Ecaterinei şi a suitei ei şi voinţa thimotică şi orgoliul rusesc al prinţului Potemkin.Nevoia lui de a poseda şi stăpâni, de a „ingera” metis, este înscrisă înpl<strong>anul</strong> devenirii.Întâlnirea dintre cei doi este întâlnirea zeului şarlatan cu filosoful. Între eiorice divergenţă este un indecidabil, singurul sfârşit posibil fiind alianţa.Dar care este modelul ideal al celui care, stăpân fiind pe o formă de metis,o „îmblânzeşte” cu „prudenţă”? „Pentru Aristotel, modelul fiinţei prudente (...)este politici<strong>anul</strong>, omul a cărui , individul a cărui acţiune îndreptată cătreun ţel trebuie să ţină seama întotdeauna de momentul oportun şi să ştie căse desfăşoară într-un domeniu al veşnicei instabilităţi” 9 . Ecaterina nu estenici ea o inocentă, politica ei o demonstrează peste măsură. Dar vicleşugurilela care recurge sunt „prudente”, urmarea fermă a unei chibzuinţe, şi lipsă aoricărei extravaganţe.De fapt, diferenţa între Potemkin şi Ecaterina este diferenţa dintre prudenţăşi abilitate - prin care se defineşte tipul uman al „pehliv<strong>anul</strong>ui” sau„ştrengarului”, „individul remarcat prin prestigiul neliniştitor al unei inteligenţeneasemuit de suple” 10 .Mai mult ca sigur, nici Ecaterina nici Potemkin nu gândeau în termenii mitologieigreceşti, dar nici dezbaterea în jurul categoriei de metis nu se opreştela discuţia unor filosofi greci ai secolului al <strong>IV</strong>-lea. În istoria inteligenţei, acesteconcepte au urmărit evoluţia gândirii apusene până în epoca modernă.Pâine şi circSatul Potemkin este, pentru „organizatori”, un truc. Iar scamatoria are, înorice dicţionar obiectiv, două definiţii, diametral opuse. A face o scamatorieînseamnă, pentru „spectatorii” care cred în magie, să arăţi ceva ce, în modmiraculos, se întâmplă în spaţiul realului, iar pentru cei care nu (mai) cred înmagie, să faci vizibile extraordinare fenomene inexistente.Panem et circem este un principiu verificat, astfel încât succesul său demasă nu ar trebui să mai fie o surpriză, şi totuşi...„... Mă autodenunţ” 11Istoria reţine cu bravadă înşelătoriile reuşite, multe din ele intrând înstructura cea mai intimă a miturilor naţionale – iar miturilor, aşa cum ştim,niciodată nu li s-a pretins doza de adevăr. Orice diversiune este legitimată deun cult al eroilor: copaci îmbrăcaţi în ostaşi, batălii în mlaştină, atacuri false,istoria românilor reţine o mulţime de asemenea episoade.De ce ar păstra însă, memoria colectivă o amintire aproape defăimătoare,precum un fals care nu aduce nici o victorie în câmp real, cum estecazul satelor Potemkin? De ce ar reţine o întâmplare dacă ea nici măcar nua existat? De ce orgoliul rusesc nu refuză acest episod jignitor, de vreme cetocmai orgoliul care caracterizează acest popor l-a făcut să născoceascăaceste sate? De ce amintirea aceasta este atât de puternică încât capătărădăcini frazeologice?(Auto)denunţul este o practică sovietică. Orice relatare poate să incrimineze,totul depinde de formulare. „Tot ce spui poate fi folosit împotriva ta”,sau...”Mecanismul dorinţelor mele este foarte rafinat construit. Imediat ce amînceput să mă gândesc la scrierea unui roman, arriere-pense-ul meu mi-aşoptit: de ce un roman? N-ar fi mai bine să scrii un denunţ? (...) ImportantEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>161
Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>162nu e conţinutul, ci numai faptul că raportul există” <strong>12</strong> se autodenunţă AlexandrZinoviev.E posibil ca legenda satelor Potemkin să fi rămas în memoria colectivătocmai pentru că ea vorbeşte despre vremurile în care înşelătoria încă maiera metis, şi nu înşelătorie de dragul înşelătoriei, despre vremuri în care serespecta distincţia categorială între oameni şi zei şi luptele pentru putere îşiaveau determinarea raţională. Despre vremuri în care metis era apanajulinteligenţei, iar falsul o strategie care urmărea interese nobile. Metis esteultima înşelăciune nobilă înaintea simulării.„Keep your powder dry” 13Michail Epstein, în celebrul său articol The Origins and Meaning ofRussian Postmodernism 14 porneşte de la presupoziţia lui Nikolai Berdiaevcă Rusia este prinsă între două mari sisteme spirituale: unul vestic, veninddinspre realitatea empirică, celălalt, estic, pretinzând că toate realităţile suntiluzorii. Vestul este marcat de catolicism şi protestantism, în sensul lor pozitiv,de prezenţă a zeului, dar această pozitivitate religioasă este permanentsubminată de diverse mişcări de opoziţie, de la romantism la existenţialism.Estul se recomandă prin „cea mai precisă intuiţie religioasă a Nimicului”, fiindo respingere a oricărei pozitivităţi. Rusia, în schimb, nu a ales, ci a combinatîntre ortodoxie şi comunism: aici materialismul eşuează în practică, iar idealismulîn teorie.Dicţionarul metaforelor reuşite„Sat Potemkin” este o expresie într-o continuă resemantizare: se foloseşteîn legătură cu practica autorităţilor sovietice de a duce vizitatorii străini numaiîn acele locuri care „dau bine” pentru politica externă, dar şi în legătură cualte state socialiste. „ este o poveste faimoasă din RepublicaPopulară Chineză care se referă la vizita unor străini, la începutul anilor ’70,într-o piaţă urbană tip sate Potemkin.” 15 Un alt exemplu este Oraşul Păcii –Gijeong-dong din Coreea de Nord – cunoscut în Coreea de Sud drept „OraşulPropagandei” – care nu are alţi locuitori în afara câtorva rezidenţi militari,astfel încât, din cele peste două sute de locuinţe comune, noaptea luminilese aprind în doar câteva, întotdeauna aceleaşi.Mai nou, în limbajul curent, expresia exprimă dezaprobarea, îndoialaextremă, sau depărtarea unui lucru de sensul său original. În termeni juridici,desemnează folosirea unui aspect minor ca făgaş de exonerare a unui faptcondamnabil, sau de evitare a unei decizii îndoielnice. 16Pierderea realităţiiÎn spatele scenografiei de mucava, ceva fundamental se deteriorează:principiul realităţii care, în marea tradiţie a gândirii occidentale face corespondenţaîntre conceptele culturale şi realitate.Secolul XX face sciziunea imposibil de depăşit: tehnica şi arta submineazăacest principiu prin distrugerea iluziei subiectiviste a naraţiunilor şi prindispariţia prejudecăţii autorităţii, din dorinţa de obiectivare, şi respinge iluziaprogresistă şi ştiinţifică a modernităţii de secol XIX. Teoriile realiste ale „modernismuluiînalt” îşi pierd credibilitatea, iar conceptul de realitate înceteazăsă mai funcţioneze, în favoarea producţiei realităţii.Se ajunge, într-un sincronism ad absurdum, ca, şi în spaţiul rus, sistemulde stimuli să fie cel care produce sensul realităţii (Baudrillard). Cultural se
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73:
Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75:
IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77:
Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79:
imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81:
Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83:
invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85:
vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87:
Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89:
validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91:
versions, even those which contain
- Page 92 and 93:
tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95:
ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117:
dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182: production about the ‘internation
- Page 183 and 184: Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186: Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194: Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196: al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198: 41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200: o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202: Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204: Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206: să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208: sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210: în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212: Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214: Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216: Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218: Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş