troian” prin mijlocirea căruia civilizaţia rusă să intre în alte culturi, ci, încercândsă pătrundă în alte spaţii, ruşii înşişi sunt transformaţi. Odată cu acesteşec al ieşirii din sine se dezvoltă o altă formă de înşelătorie, un „vicleşug alinteligenţei” mult mai meschin – simularea.Metis este sinonimul grecesc pentru înţelepciune şi prudenţă şi un termeninvestit cu valoare de strategie politică. Metis înseamnă că prin inteligenţata reuşeşti să păcăleşti pe Celălalt, pentru a-ţi putea păstra identitatea, integritatea,valorile pe care le aperi. Simularea înseamnă să înşeli pe Celălaltafectându-ţi, totodată, propria fiinţă. Vizitele diplomaţilor europeni în Rusiaşi relaţiile de colaborare care se stabilesc în această perioadă produc reacţiineaşteptate. Acesta este adevăratul „dar grecesc”: primind vizitele occidentalilor,Rusia îşi etalează splendorile sărbătorilor de mucava, ofrandelor falseşi, în acelaşi timp, se transformă radical.Aşa cum afirmă M. Detienne şi J-P Vernant „metis e o formă de inteligenţăşi de gândire, o modalitate a cunoaşterii; ea presupune un ansamblu complex,dar foarte coerent, de atitudini mentale, de comportamente intelectualecare îmbină perspicacitatea, agerimea, previziunea, supleţea spiritului, înşelăciunea,isteţimea, vigilenţa, intuiţia bunului prilej, diverse abilităţi, precumşi o experienţă dobândită printr-o practică îndelungată; metis se aplică unorrealităţi fugare, instabile, deconcertante şi ambigue, care nu se supun uneimăsurători precise, unui calcul exact sau unui raţionament riguros.” 4 Metiseste metoda prin care Potemkin anticipează dorinţele şi dejoacă intenţiilediplomaţilor europeni, făcându-i, printr-un şiretlic, să îşi revizuiască prejudecăţileîn legătură cu Rusia.Când se confruntă cu o realitate multiplă, schimbătoare, imposibil de fixatdin cauza capacităţii ei de a îmbrăca mereu altă formă, individul înzestrat cumetis o poate supune unor limite fixe – limitele pe care le avea în clipa cânda fost surprinsă -, pentru că el însuşi este mobil şi polivalent 5 , de aceea elpoate merge pe calea cea mai scurtă spre împlinirea proiectului său.Cu alte cuvinte, metis răstoarnă în contrariul lor termeni ca realitate şiaparenţă, termeni care nu au fost niciodată definiţi prin concepte stabile şidelimitate, şi care susţin o adversitate care, în funcţie de întorsăturile desituaţie apărute în confruntarea dintre ele, sunt, pe rând, învingătoare şiînvinse. Construind aşezări false, Crimeea nu se îmbogăţeşte brusc cu noilocalităţi, în schimb se îmbogăţeşte cu o nouă idee de civilizaţie – una careanticipează modernitatea.Atunci când este vorba despre Rusia, aparenţa este un „efect de metis“la nivel societal, aşa cum societatea spectacolului este anterioară explozieiprogresiste a tehnologiei imaginii. Spaţiul public este în mod prematur o relaţiesocială mediată de imagini aşa cum spaţiul politicii externe este construit dupăindicaţii de regie. Indiferent de existenţa reală a „satelor Potemkin”, practicasimulacrelor există: în permanenţă, ceva trimite la o absenţă, dar aceastătrimitere fictivă crează simptome în ordinea realului – ceea ce bulverseazăînsuşi principiul realităţii.Vicleşugul care organizează panteonulDimensiunile semantice ale lui metis depăşesc sensul înşelăciunii, vizândatât elementarele tradiţii tehnice cât şi strategiile care au ca efect organizareapanteonului. Într-o astfel de înţelegere, însuşi gestul de înşelăciune al lui Potemkinpoate fi citit ca o încercare de a cuceri şi reorganiza structurile puterii.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>159
În mitul grec, odată cu suveranitatea lui Zeus, rolul jucat de metis se modificăradical. Prin ingerarea zeiţei Metis, prima lui soţie, acesta desfiinţeazăelementul imprevizibil de dezordine care justifica revoltele şi conflictele întrezei, în favoarea unei ordini ierarhic stăpânite. Este momentul în care disparaventurile şi surprizele gratuite şi răsturnările de situaţii gen „păcălitorulpăcălit”. Zeus împarte zeilor cinstirile şi privilegiile şi distribuie fiecăruia competenţeşi prerogative bine delimitate. Dezordinile pe care le putea provocalibertatea zeiţei Metis sunt eliminate din lumea nouă şi ordonată a zeilor. Metisdinăuntrul lui Zeus îi îngăduie să prevadă şi prevină toate vicleşugurile pecare le pot urzi oameni, zei sau monştri. Creându-se structura organizată apanteonului, metis intervine numai pentru a marca deosebirile şi a delimitaputerile între zei.Pe de altă parte, deşi Zeus este cel mai înzestrat cu „virtutea” lui Metis,el nu are totuşi puterea de a o folosi nechibzuit şi în dauna celorlalţi. Suveranitateasa nu este pusă, decât parţial, sub adăpostul vicleniei inteligente.O dată posedată de către stăpânul zeilor, metis se transformă într-o simplăcomponentă a anumitor ştiinţe sau a unor tehnici aflate în apanajul unui anumitzeu, cu activităţi orientate funcţional către domenii în care această formă deinteligenţă este determinantă.Într-adevăr, înşelăciunea lui Potemkin într-unul din miturile fondatoareruseşti este gestul prin care se aruncă în lume ştiinţa politică, abilitatea diplomatică,cu alte cuvinte, regula jocului. De acum luptele se pot duce între egali,adversari politici sau oameni de rând, şi numai printr-o determinare, dintr-ocauză, pentru un scop, cu un efect, totul justificat de raţiune. Potenţial, fiecarese află sub protectoratul acestei reglementări ordonatoare. În fond, şi în Olimp,prin această raţionalizare a lui metis, zeii pot câştiga în orice împrejurare.Pentru a face, prin metis, diferenţa între zei, este nevoie să fie născocitesituaţii în care dreptul legitim al unuia dintre competitori îi asigură izbânda sauîi îngăduie să-şi exercite puterea împotriva rivalului, chiar şi temporar. Rămâneînsă o superioritate a înşelăciunii olimpiene: „Între un zeu şi un muritor, luptaeste neapărat inegală, chiar şi în cazul unuia dintre acei pământeni .” 6Metis înseamnă „pieziş”, o „procedură piezişă”, ceea ce presupune existenţaunor demersuri ocolite care ţin de vicleşugurile aproximaţiei: a manipulaaparenţa înseamnă a manipula existenţa.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>Întâlnirea filosofului cu şarlat<strong>anul</strong>Confruntarea dintre Potemkin şi Curtea Ecaterinei este, de fapt, o povestedespre scindarea între două forme de inteligenţă: cea tradiţională – metis, şinoua inteligenţă a filosofului.Aşa cum remarcau autorii francezi, „în linii generale, metis a grecilor aduceîn discuţie poziţia pe care o ocupă, în economia miturilor mai multor popoare,personajul de tipul , numit de antropologii anglo-saxoni, decomun acord, trickster, şarlat<strong>anul</strong>.” 7Şi printre zei, ca şi printre oameni, viclenia se bucură de avantaje, dintrecare, cel mai preţios, este acela de a fi memorabilă, şi, implicit, de a investicapital simbolic. Ea apare întotdeauna înaintea unor evenimente inedite saucruciale, a unor situaţii ambigue. Metis este pusă în pericol de neprevăzut,deci trebuie să se dovedească vigilentă şi polimorfă pentru a reuşi să manipulezeîn folosul său viclenia rivalului, atrăgându-l în propriile-i capcane. 8 Unmoment crucial este întâlnirea între voinţa politică şi exigenţa occidentală a160
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73:
Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75:
IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77:
Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79:
imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81:
Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83:
invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85:
vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87:
Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89:
validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91:
versions, even those which contain
- Page 92 and 93:
tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95:
ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99:
Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101:
Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103:
Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105:
avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107:
Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109:
cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111:
*În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113:
la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115:
geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182: production about the ‘internation
- Page 183 and 184: Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186: Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194: Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196: al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198: 41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200: o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202: Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204: Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206: să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208: sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210: în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212: Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214: Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216: Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş