situaţii politice, a bravat fără frică, fără ruşine. Înaintea lui stătea acum, trântit înjilţ, un bărbat îmbătrânit, care săria dela una la alta, ca să-şi ascundă boala. <strong>12</strong>Figura lui are ceva respingător, de satir, repulsie pe care gestul de a-şilinge lubric buzele o întreţine. Şi aici, ne aflăm într-un joc al contrastelor,fără nimic din sensul revelator-etic al antitezei, contraste menite să releveinconsecvenţa permanentă, generatoare a unei tensiuni, în care degradareajoacă rolul unei ape tari pentru o gravură. Descompunerea relevă ceva dingrandoarea statuară a personajului, fără a-l disculpa sau inculpa în vreun fel.Seniorul puriu, dar cosmetizat în eleganţa sa, asemeni baronului de Charlus,întreţine frumuseţea şi tinereţea ca parte integrantă a decorului de lux şi leneorientală din jur.După cât se vede, în casa lui Alexandru Lăpuşneanu, nu era niciodatăcontrazis. Dacă făptura lui obeză, avea ceva deadereptul respingător, staturalui era impunătoare, ochii luceau veseli, tineri şi vocea gargarisită, îi dădeamare farmec. Ceiace îl strica, era ticul de a-şi linge lubric buzele, când îl priviauadolescenţii.(...) Toată atmosfera de lene, de belşug, de licitaţie a tinereţii, ifăcea bine, i dădea impresia că mai e tânăr şi se mai bucură. 13Casa e decorată pe gustul estetului şi poate că ea este mijlocul subtil,hermetizat asemeni safirelor de Ceylan pentru Aubrey de Vere, prin caresubstanţa seniorului decadent este reintegrată, recompusă. Ceea ce pare, laprima vedere, un bric-à-brac artistic de anticariat, relevă de fapt o scrupuloasăîntreţinere a contrastelor, dar şi a unei armonii subliniate de un ecumenismestetic. În lumea artei, graniţele sensibilităţii catolice a seniorului se dizolvăpentru a face loc şi obiectelor de cult ortodoxe, ca şi artizanatului oriental.Biroul lui Bogdan-Piteşti este omul însuşi, sugerează naratorul.Într’adevăr, biroul lui Alexandru Lăpuşneanu, îi semăna, cu deosebire:picturi de meşteri români, amestecate cu stampe şi desene din tinereţă ale luiPascin sau Derain; vechi statui coclite de împăraţi bizantini, cu mantia pe umerişi coroana pe frunte, alături de Brâncuşi; cărţi ilustrate erotice, alături de colecţiivechi de revistă; clasicii amestecaţi cu romanticii şi simboliştii – şi apoi, covoareolteneşti cu stângace înflorituri, alături de bukharale, Karamanii, şele de cămilăarăbeşti, şfeşnice bisericeşti şi cruci scrijilite în lemn, de meşteri ţărani. 14Ficţiunea nobiliară din vulgata bunului decadent e nelipsită şi la Bogdan-Piteşti,ba chiar mai mult ea se transmite şi Fetiţei-Mica. Aceasta s-acontaminat cu ficţiunile seniorului, care însă îşi asumă ludic năzbâtiile genealogic-nobiliare.-Nu se poate ţară fără prinţi. Ce tot îndrugi dumneata? Şi negrii cât sunt eide negrii, au prinţii lor. Nu se poate ţară civilizată fară prinţi. 15Unul dintre adolescenţii aflaţi în vizită îl stârneşte pe boier, care supraliciteazăîn stilul bombastic, livresc-contrafăcut matein, cu o superbie demnăde demonul ficţiunilor aristocratice decadente.-Să nu se fi rătăcit printre străbunii dumitale unul din aia cu perciuni! –deschise gura unul din cei trei adolescenţi...Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>113
