Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC
Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC
iniţieri de tip pedagogic, pentru viaţă. Odată stagiul satisfăcut, pot ieşi. În acestcaz legile spaţiului ermetic nu funcţionează. Timpul nu mai are însemnătate,în consecinţă şi discuţiile interminabile, întrebările şi răspunsurile, meditaţiilefără de sfârşit despre valoarea vieţii. Este o magie care ia sfârşit când devineclar că-i iluzie totul, că, în fond, răspunsurile se găsesc dincolo de acesteziduri protectoare. Decepţionat în unele aşteptări, convins că se poate tratasingur, personajul nostru, care nu-i acelaşi cu autorul, marcat şi el, firesc, desingurătate („Pe deasupra, mărturiseşte, eram un singuratic, un introvertit,sufeream de o timiditate agresivă”), de contemplaţie va părăsi spitalul într-unefort de eliberare. Ca şi intrarea, ieşirea se va produce brusc. Este o simultaneitatea acestor momente, prima dictată de alţii, plecarea de propria voinţă,şi limitează această scurtă dar bogată în experienţă şi înţelesuri, a doua viaţă.Relaţiile dintre bolnavi duc mai mereu spre confesiune, spre biografii. Suntfoarte curios ce ar fi putut ieşi de aici printr-o tratare amplă, având în vedereposibilităţile epice ale lui Constantin Arcu. Este o sursă practic inepuizabilă şide-a dreptul senzaţională, exploatată cu bune rezultate şi de scriitorii ro-mâni(v. Petre Sălcudeanu, de ex.). Aici ele sunt relatate, schiţat, de bolnavii înşişi,reluate apoi, de toţi ceilalţi, aşa cum şi-a făcut-o fiecare. Astfel, Bela, colocutorulsău, „divorţase la scurt timp după căsătorie, când a aflat că nevastă-saîl înşală…, a trimis doi prieteni după individul cu pricina, l-au scopit şi i-auadus boaşele pe care el le-a înmânat soţiei pe tavă: „«Serveşte!» Evidentcă s-a creat un imens scandal şi n-a lipsit mult ca Bela să plătească scumpaceastă nesăbuinţă: socrul şi cumnaţii săi au jurat răzbunare potrivit legiitalionului, cu unele modificări, unguraşul urmând să se ospăteze cu propriiletesticule. Ameninţarea putea fi ignorată de idiot, însă părinţii săi, alertaţi deînverşunarea părţilor adverse, l-au scos din oraş în aceeaşi noapte şi l-au dusplocon soră-sii…”. Povestitorul se prezintă fără menajamente: „La cei aproapetreizeci de ani, când alţii şi-au pus deja bazele unei cariere şi robotesc dingreu pentru a se afirma în viaţă, eu îmi consideram serviciul de conţopist ocorvoadă indispensabilă, un mijloc de a-mi asigura existenţa, nimic altceva.Nici un fel de plăcere în ceea ce făceam, ca să nu mai vorbesc de pasiune.În rest, tăiam frunză la câini şi mă îmbătam cu apă rece împreună cu alţii deteapa mea, sperând că într-o zi mi se va oferi prilejul de a pune bazele uneiafaceri prospere, deşi n-aveam nici idei şi nici aptitudini pentru aşa ceva.Habar n-aveam de ce ar fi trebuit să mă apuc, viitorul rămânând o chestiunedestul de abstractă în mintea mea.”Biografiile (autobiografiile) cer şi portrete. Constantin Arcu realizează cu omână sigură câteva crochiuri: Maxinesi, a cărui externare circula ca o glumă,este „un individ spelb, cu numai câteva fire decolorate de păr, fără dinţi, scundşi străveziu”; preotul spitalului, ce oficia slujba de Duminica Bolnavilor când„familia şi cei apropiaţi le fac tot felul de daruri”, este „un tânăr cu faţa suptăşi roşie”; o vizitatoare, medic veterinar, are faţa „rumenă, plinuţă, lipsită defineţe, iar părul galben şi-l strânsese într-un coc împletit sub un batic subţire”.Portretelor individuale li se adaugă descrierile de ansamblu, într-o tuşă densă,groasă, realistă. Salonul este invadat de „turmele de gândaci maronii cese împrăştiau peste noapte pe toţi pereţii salonului. Acum (dimineaţa, n.n.)începeau să se retragă, n-aş putea spune unde anume…” Sala de meseeste mereu aglomerată, ocazie pentru panoramă şi detaliu: „Între timp, salade mese se umpluse ochi, în marea majoritate bătrâni care mai tot timpuldeplângeau neînsemnătatea pensiilor lor. La masa mea, alături de două femeis-a aşezat tipul acela care îmi spusese că era obişnuit cu ideea morţii. ÎiEx Ponto nr.3, 2006133
priveam pe furiş maxilarele descărnate şi laţele blonde, rărite şi unsuroase,uimit până la fascinaţie. Altul, probabil, s-ar fi gândit la sinucidere, însă tipulse ţinea tare… În uşă îşi aşteptau rândul şi alţi bolnavi”.Iată că după Duminica orbului (Cezar Petrescu), după Duminica muţilor(Constantin Ţoiu) ori după Petreceri duminicale (Eugen Lumezianu) literaturanoastră se îmbogăţeşte cu remarcabila Duminica bolnavilor.Ceremonial de despărţire este alcătuit din aşa-zisele evenimente alenaratorului. În pofida unei diversităţi tematice, al unui întins registru de strategiinarative, volumul are o coerenţă evidentă, dată de plăcerea povestirii.Constantin Arcu are un timbru propriu şi încă multe de spus.Ex Ponto nr.3, 2006134
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174: studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176: Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182: production about the ‘internation
- Page 183 and 184: Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186: Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190: Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
priveam pe furiş maxilarele descărnate şi laţele blonde, rărite şi unsuroase,uimit până la fascinaţie. Altul, probabil, s-ar fi gândit la sinucidere, însă tipulse ţinea tare… În uşă îşi aşteptau rândul şi alţi bolnavi”.Iată că după Duminica orbului (Cezar Petrescu), după Duminica muţilor(Constantin Ţoiu) ori după Petreceri duminicale (Eugen Lumezianu) literaturanoastră se îmbogăţeşte cu remarcabila Duminica bolnavilor.Ceremonial de despărţire este alcătuit din aşa-zisele evenimente alenaratorului. În pofida unei diversităţi tematice, al unui întins registru de strategiinarative, volumul are o coerenţă evidentă, dată de plăcerea povestirii.Constantin Arcu are un timbru propriu şi încă multe de spus.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>134