avangardaPAUL CERNATÎntre extremele politice.O „avangardă estetică“?În termenii sociologului francez Robert Estivals, prima avangardă românească(formată în jurul revistelor Contimpor<strong>anul</strong>, Punct, 75 HP, Integralşi Urmuz) este o avangardă estetică, „secularizată” în raport cu politicul.Simpatiile de stânga ale majorităţii membrilor ei nu se traduc, altfel spus,printr-o artă politizată, ci (doar) prin cultivarea „noutăţii” artistice. Nu nevom opri, în cele ce urmează, asupra articolelor strict social-politice dinpublicaţiile avangardiste ale anilor ’20 (mai precis: din prima etapă a revisteiContimpor<strong>anul</strong> sau din publicaţia-satelit Clopotul). Mult mai importantăni s-a părut a fi relaţia dintre orientările artistice aferente şi extremeleideologice europene (fascism, bolşevism). Un caz aparte în acest sensîl constituie „devierea de dreapta” a Contimpor<strong>anul</strong>ui, manifestată princonexiunile cu ortodoxismul şi cu programul tinerei generaţii interbelice.Această deplasare ideologică va duce - în 1930 - la prima ruptură majorădin interiorul avangardei autohtone. Un conflict între două generaţii şiîntre două atitudini: de o parte – moderaţia ecumenică şi oarecum elitistăa lui Ion Vinea, Marcel Iancu, Jacques G. Costin, de cealaltă – insurgenţadogmatică a celor de la revista unu.În Contimpor<strong>anul</strong> an.II, nr. 45, este recenzat la rubrica de „Cărţi”volumul Futurism şi fascism al lui F.T. Marinetti, care „demonstră, pefapte alianţa şi paralelismul celor două curente. În 1908 futurismul inovatorcontra Austriei. În 1915 Marinetti şi Mussolini sunt arestaţi pentru iredentismşi agitaţii. În 1919, deasemeni pentru atentate fasciste. Futurism şifascism contra muzeelor, imitaţiilor, academismului şi paseismului. Spiritatletic, constructiv. Discursul lui Mussolini în Parlament e un discurs futurist„guvernul meu e un guvern de vitessă”. Tonul sobru, aparent neutru,nu exclude simpatia. Fascinaţia faţă de futurismul fascist al lui Marinettiindică, în cazul de faţă, o „estetizare a politicului”; însă Contimpor<strong>anul</strong>,publicaţie de stânga, consideră că „paralelismele şi alianţele” politice auloc după specificul fiecărei ţări: „futurismul în celelalte ţări nu este necesarmentealiat cu fascismul, mişcare specific italiană. Spre exemplu,în Rusia, futurismul e arta oficială a sovietelor“. Observaţie corectă (cuprecizarea că futurismul rus, diferit faţă de cel italian, s-a definit dintruînceput polemic faţă de acesta) care lasă a se înţelege faptul că arta deEx Ponto nr.3, <strong>2006</strong>97
Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>avangardă (futuristă, în cazul de faţă) este transnaţională, în vreme ce alianţaei cu politicul implică determinări locale. Potrivit lui Simion Mioc, „Pe Vinea şicolaboratorii săi nu-i şochează relaţia dintre fascism şi futurism, deoarece eise conduceau după ideea greşită a Faclei: arta e una, politica alta”. Tributarponcifelor să se împlinească. Omenirea, care pe vremea lui Homer era unspectacol pentru zeii Olimpului, a devenit acum propriul ei spectacol. A devenitdestul de înstrăinată de ea însăşi pentru a-şi trăi propria distrugere ca pe oplăcere estetică de prim ordin”. O însemnare din nr. 74 al Contimpor<strong>anul</strong>uidespre L‘Italiano pune şi mai bine în evidenţă simpatia estetică: „revista luiLonganesi devine din ce în ce mai estetică, mai vie şi mai interesantă. Longanesipictor şi pamfletist, Ungaretti cronicar, Raimondi Giuseppe nuvelist,împreună este desigur cu Leopardi, Muschein, Marcello Corra cea mai selectăalegere şi cea mai vie probă a spiritului june italian“. O reclamă a aceleiaşireviste vorbeşte, în acest sens, despre o „avangardă fascistă”: „L‘italiano.Reviste (corect revue, n.n.) de avant garde fasciste. Dir. L. Longanesi. Bologna“.O notiţă din nr. 76 adaugă argumentelor simpatiei spiritul revoluţionarîn artă: „L‘Italiano, revista revoluţionarilor fascişti ştie să fie şi revoluţionarăîn artă, graţie spiritului creator al directorului său poet, pamfletar, desenatorde mare talent Leo Longanesi. În ultimele numere această foaie săptămânalăa luat locul unui organ de luptă modernist şi nu fereşte cu ironia de spiritulsău nici pe confraţii din străini - arta e luptă“. Pentru ca o alta din nr. 78 săaducă un argument estetizant suplimentar - şi sugestiv: „L‘Italiano, foaia deartă şi politică a spiritualului Longanesi e întotdeauna impregnată de ironiaunei aristocraţii intelectuale. Desenuri personale, politică fascistă, manifestejucăuşe, prosă de Giuseppe Raimondi şi zeflemea multă lângă puţină doctrină“.În fine, nr. 96-97-98 (cuprinzând textul lui Marinetti Incendiul sondei dinMoreni şi reclame ale revistei lui Longanesi) introduce în ecuaţia afinităţilorspiritul antiburghez al revistei: L‘Italiano No. 18-19, revistă bilunară organal Revoluţiei fasciste, este scris nervos şi spiralat. Pe copertă, obiectivul îlsurprinde într‘un compromiţător instantaneu pe burghezul în pyjama liric,vrea cu toată ardoarea spiritului său să întrepătrundă nenumăratele mistereale artei (...) În josul spiritualei fotografii o mână tânără şi o buclucaşe notiţă„Nu-i poluaţi visul comod! (...) dacă pentru o singură clipă adevărul i-ar apareluminos, ar alerga la circumscripţie ca să denunţe adevărata artă complotândîn contra statului“. Atitudinea intransigentă a revistei respiră în fiecare pagină,îndrăzneala plesneşte în artificii. Două scrisori asupra revoluţiei ruse semnateLasca şi Cinquale“. Ultima propoziţie pare să sugereze şi o atitudine egalfavorabilă faţă de „revoluţionarismul” bolşevic. Altfel, la rubrica Note, Cărţi,Reviste din nr. 84, un Dr. C. semnează un text foarte critic la adresa lui Mussolini(Mussolini şi tratatele) – şi exemplele pot continua. De fapt, notele desimpatie faţă de fascism recuperează doar elementele care ţin de esteticafuturismului: revoluţionarism artistic, spirit combativ antiburghez, aristocratismintelectual ironic, spirit „atletic”, „constructiv” etc.O atitudine ostilă faţă de futurismul italian şi de politica fascistă a luiMarinetti au avut – după 1928 - cei de la revista suprarealistă unu. Într-unfragment diaristic din 1931 încorporat în memoriile sale, Saşa Pană mergefoarte departe în privinţa apropierilor dintre grupul Contimpor<strong>anul</strong> şi fascismulmussolinian: „20 decembrie. Adevărul de azi publică o scrisoare deschisăadresată lui Marinetti de Vinea, Marcel Iancu, Miliţa Pătraşcu şi J.G. Costin,care se încheie cu «Trăiască Italia futuristă!» deci şi cea fascistă. Mi-e scârbă.Voi păstra acest document“.98
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53:
11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 102 and 103: Citit retrospectiv, Ionescu nimere
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154: Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156:
Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160:
cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164:
de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166:
Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168:
În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170:
Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş