lecturiDRAGOŞ VIŞANFlash-uri dinspre standul cu cărţiÎ Adrian Alui Gheorghe – Bătrânul şi Marta(Paralela 45, Piteşti, <strong>2006</strong>)n afara majorităţii prozelor scurte din volumul Goliath (Ed. Libra, 1999),care sunt selectate, reordonate de către autor, numai prima proză, romanţul(microrom<strong>anul</strong>) Bătrânul şi Marta reprezintă o producţie epică deultimă oră. Celelalte nuvele, povestiri, deşi au fost publicate în deceniultrecut, completează armonios, după obiective perfecţioniste nemărturisitede către autor, edificiul narativ. Dacă am rezuma aici acţiuneaîntregului volum, spectaculosul ar dispare, precum cortegiul fluturilor înjungla africană, conduşi de un exemplar rarissim cu un corn pe cap, dinnuvela Goliath. Speranţa moare ultima în apocalipticul seism ideologicdin cealaltă nuvelă, Moartea de catifea: proiectul şi regimul claustrant,de panopticum ca-n Istoria foucaultiană a nebuniei, atanasierea colectivăa oamenilor sunt invenţia megalomanică a unui director de spital.Ca şi „serviciul de recrutare”, devenit treptat unul de „anihilare a oricăreirezistenţe”. Vor fi dezavuate la urmă de „scriitorul”-narator. Fost şomer,angajat consilier al mişcării thanatice mondiale, se va ralia primilor dizidenţi– celor persecutaţi, precum Esttela sau Eva, reuniţi în clandestinitateîmpotriva Clinicii.La recenzarea acestui volum de proză nu trebuie să prevaleze urmărireafactualului, deoarece prin acest risc al decriptării unui scenariucvasirealist, am impieta grav, am neantiza mesajul romanţului, mai exactcelebrarea smerită a cultului cărţilor din dilematica scriere Bătrânul şiMarta. Nu ar transpare revărsările miraculosului la lecturare, carnagiullivresc şi apoteoza intelectualului-artist: «Între timp am mai incendiat câtevacamere cu cărţi, priveam focul înfrăţindu-se cu paginile îngălbenite devreme, aveam senzaţia că tot ce incendiez îmi aparţine cu desăvârsire.”Un flash reconstitutiv imaginarului epic din «romanţ» totuşi se va impune,date fiind valoarea estetică, candoarea experimentului autobiografic aleacestui demers narativ.O discuţie preliminară asupra titlului, ne va îndrepta asupra unor metaforicecorespondenţe ale numelui Marta, ales personajului feminin absent,Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>141
Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>şi scadenţa M(orţii), «arta de a muri» (M. Eliade), ce trebuie plătită ca un obolde către orice om înţelepţit. Refugierea permanentă în teluric (pensionarealiniştită) a eroului din Batrânul şi Marta este imposibilă, pentru că intervin artacitirii speculative, simile-euharistice a cărţilor, apoi se prefigurează moartea,adică cele două forţe prin care-l fascinează Marta, fantomatic, nocturn. Aşacă ne vom conforma autenticităţii trăirilor prozatorului şi poetului Ad. AluiGheorghe, indicatoarelor auctoriale scrijelate slab, printre urmele narativelăsate – cu gesturi misterios intextuate – de către protagonistul-narator. Saugândurilor-negânduri, prevederilor din testamentul primit de la Papasterie,unchiul decedat. O dată cu acceptarea moştenirii – ce consta, dezamăgitor,în îngrijirea şi neînstrăinarea clădirii labirintice, cu nivele destinate a fi doarcoridoare de bibliotecă – bătrânul se vede în ipostaza de a reacţiona peviitor ca armaşii cetăţilor medievale.Fără a retrăi stările de extaz sau de angoasă ale unchiului său, careadunase valoroase exemplare, chiar ediţii princeps din toate marile cărţiscrise, bătrânul îşi anihilează treptat orice urmă de personalitate. După cese izolase luni la rând de Diana, de femeia ce-l înţelegea întru totul până săfie subjugat de bibliotecă, bătrânul o chemă la telefon să-l viziteze. După ceîl îngriji, îi făcu menajul, Diana fu legată, rănită, ţinută prizonieră în galeriilebibliotecii, dar reuşi să scape cu fuga, nedenunţând autorităţilor accesele salesadice (transa indusă de cărţi).Claustromaniacul deprinde alte simţuri, căci asistă neputincios la o revoltăfabuloasă din partea cărţilor, împotriva regnului uman (ne)cititor. Neexagerândcu nimic beligeranţa ontică cititor-carte colecţionată, după răsfoirea cărţilor,după ‘antropofagia’, absorbirea noastră de către ele vine obligatoriu şi ruperealor din coperţi, (auto)pedepsirea: bătrânul le va arde pe rând, până la una.Întâmplările sunt inspirate, din acest moment, mărturiseşte autorul în postfaţavolumului, de moartea tragică a unui biblioman la cutremurul din ’77, stâlcit decărţile interzise pe care le salvase şi le colecţionase. Insensibil-prea sensibilla nevoile lor de a intra în circulaţie, în vizorul unui public larg, el se simţea,paradoxal, încă de când le îngrijea, un întemniţat. Destinul i-a ales şi erouluidin Bătrânul şi Marta propriul ‘holocaust’ în gândul decimării lor, topirea sanoetică în athanorul moştenit.În postura liber asumată de custode al bibliotecii, bătrânul devine, ca şipredecesorul proprietar al «ei», un fel de arhivar-şaman, un locatar care netălmăceşte nouă, spectatorilor, acest mister romanesc, voinţa negregară deresolidarizare a cărţilor (J. Habermas), care nu se lasă uitate în societatea undeprimează imaginea, zgomotul şi spiritul mercantil. Bătrânul desluşeşte vag,pe lângă atribuţiile de a fi şambel<strong>anul</strong> ultim al cărţilor moştenite, şi o funcţieonorifică, pe cea de Căutător al (non)entităţii Marta (arta+moartea), femeiadespre care ne dau contradictorii indicii însemnările, «arborele genealogic»lăsate într-un sertar de către unchiul bibliofil Papasterie. Personajului-narator,bătrânul, i se năzare mereu a-l vedea pe unchiul necunoscut cât trăise, decând luase în posesie ‘blestemata’ clădire. O aude, o percepe extrasenzorialşi pe fantoma Martei, dematerializată muză, suferind înfometată (de viaţă, desânge omenesc) printre copacii din jurul clădirii, pe la periferia oraşului dinapropierea ţărmului mării. Emitem ipoteza că toate femeile abia cunoscute denarator, atrase abil în locaşul cărţilor, sunt substitute ale modelelor pictorilor,idei livreşti – funcţionare în oraş dar mai ales prostituate amăgite uşor; îi parprotagonistului nişte jertfe alese de iluzorica dar omniprezenta Marta, carepoate deveni, în imaginaţia cititorilor patroana unui carnagiu livresc, o nouă142
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73:
Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75:
IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77:
Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79:
imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81:
Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83:
invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85:
vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87:
Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89:
validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91:
versions, even those which contain
- Page 92 and 93:
tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95:
ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97:
Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147: Apelul la miturile precreştine est
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182: production about the ‘internation
- Page 183 and 184: Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186: Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194: Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196: al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198: 41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş