de o concluzie.Ex Ponto nr.3, 2006163
Un fenomen care pare pur occidental îşi dezvăluie afinitatea cu tradiţiaspirituală rusă.Pentru Siniavsky, fenomenul arhetipal al civilizaţiei sovietice este acelacă ea s-a celebrat în cele mai grandioase proiecte utopice din istoria omenirii.Ţine de un specific mentalitar impulsul simultan constructiv şi destructiv alunei culturi în care totul este deconstruit chiar în procesul construcţiei şi anxietateade a păstra o aparenţă care nu devine niciodată realitate. Ruşii suntstrăini atât practicii contemplative estice cât şi etosului vestic al organizăriilumii, recomandându-se cu câte un pic din amândouă.Ivan BaudrillardAtunci când se referă la zona rusă, conceptul de postmodernism vizează:simularea – „producerea realităţii ca o serie de copii plauzibile” (Baudrillard) încare modelele realităţii înlocuiesc realitatea, dispariţia metanaraţiunilor, abolireaopoziţiei înalt /jos – în favoarea unei culturi a mediocrităţii. Astfel, „originileşi sensurile” postmodernismului rus sunt mult mai vechi şi mai înrădăcinatedecât indică diagnoza lor contemporană. Oricât de riscantă ar fi o asemeneaafirmaţie, argumentele se acumulează în favoarea tezei că postmodernismuleste o urmare a aceleiaşi paradigme ideologice înrădăcinate în Rusia ca şirealismul socialist.BibliografieDetienne M, Vernant J-P, Vicleşugurile inteligenţei. Metis la greci, Ed. Symposion Bucureşti,1999.Editor Ellen E. Berry, Anessa Miller Pogacar, Re-Entering the Sign or Articulating New RussianCulture, The University of Michigan Press, Michigan, pp. 25 – 48.Epstein, Michail, After the Future, The Paradoxes of Postmodernism and Contemporary RussianCulture, Amherst, Massachusetts University Press, 1995.http://:www.straightdope.com/columns/031114.html+potemkin+villages|langţru.http://wikipedia.org/wiki/Potemkinţvillage+potemkin+villageslangţen|langţfr|langţro|langţru.Siniavsky, Andrei, Civilizaţia sovietică, cap. Utopia realizată.Zonoviev, Alexandr, Homo Sovieticus, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1991, pp. 13 – 15.Ex Ponto nr.3, 20061http://:en.wikipedia.org/wiki/Potemkinţvillage+potemkin+villages/langţen|langţfr|langţro|langţru.2http://www.straightdope.com/columns/031114.html+potemkin+villageslangţen|langţfr|langţro|langţru.3parafrazã dupã Detienne M, Vernant J-P, Vicleşugurile inteligenţei. Metis la greci, Ed. SymposionBucureşti 1999.4Marcel Detienne, Jean Pierre Vernant, Vicleşugurile inteligenţei, Metis la greci, Ed. Symposion,Bucureşti, 1999, p. 10.5Ibidem.6Marcel Detienne, Jean Pierre Vernant, Vicleşugurile inteligenţei, Metis la greci, Ed. Symposion,Bucureşti, 1999, p. 350.164
Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
Page 72 and 73:
Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
Page 74 and 75:
IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
Page 76 and 77:
Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
Page 78 and 79:
imagineMarin GherasimUn spirit inte
Page 80 and 81:
Retrospectivă la Muzeul Naţional
Page 82 and 83:
invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
Page 84 and 85:
vine din povestea lor. Or, noi avem
Page 86 and 87:
Paradoxically, the myth of the unfo
Page 88 and 89:
validate or invalidate the choices,
Page 90 and 91:
versions, even those which contain
Page 92 and 93:
tries to separate the editor’s do
Page 94 and 95:
ConclusionFrom the Platonic myth of
Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
Page 116 and 117:
dar cu apucături de satir. Lukrezz
Page 118 and 119:
participa direct la strălucirea su
Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
Page 169: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
Page 181 and 182: production about the ‘internation
Page 183 and 184: Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
Page 185 and 186: Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
Page 191 and 192: Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
Page 193 and 194: Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
Page 195 and 196: al XVII-lea - pentru a ne limita do
Page 197 and 198: 41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
Page 199 and 200: o imagine cuprinzătoare a contribu
Page 201 and 202: Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
Page 203 and 204: Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
Page 205 and 206: să devină fiinţe sociale, căci
Page 207 and 208: sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
Page 209 and 210: în biblioteci. Cronicarii literari
Page 211 and 212: Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
Page 213 and 214: Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
Page 215 and 216: Salonul Internaţional de carte „
Page 217 and 218: Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş
show all

Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?