Portretul de anarhist, pe care şi-l croieşte cu facilitatea mitomanilor deprofesie boierul Adam Gună, e completat de unul patriotard, gonflat prin voceade ventriloc a lui Stoltz, exagerat până la tonice accente donquijoteşti. Portretule făcut după reala calitate de deputat a boierului, care a făcut şi această meserie.Se pare că numai parodia mai poate livra ceva din natura histrionică aaristocratului uns cu toate alifiile. Episodul are ceva din grotescul înscăunăriigrecului Melanos, episod istorisit de I.L.Caragiale în Vatra, şi pe care GeorgeCălinescu 21 îl pomeneşte pentru a decela o posibilă filieră a utilizării termenuluide „Crai” în rom<strong>anul</strong> lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, asociindu-lapoi cu boema bucureşteană. O bună parte din boema bucureşteană îi serveştedrept curte acestui principe cu pretenţii de nobleţe autentică, trecut lacatolicism din considerente culturale, de „fineţă” artistică.(...) în 1906 m-am ales ca reprezentant al ţărănimii, la Colegiul al III-lea.Treceam prin sate îmbrăcat în togă albă, cu o barbă de Hristos şi o cruce neagrăpe plex şi călare pe un măgar înalt. O frumuseţă de măgar, cenuşiu ca unşobolan, un adevărat măgar de profet. Ţăranii îmi aşterneau în cale velinţe şiveştminte, şi femeile îmi aduceau flori, căutând să-mi sărute mâna sau să-miatingă poalele în treacăt, sau cel puţin să smulgă un fir din coada măgarului.Alegerile au fost casate, dar scrutinul următor m-a scos tot pe mine. Au trebuitsă trimită cavaleria şi ceva tunuri.” 22Printre personajele cele mai exotice este evocat cu numele real, mai preciscu porecla reală, grafici<strong>anul</strong> Predescu-Găină, căruia boierul Gună îi face ofarsă monumentală care ia o turnură uşor tragică, unde primul joacă carambolescrolul de turnător, din plictiseală. Farsa alunecă spre stilul „povestirilorcrude” (contes cruels) sau a „istoriilor insolite” (histoires insolites) ale lui Villiersde L’Isle-Adam, cu accente macabre şi groteşti. Denunţul proiectat fantasmagoricde Gună se dovedeşte, spre consternarea sa, a avea baze reale,astfel că acuza adusă lui Găină, de a fi produs o serie de caricaturi la adresaKaiserului Wilhelm într-un album, se vede confirmată. Găină este deportat şiîncarcerat în Bulgaria, detenţie, care îi lasă cu o ftizie. Cei doi împărtăşesc unaer de familie, în ciuda disensiunilor furioase, în ce-l priveşte pe grafician şimefistofelic-ironice ,în cazul lui Gună. Muzeificarea personajelor, făcută cu unsimţ plastic deosebit, îi predă unei realităţi din afara timpului istoric, unei lumiiestetice, unde cei doi pot figura printre exponatele colecţiei Bogdan-Piteşti.Cu toate că de o înfăţişare atât de deosebită, Adam şi Găină se asemănauprintr-un amănunt care se impunea tuturora. Amândoi păreau sosiţi din alte veacuriîn prezentul nostru tern. Doi anacronici, mai precis doi medievali, în ciudadeghizamentului lor semiartistic – pălărie largă şi lavalieră – prin care voiau săpară de-abia demodaţi. Pe Adam însă toate veştmintele erau de preţ, în nepăsarealui dispreţuitoare. Între el şi Găină, ca între Franţa şi Spania, se înălţauPirineii despărţitori. Găină semăna cu gentilomul nefericit, cavalerul păgubosşi calic din romane, în necurmatul război cu toate amănuntele existenţei. Capullui mic şi păsăresc, de care se vedea că e mândru, era pentru Adam Gună omicrocefalie, un stigmat de degenerescenţă, cauza tuturor neajunsurilor. 23Lui Adam Gună tocmai fantezia de eleganţă demodată îi aduce - ca şiacelui Mateiu contemplat de George Călinescu în deambulaţia sa mândră pestrăzile Bucureştiului -, un aer de dandy întârziat şi prea stilizat, prea căutatEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>115
ca să fie autentic. În ce-l priveşte pe Găină care întruchipează şi el un tip,aceste personaje apar la rândul lor dintr-o altă ficţiune decât cea a rom<strong>anul</strong>ui şitimpului în care evoluează, avem simptomele ştiinţifice ale decadenţei, degenerescenţa.Craniul exotic, de formă aviară, al grafici<strong>anul</strong>ui serveşte speculăriiştiinţific-maliţioase a lui Adam Gună, ca un caz de microcefalie, confirmândteoria artei ca o formă superioară de degenerescenţă, verificată frenologic.E greu de spus dacă tiparul decadent nu poartă, şi aici, amprenta ludicului şicarnavalescului, ca orice lucru atins de boierul Gună, refugiat într-un grotescdelectabil. Altfel, comportamentul lui Găină îl apropie mai mult de un canideu,şi ar justifica opinia perechii sale întru anacronism. Grafici<strong>anul</strong>, într-o criză defurie provocată de ironiile gazdei, muşcă din bastonul din lemn de corn, prilejpentru Adam Gună de a-i recomanda dentiţia de artist, demnă de invidiat.Un portret elocvent îi face lui Alexandru Bogdan-Piteşti, Lukrezzia Karnabattîn capitolul XXV, intitulat sugestiv „Germanofilul” 24, în rom<strong>anul</strong> ei Demoniaca,cu accente gotice şi inserturi decadente.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>Basile Dan era unul dintre oamenii cei mai interesanţi din capitala României.Un om care reproducea întocmai, procesul de diformare ce se petrece înochiul unui caricaturist...Caricaturistul începe prin a vedea just o imagine, dar trăsăturile ei nuîntârzie să se deformeze, mărindu-se, strângându-se, întretăindu-se şi mânareproduce pe hârtie, exagerarea batjocoritoare a imaginei, cu trăsăturile caracteristiceumflate...Când cunoşteai pe Basile Dan, aveai impresia agreabilă a unei inteligenţide elită, într’un cap frumos, cu fin profil de medalie, şi expresie nobilă.Dar dacă rămâneai mai multă vreme în tovărăşia lui, vedeai apărând peaceastă figură simetrică, expresia sarcastică a unui cinism împins până lamarginile cele mai desgustătoare ale viţiului. Dan era întocmai ca domniţa dinpoveşti, din a cărei gură curg broaşte, şopârle şi şoareci... El murdărea tot ce-itrecea prin minte şi colora cu nuanţele veninoase ale calomniei batjocoritoare,pe toţi cei are aveau nenorocul să vină în contact cu dânsul.Bolnav, murdar, vomitând injurii şi pornografii de dimineaţa până seara,el atrăgea cu fascinaţia curajului cinic, pe toţi dezechilibraţii, toţi viţioşii, toţirataţii literilor şi artelor.Căci în acest noroi groaznic, natura pusese gustul înveterat al artelor, ungust sigur şi o inteligenţă fină.Nobleţea nativă – deşi sufocată de pornirile viţioase, apărea în distincţiamanierelor, în seducţia conversaţiei atunci când Basile Dan îşi da osteneala săplacă. Dar fanfaronada trivială a viţiului, acoperea cu noroi impresia bună.Şi printr’o intepretare sucită Dan era încântat când reuşea să producădesgustul şi revolta...Cea mai mare plăcere ce i-o putea face cine-va era să-linvectiveze.El se scălda în baia de noroi, cu deliciul celui mai lacom dintre animale.Nu-şi putea măcar închipui că există pudoare sufletească, delicateţă saupuritate...Tot buchetul de virtuţi delicate ce se găseşte în sufletul ori-cărui artistadevărat, îi era necunoscut.Înţelegeţi că aşa cum era, Dan nu putea fi lipsit de prieteni, mai ales căţinea casă deschisă şi masa la îndemâna artiştilor ce nu mâncau în fiecarezi destul. El, le oferea îndestulările unei mese bune şi confortul unei locuinţeagreabile, dar în schimb trebuiau să-i înghită vomitul cinic al fanfaronadei şisă rampeze în faţa orgoliului viţiilor lui echivoce.116
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71:
Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172: Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş