Citit retrospectiv, Ionescu nimereşte în bară cu unele premoniţii. Douăexemple dintre cele mai flagrante: „Am auzit că Mircea Eliade ar avea curajulsă traducă Psihologia Yoghi (sic) în limba engleză. Să n-o facă.”, sau:„Iată de ce, cu chiu cu vai, numai aici i se putea acorda lui Mircea Eliade undoctorat.” 23 Dar, ca întotdeauna, Ionescu înaintează „acoperit”: primul carenu crede în litera afirmaţiilor pe care le face este chiar el, şi apoi, nu suntele plasate în partea a doua a cronicii la Maitreyi care, ne-a avertizat de laînceput, e una negativă?Oricum, pentru moment, diletantul este Ionescu însuşi, care citeazăanapoda numele lucrării. Sau crede că nu merită efortul şi-l ridiculizeazăstâlcindu-i titlul?Capitolul Identitatea contrariilor din Nu cuprinde cele două faimoase cronici„juxtapuse” la rom<strong>anul</strong> Maitreyi care, nu se află totuşi pe picior de egalitatedintr-un motiv, ni se explică, obiectiv: orice cronică favorabilă porneşte cu unhandicap structural: „pare lipsită de spirit critic”, în timp ce critica negativăare, a priori, „un aer inteligent”. 24 Oricum, chiar dacă printre alte „argumentecritice” Ionescu avansează unele ilare, de genul: „Allan nu a răpit-o pe Maitreyipentru că Mircea Eliade ar fi trebuit s-o arate prietenilor, căci povestease presupune a fi autentică” 25 , miza nu stă în cât de bun sau prost e rom<strong>anul</strong>,ci în prodigiosul joc de floretă la două mâini, pe care cronicarul îl etalează cuvădită încântare de sine. Nu-i este pe plac nici „profetismul” à la Papini al luiEliade care, tot în Nu, plăteşte cu porecla de „papinuţă” apropierea de filosofiaautorului Omului sfârşit. Dincolo însă de împunsături şi porecle, se face auzitşi un ton mai grav decât nesfârşitele reglări de conturi amuzant piperate.Este Mircea Eliade – precum, la vremea lui, Titu Maiorescu – „directorulde conştiinţă” cel mai oportun de care cultura română a momentului în plinăcăutare de sine are vitală nevoie? Întrebarea pluteşte în aer în Nu, ori decâte ori se face vorbire de rangul de „căpetenie” al lui Eliade. „Şefia” acestuianu e contestată fără ca Ionescu să nu facă propria lui propunere la funcţiade lider (pe care, înţelegem, Eliade şi-a arogat-o cu concursul celor „zeceamici”!): Mircea Vulcănescu. Propunere impecabilă la prima vedere. ChiarIonescu îl numeşte „şeful spiritual al acestei generaţii” 26 , adică mentorul care,„de departe” şi, oarecum, „din afară”, este călăuza generaţiei care încă nuse chema ’27.Din vulcănescianism iradiază difuz, dar esenţial în epocă, o spiritualitatepregnant creştină, altoită pe un românism „eleat”. Ionescu avea toate motivelesă acorde preeminenţă liniei spiritualiste vulcănesciene, eterată etnic, în opoziţiecu aceea năisto-eliadiană în care factorul naţional(ist) era apăsat marcat.Numai că autorul Dimensiunii româneşti a existenţei, solicitat în varii direcţii,este mai degrabă un observator atent, dar detaşat, decât un protagonist activ.Cel care se implică nemijlocit, trasează orientări pragmatice încă de la 20 deani şi se impune ca atare în postura, plăcută sau nu lui Ionescu, de lider algeneraţiei, este totuşi Mircea Eliade.Ionescu îl recuză pentru că nu agreează direcţia spre care Eliade îşi diriguieştegeneraţia. Dacă un al doilea Maiorescu ar fi salutar, nimic nu-i maidăunător culturii româneşti decât să-şi identifice eronat călăuza în persoanalui Eliade, categorisit fără ocolişuri şi cu sintagme lizibil conotate în stilisticavremii, drept „un agitator de braţe” sau „un indicator de căi greşite”. Dacăadăugăm şi „tribulaţiile zgomotoase… ale căpit<strong>anul</strong>ui acesta al generaţiei” 27 ,clin d’œil-ul ionescian nu mai lasă loc îndoielii.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>95
(Endnotes)1Mircea Vulcãnescu, Pentru Eugen Ionescu, postfaţã la vol. Eugen Ionescu, Nu, Bucureşti, Ed.Humanitas, 1991, p.220.Existã descendenţe care par paradoxale numai pentru cã, la un moment dat, istoria l-a despãrţitpe mentor de coborâtorul sãu direct. În favoarea punctului de vedere al lui Mircea Vulcãnescu existã,vom vedea, un numãr de argumente. Dar poate exemplul clasic de filiaţie paradoxalã este ilustrat derelaţia Mihail Sebastian-Nae Ionescu, primul fiind şi el, pânã la punctul de rupturã numit în Prefaţa laDe douã mii de ani, un “fiu spiritual” al directorului revistei Cuvântul.2Mircea Eliade, Itinerariu spiritual, în Profetism românesc, 2 vol., Bucureşti, Ed. Roza Vânturilor,1990, vol. 1, pp.17-62.3Eugen Ionescu, Rãzboi cu toatã lumea. Publicisticã româneascã, Ediţie îngrijitã şi bibliografiede Mariana Vartic şi Aurel Sasu, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1992, vol. I, p.94.4Ibid., p.95.5Ibid., p.94.6Ibid., p.95.7Idem.8Eugen Ionescu, Rãzboi cu toatã lumea, vol. II, p.109.9Eugen Ionescu, Rãzboi cu toatã lumea, vol. I, p.96.10Idem.11Eugen Ionescu, Nu, pp.<strong>12</strong>5-<strong>12</strong>6.<strong>12</strong>Ibid., p.132.13Ibid., p.175.14Ibid., p.136.15Ibid., p.132.16Eugen Ionescu, Rãzboi cu toatã lumea, vol. I, p.94.17Ibid., p.67.18Ibid., p.110.19Eugen Ionescu, Nu, p.16.20Eugen Ionescu, Rãzboi cu toatã lumea, vol. I, p.96.21Eugen Ionescu, Nu, p.137.22Idem.23Idem.24Eugen Ionescu, Nu, p.<strong>12</strong>5.25Ibid., p.135.26Eugen Ionescu, Rãzboi cu toatã lumea, vol. I, p.95.27Eugen Ionescum Nu, p.133.Ex Ponto nr.3, <strong>2006</strong>96
- Page 2 and 3:
Ex PontoText/imAgine/metatextNr. 3
- Page 4 and 5:
SUMAR♦EditorialOVIDIU DUNĂREANU
- Page 6 and 7:
editorialOVIDIU DUNĂREANUScriitoru
- Page 8 and 9:
poezieIULIA PANĂ* * *Cum ar trebui
- Page 10 and 11:
* * *m-am trezit în astă diminea
- Page 12 and 13:
IOAN ŢEPELEAPoemele mirării care
- Page 14 and 15:
Mona Lisa pare a acoperi chiar şoc
- Page 16 and 17:
în schimb, asfaltul te dinamizeaz
- Page 18 and 19:
în care ai putea să îţi întinz
- Page 20 and 21:
Un ins orbecăia ca în visOchii -
- Page 22 and 23:
Şi în secunda următoareSă apar
- Page 24 and 25:
CLAUDIA VOICULESCURondeluriDoar ste
- Page 26 and 27:
OLIMPIU VLADIMIROVMulţumireTrec nu
- Page 28 and 29:
prozăFLORIN ŞLAPACO teribilă set
- Page 30 and 31:
Ah, a zis Aloisius, ia uite-l şi p
- Page 32 and 33:
viaţa multor fiinţe zaharisite, a
- Page 34 and 35:
crede în ce facem noi. Apoi, câte
- Page 36 and 37:
- Dar sensibiloasă mai eşti, se s
- Page 38 and 39:
publicul avizat (şi nu numai) al u
- Page 40 and 41:
Din somn mă scoală-n miez denoapt
- Page 42 and 43:
Lumina cunoştinţii să-i facă ar
- Page 44 and 45:
memorialisticăPERICLE MARTINESCUPa
- Page 46 and 47:
asta este şi drama ţării mele, a
- Page 48 and 49:
provocând pagube importante, deşi
- Page 50 and 51:
formidabil, într-adevăr: nouă bo
- Page 52 and 53: 11 iulie Mâine dimineaţă plec la
- Page 54 and 55: locul lor, tejgheaua şi rafturile
- Page 56 and 57: cărui frunze fâşâiau în vânt
- Page 58 and 59: originalul de lângă mine - la sca
- Page 60 and 61: traduceri din literatura românăIL
- Page 62 and 63: Rituella fête met cet être en tra
- Page 64 and 65: elogios, recunoaşterea unanimă. P
- Page 66 and 67: Furtuni înnebunind azurul, scutur
- Page 68 and 69: Mă voi înzdrăveni cu mei proasp
- Page 70 and 71: Cu suflu-i arzător crăpând buzel
- Page 72 and 73: Marin Gherasim - Diptic, 1994, ulei
- Page 74 and 75: IIIMarin Gherasim - Kairos, 2001, t
- Page 76 and 77: Marin Gherasim - Aripă, 2000,ulei
- Page 78 and 79: imagineMarin GherasimUn spirit inte
- Page 80 and 81: Retrospectivă la Muzeul Naţional
- Page 82 and 83: invitat „ex ponto”CARMEN CHIHAI
- Page 84 and 85: vine din povestea lor. Or, noi avem
- Page 86 and 87: Paradoxically, the myth of the unfo
- Page 88 and 89: validate or invalidate the choices,
- Page 90 and 91: versions, even those which contain
- Page 92 and 93: tries to separate the editor’s do
- Page 94 and 95: ConclusionFrom the Platonic myth of
- Page 96 and 97: Fractalul este foarte aproape de pe
- Page 98 and 99: Conceptul de text matricial (aplica
- Page 100 and 101: Proximităţi şi diferenţe, unele
- Page 104 and 105: avangardaPAUL CERNATÎntre extremel
- Page 106 and 107: Cu relativă simpatie „revoluţio
- Page 108 and 109: cu un cuprinzător eseu al d-lui Ni
- Page 110 and 111: *În paginile revistei Integral nu
- Page 112 and 113: la „stânga plasticei şi a liris
- Page 114 and 115: geri a separării dintre artistic
- Page 116 and 117: dar cu apucături de satir. Lukrezz
- Page 118 and 119: participa direct la strălucirea su
- Page 120 and 121: situaţii politice, a bravat fără
- Page 122 and 123: Portretul de anarhist, pe care şi-
- Page 125 and 126: Poate nu întâmplător, cel care-i
- Page 127 and 128: mari scriitori români contemporani
- Page 129 and 130: se uite la foaia de/ Hârtie, care-
- Page 131 and 132: la recensământ.)/ -Pe-astea să l
- Page 133 and 134: (…)// Peste câţiva ani/ A înce
- Page 135 and 136: Ex Ponto nr.3, 2006baston, indifere
- Page 137 and 138: cronica literarăNICOLAE ROTUNDCons
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.3, 2006comentează în
- Page 141 and 142: priveam pe furiş maxilarele descă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.3, 2006Nicolae Motoc pr
- Page 145 and 146: VALERIA MANTA TĂICUŢURăpit pe ve
- Page 147 and 148: Apelul la miturile precreştine est
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.3, 2006şi scadenţa M(
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.3, 2006cel al gepidei A
- Page 153 and 154:
Ex Ponto nr.3, 2006lizare discursiv
- Page 155 and 156:
Ex Ponto nr.3, 2006decât necesară
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.3, 2006‹‹cochilie
- Page 159 and 160:
cronica literaturii străineADINA V
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.3, 2006Titlul romanul a
- Page 163 and 164:
de a-l găsi pe cel care a salvat-o
- Page 165 and 166:
Ex Ponto nr.3, 2006158aservirii rus
- Page 167 and 168:
În mitul grec, odată cu suveranit
- Page 169 and 170:
Ex Ponto nr.3, 2006162nu e conţinu
- Page 171 and 172:
Un fenomen care pare pur occidental
- Page 173 and 174:
studii culturaleMARCOS FARIAS-FERRE
- Page 175 and 176:
Ex Ponto nr.3, 2006assume meaning i
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.3, 2006in rapid transit
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.3, 2006contingency of t
- Page 181 and 182:
production about the ‘internation
- Page 183 and 184:
Ex Ponto nr.3, 2006Dar peripeţiile
- Page 185 and 186:
Ex Ponto nr.3, 2006(24 dec. 1672 -
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.3, 20061705, ambii ai P
- Page 189 and 190:
Ex Ponto nr.3, 2006Constantin Brân
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.3, 2006‘separatist’
- Page 193 and 194:
Ex Ponto nr.3, 2006succedea pe tron
- Page 195 and 196:
al XVII-lea - pentru a ne limita do
- Page 197 and 198:
41Arhimandritul Neofit a ocupat fun
- Page 199 and 200:
o imagine cuprinzătoare a contribu
- Page 201 and 202:
Ex Ponto nr.3, 2006Din subcapitolul
- Page 203 and 204:
Ex Ponto nr.3, 2006Din primul studi
- Page 205 and 206:
să devină fiinţe sociale, căci
- Page 207 and 208:
sociologia cărţiiCONSTANTIN CIORO
- Page 209 and 210:
în biblioteci. Cronicarii literari
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.3, 2006Lui Debussy îi
- Page 213 and 214:
Ex Ponto nr.3, 2006cumente preţioa
- Page 215 and 216:
Salonul Internaţional de carte „
- Page 217 and 218:
Ex Ponto nr.3, 2006scriitorii înş