-Nu prea cred. Eu descind, după mumă, din Radu Negru, descălicătorulMunteniei. Şi nu prea am auzit să fi fost jidan Radu Negru. L-aţi văzut zugrăvitîn biserica Domnească. Seamănă cu mine; nu?... 16Iada este personajul care o reprezintă pe soţia lui Bogdan-Piteşti, pe Mica,a cărei înfăţişare se prezintă ca o deturnare perversă a imaginii fecioarei dinOrleans în beneficiile modernităţii. Accesoriul bărbătesc, cravata, menit săultragieze, subliniază de fapt un joc al contrastelor, între dimensiunea craniuluide o sicitate pe care naratorul o înregistrează cu o turnură sugestivă pentrucruzimea femeii moderne asociată elementului ofidian, ca în tablourile lui Franzvon Stuck, şi statuarul corporalităţii sale, între forţă şi moliciune.Iada purta părul ei bogat tuns à la Jeanne d’Arc şi părea o întruchiparemodernizată şi pervertită a războinicei fecioare. Ochii verzi şi piezişi într-o figurăneregulată, dar mică. O frunte viperină, sterilă, implacabil îngustă. În schimb,gâtul era generos, o comoară de reflexe calde, umerii şi sânii – de o amploarestatuară, sub bluza de mătasă şi cravata băieţească; veştminte de o calitateostentativ fină, pe un corp zvelt, în care forţa cumpănea cu moliciunea. 17Iada 18 , numele păstrează o doză de echivoc fertil economiei simbolice adecadenţei cu privire la femeile fatale, introduce ficţiunea aristocratică, şarjatăpână la ridicol, pretinzând o nobilă origine poloneză, încapsulată într-un apropos,şi trecând peste un lapsus cu privire la opera lui Nietzsche. Aristocrata îiconcede emfatic lui Lucu Silion titlul de prinţ. Lucu se prezentase drept prinţal rataţilor, ceea ce convine cartei de nobleţe a personajelor care fac partedin anturajul, dacă nu chiar atelajul boierului Gună. Adam Gună primeşte şiel referinţele nobiliare pe un ton de maximă îngăduinţă, în schimb Iada, de pepoziţiile unei competenţe care poartă sigiliul unui inel comtal, pare pregătităsă acorde un capital solid nobleţii fanariote, bizantine faţă cu cavalerii deindustrie ce populează salonul lui Adam Gună.-Adam este şi el nobil, un biet boier valah, dumneata eşti pesemne fanariot,bizantin, eu am auzit că fanarioţii sînt continuarea directă a aristocraţiei Bizanţuluişi Romei, dumneavoastră şi cu noi avem o nobleţă autentică, selecţionată,aici la Adam ai să întâlneşti cavaleri care au învăţat manierele elegante la şcoalapregătitoare de ofiţeri de rezervă, l-ai văzut pe Stoltzuleţ adineaori? 19Acesta joacă un rol tutorial, şlefuind sau chiar inventând manierele menajerieisale, unde el se recomandă ca singurul leu. Comform devizei afişată laintrare, Hic sunt leones, la Gună, ca şi la „adevăraţii” Arnoteni, poate fi întâlnităo societate bizară, dacă nu tarată, un fel de curte pestriţă, jungla, dacănu menajeria, de care Gună se înconjoară ca un monarh absolut.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>Vin aci boieri scăpătaţi, snobi, şi snobinete, scriitori, artişti. Mai rar, gazetarişi politicieni: se tem să nu-şi pericliteze cariera. Reputaţia de cavaler deindustrie şi aventurier a lui Gună se războieşte cu aceea de om de lume şide artă, boier de neam, mecena şi colecţionar de monede vechi. Renumeleacesta s-a format în 30 de ani de străduinţe, peste nouă mări şi ţări, în vreo 44de temniţe de sub aproape tot atâtea drapele şi în câteva expulzări definitive,dintre care una singură îl doare pe Gună: hotărârea care-i închidea vămileFranţei, la douce France, (...) 20114
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55:
locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57:
cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59:
originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61:
traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63:
Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65:
elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67:
Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69:
Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156: Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160: cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164: de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166: Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168: În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170: Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş